Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Departamentul Microelectronica și Inginerie Biomedicală

RAPORT
La lucrările de laborator la SCR
Disciplina: EPDTRM și IM

A efectuat: st. gr. ISBM-141 Verejan Alexandr

Au verificat: inginerii departamentului de bioinginerie al

SCR

Chișinău 2018
 Electrocardiografia - tehnica măsurării şi reprezentării grafice a potenţialelor electrice ale
inimii. Potenţialele electrice sunt produse în inimă ca suma potenţialelor generate de celulele
musculare cardiace în timpul depolarizării şi repolarizării. Măsurarea distribuţiei la suprafaţă se face
prin derivaţii ECG, care reprezintă modul de aducere la intrarea unui amplificator diferenţial a
potenţialelor culese de electrozi.
Corelaţia cu ECG:
- depolarizarea ventriculară-cu complexul QRS;
- repolarizarea ventriculară-cu intervalul ST.
Electrocardiograma reflecta evenimentele electrice ale excitației cardiace: ritmul cardiac,
ritmul si originea excitației, propagarea impulsului si furnizează informații despre orientarea
anatomica a inimii si mărimea relativa a compartimentelor inimii. ECG nu furnizează informații
despre activitatea mecanica a inimii (eficienta contracției si pomparea sângelui).
Se numește derivație un circuit constituit din doi electrozi plasați in contact cu subiectul si
conectați la bornele unui electrocardiograf. O ECG standard este constituita din 12 derivații obținute
prin plasarea a doi electrozi pe membrele superioare, doi electrozi pe membrele inferioare si șase in
locații standard de pe piept: 6 derivații ale membrelor (3 standard si 3 augmentate sau mărite) si șase
derivații precordiale. Derivațiile pot fi bipolare atunci cînd se folosesc doi electrozi activi (cele 3
derivații standard ale membrelor) si unipolare sau monopolare atunci cînd un electrod este activ
(explorator) si al doilea este indiferent (plasat la un potențial constant).
Triunghiul lui Einthoven
Din punct de vedere electric, trunchiul si membrele pot fi reprezentate sub forma unui triunghi
echilateral avand unul dintre varfuri orientat in dreptul abdomenului si celelalte doua la nivelul
umerilor.
Deoarece corpul uman este un volum conductor, un electrod atasat la nivelul unui brat este
echivalent electric cu o conexiune la nivelul umarului iar un electrod atasat la nivelul piciorului este
echivalent cu o conexiune la nivelul abdomenului. Pornind de la acest principiu se obtin cele trei
derivatii standard bipolare ale membrelor figura de mai jos:
Derivatia I: electrod negativ la nivelul mainii drepte si electrod pozitiv la nivelul mainii stangi;
Derivatia II: electrod pozitiv la la piciorul stang, negativ la mana dreapta;
Derivatia III: electrod pozitiv la piciorul stang si negativ la mana stanga.

Fig. 1. Derivatiile 1, 2 si 3
Pentru a se obtine aceste derivatii, subiectului i se ataseaza 4 electrozi, cate unul pentru fiecare
membru. Prin conventie, al patrulea electrod, cel de la piciorul drept, este folosit pentru
impamantare electrica. Din punct de vedere electric, derivatiile bipolare ale membrelor definesc un
punct de referinta in mijlocul inimii. Acesta constituie conexiunea negativa in cazul derivatiilor
unipolare.

Fig. 2. Triunghiul Eindhoven

Electrocardiograma reprezinta de fapt o inregistrare a vectorului electric al inimii la un anumit

moment stabilit. ECG se inregistreaza pe hartie marcata pentru aprecierea corecta a amplitudinii si
duratei undelor. Astfel, pe verticală, un mm reprezinta o amplitudine a undei de 0.1 mV iar pe
abscisa, un mm reprezinta un interval de timp de 0.04 sec. (5 mm = 0.2 sec).
O ECG normală este alcatuită din urmatoarele unde și segmente caracteristice:

