Modificari electromiografice in patologia de tip neurogen

Electromiografia = metoda de investigare a muschilor bazata pe studiul si culegerea

biopotentialelor de repaus si de actiune ale unitatilor motorii.

Electroneurografia = metoda de captare si inregistrare, cu ajutorul

microelectrozilor, a potentialelor de diferite tipuri ale fibrelor nervoase dintr-un nerv periferic.

Istoric- 1851- Dubois Reymond- masoara curentii emisi de un muschi in contractie;

- la noi 1923- Atanasiu

Unitatea motoriecea mai mica unitate functionala neuromusculara: neuronul motor somatic si
fibrele musculare pe care le inerveaza.

Electromiografia - inregistreaza potentialul de actiune (PA) al unei UM= sumarea tuturor

curentilor de actiune din fibrele musculare activate de acelasi influx nervos.
Se inregistreaza activitatea bioelectrica in repaus si in timpul contractiei musculare.

1.In repaus- nu se deceleaza existenta unei activitati bioelectrice.

-pot sa apara -potentiale de insertie datorate stimularii mecanice a fibrei musculare,
durata 2 s;
- zgomot de placa -monofazica negativa, neregulata, frecventa
mare, (corespunde activitatii spontane de la nivelul placii) sau bifazica (inceput negativ),
potential spontan de fibra musculara

2.In contractie urmarim caracteristicile PUM = suma potentialelor fibrelor musculare

componente ale unei UM ce se afla in perimetrul de culegere al electrodului.

- Amplitudinea - exprima forta de contractie musculara; 0,2-3 mV;

-Durata - timpul necesar inscrierii EMG a modificarilor electrice ce au loc intr-o singura
contractie;2-15 ms;
-Forma- mono/bi/tri/polifazica;
-Frecventa- reflecta intensitatea stimulilor sositi de la NMC; intre 4-6 c/s pana la 50-60 c/s.

Recrutarea unitatilor motorii(UM) = activarea succesiva a aceleiasi sau a unor UM

aditionale in vederea cresterii fortei dezvoltate in cursul contractiei musculare voluntare.
Se realizeaza prin
- cresterea frecventei de descarcare in fiecare unitate motorie =recrutare temporala;
cresterea numarului de unitati motorii active = recrutare spatiala.

Tipuri de trasee:
Traseu simplu - in contractia musculara usoara; PA de la o singura UM care descarca cu
o frecventa de 1-12 c/s.
Traseu intermediar - in contractia moderata; se inregistreaza mai multe UM prin fenomen
de recrutare spatiala; frecventa 15-25 c/s, amplitudinea 500-600 microV.
Traseu interferential - contractie maximala cu numeroase UM activate, ale caror PA se
suprapun.

Trasee electromiografice patologice:

Trasee neurogene
 Trasee miogene

Traseul de tip neurogen - lezarea neuronului motor din coarnele anterioare sau a axonului
corespondent la orice nivel:

- Traseu EMG sarac datorita scaderii numarului UM activate in cursul contractiei musculare;

- Aparitia activitatii spontane in repaus;

- Modificari ale traseului in timpul contractiei;

- Se atenueaza recrutarea spatiala si predomina cea temporala.

A)Activitate spontana de repaus:

1) Potentialul de insertie: prelungit in muschi denervat
fibrilatii + unde pozitive.

2)Potentiale de fibrilatie - apar dupa sectionarea NMP= PA al fibrelor musculare izolate in

muschiul denervat care nu mai sunt sub controlul neuronului motor;
- nu are corespondent clinic;
- apar la 7-10 zile dupa instalarea leziunii, sunt ritmice, asincrone, persista
3-4 luni si reapar in procesul de reinervare;
- caracteristici- amplitudine 50-200 microV, durata 0,4-2 ms, frecventa 4-10
c/s.

