Sunteți pe pagina 1din 16

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB

1. O reprezentare (ordonare) Little Endian a unei structuri multi-octet nseamn c: A. Cel mai puin semnificativ octet (LSB) este memorat la cea mai mic adres b. Octeii sunt memorai ntotdeauna ncepnd de la cea mai mic adres c. Cel mai semnificativ octet (MSB) este memorat la cea mai mic adres d. Nici una din cele de mai sus 2. Care din urmtorii constructori nu tine nici de limbajul C, nici de implementarea unei bucle ? a. For B. Repeat Until c. Do while d. While 3. Care din urmtoarele tipuri generice nu exist nativ in limbajul C: a. Caracter B. Boolean c. ntreg d. Flotant 4. Limbajul de programare C poate fi descris in primul rnd ca unul: a. Pragmatic B. Procedural c. Procesual d. Practic a. In virgul mobil B. La nivel de bit c. La nivel de microinstruciune d. La nivel de limbaj main 10. In cazul unui compilator C, care din urmtoarele tipuri este, la modul general, dependent si de arhitectura unitii centrale pentru care este implementat compilatorul: a. char B. int c. float d. unsigned char 11. In general instruciunile de deplasare stnga sau dreapta (la nivel de bit) reprezint o modalitate eficient si de a: a. Realiza ridicri la ptrat B. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 2 c. Realiza adunri sau scderi cu puteri ale lui 2 d. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 10 12. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz principial mprirea cu 4 a valorii operandului unsigned char a ? a. a = a << 2; b. a = a >> 3; C. a = a >> 2; d. a = a >> 4; Justificare. Instructiunile de deplasare stanga sau dreapta la nivel de bit realizeaza inmultiri sau impartiti cu puteri ale lui 2 5. Intrarea unui compilator pentru limbajul C este de natura: a. Unui fiier cod obiect b. Unui fiier cod main c. Unui fiier hexazecimal D. Unui fiier text 6. Ieirea unui compilator propriu-zis pentru limbajul C este de natura: A. Unui fiier cod obiect b. Unui fiier cod main c. Unui fiier hexazecimal d. Unui fiier text Justificare. 7. In cazul unui compilator C, modificatorul volatile are legtura cu: a. nlocuirea codului generat b. Alterarea codului generat C. Optimizarea codului generat d. Minimizarea codului generat 8. In cazul unui model de compilare macroinstruciunile sunt prelucrate la nivelul: a. Bibliotecarului b. Asamblorului c. Link-editorului (editorului de legturi) D. Pre-procesorului C, 13. Care este (limbajul in C) rezultatul evalurii expresiei constante (1<<5) , ea fiind reprezentat pe 8 bii ? a. 0x10 B. 0x20 c. 0x08 d. 0x20 Justificare. 14. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz principial nmulirea cu 8 a valorii operandului unsigned int a ? A. a = a <<3; b. a = a >> 3; c. a = a >> 8; d. a = a >> 4; Justificare. Instructiunile de deplasare stanga sau dreapta la nivel De bit realizeaza inmultiri sau impartiri cu puteri ale lui 2 15. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 ^ 0x10 ? a. 0x00 B. 0x11 c. 0x10 d. 0x01 Justificare.

9. Programarea in C pentru un microcontroler presupune, in mod tipic, si utilizarea extensiv de instruciuni de prelucrare:

0000 0001 ^ ->XOR 0001 0000= 0001 0001->0x11

16. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din expresia urmtoare (in C): x= ~ (0x55) ? a. 0x00 B. 0xAA c. 0xFF d. 0x01 Justificare ~ -> complement 1 0101 0101 ~ 1010 1010 =0xAA

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB

17. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din expresia urmtoare (in C): x= ! ( 0x01) ? A. 0x00 b. 0xAA c. 0xFF d. 0x01 Justificare.