unda P: pozitiva, monofazica, cu amplitudine cuprinsa intre 0.1 si 0.2 mV, si durata de 0.1 sec.
Aceasta unda corespunde depolarizarii atriale. De obicei unda P este pozitiva, uneori fiind negativa
in D III.
intervalul P-Q: alcatuit din unda P si segmentul P- Q. Are durata cuprinsa intre 0.12 –0.2 sec., in
functie de ritmul cardiac si varsta. Corespunde depolarizarii atriale (unda P) si conducerii atrio-
ventriculare. are un potential de 0 mV deoarce activarea atriala este completa.
Complexul QRS: este trifazic, alcatuit din doua unde negative de polaritate mica si o componenta
pozitiva (R) cu amplitudine mare. Amplitudinea complexului este de 1-2 mV si durata mai mica sau
egala cu 0.1 sec. Complexul corespunde depolarizarii ventriculare.
segmentul S-T: corespunde activarii ventriculare complete (0.35-0.4 sec).
unda T: pozitiva, monofazica, asimetrica, de amplitudine si durata (0.15-0.25 sec ) duble sau triple
fata de unda P. Corespunde repolarizarii ventriculare.
unda U corespunde relaxarii ventriculare complete (relaxarea muschilor papilari) si nu apare de
obicei pe ECG.
 Masurarea presiunilor în corpul uman (tensiunea arteriala, presiunea intrapulmonara,
intraesofagiana, intracelulara, intraoculara etc.) ofera informatii despre starea zonei investigate.
Presiunea în sistemul cardiovascular este caracterizata de o valoare maxima (presiunea sistolica, pS,
normal 120...130 mmHg) si una minima (presiune diastolica, pD, cca. 70 mmHg) (Figura 1).

Fig. 1. Curbele presiunii exterioare, a celei arteriale si efectele fonice asociate.

Masurarea presiunii arteriale este posibila pe doua cai: directa, cu o sonda introdusa
chirurgical si indirecta, neinvaziva, de exemplu determinând efectele unei compresii locale:
zgomote, oscilatii, variatii de impedanta electrica s.a.
Masurarea directa a presiunilor se face folosind traductoare de deformatie mecanica la
iesirea carora se obtine semnal electric. Ele pot functiona piezorezistiv, capacitiv, inductiv sau optic
si pot fi realizate în tehnologia circuitelor integrate. Traductorul piezorezistiv consta dintr-o punte
tensiometrica si are sensibilitatea în jur de 10-4 (mmHg)-1. Traductoarele capacitive au sensibilitate
de cca. 10 ori mai mare, dependenta mai redusa cu temperatura si dimensiuni si consum mai mici.
Astfel, ele pot fi cateterizate în artere. În neurochirurgie se folosesc endoradiosonde pentru
monitorizarea presiunii intracraniene (Fig. 2). Realizate în tehnologia straturilor subtiri, ele pot fi
pasive (circuit oscilant LC) sau active (oscilator Colpitts). Elementele de circuit îsi
modifica marimea sub actiunea presiunii, determinând variatii ale frecventei de rezonanta. La cele
pasive, absorbtia de rezonanta se face cu un grid-dip-metru.
Masurarea indirecta a presiunii sanguine
Masurarea neinvaziva a presiunii sanguine arteriale are la baza auscultatia zgomotelor sub
manseta speciala, oscilotonometria în lumenul mansetei, detectarea miscarilor peretelui arterial sub
manseta sau detectarea curgerii sângelui în aval de manseta.
Metoda zgomotelor Korotkov (Riva-Rocci) se bazeaza pe detectia zgomotelor produse de trecerea
sangelui prin vasul comprimat din exterior de catre manseta. Aceasta este gomflata la o presiune mai
mare decât presiunea sistolica si apoi degomflata gradat, cu o panta de cca. 2...3 mmHg/sec. Primul
zgomot aparut indica ps iar ultimul - pd. Masurarea automata înlocuieste stetoscopul cu un microfon
piezoelectric sau cu electret iar manometrul cu un traductor de presiune, circuite de masurare si
afisare separata a ps si pd (Fig. 3). Micsorarea artefactelor (zgomote exterioare, miscarea pacientului)
se face comandând amplificatorul sa fie activ pe o durata definita de unda R. Banda de frecventa a
zgomotelor Korotkov este de 10...150 Hz.
 Fig. 2. Detectarea automata a zgomotelor Korotkov
Metoda ultrasonora se bazeaza pe detectia miscarilor peretelui arterial prin dreptul mansetei
corelate cu presiunea în manseta (Figura 5). Conform principiului Doppler, fasciculul US reflectat
de artera si sângele în miscare are o deviatie de frecventa fata de fasciculul incident proportionala cu
viteza de miscare a peretelui si fluidului reflectant. Pentru curgere normala (p < p d) miscarea rapida
a arterei înceteaza, vitezele sunt mai mici si rezulta o deviatie de frecventa mai redusa, care este
folosita la comanda nivelului de trigger al circuitelor care masoara p s si pd. Eroarea de masurare este
sub 10 mmHg.

Fig. 3. Masurarea presiunii arteriale

folosind ultrasunete
 Fig. 4. Masurarea presiunii arteriale folosind oscilometria
Metoda oscilometrica (oscilotonometria) sau metoda celor doua mansete are la baza
detectarea variatiilor de presiune p produse în doua mansete alaturate, actionate simultan (Figura
6). Primul puls de sânge aferent primei mansete (p = ps) determina variatia p1 si, cu o întârziere,
p2 . Presiunea sistolica ps este valoarea presiunii în mansete la aparitia lui p2 . Pe masura ce
presiunea scade, decalajul între variatiile p scade iar când p = pd acesta este minim. Un traductor
de vânt (sesizeaza p) se monteaza pe canalele de aer ale mansetelor. Impulsurile provenite de la el
comanda circuitele de masurare si afisare a presiunii din mansete de la traductorul de presiune
absoluta.

