ELECTROMIOGRAFIA (EMG)

Electromiografia (EMG) reprezinta metoda de înregistrare grafica a

biopotentialelor musculare cu ajutorul electrozilor ac introdusi în masa
musculara (EMG elementara) sau cu ajutorul electrozilor cutanati
(EMG globala) si studierea caracteristicilor acestora.
Electromiografia este o metoda de investigatie paraclinica moderna
care completeaza examinarea medicala.

Electromiografia este executată de către medic!

Scop
 Diferentierea unei tulburari anorganice (psihologica), de cea a
sistemului nervos central (encefal si maduva spinarii) sau un
sindrom neurogen periferic cu o tulburare a conductiei
neuromusculare.

Indicații
 Diagnosticul bolilor neuro-musculare – neuropatii, miopatii – se
prefera EMG elementara;
 Medicina muncii si studii de ergometrie – pentru aprecierea
for_ei musculare exercitate în timpul activitatilor fizice;
 Medicina sportiva – în scopul masurarii forței musculare, si
instalarea oboselii în timpul efortului fizic;
 Recuperare si fizioterapie – pentru diagnosticul gradului de
afectare neuro-musculara si pentru monitorizarea progreselor
realizate de pacient în fazele de reabilitare.

Pregatirea materialelor necesare

 Electrozi ac (ac coaxial Adrian-Bronck)

 Tampoane sterile

 Solutie alcoolica pentru dezinfectie

 Aleza

 Tavita renala

 Manusi de unica folosinta

 Gel

Pregatirea mediului
 Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator

 Temperatura camerei în care se face explorarea sa fie constanta

de 21-24 grade C
 Schimbarea lenjeriei de pat (cearceaf din bumbac) sau hartie de
unica folosinta

Pregatirea pacientului
• Pregatirea psihica:
-Abordarea si identificarea pacientului
-Verificarea istoricului pacientului referitor la medicatie
-Asistenta medicala trebuie sa explice pacientului scopul acestei
investigatii. Explicaţiile oferite de catre asistenta medicala trebuie sa
fie in concordanta cu cele oferite de catre medic.

• Pregatirea fizica:
-Inainte de efectuarea testului pacientul trebuie sa-si indeparteze toate
bijuteriile si hainele de pe acea parte a corpului care este investigata
-Vor fi curatate si eventual rase zonele unde vor fi plasati electrozii
-Pacientul va fi intins comod pe patul de consultatii.

Pregatirea asistentei medicale

 Sa pregateasca electromiograful

 Sa pregateasca pacientul fizic si psihic

 Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si

tratamentele prescrise
 Sa posede cunostinte minime de interpretare ale EMG – ului

 Sa pregateasca registrul de EMG

 Sa introduca datele personale ale pacientului (nume prenume,

sex, varsta, sectia , nr. F.O, nr. din registrul de EMG)

Executia tehnicii propriu-zise – etapele de executie

• Se degreseaza tegumentele cu o solutie alcoolica si apoi se fixeaza
electrozii de suprafata cu ajutorul unor benzi elastice sau se introduc
electrozii ac în masa musculara. Pentru a realiza un bun contact cu
tegumentul este indicata folosirea unui gel de contact (electrolitic).
• Electrozii de suprafata se amplaseaza între punctul motor al
muschiului si insertia tendinoasa, astfel încât axa ce intersecteaza
ambii electrozi de detectie sa fie paralela cu fibrele musculare;

• Electrozii de tip ac se introduc în muschi, fara anestezie prealabila, de

preferat în paralel cu dispozitia fibrelor musculare. Electrodul de
referinta se plaseaza cât mai departe de electrodul de culegere, pe tesut
electric neutru, de obicei la nivelul unei proeminente osoase.

Se deosebesc două tipuri de examene:

• Examenul detectarii activitatii musculare consta in inregistrarea
activitatii electrice spontane a unui muschi, mai intai in repaus, apoi in
cursul unei miscari voluntare, cu ajutorul unui electrod, cel mai des in
forma de ac, infundat in muschi prin piele si legat la un aparat care
furnizeaza pe un ecran si pe hartie un grafic, succesiune a unor unde
sub forma de limba, fiecare reprezentand contractia unei unitati motorii
(grupa de celule musculare comandate de una si aceeasi celula
nervoasa).

• Examenul de stimulare si de detectare a activitatii musculare se

bazeaza pe aceleasi principii dar procedeaza in mod diferit, stimuland
un nerv printr-un curent electric de scurta durata, nedureros. Nervul
declanseaza atunci propriile reactii electrice care se propaga in toata
lungimea sa inainte de a fi transmise muschiului corespunzator, de
unde ele sunt culese. Se poate astfel, pe de o parte sa se calculeze
viteza de conductie prin nerv si, pe de alta parte, sa se studieze
conductia neuromusculara.
Îngrijirea pacientului dupa tehnica

 Se face toaleta locala a pielii

 Se schimba cearsaful de pe pat daca este umed

 Ajuta pacientul sa se imbrace

Notarea tehnicii in foaia de observatii:

 Se noteaza tehnica si rezultatul ei

 Se ataseaza EMG
 Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica

Accidente / Incidente
 Nu exista riscuri asociate cu efectuarea unei electromigrafii

 Defecte ale electromiografului sau interferente electrice

 Plasarea gresita a electrozilor

Reorganizarea locului de munca:

 Electrozii si gelul sunt indepartati

 Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale

 Se indeparteaza manusile

 Se spala mainile

Observatii
 Examenul se desfasoara intr-un cabinet medical sau in regim de
consultatie spitaliceasca, fara o pregatire deosebita a pacientului, si
dureaza intre 20 si 30 minute.

 Interpretarea electromiogramei se face de catre medic.