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


d. **a; 25. La depanarea/testarea unei aplicaii scris in limbajul C, s presupunem c examinm sau citim coninutul unei variabile a de tip char si gsim valoarea 0x92 (exprimat evident in hexazecimal). Care este valoarea exprimat in zecimal a acestei variabile ? a. 110 b. -110 C. 146 d. -146 Justificare. 26. Ce declar de fapt urmtoarea linie de cod C? int *countPtr, count; a. Dou variabile int B. Un pointer la int si o variabil int c. Doi pointeri la int d. Declaraia este invalid? 27. In limbajul C, s presupunem c avem o variabil a de tip int cu valoarea, in zecimal, de 32767. Care va fi valoarea ei, in zecimal, dup aplicarea modificatorului de tip (char)a ? A. 127 b. -128 c. 32767 d. -1 Justificare. 28. In limbajul C, s presupunem c avem urmtoarea declaraie valid pointer: char *b; care din urmtoarele ne va returna adresa locaiei de memorie in care se afl memorat b ? a. *b B. &b c. **b d. B 29. Dac avem o variabil declarat ca pointer la o structur, care din urmtorii operatori este utilizat pentru a accesa membrii structurii prin intermediul variabilei pointer: a. & b. . C. -> d. * 30. In contextul compilatorului C Win AVR s presupunem c avem un vector v de tipul char memorat ncepnd de la adresa 0x2000; ptrv este un pointer la v (presupus declarat corect); care este locaia adresat de prtv+3 ? a. 0x2006 b. 0x2001 C. 0x2003 d. 0x2012 Justificare. 31. Ce nelegei din urmtorul bloc de cod C: #include<stdio.h> int main() { int i=10; int *j=&i; return 0;}

18. Rezultatul evalurii, in C, a lui x (de tip char) din expresia urmtoare: x= ! ( 0x01 || 0x00 ) va fi: a. Adevrat b. Depit C. Fals d. Echilibrat Justificare. 19. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x10 | 0x10 ? a. 0x00 b. 0x11 C. 0x10 d. 0x01 Justificare 0001 0000 | or 0001 0000= 0001 0000 ->0x10 20. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 & 0x10 ? A. 0x00 b. 0x11 c. 0x10 d. 0x01 Justificare. 0000 0001 & AND 0001 0000= 0000 0000 =0x00 21. Care din urmtoarele valori (exprimate pe un octet) va fi evaluat logic, in limbajul C, ca FALSE (Fals): ? A. 0x00 b. 0x01 c. 0x80 d. 0xFF Justificare. 22. Orice programator C, chiar si unul nceptor, trebuie s tie c o variabil de tip pointer trebuie ntotdeauna: a. Utilizat b. Incrementat C. Iniializat d. Dublat 23. In C, s presupunem c trebuie s folosim o variabil in definirea unei funcii. Unde trebuie ea declarat? a. In orice parte convenabil a programului b. In corpul definiiei funciei C. In afara corpului funciei d. In funcia main () 24. Care din urmtoarele (in limbajul C) ar putea returna, intr-un pointer definit corespunztor, adresa variabilei a ? A. a; b. address a; c. &a;