Fotopletismografia (Photo-PlethysmoGraphy PPG) se bazează pe detectarea variaţiei

opacităţii ţesuturilor care se modifică o dată cu unda de presiune, cu ajutorul unui element
fotoelectric, sau altfel spus pe determinarea proprietăţilor optice ale suprafeţei de piele considerate.
 Traductorul fotopletismografic
prezintă o sursă de lumină monocromatică
şi o celulă fotoelectrică. Fascicolul
luminos străbate pielea şi este absorbit
parţial de hemoglobina din masa de sânge
circulant sub-cutanat. Sângele fiind mai
opac decât ţesuturile înconjurătoare
atenuează lumina reflectată în proporţie
mai mare. Intensitatea luminii reflectate se
modifică în funcţie de densitatea ţesutului.
Măsurarea este localizată la nivelul
microvascular al stratului cutanat de sub
electrod. Fracţiunea neabsorbită va ajunge prin transmisie sau reflexie la celula fotoelectrică, şi
funcţie de cantitatea de lumină primită celula produce un curent care va fi amplificat şi înscris grafic
(fotopletismograma). Variaţiile sistolo-diastolice de flux sanguin din reţeaua cutanată, determină
variaţii echivalente ale curentului, iar forma graficului va fi similară cu a pulsului arterial. Unda
pulsului normală are o pantă anacrotă abruptă, un vârf ascuţit şi o undă dicrotă care este concavă la
bază.

Cu ajutorul fotopletismografiei se pot determina parametri necesari pentru diagnosticarea

bolilor vasculare periferice: forma undei de puls, amplitudinea şi frecvenţa undelor componente.
Undele de puls sunt atenuate în prezenţa bolilor arteriale ocluzive. Obstrucţia arterială determină
deprimarea undei cu o pantă lină, un vârf rotunjit şi pierderea undei dicrote (partea concavă devine
convexă).
Pletismograful este ataşat de extremitatea măsurată printr-un sistem de cleme sau cu discuri
duble adezive pe porţiunea plată de piele.

Pletismografia fotoelectrică trebuie realizată la temperatură controlată 28-32°C. Rezultatele

pletismografiei fotoelectrice sunt utilizate pentru evaluarea hemodinamicii venoase a întregului
membru.

După construcţie sunt 2 tipuri de traductoare:

1) Prin reflexie
 Traductorul fotopletismografic prezinta o sursa de lumina monocromatica si o celula
fotoelectrica. Fascicolul luminos strabate pielea si este absorbita partial de hemoglobina din masa de
singe circulant sub-cutanat. Fractiunea neabsorbita va ajunge prin transmisie sau reflexie la celula
fotoelectrica, si functie de cantitatea de lumina primita celula produce un curent care va fi amplificat
si inscris grafic (fotopletismograma). Variatiile sistolo- diastolice de flux sanguin din reteaua
cutanata, determina variatii echivalente ale curentului, iar forma graficului va fi similara cu a
pulsului arterial. Unda pulsului normala are o panta anacrota abrupta, un virf ascutit si o unda
dicrota care este concava la baza.
2) Prin penetrarea ţesutului
De asemenea fotopletismografie poate consta din reflecţia radiaţiei de la celulele sângelui în
mişcare prin vasele de calibru mic, aflate subcutanat. Ca regulă este utilizată radiaţia infraroşie, dar
poate fi utilizată şi altă bandă a spectrului de lumină, ce ar permite o penetrare bună a învelişurilor
cutanate şi independenţa semnalului reflectat de alţi factori, de exemplu pigmentaţia pielei.
Deoarece absorbţia luminii în ţesuturi este proporţională cu volumul de sânge care trece prin
sectorul luminat, amplificând semnalul fotoreceptorului se poate de înregistrat schimbarea
amplitudinii lui, determinată de pulsarea arterială a vaselor. Emiţătorul se utilizează în regim de
pulsaţie, ce permite de a reduce acţiunea iluminării de fon. Dependenţa absorbţiei luminii de timp în
ţesuturile ce conţin vase arteriale, are componenta de pulsaţie, determinată de volumului sângelui
arterial la fiecare contracţie a inimii, şi o componentă constantă. Constanta de absorbţie este
determinată de intensitatea luminii, care este absorbită în ciclul de puls măsurat în timpul diastolei,
şi depinde de caracteristica sângelui venos şi arterial, oaselor, pielii şi a altor ţesuturi sectorului
măsurat.
Primul maxim se formează în rezultatul undei
directe sistolice, care are amplitudinea A1 şi e
formată de volumul de sânge în sistolă, care se
transmite direct din ventricul în degetul de la mână.
Al doilea maxim se formează datorită undei
reflectate cu amplitudinea A2 şi apare din cauza
reflecţiei volumului de sânge care se transmite prin
aortă şi arteriile mari, către membrele inferioare, şi
se îndreaptă înapoi în partea de sus a aortei şi mai
departe spre degetele membrelor superioare.
Undele pletismografice de puls sunt foarte variabile
şi forma lor se modifică în multe afecţiuni şi stări ale organismului: hipertensiune arterială, diabet
zaharat, afecţiuni vegetative, vicii cardiace şi altele.

