5.EXAMENUL ELECTROMIOGRAFIC AL MUSCHIULUI SI NERVULUI.

Electromiografia (EMG) cerceteaza activitatea bioelectrica a unitatii motorii, respectiv a subunitatilor

musculare striate si nervilor periferici (cilindraxul) care le inerveaza.
-se pot face determinari cantitative si calitative ale potentialului de actiune fata de normal.
-detecteaza:
denervari pariale usoare (latent)disparitia unei singure fibre musculare
denervari partiale evidene
denervari totale
permite delimitarea si localizarea leziunilor cauzale in diferitele sectoare al treseului
nervos: la nivel radicular, fasciculul primar sau secundar al plexului sau la nivel periferic;
permite depistarea precoce a afectarilor primare de tip neurogen sau miogen si
diagnosticul diferential intre suferintele motorii neurogene, miogene si psihogene;
urmareste procesul de regenerare (reinervare).
Principiul: captarea, amplificarea si inregistrarea potentialelor de actiune cu ajutorul unui ac si mai rar cu
electrozi de suprafata.
Tehnica de examinare:
-bolnavul in stare de comfort termic;
-va fi asezat in pozitia corespunzatore, adecvata muschilor investigati;
-tegumentul se degreseaza si se dezinfecteaza;
-acele-coaxiale- sunt sterilizate si se infig in interiorul corpului muscular;
-examinarea este facuta de medic coroborand datele obtinute cu examenul clinic neurolologic .
Elementele cercetate in timpul examinarii:
A. Comportamentul electromiografic al muschiului relaxat in conditii de repaus complet:
-nu exista activitate electrica, in mod normal;
-daca apar activitati electrice spontane, au o semnificatie patologica.
-tipuri de act. electrice spontane care ar putea aparea: potentiale de fibrilatie si potentiale de
fasciculatie.
B. Examinarea activitatii voluntare la intensitati diferite ale contractiei:
a)la contractii usoare: intra in activitate numai potentialul de act. al unei fibre izolate;
b)la contractii medii: intra in contractie un nr. mai mare de unitati motorii- aspect intermediar;
c)la contractia maxima: apar frecvetele de descarcare interferentiale maximale. Se instaleaza
progresiv, pana cand toate unitatile motorii sunt stimulate treptat.
C. Activitatea de insertie
-acea modificare EMG obs. la introducerea acului in segmental muscular explorat.
-se mai numeste si activitate electrica indusa.
-in cazul muschilor normali- la introducerea acului in muschi se obtine o descarcare ritmica ce dureaza
cateva secunde, dupa care se instaleaza linistea electrica. Aceste modificari apar si atunci cand se misca
acul.
Electomiografia patologica:
A.Comprotamentul EMG al muschiului relaxat in conditii de repaus complet:
-ne intereseaza daca exista activitate bioelectrica spontana in repaus;
a) potentialul de fibrilatie:

-potentiale de actiune cu durata scurta, de 1-3 ms, cu amplitudine de 10-400V, de forma bi- sau
trifazica, cu aparitie la interval neregulate (asincrone), spre deosebire de unitatile motorii normale cu
amplitudine de 2-6 mV si durata de 5-8 ms.
-reprezinta activitatea bioelectrica a unor fibre izolate.
-semne importante ale unei denervari pe traseul unui nerv periferic.
-pot fi descoperite in sapt 2-3 dupa leziune axonului si dispar cand muschiul este reinervat sau
cand este fibrozat.
-exista si muschi denervati fara fibrilatie.
b) potentiale de fasciculatie
semne de denervare care apar tardiv;
corespund activitatii bioelectrice spontane a unui grup de fibre musculare inervate de un
singur neuron motor;
durata 15-20 ms;
apar atat in leziunile cornului anterior al maduvei cat si in leziunile nervilor periferici;
leziunile cornului anterior al maduvei: caracteristic- potentialele gigant, caracterizate
prin durata si amplitudini foarte mare.
B. Examinarea EMG a activitatii voluntare:
se analizeaza raspunsul la contractia slaba, medie, maxima.
tb urmarit daca gradul de solicitare corespunde normalului
in diferite miopatii, la solicitari mici pot aparea raspunsuri de interferenta (maxima), in loc de
potentiale izolate.
alteori, la solicitari maximale, apar raspunsuri izolate sau intermediare, ceea ce inseamna ca mai
multe fibre musculare nu raspund din cauza procesului patologic si, astfel nu mai realizaeza
inaginea de interferenta.
in afectiunile neurogene dispar unitati motorii intregi, pe cand in cele miogene dispar numai unele
din fibrele musculare din cadrul unitatii motorii.
C.Activitatea de insertie:
In caz de denervare si in unele miopatii (miotonie mai ales)- la introducerea acului (la
insertie) apare o activitate de insertie deosebit de pronuntata si de durata, de la mai multe
secunde - minute.
Semnificatie patologica deosebita o au abaterile de la normal a urmatorilor parametri ai
potentialului de actiune:
-durata: 3-15 ms
-amplitudine: 200-2000 V
-forma: bi,-tri fazic
Semne evidente de leziune:
-durate scurte sau prelungite;
-reduceri (in miopatii) sau cresteri ale amplitudinii (potentiale gigant);
-aparitia de potentiale polifazice (produse de incomplete sincronizare a potentialelor de
actiune).
Semn de denervare: unda pozitiva ascutita (forma patologica de potential de actiune).
Aspect ale EMG in diferite situatii patologice:

In leziuni neurologice:
-activitate spontana cu fibrilatii si fasciculatii;
-activitate de insertie prelungita;
-la solicitare maxima apar aspecte intermediare sau potentiale izolate;

-pot de unitate motorie cu durata prelungita, amplitudine crescuta si deseori potentiale

polifazice frecvente.
In leziuni miogene:
-act. spontana cu potentiale de fibrilatie;
-act. de insertie lunga;
-la solcitare maxima, frecventa de descarcare este marita, chiar daca forta musculara este
redusa;
-modificari tipice ale potentialului de unitate motorie: scaderea duratei, aplitudine mica,
frecventa de descracare motorie crescuta: 600/s in loc de 60-200/s, polifazie mult marita.
In stadiul de regenerare a nervului:
-potentialele de reinervare apar sub forma de complexe de potentiale polifazice cu
multiple varfuri;
-amplitudine mica;
-durata prelungita;
-frecventa progresiv crescanda.
-reprezinta activitatea unitatii nuromotorii neoformate si apar cu cateva saptamani
inaintea modificarilor curbei I/t si cu cateva luni inintea semnelor clinice de reinervare.
In leziunile NMC:
-aport deosebit in dg diferential cu paraliziile spastice medulare, latente sau manifeste;
-potentiale pseudospontane care reprezinta o activitate de repaus ce apare din cauza
influentelor impulsurilor proprioceptive;
-activitate electrica prelungita peste normal (0,5s) dupa contractia voluntara;
-aparitia unui clonus latent si activitate contralaterala;
-modificarea reactiei postreflectorii: amplitudine marite si polifazie a potentialului reflex.