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


a. j si i sunt pointeri la int b. i este un pointer la int si memoreaz adresa lui j C. j este un pointer la int si memoreaz adresa lui i d. j este un pointer la un pointer la int si memoreaz adresa lui i 32. Presupunnd c avem variabilele de tip tablou declarate corect ca char a[7] si char b[5], care din urmtoarele atribuiri este incorect si periculoas: a. b[0] = a [0]; b. a[6] = b[3]; c. a[0]=b[0]; D. a[7]=b[0]; Justificare. 33. Presupunnd c avem variabila de tip tablou a declarata si iniializata ca char[] a = {1, 2, 3, 4}; care din urmtoarele serii de indeci este cea legal si corect?: e. 1, 2, 3, 4; f. 2, 3, 4, 5; G. 0, 1, 2,3; h. 0, 2, 4, 6; Justificare. 34. Care din urmtoarele operaii aritmetice nu sunt permise cu pointeri in limbajul C: a. ++ B. * c. d. + 35. In limbajul C, un pointer nul este diferit de unul neiniializat ? A. Da b. Nu c. Da, dar numai pentru pointeri la funcii d. Da, dar numai pentru pointeri la structuri. Justificare. 36. Presupunnd c variabilele a si b au fost declarate corect si corespunztor, dac a = &b; atunci: i. Valoarea lui b este adresa adresei lui a J. Valoarea lui a este adresa lui b k. Valoarea lui b este adresa lui a l. Valoarea lui a este adresa adresei lui b 37. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare a unei variabile de tip unsigned char este (in zecimal): a. 0 65535 B. 0255 c. 0512 d. -128 +127 Justificare. 38. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare a unei variabile de tip char este (in zecimal): a. 0 65535 b. 0255 c. 0512 D. -128 +127 Justificare. 39. Care din urmtoarele este o declaraie corect de pointer (in limbaj C) la variabila a de tip char ? a. char a; b. pointer char a; c. char &a; D. char *a; 40. O directiv #define este utilizat si pentru definirea: a. Unei funcii B. Unei macroinstruciuni c. Unei microinstruciuni d. Unei pseudoinstruciuni 41. In limbajul C, pentru care din urmtoarele, execuia codului instruciunii MYC++; va avea ca efect o eroare: A. #define MYC 65; b. char *MYC =A; c. int MYC=0x41; d. float MYC=65.0 Justificare. 42. In limbajul C, variabilele globale sunt variabile: A. Externe b. Interne c. Interne si externe d. Nici una de mai sus Justificare. 43. Pentru a reprezenta caracterele alfa-numerice, tipribile sau nu, una din cele mai vechi si rspndite codificri utilizate in programare este cea numit: a. ANSI b. BCD c. HEX D. ASCII 44. Care din urmtoarele nu este adevrat pentru o variabil local static (declarata static): A. Este accesibil in afara funciei in care a fost definit b. Poate fi de tipul int c. Este inutilizat la 0 daca nu este inutilizat explicit de programator d. i pstreaz valoarea cnd se iese din funcia in care a fost definit 45. In limbajul C, orice ir de caractere este, implicit, delimitat de caracterul terminator: a. /t b. /n c. /r D. /0 46. Codul ASCII standard (ne-extins) utilizeaz pentru codificarea unui caracter: a. 5 bii b. 9 bii C. 7 bii d. 16 bii

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


47. La modul general, un microcontroler trebuie s fie caracterizat i de existena: a. unei memorii de program de mici dimensiuni b. unei memorii de date de dimensiuni mari C. unui sistem de ntreruperi eficient d. unui sistem de conversie analog-numeric 48. Comparativ, utilizarea ntr-o aplicaie a unui microcontroler in locul unui microprocesor de uz general ar duce i la: a. Creterea portabilitii aplicaiei B. Creterea fiabilitii aplicaiei c. Creterea preciziei de calcul a aplicaiei d. Creterea duratei de via a aplicaiei Justificare. 49. La un microcontroler tipic dintr-o familie oarecare, exist ntotdeauna pe acelai microcircuit: A. Memorie, ntr-o form sau alta b. Convertor analog-numeric c. Convertor numeric-analogic d. Circuit comparator analogic 50. Care din urmtoarele mijloace de testare si depanare ar fi cel mai util pentru testarea si depanarea software a unei aplicaii complexe cu microcontroler? a. Generator de semnal b. Numrtor/frecvenmetru C. Emulator in-circuit d. Osciloscop 51. Care este natura/denumirea generic a informaiei care se programeaz in memoria de program a unui microcontroler (a unei uniti centrale)? a. Cod obiect b. Cod ASCII C. Cod main d. Cod hex 52. Pentru a programa codul aplicaiei in memoria de program a unui microcontroler, de multe ori se utilizeaz un format de fiier text standardizat numit: a. INTEL EXE B. INTEL HEX c. INTEL COM d. INTEL BIN 53. La modul general, pentru un sistem de calcul oarecare, utilizarea unui limbaj de programare de nivel nalt, compilat fa de unul interpretat, are in primul rnd efect asupra: a. Conciziei programului b. Preciziei de calcul a programului C. Vitezei de execuie a programului d. Portabilitii programului 54. Un sistem incorporat(embedded), este un sistem de calcul, in mod tipic programat ca s realizeze: A. O categorie cat mai larg de sarcini b. O anumit sarcin sau categorie ngust de sarcini c. Practic orice sarcin d. Doar sarcini de natur industrial 55. Un sistem incorporat (embedded) este, de regul, programabil de ctre utilizator: A. Similar unui calculator personal b. Doar in sensul conceput de proiectant c. Doar in cazuri excepionale d. Este programabil doar de fabricant 56. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie intern de program de tip FLASH-ISP: A. C programarea ei se poate realiza i fr a scoate microcontrolerul din circuit b. C programarea ei se poate face doar de un numr foarte mic de ori (x10) c. C programarea ei se poate face fr s fie nevoie de o tergere prealabil d. C pentru programarea ei mai este nevoie i de o tensiune extern auxiliar 57. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al utilizrii unui simulator ca mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu microcontroler: a. Faptul ca nu se poate examina coninutul locaiilor de memorie B. Faptul ca execuia codului nu se face in timp real c. Faptul ca nu se pot defini puncte de oprire (breakpoints) in program d. Faptul ca nu se poate utiliza sistemul de ntreruperi 58. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al utilizrii unui depanator rezident (program monitor) ca mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu microcontroler: a. Faptul c nu se mai poate utiliza si un emulator in-circuit b Faptul c execuia codului se face mai lent c. Faptul c nu se mai poate examina coninutul registrelor D. Faptul c aplicaia nu poate utiliza unele din resursele microcontrolerului 59. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie intern de program de tip OTP: a. C programarea ei se poate face doar de un numr mic de ori (x10) b. C programarea ei se poate face numai dup o tergere prealabil C. C programarea ei se poate realiza doar o singur dat d. C programarea ei se poate realiza doar la fabricant 60. Facilitatea denumit generic bootloader disponibil si pentru anumite familii/variante de microcontrolere AVR presupune obligatoriu existena unor instruciuni: a. Care permit scrierea in memoria de program de tip SRAM b. Care permit scrierea in memoria de date de tip EEPROM C. Care permit scrierea in memoria de program de tip FLASH d. Care permit citirea din memoria de date de tip FLASH