B1= B5-cantitatea minima de singe;

B2-volumul maxim de singe;
B3,B4-unda reflectata.

Avantajele fotopletismografului:
 a) Posibilitatea funcţionării în condiţii de umeditate sporită a mediului ambient şi transpiraţiei
pielii;
b) Lipsa contactului electrozilor cu pielea;
c) Lipsa acţiunilor măsurării fără contracţia vaselor sangvine;
d) posibilitatea măsurării fără contracţia vaselor sangvine.

Semnale biomedicale
După natura lor semanelele biomedicale pot fi:
Electrice: (se culeg cu electrozi) – electrocardiograma EEG, Electromiograma EMO,
electroencefalograma EEG, Electrooculograma EOG, Electroretinograma ERG, Electroneurograma
ş.a.
Culegerea semnalelor biomedicale electrice se realizează cu ajutorul electrozilor.Electrodul
reprezintă un conductor electric împreună cu electrolitul cu care este pus în contact.

Neelectrice: (se culeg cu traductori) - variaţia în timp a presiunii arteriale,

fotopletismograma, concentraţia de oxigen în sânge, ş.a.
Culegerea semnalelor biomedicale de origine neelectrică se face cu ajutorul traductorilor şi
senzorilor.
• Traductorul este un dispozitiv care transformă o formă de energie a unui sistem într-o altă formă de
energie; cu alte cuvinte traductorul transformă o variaţie a unei mărimi neelectrice într-o variaţie de
semnal electric.
• Senzorul este un dispozitiv care răspunde unui stimul fizic sau chimic pe care îl converteşte într-un
semnal electric.

Stările celulei
În îndeplinirea funcţiilor sale, organismul uman generează o multitudine de semnale electrice
şi magnetice. Aceste semnale sunt rezultatul activităţii electrochimice a anumitor celule din
organism.
Sub aspect electric celula poate avea trei stări diferite:
–Starea de polarizare (starea de repaus);
–Starea de depolarizare (potenţialul de acţiune);
–Starea de repolarizare (relaxarea celulei).
Potenţialul de acţiune şi fazele lui
 Faza 0 – Declanşarea potenţialului de acţiune;
 Faza 1 – Repolarizarea rapidă ;
 Faza 2 – Repolarizarea lentă ;
 Faza 3 – Repolarizarea terminală;
 Faza 4 – Starea de repaus .
Electrocardiografia - tehnica măsurării şi reprezentării grafice a potenţialelor electrice ale inimii.
Potenţialele electrice sunt produse în inimă ca suma potenţialelor generate de celulele musculare
cardiace în timpul depolarizării şi repolarizării. Măsurarea distribuţiei la suprafaţă se face prin
derivaţii ECG, care reprezintă modul de aducere la intrarea unui amplificator diferenţial a
potenţialelor culese de electrozi.

Corelaţia cu ECG:
- depolarizarea ventriculară-cu complexul QRS;
- repolarizarea ventriculară-cu intervalul ST.

Electrocardiograma reflecta evenimentele electrice ale excitației cardiace: ritmul cardiac,

ritmul si originea excitației, propagarea impulsului si furnizează informații despre orientarea
anatomica a inimii si mărimea relativa a compartimentelor inimii. ECG nu furnizează informații
despre activitatea mecanica a inimii (eficienta contracției si pomparea sângelui).

