Curentii de joasa frecventa

Curentii cu impulsuri se caracterizeaza prin: forma si amplitudinea impulsurilor,

frecventa lor, durata impulsului si a pauzei, ca si prin modulatia lor.
Din punct de vedere al formei:
-dreptunghiulare, triunghiulare, trapezoidale, sinusoidale si forme variate
Impulsurile dreptunghiulare ( rectangulare) se caracterizeaza printr-un:
-front ascendent perpendicular pe linia izoelectrica (corespunde cresterii bruste a
intensitatii curentului produsa de inchiderea circuitului electric)
-un platou orizontal paralel cu linia izoelectrica
-front descendent tot perpendicular pe linia izoelectrica (corespunde descresterii bruste a
intensitatii curentului la deschiderea circuitului)
Impulsurile triunghiulare
-”temporizarea” intensitatii de excitare sub forma de pante liniare oblice ascendente sau
descendente mai lungi sau mai scurte
-cu cat este mai lunga durata impulsului, cu atat este panta mai lina, cu cat este mai scurt
impulsul, cu atat panta este mai abrupta
Impulsurile trapezoidale
-rezulta din combinarea impulsurilor dreptunghiulare cu cele triunghiulare
-pantele ascendente sau descendente pot fi liniare sau curbe
Impulsurile exponentiale
-panta ascendenta capata forma unei curbe convexe de forma speciala, care corespunde
unei functii matematice
-se utilizeaza in electrostimularea musculaturii total denervate
Curentul faradic
-se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor
-o curba neregulata in care undele pozitie alterneaza cu undele negative
-imposibilitatea dozarii intensitatii si frecventei
Curentul neofaradic
-nu mai prezinta trecerile bruste de la valorile pozitive la cele negative
-impulsurile au o frecventa de 50Hz
-intensitatea curentului poate fi reglata cu precizie
Curentul tiratronic
-se obtine cu ajutorul unei bobine catodice
-este un derivat al curentului sinusoidal, are numai semiunde pozitive ( curent redresat),
cu eliminarea pantei ascendente
-avantajul: constanta intensitatii, ritmicitatii si duratei impulsurilor
Curentii modulati ( Schwellstrom)
-modularea ca si amplitudine, intensitate, durata, ritmicitate
Terapia prin curenti de joasa frecventa
Stimularea contractiei musculaturii striate normoinervate
-prin stimulare electrica se obtine o descarcare electrica a membranei celulare
( depolarizare) la nivelul tesuturilor musculare si fibrelor musculare
-musculatura scheletica normal inervata raspunde la impulsuri de durata relativ scurta si
cu frecventa relativ rapida
-frecventele de 30 Hz sunt capabile sa produca contractii musculare
-durta impulsului cu efect de contractie asupra muschiului normoinervat este cuprinsa
intre 0,1-5 ms; sub 0,02 ms impulsul nu mai este eficace
-frecventele de 40-80Hz reprezinta domeniul curentilor tetanizanti-se instaleaza contractii
de durata, care se mentin atata timp cat curentul strabate muschiul
Forme de curenti utilizate
-curenti dreptunghiulari, curenti modulati, curenti faradici si neofaradici
Indicatii:
-atoniile si atrofiile musculare, normoinervate
-atrofiile musculare de inactivitate: imobilizarile prelungite la pat din diverse cauze
-hipotoniile, hipotrofiile musculare in suferintele unor articulatii vecine ( sold, umar,
genunchi)
-musculatura slabita in cazul cifozelor si scoliozelor incipiente
-musculatura piciorului in caz de picior plat si prabusirea boltii anterioare
-in prevenirea aderentelor intermusculare, intramusculare si peritendinoase
-nevralgii si nevrite
-stari postcontuzionale si postentorse
-tulburari de sensibilitate cutanate ca analgezii, hipoestezii, parestezii postoperatorii si
postlezionale
-profilaxia trombozelor si emboliilor in stari postoperatorii si postpartum, in tulburari de
circulatie venoasa si limfatica
Contraindicatii:
-paralizii spastice
-spasmele musculare
-musculatura partial sau total denervata
Forme de aplicare
Electrogimnastica musculaturii respiratorii:
* Stimulare indirecta prin intermediul n. frenic
la punctul de excitatie a acestuia
-se actioneaza asupra diafragmului prin
impulsuri dreptunghiulare sau
triunghiulare cu durata de 0,1-1 ms
Indicatii:
-insuficientele respiratorii de scurta durata in cadrul unor intoxicatii accidentale, stari de
soc
2. Stimularea directa a musculaturii respiratorii cu curenti modulati
-se aplica impulsuri tetanizante moderate prin intermediul a doua circuite de stimulare
sincronizate cu ritmul respiratiei spontane, care stimuleaza separat musculatura
inspiratorie (muschii intercostali interni) si cea expiratorie (muschii abdominali)