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


61. La un microcontroler oarecare, realizat in tehnologie CMOS, frecvena semnalului de ceas i puterea consumat (disipat) sunt corelate astfel: a. Cnd creste frecvena scade i puterea consumat B. Cnd scade frecvena scade i puterea consumat c. Cnd scade frecvena creste i puterea consumat d. Sunt mrimi practic independente 62. Dac la un microcontroler oarecare, realizat in tehnologie CMOS, ar exista posibilitatea de oprire a tuturor semnalelor de ceas, atunci curentul mediu consumat de acesta: a. Crete semnificativ B. Scade la o valoare nesemnificativ c. Rmne neschimbat d. Crete, dar nesemnificativ 63. In general, faptul c o aplicaie cu un microcontroler utilizeaz o memorie extern de program sau date de tip paralel reprezint: a. Un dezavantaj numai dac memoria extern este de date b. Un avantaj numai daca memoria extern este de program C. Un dezavantaj d. Un avantaj Justificare. 64. Memoria de program a unui microcontroler este descris ca avnd dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16 de bii. Capacitatea sa total exprimat in bii este: : A. 32 Kbiti b. 16 Kbiti c. 2 Kbiti d. 2 Mbii Justificare: 65. Memoria de program a unui microcontroler AVR este descris ca avnd dimensiunea de 4096 de cuvinte de 16 bii. Capacitatea sa total exprimat in octei (Bytes) este: a. 32 K octei b. 16 K octei C. 2 K octei d. 2 M octei Justificare: 66. Una din diferenele intre memoria de tip FLASH si cea de tip EEPROM existente si la familia AVR ine de: a. Numrul mai mare de erori pentru memoria EEPROM b. Numrul diferit de cicluri de citire posibile C. Numrul diferit de cicluri de scriere posibile d. Durata mult diferit a ciclurilor de citire 67. Care din urmtoarele categorii de calcule ar fi cea mai adecvat pentru un microcontroler de 8 bii: a. Calcul polinomial B. Calcul in virgul fix c. Calcul in virgul mobil d. Calcul trigonometric Justificare. 68. Utilizarea calculelor in virgul mobil pentru un microprocesor sau microcontroler este avantajoas in primul rnd atunci cnd: a. Exist un suport software pentru acestea B. Exist un suport hardware pentru acestea c. Exist mult memorie disponibil d. Exist biblioteci software pentru acestea 69. Reprezentarea in virgul mobil a unor mrimi ar fi necesar si atunci cnd: A. Mrimile trebuie sa aib si o reprezentare fracionar b. Puterea de calcul a unitii centrale este insuficient c. Domeniul de reprezentare al mrimilor este foarte mare d. Domeniul de reprezentare al mrimilor este bipolar (cu semn) 70. Avnd la dispoziie un microcontroler dintr-o familie de microcontrolere, alimentat la Vcc, care din urmtoarele variante de alimentare ar fi indicat pentru o aplicaie din industria automobilului (automotive): a. Vcc=2.5V B. Vcc=5V c. Vcc=1.8V d. Vcc=3.3V Justificare. 71. Practic, la ora actual orice microcontroler este realizat in tehnologia numita generic: a. NMOS b. BICMOS C. CMOS d. PMOS 72. Care din urmtoarele criterii de selecie ale unei variante de microcontroler dintr-o anumit familie (in ideea ca exist aceste variante) ar trebui s fie prioritar pentru o aplicaie din industria automobilului: a. Tensiunea foarte mic de alimentare b. Viteza foarte mare de calcul C. Imunitatea la perturbaii d. Dimensiunea cat mai mare a memoriei de program 73. Care din urmtoarele variante de ncapsulare (ca numr total de pini/conexiuni externe) ar fi practic inutil: a. 4 pini b. 3 pini C. 2 pini d. 6 pini Justificare: 74. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi utilizat pentru reducerea nivelului de zgomot electromagnetic in care trebuie s funcioneze un sistem cu microcontroler: a. Decorticarea b. Electrizarea C. Ecranarea d. Magnetizarea