Fotopletismografia

Fotopletismografia - este o metodă de studiere a modificării volumului unui organ sau ţesut în
dependenţă de volumul de aer sau sânge din acesta.
Din punct de vedere al realizării există câteva metode:
– Impedanspletismografia – determinarea modificării rezistenţei sectorului de ţesut în dependenţă de
volumul de sânge din el.
– Fotopletismografia – determinarea absorbţiei luminii în ţesut în dependenţă de volumul de sânge
din el.
În fotopletismografie sectorul de ţesut în care are loc circulaţia sîngelui de exemplu degetul
mîini se dispune în faţa undei de lumină între sursă şi fotoreceptor.
După construcţie sunt 2 tipuri de traductoare:
1) Prin reflexie
Emiţătorul şi receptorul de lumină se află pe acelaşi plan.
– Poate fi utilizat pentru înregistrarea fotopletismogramelor şi de pe frunte, ş.a.
2) Prin penetrarea ţesutului
Emițătorul şi receptorul de lumină se află pe aceeaşi axă, fiind situate unul în faţa altuia, sectorul de
ţesut fiind situat între ele.
– Poate fi utilizat pentru înregistrarea fotopletismogramelor de la deget, ureche, ş.a.
 Deoarece absorbţia luminii în ţesuturi este proporţională cu volumul de sânge care trece prin
sectorul luminat, amplificând semnalul fotoreceptorului se poate de înregistrat schimbarea
amplitudinii lui, determinată de pulsarea arterială a vaselor. Emiţătorul se utilizează în regim de
pulsaţie, ce permite de a reduce acţiunea iluminării de fon.
Unda Fotopletismografică are 5 puncte de bază:
• B1 – începutului perioadei sistolice;
• B2 – dilataţia maximă a vasului de sânge;
• B3 – corespunde perioadei protodiastolice;
• B4 – corespunde începutului diastolei;
• B5 – sfîrşitul perioadei diastolice şi a ciclului cardiac.
În rezultatul analizei bibliografice şi a rezultatelor experimentale s-au stabilit 14 parametri ai undei
de puls:
– 4 parametri de amplitudine.
– 10 parametri de timp.
Semnalul Fotopletismografic este în puţină întârziere faţă de
semnalul ECG, cauzată de timpul necesar sângelui de a ajunge de la ieşirea
din inimă până la sectorul de ţesut studiat.

• PPTf (R – B1) – durata de timp de la contracţia inimii până la începutul creşterii semnalului.
• PPTp (R- B2) – durata de timp de la contracţia inimii până la dilatarea maximă a vaselor sangvine.

Ghid Rapid
Nr. 9 din 16.03.2017
 Monitor de pacient, Infinity Gamma XL,
Dräger
Acest document trebuie să fie disponibil în orice moment lângă dispozitiv!!!

Indicator alamă

Taste cu funcții fixe

Buton rotativ pentru
selectarea comenzilor

Butonul ON/OFF

Funcțiile tastelor fixe:

Power Butonul ON/OFF. Butotn de conectare/deconectare dispozitiv.

Alarm Silence Apăsați tasta pentru a opri alarma sonoră pentru 1 minut.
Apăsați această tastă pentru a porni o înregistrare manuală.
Dacă înregistratorul nu este conectat sau atribuit acestui monitor,
Record
înregistrarea este stocată ca un eveniment și poate fi vizualizat,
tipărit sau șters la o dată ulterioară.
Alarm Limits Apăsați această tastă pentru a accesa tabelul limitelor de alarmă.
Apăsați această tastă pentru a porni o măsurare manuală a NBP, sau
NBP Start/Stop
pentru a opri unul în curs de desfășurare.
All Alarms Off
Apăsați această tastă pentru a opri toate alarmele pentru 3 minute.
Fast Access
Apăsați această tastă pentru a accesa meniul de jos al monitorului.
Apăsați această tastă pentru a accesa meniul principal al
Menu
monitorului
Apăsați această tastă pentru a reveni la ecranul principal din orice
Main Screen meniu deschis, sau pentru a reveni la monitorizare după modul
Standby sau după deconectarea unui pacient.

Culorile alarmelor:
Culoare Prioritatea mesajului Acțiune
Scris negru, Alarmă cu Este necesară o acțiune imediată pentru a
Avertisment
fundal roșu prioritate ridicată. preveni un pericol deosebit de grav.
Scris negru, Alarmă cu Este necesară o acțiune rapidă pentru a
Atenție
fundal galben prioritate medie preveni un pericol.
Scris negru, Recomandare Alarmă cu Îndepliniți acțiunile cerute.
 fundal alb prioritate redusă
Mesaje
Scris orange,
Notă informaționale Îndepliniți acțiunile cerute.
fundal gri închis
despre rețea
Scris alb, fundal Mesaje Exemplu:
Notă
albastru informaționale Battery Charging

Setarea alarmei:
Pentru deschiderea tabelului cu limitele de alarmă apăsați butonul Alarm Limits, se
deschide fereastra:

Valorile limitelor de alarmă pot fi setate automat sau individual.

Setarea valorilor limitelor de alarmă individual:

Cu ajutorul butonului rotativ rotiți pînă la limita superioară, introduceți valoarea necesară
și confirmați prin apăsarea butonului rotativ.
La fel procedați cu fiecare parametru în parte.

