Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Se selecteză impulsurile dreptunghiulare cu durată fixă de 1000 de mili sec. şi pauză între 2000-3000 de mili sec.
Cu electrozi asezaţi pe muşchiul de explorat se creşte treptat intensitatea până la obţinerea contracţiei minime.
Valoarea acestei intensităţi (în mili amperi) cu care se obţ. această contracţieminimă se numeşte reobază şi se notează pe
grafic.
2. Se scurtează apoi durata impulsului în succesiunea: 500ms, 400ms, 300ms, 200ms, 100ms măsurându-se de fiecare
dată intensitatea care produce contracţia minimă. Toate valorile se trec pe grafic.
Se observă că la scăderea duratei impulsurilor valoarea intensităţi curentului care produce contracţia minimă rămâne cu
timp egal cu valoarea reobazei. Ceea ce reprezintă o porţiune orizontală a C.I.D.
La o anumită durată a impulsurilor pentru obţinerea contracţiei minime este necesară o intensitate mai mare decât
valoarea repbazei.
Din acest punct curba I/T devine ascendentă pe măsură ce timpul tinde spre zero.
3. Determinarea cronaxiei-cronaxia reprezintă durata impulsului curentului dreptunghiular cu intensitate egală cu
dublu reobazei.
Cronaxia se determină în 2 moduri:
a) Pe graficul curbei I/T se trasează o dreaptă paralelă cu abcisa la valoarea curentului egal cu dublu reobazei, iar la
punctul de intersecţie se duce o perpendiculară pe axa timpului unde se va obţine valoarea cronaxiei.
b) Prin determinarea directă pe pacient: în timpul ridicări curbei I/T se fixează valoarea de vârf a curentului egal cu
dublu reobazei.
Durata impulsului fiind foarte redusă şi apoi se măreşte treptat timpul până la obţinerea contracţiei minime.
Durata impulsurilor corespunzătoare contracţiei minime reprezintă cronaxia.
4. Se trasează C.I.T. în aceleaşi condiţii ca şi pentru C.I.D. Durata frontului de descreştere se alege la zero.
5. Se determină coeficientul de acomodare notat cu alfa şi care reprezintă raportul dintre intensitatea cu impulsuri
triunghiularea cu durata de 1000ms şi intensitatea cu impulsuri dreptunghiulare cu aceiaşi durată pentru valorile care produc
contracţia minimă.
Alfa este la muşchii sănătoşi cu valori între 2,5-6. Limita inferioară a coeficientului alfa este 2-3. Scăderea alfei sub
limita inferioară indică o denervare parţială. Scăderea sub valoarea 1 a coeficientului alfa indică o denervare totală.
Determinarea coeficientului alfa deoarece reflectă leziunea incipientă a nervului.
Forma curbei I/T este descrisă mai sus, este variabilă pentru sistemul muşchi-nervi intact.
La muşchiul total denervat-curba I/T este deplasată la dreapta şi în sus datorită cronaxiei crescute a fibrelor musculare.
La muşchiul parţial denervat-C.I.D. şi C.I..T. sunt sit. în poz. intermediară între muşchiul sănătos şi cel total denervat.
Partea stângă a curbei I/T dă informaţi asupra nervului motor şi partea dreaptă asupra stări fibrelor musculare.
Afectarea nervului-se reflectă prin scăderea coeficientului de acomodare alfa.
Pentru optimizarea parametrilor aleşi pentru electrostimularea terapeutică se determină C.I.T. pentru muşchiul
corespunzător sănătos. Aceasta este numită climaliză.
Se trasează pe grafic o dreaptă aproape tangentă la curba climalizei.
Suprafaţa determinată între această dreaptă şi C.I.D. reprezintă domeniul intensităţi şi duratei ce poate fi ales pentru
excitarea muşchiului bolnav folosind impulsuri triunghiulare.
Pauza dintre impulsurile triunghiulare se alege de câteva ori mai mare decât durata impulsului.