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


75. Care din urmtoarele reprezint o caracteristic electric a unui pin de microcontroler (CMOS) utilizat ca intrare: a. Cureni de intrare mici pentru 1 si relativ mari pentru 0 B. Cureni de intrare mici pentru 0 si relativ mari pentru 1 C. Cureni de intrare nesemnificativi pentru cele dou stri logice ale intrrii (0 si 1) d. Cureni de intrare relativi mari pentru cele dou stri logice ale intrrii (0 si 1) 76. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide (pentru 0 si 1), descrise ca fiind compatibile TTL, pentru un microcontroler oarecare, alimentat la Vcc=5V: a. VIL=-2V si VIH=4V B. VIL=0.2V si VIH=3.5V c. VIL=1.5V si VIH=2.5V d. VIL= -2V si VIH=+2V 77. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide (pentru 0 si 1), descrise ca fiind compatibile CMOS, pentru un microcontroler oarecare, alimentat la Vcc=5V: a. VIL=-3V si VIH=4V B. VIL= 0.2V si VIH=4V c. VIL=2.5V si VIH=3V d. VIL= -2V si VIH=+2V Justificare: 78. Ca pentru orice circuit integrat numeric complex, un capacitor pentru decuplarea alimentrii se conecteaz fa de bornele de alimentare ale unui microcontroler: a. Ct mai departe B. In serie cu un rezistor adecvat c. Ct mai aproape d. In serie cu un inductor adecvat 79. Tensiunea de alimentare nominal a unui microcontroler este descris ca fiind Vcc = 5V +/- 5%. Care din urmtoarele tensiuni se ncadreaz in plaja dat: a. 5.40V B. 4.85V c. 4.65V d. 5.28V Justificare. 80. Dac un pin al unui microcontroler este configurat ca ieire, atunci curentul de ieire asociat va fi: a. Pozitiv cnd ieirea este in 0 si negativ cnd ieirea este in 1 B. Pozitiv pentru ambele stri ale ieirii C. Negativ cnd ieirea este in 0 si pozitiv cnd ieirea este in 1 d. Sensul depinde doar de natura sarcinii conectate la ieire1 81. Avem un microcontroler oarecare cu tensiunea de alimentare Vcc=5V. O surs de cc V+=5V este conectat la bornele de alimentare ale microcontrolerului cu borna + la borna de mas a microcontrolerului si cu borna la borna Vcc microcontrolerului. Atunci: a. b. c. D. Microcontrolerul practic va funciona intermitent Microcontrolerul practic va funciona mai lent Microcontrolerul practic va consuma mai puin Microcontrolerul practic se va distruge