Setarea valorilor limitelor de alarmă automat:

Pentru setarea limitelor de alarmă în mod automat rotiți butonul pînă la coloana AutoSet.
Coloana afișează valorile limitelor superioare și inferioare de alarmă calculate automat.
Pentru a a ccepta valorile setate apăsați butonul AutoSet.
Conectarea/Deconectarea parametrilor de alarmă
Pentru deconectarea sau conectarea parametrilor de alarmă deschideți fereastra Alarm
Limits rotiți butonul pînă coloana Alarm modificați parametrul dorit și confirmați prin
apăsarea butonului rotativ.

Dacă parametrul de alamă este deconectat, monitorul va afișa în dreptul parametrului

semnul .
Atenție!!! Dacă limitele de alarmă sunt dezactivate, monitorul nu poate monitoriza
pacientul. Dezactivaţi limitele de alarmă doar în cazul în care siguranţa pacientului nu
este periclitată de absenţa alarmei.

Plasarea Alarmei în modul Silențios:

Apăsați tasta Alarm Silence, sunetul alarmei se oprește timp de 1 minut. Dacă cauza
alarmei nu a fost înlăturată sunetul de alarmă este reluat după 1 minut.

Deconectarea tuturor alarmelor:

Apăsați tasta All Alarms OFF, se suspendează orice indicator de alarmă timp de 3 minute.
Dacă cauza alarmei nu a fost înlăturată sunetul de alarmă este reluat după 3 minute.

Alarme. Cauze. Soluții.

Mesajul de
Cauza posibilă Soluție
alarmă
Ritm Cardiac. Modul ECG.
Verificați starea pacientului.
Ritmul cardiac este mai mic
Verificați conectarea corectă a electrozilor.
decit 15 batai/minut
Asystole Reconectați electrozii.
Complexul QRS nu a fost
Pregătiți pielea.
determinat în ultimele 4 sec.
Repetați măsurarea
Cablu deconectat. Verificați cablurile de pacient pentru
Cablu deteriorat. posibile deteriorări.
XX Lead Off
Lipsa gel de pe electrozi. Verificați conectarea corectă a cablurilor.
(Derivație
Cablu necompatibil cu Plasați gel de contact pe electrozi.
deconectată)
dispozitivul. Selectați altă derivație și înregistrați
Modul Multimed defect. semnalul.
Liniștiți pacientul.
Verificați electrozii.
Mișcarea pacientului, tremur.
Aplicați electrozii cu atenție.
Contact rau al electrozilor.
ECG Artifact Pregătiți pielea corespunzător.
Interferență de la dispozitive
Feriți pacientul de alte dispozitive auxiliare.
auxiliare.
Dacă artefactele continuă să apară conectați
departamentul ingineresc.
MultiMed Modulul MultiMed este
Verficiați conexiunea modulului.
Disconnected deconectat de la monitor.
V Fib Ritmul ventricular nu este stabil.
Verificați starea pacientului.
(Fibrilație Detectarea fibrilației
Verificați conectarea corectă a derivației.
ventriculară) ventriculare.
ST <lead> OFF Derivație deconectată. Cauze: Verificați cablurile de pacient pentru
 Cablu deconectat.
posibile deteriorări.
Cablu deteriorat.
Verificați conectarea corectă a cablurilor.
(Segment Lipsa gel de pe electrozi.
Plasați gel de contact pe electrozi.
Analysis) Cablu necompatibil cu
Selectați altă derivație și înregistrați
dispozitivul.
semnalul.
Modul Multimed defect.
ST > UL Verificați starea pacientului.
Analiza segmentului este înafara
sau Verificați setările limitelor de alarmă și
limitelor de alarmă setate.
ST < LL modificați-le dacă este necesar.
Modulul SpO2
Senzorul SpO2 este deconectat. Verificați conexiunea senzorului la monitor.
SpO2 Senzorul SpO2 nu este Verificați integritatea cablului SpO2.
Unplugged compatibil cu monitorul. Schimbați alt senzor SpO2 dacă este
Cablul SpO2 este defectat. necesar.
Replace SpO2 Senzorul SpO2 nu este
Înlocuiți senzorul SpO2.
Sensor funcțional.
Verificați starea pacientului.
SpO2 > UL Valorile măsurate sunt înafara
Verificați setările limitelor de alarmă și
sau limitelor de alarmă inferioare sau
modificați-le dacă este necesar.
SpO2 < LL superioare setate.
Schimbați modulul SpO2 dacă este necesar.