3) Potentiale pozitive ascutite:

- apar impreuna cu potentialele de fibrilatie
- caracteristici: A: 20 300 microV, D: > 10 ms, frecventa: 2 100 Hz

4)Potentiale de fasciculatie:
- reprezinta activitatea spontana a unei UM sau a unui fascicul de fibre musculare;
-apar in afectarea NMP din coarnele anterioare sau a nervului motor spinal;

- caracteristici: curba de aspect polifazic, durata 8-12 ms, frecventa 1-2 c/s, amplitudine
100-300 microV.

Exceptii: - fasciculatiile din timpul contractiei musculare = expresia unei UM hipertrofice intr-un
muschi atrofic;
- fasciculatii spontane- la persoane sanatoase pe fondul unei hiperexcitabilitati
nervoase periferice.

5) Descarcari complexe repetitive:

- origine musculara = salve de potentiale polifazice cu debut si sfarsit brusc, amplitudine
nemodificata;

- in denervari partiale cronice.

B) Modificari in faza de contractie: sunt diferite in functie de modul de instalare a
leziunii- acut sau cronic.

1. In faza acuta - repaus- fara activitate spontana imediat dupa instalarea leziunii;
- potentiale de insertie prelungite;
- in timpul contractiei recrutare redusa ( leziune partiala)
/ silentium electric ( leziune totala);
- PA cu amplitudine diminuata ( leziuni partiale).

2. In faza cronica:- PA sunt modificate- au durata si amplitudine mai mare decat normal, apar la
o frecventa de descarcare mai mare( >20 c/s- semnificatie de traseu neurogen).

Potentiale gigante = PA ale UM hipertrofiate pentru a putea compensa deficitul

functional;
-caracteristici- bifazice, amplitudine >1000microV, durata 8-12ms, frecventa
20-30c/s.

Potentiale polifazice de reinervare= sincronizare incompleta a descarcarilor

electrice in cadrul unei UM
- caracteristici: amplitudine 50-1000 microV, durata 10-30 ms, frecventa 20-30 c/s.

Potentiale satelite:
-la 15 25 ms dupa PA
- generate de excitatie ectopica la nivelul placii motorii sau conducere pe colaterala
nemielinizata
Tipul de recrutare - in contractie maximala traseu de tip simplu acelerat sau de tip intermediar,
in locul traseului interferential- mai putine UM sunt disponibile pentru activare;

Traseul neurogen apare in :

Afectiuni care determina disfunctia sau distrugerea celulelor din cornul anterior medular.

Afectiuni ale axonului : la nivel de truchi, plex, radacina sau terminatii distale.

I. Afectiuni pericarionale: de tipul SLA, siringomielie, amiotrofii spinale, sechele dupa

poliomielita acuta, poliomielita cronica, amiotrofiile din mielopatiile cervicale, TU
intra/extramedulare.

Caracteristici:-repaus- potentiale de fibrilatie

-potentiale de fasciculatie- la 95% din cazuri- au specificitate si valoare
topografica; ( testul cu Prostigmina).
- in contractie maximala- traseu sarac
- PA gigante
-sincronizare EMG ( PA culese simultan din 2 muschi
agonist / antagonist se suprapun exact).

Afectarea axonului poate contura diferite tablouri clinice si aspecte EMG in functie de
topografia si gradul leziunii si modul de instalare:

1.Sindroame de sectiune completa brusc instalate;

2.Sindroame de sectiune partiala brusc instalate;
3.Sindroame de sectiune partiala cu evolutie cronica;
4.Neuropatii .

1. Sindromul de sectiune completa acuta:

Cauze:- traumatisme directe prin arme de foc, taioase, actiune chimica( neurolitice);
- traumatisme indirecte prin rupturi de nervi.
Clinic: paralizii complete, tulburari masive de
sensibilitate , reactie de degenerescenta totala,
tulburari trofice, cianoza, edeme, atrofie musculara,
ROT abolite = neurotmezis- necesita neurorafie.
EMG:- in repaus - potentiale de fibrilatie din ziua10-14 - potentiale de
fasciculatie
- la efort- silentium electric.