82. Folosind o surs de tensiune alternativ de 5V (valoare efectiv) putem alimenta un microcontroler: a. Nu putem alimenta dect printr-un capacitor b. Nu putem alimenta dect printr-un inductor c. Nu putem alimenta dect printr-un rezistor D. Nu putem alimenta 83. Pentru un sistem de calcul oarecare, in raport cu evoluia programului principal, o ntrerupere este in general: a. Un eveniment sincron B. Un eveniment asincron c. Un eveniment utilizator d. Un eveniment intern 84. La modul general, pentru un sistem de calcul, tratarea unei ntreruperi este similar unui: a. Instruciuni de salt b. Calcul in virgul mobil C. Apel de procedur d. Calcul in virgul fix 85. La modul general, pentru un microcontroler oarecare sau sistem de calcul, utilizarea sistemului de ntreruperi permite si: a. O mai bun utilizare a memoriei de date sau a registrelor B. O mai bun utilizare a timpului de calcul al CPU c. O mai bun utilizare a memoriei de program d. O mai bun interfa cu utilizatorul 86. La modul general, pentru un sistem de calcul, utilizarea ntreruperilor pentru intrri/ieiri are doar dezavantajul c necesit la fiecare prelucrare a ntreruperii: a. Comutarea memoriei B. Comutarea contextului c. Comutarea sursei de alimentare d. Comutarea registrelor 87. Care din urmtoarele tehnici nu reprezint o modalitate de a accesa dispozitivele de intrare sau ieire pentru un sistem de calcul: a. Acces direct la memorie B. Alternare c. Interogare d. ntrerupere 88. In cazul unui sistem de calcul oarecare, cu mai multe surse de ntreruperi conteaz si: a. Semnul lor b. Mrimea lor C. Prioritatea lor d. Faza lor 89. Prin intermediul vectorilor de ntrerupere se asociaz: a. Faza cu modulul ntreruperii B. Sursa ntreruperii cu rutina de tratare a ei

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


c. d. Sursa vectorial cu prelucrarea ei Rutina de tratare cu numrul de instruciuni necesare 97. La un microcontroler din familia AVR programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor) nu are nici o legtur cu: a. Sistemul de generare a resetului b. Setul de instruciuni c. Sistemul de generare a ceasului D. Memoria EEPROM 98. Orice microcontroler din familia AVR are: a. ntotdeauna 16 registre de uz general si 16 registre dedicate b. ntotdeauna o tensiune de alimentare Vcc=5V C. ntotdeauna memorie de program de tip FLASH d. ntotdeauna o interfa JTAG 99. Care din urmtoarele interfee generice disponibile pentru diverse variante de AVR nu poate fi utilizat pentru programarea memoriilor interne de tip NVM ale unui microcontroler AVR: a. JTAG b. SPI c. TWI D. debugWire 100. Pentru familia AVR dimensiunea cuvntului de memorie program este ntotdeauna de: a. 14 bii b. 18 bii C. 16 bii d. 32 bii 101. Numrtorul de program PC al microcontroler din familia AVR, numr de fapt: a. dublei b. octei C. cuvinte d. kilo octei unui

90. Care din urmtoarele acronime poate fi asociat in primul rnd arhitecturii de calcul a familiei AVR: a. MIPS b. FIPS c. CISC D. RISC 91. Diferena esenial intre o arhitectur de calcul Harvard si una Von Neumann ar fi: a. Concatenarea memoriei de program cu cea de date B. Separarea memoriei de program de cea de date c. Segmentarea memoriei de program si a celei de date d. Nici una din cele de mai sus 92. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolere AVR este descris si ca fiind una orientat pe: a. Memorie b. Acumulator C. Registru d. Stiv 93. Arhitectura de calcul a familiei AVR este descris si ca fiind de tip: a. Moore B. Harvard c. Von Neumann d. Turing 94. Diversele variante existente in familia AVR difer intre ele si prin: a. Numrul de cicluri main in care se execut o instruciune b. Dimensiunea memoriei de date SRAM utilizat de registrele de uz general c. Numrul de registre de uz general D. Dimensiunea memoriei de program FLASH 95. La un microcontroler din familia AVR programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor): a. Este opional b. Poate fi pstrat ntotdeauna valoarea lor implicit C. Trebuie strict corelat cu natura si caracteristicile aplicaiei d. Se realizeaz automat la punerea sub tensiune a microcontrolerului 96. La un microcontroler din familia AVR de cate ori trebuie fcut, in mod tipic, programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor)? a. De fiecare dat cnd se pune sub tensiune b. Cel puin de doua ori, odat dup reset si odat dup punerea sub tensiune c. Niciodat D. O singur dat