Frecvența respirației
Plasarea incorectă a electrozilor. Verificați starea pacientului.
Lipsa respirațiilor superficiale. Verificați conectarea corectă a electrozilor.
Apnea
Setări incorecte a parametrului Setați pragul corespunzător pînă cînd
apnee. mesajul dispare.
Cablu deconectat sau deteriorat.
Verificați cablurile de pacient pentru
RSP Lead Off Lipsă gel pe electrozi.
posibile deteriorări.
(Derivație Cablu necompatibil cu
Verificați conectarea corectă a cablurilor.
deconectată) dispozitivul.
Plasați gel de contact pe electrozi.
Modul Multimed defect.
Verificați cablurile și electrozii.
Mișcări bruște.
Aplicați electrozii cu atenție.
Contact rau al electrozilor.
Rsp Artifact Înlăturați cauza interferenței.
Interferență de la dispozitive
Dacă artefactele continuă să apară conectați
auxiliare.
departamentul ingineresc.
MultiMed Modulul MultiMed este
Verficiați conexiunea modulului.
Disconnected deconectat de la monitor.
Rsp > UL Verificați starea pacientului.
Frecvența respirației este înafara
sau Verificați setările limitelor de alarmă și
limitelor de alarmă setate.
Rsp < LL modificați-le dacă este necesar.
Rsp Fault Problemă tehnică Deconectați dispozitivul apoi reconectați-l.
 Dacă problema persistă apelați
departamentul ingineresc.
Impedanța înafara limitelor.
Verificați electrozii și cablurile de posibile
Rsp High Cablu deteriorat.
defecțiuni.
Impedance Lipsa gel pe suprafața
Reconectați electrozii dacă este necesar.
electrozilor.
Modul etCO2
Deconectați senzorul etCO2 apoi
etCO2 Sensor Senzorul capnografic este
reconectați-l din nou. Dacmă mesajul
Unplugged deconectat.
persistă, schimbați un senzor nou.
etCO2
Modulul etCO2 este deconectat. Conectați modulul etCO2.
Unplugged
Condiție fiziologică. Verificați starea pacientului.
etCO2 > UL
Limite de alarmă nesetate. Verificați setările limitelor de alarmă și
sau
Senzorul modului etCO2 modificați-le dacă este necesar.
etCO2 < LL
defectat. Schimbați modulul dacă este necesar.
Adapter-ul este murdar, nu este Verificați conexiunea adapter-ului.
Check etCO2
setat pînă la capăt Curățați și calibrați adapter-ul.
Măsurarea tensiunii arteriale non-invaziv (NBP)
Verificați starea pacientului.
Echipament defectat.
NBP Cannot Verificați manșeta.
Plasarea incorectă a manșetei.
Measure Conectați manșeta corect.
Pulsul pacientului prea mic.
Schimbați altă manșetă dacă este necesar.
Manșetă deteriorată.
NBP Cuff Leak Schimbați manșeta dacă este necesar.
Scurgere de aer.
Verificați pacientul
NBP Artifact Mișcări bruște ale pacientului. Schimbați manșeta la alt braț și repetați
măsurarea.
NBP Check Mărime necorespunzătoare a
Potriviți mărimea manșetei cu pacientul.
Cuff Size manșetei.
 Îngrijirea, întreţinerea şi curăţarea
Verificaţi în mod regulat:
- Verificați starea dispozitivului, integritatea și defecțiunile. Se utilizează numai în
conformitate cu instrucțiunile de utilizare.
- Verificaţi toate articolele de deteriorare şi semne de uzură externă, cum ar fi crăpături,
sfărâmături sau rigidizare pronunţată, cât şi murdărie reziduală. Dacă există semne
exterioare de uzură, înlocuiţi accesoriile afectate.

Pericol de electrocutare!!!
Înainte de a curaţa sau a dezinfecta dispozitivul, deconectaţi-l de la sursa de alimentare.

Pericol de defectare a dispozitivului!!!

- Evitaţi pătrunderea apei sau a detergenţilor în interiorul dispozitivului.
- Nu sterilizaţi dispozitivul.
- Folosiţi numai agenţi de curăţare speciali.

Atenție!!! Suprafaţa dispozitivului poate fi spălată cu detergenţi obişnuiţi de

curăţare. Nu folosiți dezinfectante care conțin fenol acestea pot deteriora
suprafețele din plastic. Nu utilizaţi agenţi acizi, abrazivi sau corozivi!!!

Curățarea dispozitivului:
1. Curățați monitorul și toate accesoriile după fiecare pacient sau în fiecare zi în
conformitate cu procedurile standard utilizate de spital.
2. Curățați monitorul cu un tampon din tifon înmuiat într-o soluție de săpun. Nu folosiți
dezinfectante prin pulverizare în cazul cînd utilajul este conectat la rețeaua de alimentare.
3. Nu pulverizați în înteriorul dispozitivului. Aveți grijă să respectați instrucțiunile
furnizate în ceea ce privește eliminarea deșeurilor, și echipamentului secundar.
4. Se usucă cu o cîrpă curată care nu lasă scame.
5. Înainte de utilizare, dispozitivul necesită aerisirea timp de cel puțin 1 minut.