In evolutie- neurorafie sau reinervare reusita prin regenerarea axonilor (1mm/zi) din regiunea
proximala a leziunii cu reinervarea fibrelor musculare si formarea de noi UM;
- UM noi putine si imature- PA putine, amplitudine normala/scazuta, instabilitate
crescuta, durata redusa= unitati motorii polifazice nascente.

2. Sindromul de sectiune partiala acuta:

- apare in lezarea partiala a axonului leziuni tronculare, radiculare;

- instalare brusca a leziunii, pana la aparitia degenerescentei axonale nu exista modificari

la nivelul UM

- intre ziua 7-10 apare reactia de degenerescenta axonala distal de leziune;

- saptamani dupa leziune fenomen de reinervare prin colaterale din fibrele nervoase
care inerveaza UM vecine neafectate .

EMG- in repaus initial leziune brusc instalata- nu exista modificari ale UM- fara
modificari EMG in repaus
dupa debutul degenerescentei axonale- ziua 6 apare fibrilatia stimulata,
ziua 10 fibrilatie spontana;
-in contractie -initial scaderea recrutarii proportional cu gradul leziunii +
diminuarea amplitudinii potentialelor;
-in evolutie:- la saptamani dupa leziune- proces de reinervare a fibrelor musculare
prin fibre colaterale din axonii UM vecine neafectate, ca urmare apar PA cu amplitudine, durata
si complexitate crescanda, instabile.
- reinervare completa- PA cu amplitudine mare, largite, dar stabile , cu activitate
de repaus minima sau absenta.

3. Sindromul de denervare partiala cronica:

Cauze- difuze- polineuropatii, afectiuni ale neuronului motor;
- focale- radiculopatii progresive secundare spondilozelor.
 Asociaza un proces cronic de denervare cu un proces de reinervare concomitenta-
pierderea a mai mult de 50% din UM cu insuficienta reinervarii determina aparitia
simptomatologiei clinice.

EMG:
-in repaus- de obicei activitate absenta;
- pot apare potentiale lente de denervare si potentiale de fibrilatie( vechime de cel
putin 21 de zile);
- in contractie- traseu simplu accelerat sau intermediar sarac cu PA gigante ( reinervare).

PA normale+ fibrilatie absenta= normal

PA normale+ fibrilatie prezenta=proces recent instalat
PA largite+ fibrilatie absenta = reinervare completa
PA largite, instabile+ fibrilatie absente = reinervare in curs
PA largite, instabile+ fibrilatie prezenta= denervare activa+ reinervare concomitenta.

4.Polineuropatiile:
-mecanism de producere:- degenerare axonala- ex: neuropatia toxica alcoolica;
-demielinizare segmentara- ex: sdr Guillain-Barre, b Charcot- Marie-
Tooth .
- mecanism mixt- ex:polineuropatia diabetica.
1.Neuropatii axonale:
- determina afectarea fibrelor motorii si senzitive

- EMG- in repaus- activitate spontana de repaus absenta vindecare in 3-4 saptamani

- aparitia de potentiale de fibrilatie si potentiale ascutite pozitive la 2-3
saptamani de la debut semnificatie prognostic sever cu evolutie prelungita si vindecare in 7-8
luni
-ENG- VCM normala, LD normala, VCS, PEM, PES scazute, cresterea excitabilitatii fibrelor
motorii

2. Neuropatiile prin demielinizare segmentara:

- demielinizare- afectarea conducerii nervoase;
- EMG - in repaus- lipsa activitatii spontane ;
- in efort- contractie medie- PA nemodificate
- contractie maximala- traseu sarac
- in evolutie pot apare potentialele de reinervare.
-ENG- VCM, VCS mult diminuate, PEM, PES diminuate, LD prelungita.

Avantajele folosirii EMG in explorarea NMP:

- recunoaste caracterul neurogen al unei atrofii musculare- topografia;
- poate stabili prognosticul atrofiei - semne de reinervare;
- poate face diagnosticul diferential intre atrofii miogene si neurogene;
- poate sa stabileasca tipul etiologic al atrofiei neurogene.