102. La un microcontroler din familia AVR numrul de bii ai indicatorului de stiv SP este legat de: A. Dimensiunea memoriei interne de date SRAM b. Dimensiunea memoriei externe de date SRAM c. Dimensiunea memoriei interne de date EEPROM d. Dimensiunea memoriei interne de program FLASH 103. Principial majoritatea membrilor familiei de microcontrolere AVR implementeaz o stiv care crete in memoria SRAM intern: a. In mod constant B. In jos c. In sus d. In mod aleatoriu 104. In cazul unui microcontroler AVR care posed o interfa de tip JTAG ea poate, in mod tipic, fi utilizat pentru: a. Modificarea tensiunii de alimentare nominale b. Vizualizarea semnalului de ceas C. Programarea memoriei program si depanare d. Reprogramarea setului de instruciuni

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


105. La un microcontroler din familia AVR, cu memorie intern de date, numrul maxim de obiecte care pot fi memorate (salvate) n stiv este limitat de: a. Dimensiunea memoriei interne FLASH b. Dimensiunea memoriei interne EEPROM C. Dimensiunea memoriei interne SRAM d. Dimensiunea numrtorului program (PC) 106. Memoria de tip EEPROM existent majoritatea microcontrolerelor din familia AVR este: a. O memorie de program b. O memorie extern de program C. O memorie de date d. O memorie volatil la 113. Pentru un microcontroler din familia AVR utilizarea memoriei de program pentru memorarea unor date constante este: a. Strict interzis B. Posibil c. Imposibil d. Periculoas dac nu se iau precauii speciale 114. In contextul familiei AVR, si nu numai, un vector de ntrerupere este: A. O adres fix de tratare a unei ntreruperi b. O adres programabil de tratare a unei ntreruperi c. O adres oarecare din rutina de tratare a ntreruperilor D. Adresa la care se gsete adresa de nceput a rutinei de tratare a ntreruperilor 115. Microcontrolerele din familia AVR sunt caracterizate si de existena: a. Aceluiai numr de surse de ntrerupere b. Unui numr constant de surse de ntrerupere C. Unui numr diferit de surse de ntrerupere d. Unui numr de 16 surse de ntrerupere 116. Pentru un microcontroler din familia AVR un apel de subrutin (procedur) presupune si: a. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere si a indicatorilor de condiie B. Salvarea automat in stiv doar adresei de ntoarcere c. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere si a indicatorului de stiv (SP) d. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere si acumulatorului sau registrelor de uz general 117. Pentru un microcontroler din familia AVR, numrul de bii efectiv implementai ai numrtorului de program PC este legat de dimensiunea maxim a : a. Memoriei de date b. Memoriei de program c. Stivei d. Memoriei externe 118. Pentru un microcontroler din familia AVR, intre numrtorul de program PC si indicatorul de stiv SP exist relaia: a. Cnd crete PC, crete si SP b. Cnd descrete SP , crete si SP C. Nu exist nici o relaie direct intre PC si SP d. Cnd descrete PC, crete si SP 112. Pentru un microcontroler din familia AVR, care din urmtoarele tipuri de memorie ar fi adecvat pentru memorarea unor date constante utilizate de o aplicaie oarecare: a. SRAM extern b. Registre c. SRAM intern D. EEPROM

107. Pentru un microcontroler din familia AVR, dac a vrea s citesc o variabil, cuvnt sau octet, din memoria de tip FLASH, utiliznd limbajul C, trebuie in mod obligatoriu s folosesc i o alt: a. Variabil de tip ir de bii b. Variabil de tip structur c. Variabil de tip uniune (union) D. Variabil de tip pointer 108. Un microcontroler din familia AVR este iniializat prin deconectarea si reconectarea, dup cteva secunde, a tensiunii de alimentare. Dup aceast manevr coninutul tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date va fi: a. Identic cu cel dinaintea iniializrii b. 0x00 c. 0xFF D. Neprecizat 109. Un microcontroler din familia AVR este iniializat prin activarea (=0), timp de cteva secunde, a pinului /RESET. Dup aceast manevr coninutul tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date va fi: A. Identic cu cel dinaintea iniializrii b. 0x00 c. 0xFF d. Neprecizat 110. Pentru un microcontroler din familia AVR, cuvntul de stare program (PSW) al unitii centrale este un registru dedicat care conine si: a. Indicatorii de ntrerupere B. Indicatorii de condiie c. Indicatorii de apel d. Indicatorii de defect 111. Pentru un microcontroler din familia AVR, prin intermediul cruia din urmtoarele evenimente sau periferice nu se poate genera o iniializare hardware (reset): a. Punerea sub tensiune b. Watchdog (ceasul de garda) c. Brownout D. USART