Curățarea cablurilor de pacient:

1. Curățați cablurile de pacient cu un tampon din tifon înmuiat într-o soluție de săpun.
2. Pentru a dezinfecta cablurile de pacient, ștergeți cablurile cu un tifon umezit cu alcool
diluat.
3. Se usucă cu o cîrpă curată care nu lasă scame.

Curățarea electrozilor ECG reutilizabili:

1. Curățați electrozii. Îndepărtați orice reziduu de gel de pe electrozi cu o periuță sub jet
de apă.
2. Ștergeți electrozii cu un tampon din tifon înmuiat într-o soluție de săpun.
3. Se usucă bine cu o cârpă curată care nu lasă scame.
4. Pentru a dezinfecta electrozii, ștergeți cu un tifon umezit cu alcool diluat.
5. Se usucă cu o cîrpă curată care nu lasă scame.

Curățarea manșetelor NBP:

1. Ștergeți manșeta cu o cârpă umezită într-o soluție de săpun sau o soluție bazată pe
înălbitor (1:10), glutaraldehidă, alcool sau fenol.
Atenție!!! Manșeta poate fi înmuiată în soluția de curățare, dar, NU lăsați să
pătrundă apa în interiorul furtunurilor. Pentru curățarea și dezinfectarea
manșetelor studiați Ghidul rapid privind dezinfectarea manșetelor.

Probele și cablurile de temperatură

1. Nu folosiți presiunea mecanică sau îndoiturile asupra cablurilor deoarece aceasta
poate întinde acoperirea și rupe firele interne.
2. Probele se curăță cu peroxid de hidrogen de 3% sau 70% alcool.
3. Cablurile se scufundă rapid într-o soluție de săpun.
4. Probele și cablurile se dezinfecteazăcu cu soluție pe bază de glutaraldehidă.
5. Se usucă cu o cîrpă curată care nu lasă scame.

Atenție!!! Nu folosiți dezinfectante pe bază de fenol. Nu folosiți dezinfectant

puternic aromatizat, clorurat, acetonă, eter sau solvenți de tip ester. Nu scufundați
cablurile pentru perioade prelungite de timp în alcool, solvenți organici sau soluții
alcaline.

Curățarea modului etCO2

Modulul etCO2 are următoarele părți componente care trebuie curățate:
 Senzor capnografic
1. Curățați suprafețele senzorului, cu o cârpă umezită într-o soluție de săpun.
2. Se usucă cu o cîrpă curată care nu lasă scame.

Atenție!!! Nu scufundați în apă și nu sterilizați senzorul de capnografie.

 Curățarea adaptatorului de aer (Airway Adapters)

1. Clătiți adaptoarele de aer într-o soluție caldă cu săpun, apoi inmuiați-le într-un
dezinfectant lichid sau în glutaraldehidă.
2. După ce adaptoarele sunt curățate și sterilizate, clătiți abundent în interior și în
exterior cu apă distilată.
3. Se usucă cu o cîrpă curată care nu lasă scame.
4. Asigurați-vă că toate părțile adaptorului sunt uscate și fără nici un reziduu.
5. Adaptoarele de aer pot fi sterilizate într-o autoclavă cu abur sau utilizând oxid de
etilenă.
6. Aerițiți corespunzător de mai multe ori.

 Canule și tuburi nazale

Canulele și tuburile nazale se utilizaează o singură dată.
Atenție!!! Nu utilizați elementele de unică folosință de mai multe ori.

 Pomă de aspirare (Sidestream Sampling Pump)

 Modulul etCO2 conține o pompă mică care aspiră aerul din canula nazală, prin
adaptorul căilor respiratorii, și în afară prin orificiul de evacuare al modulului EtCO2.
Componentele interne ale acestei pompe sunt supuse contaminării cu secreții și trebuie să fie
curățate în mod regulat și sterilizate prin spălare cu soluții de curățare/sterilizare prin pompa
modulului EtCO2.

Curățarea / Înlocuirea filtrului ventilatorului

Filtrul ventilatorului trebuie curățat o dată pe lună și înlocuit cel
puțin o dată pe an. Filtr
1. Prindeți filtrul ventilatorului și scoateți-l din sloturile u
sale aflate în spatele modulului.
2. Curățați filtru prin aspirare (în cazul refolosirii).
3. Reintroduceți filtrul ventilatorului curățat sau introduceți
un filtru nou.

Atenție!!! În cazul depistării unor defecțiuni tehnice apelați serviciul ingineresc.

Concluzie:
După mai multe lucrări de laborator efectuate la Spitalul Clinic Republcan, am făcut
cunoștință cu o gamă mai largă de dispozitive medicale, dispozitive mai complexe, și le-am studiat
mai îndeaproape. Mi-a plăcut cum au decurs laboratoarele aici, cu siguranță aș mai veni din nou
pentru a învața ceva util!