Indicatii:
-aceleasi ca si la gimnastica respiratorie
-tulburari de ventilatie de tip obstructiv sau restrictiv in cadrul bronhopneumopatiilor
cronice nespecifice
Contraindicatii:
-paralizia musculaturii respiratorii prin denervare totala
Tratamentul musculaturii abdominale hipotone
-in contipatiile cronice sau dupa nasteri
-se aplica curenti modulati sau neofaradici in ritmuri rare, cu intensitate crescuta, in
sedinte zilnice, cu durata progresiva de la 5 la 20 min
Tratamentul formelor usoare de incontinenta a sfincterelor vezical si anal prin
insuficienta musculara a constrictorilor, cu curenti modulati.

Stimularea miscarilor voluntare

-are ca scop refacerea imaginii centrale motorii, dupa o intrerupere prealabila a cailor
psihomotorii, a unor muschi cu integritate de inervatie
-pacientul insusi isi declanseaza stimulul electric, care va provoca contractia muschilor,
concomitent cu intentia contractiei voluntare
-se recupereaza controlul asupra miscarilor pierdute prin fenomenul de feedback
senzitivo-motor
-intervin si feedback-urile vizuale, tactile de la nivelul receptorilor articulari, tendinosi si
musculari
Indicatii:
-stari dupa traumatisme acute ale aparatului locomotor
-grupe musculare disfunctionale din vecinatatea celor denervate ( sechele de poliomielita)
-pareze restante dupa leziuni de nerv periferic la care s-a realizat o reinervare completa
Tehnica de lucru:
-in general se aplica electrozi bipolar, monoplar in cazuri exceptionale ( muschii mici ai
mainii)
-electrozii se aplica la nivelul insertiilor muschilor sau pe zonele de trecere muschi-
tendon
-intensitatea se alege in asa fel incat sa produca secuse musculare evidente
-la aplicatiile de curent neofaradic sau neofaradic modulat electrodul negativ se plaseaza
pe muschiul afectat la nivelul placii motorii, iar electrodul pozitiv proximal de acesta

Terapia musculaturii total denervate

-musculatura total denervata raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponentiale
de lunga durata, cu panta de crestere lenta sau foarte lenta
-degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiului
Forme de curenti:
Curenti cu impulsuri trapezoidale pt. stimularea grupelor muscularare prezentand diferite
grade de denervare
Curenti cu impulsuri triunghiulare, cu fronturi de crestere mai ales exponentiale
-franeaza si incetineste instalarea atrofiei musculaturii denervate
-pregateste initierea kinetoterapiei recuperatorii
-tratmentul trebuie introdus precoce dupa producerea leziunii neuronului motor periferic,
inainte de instalarea modificarilor atrofice musculare ( la maximum 7-10 zile)
Semnele de leziune de nerv periferic:
-inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica, aparitia contractiei la polul pozitiv
-reobaza crescuta
-cronaxie crescuta
-coeficientul de acomodare α al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1
-curba I/t deplasata in dreapta si in sus
-curba I/t fragmentata in trepte
Electrodiagnosticul. Diagnosticul prin electrostimulare.
Curba I/t
Masuratorile se fac cu doua tipuri de curenti:
-curba CID ( curba cu impulsuri dreptunghiulare)
-curba CIT ( curba cu impulsuri triunghiulare)
-electrozii se plaseza la capetele muschiului, catodul fiind situat distal
-in cazul aparitiei raspunsului paradoxal, se inverseaza catodul cu anodul
-se selecteaza forma de impuls dreptunghiular cu o durata de 1000ms, iar pauza 2000-
3000ms si se stabileste reobaza
-se scurteaza apoi durata impulsului in succesiunea 500, 400, 300, 200, 100, 50ms,
masurand de fiecare data intensitatea curentului care produce contractia
-durata impulsului de la care curba devine ascendenta se numeste timp util
-se determina cronaxia: pe graficul curbei I/t sau direct pe pacient
-curba CIT se determina in aceleasi conditii
-apoi se determina coeficientul de acomodare α
-coeficientul α are la muschii sanatosi ai scheletului valori cuprinse intre 2,5-6; limita
inferioara variaza intre 2-3, la o durata a impulsului de 1000ms
-o scadere a coeficientului α sub limita inferiora denota o denervare partiala a muschiului,
iar scaderea sub 1 arata o denervare totala