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


119. Pentru un microcontroler din familia AVR poziia (indexul) unui vector de ntrerupere in tabela de vectori de ntrerupere are legtur cu: a. Semnul ntreruperii b. Prioritatea ntreruperii c. Mrimea ntreruperii d. Viteza ntreruperii 120. Pentru un microcontroler din familia AVR(si nu numai) ntoarcerea dintr-o procedur apelat sau dintr-una de tratare a unei ntreruperi presupune, restaurarea adresei de ntoarcere din: a. Indicatorul de stiv b. Numrtorul program C. Stiv d. Cuvntul de stare program 121. Pentru un microcontroler din familia AVR (si nu numai), o rutin de tratare a unei ntreruperi poate fi eventual ntrerupt la rndul ei? A. Da, printr-o programare adecvat a sistemului de ntreruperi b. Nu c. Da, doar in cazul ntreruperilor externe d. Da, doar in cazul ntreruperilor software 122. La un microcontroler din familia AVR programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor): a. Configureaz sistemul de numrare-temporizare in mod numrtor sau temporizator b. Modific rezoluia sistemului de conversie analog numeric c. Permite configurarea portului serial in modul sincron sau asincron D. Configureaz sistemul de generare a iniializrii hardware (a reset-ului) 123. A. b. c. d. Un microcontroler din familia AVR: Funcie de variant, poate avea memorie extern de date Poate avea memorie extern de program Funcie de variant, poate avea memorie extern de program dar numai de tip FLASH Poate avea memorie extern de date dar numai de tip SRAM d. Timpul necesar iniializrii memoriei interne de date

126. Actualmente, pentru familia de microcontrolere AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al memoriei de program este: A. Mai mic de 64 de kilo octei b. De 16 de kilo cuvinte c. Mai mare de 64 de kilo cuvinte d. De 64 de kilo octei 127. Pentru un microcontroler oarecare din familia AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al memoriei interne SRAM este: a. Mai mare oricum dect cea a memoriei FLASH B. Mai mic oricum dect cea a memoriei FLASH c. Egal cea a memoriei FLASH d. ntotdeauna egal cu 512 octei 128. Pentru un microcontroler din familia AVR in urma unui reset (iniializare hardware) nu fac obiectul iniializrii: a. Indicatorul de stiv (SP) B. Memoria de date c. Registrele portului serial d. Registrele sistemului de temporizare-numrare 129. Pentru un microcontroler din familia AVR in urma unui reset (iniializare hardware) prima instruciune este executat din memoria de program de la adresa: a. 0x0FFFEH B. 0x0000H c. 0x0FFFFH d. 0x0002H 130. Pentru un microcontroler din familia AVR, ntreruperile externe, atunci cnd exist, pot fi programate s fie active: a. Pe oscilaie b. Doar pe nivel C. Pe nivel sau pe front d. Doar pe front 131. Pentru un microcontroler din familia AVR, tabela cu vectorii de ntrerupere se afl in memoria de program ntr-o zon situat tipic: a. La adresele superioare B. La adresele inferioare c. La adresele mijlocii d. La adresele impare 132. Generatorul de ceas al unui microcontroler din familia AVR are frecvena de 8MHz. Perioada semnalului de ceas va fi: a. 1250 nsec B. 125 nsec c. 125 sec d. 12.5 msec Justificare.

124. Avem un microcontroler din familia AVR, ncapsulat ntr-o capsula cu 20 de pini. Atunci el sigur: a. Nu poate avea memorie extern de date B. Poate avea memorie extern de date c. Poate avea memorie extern de program d. Nu poate avea memorie de program tip FLASH Justificare 125. Pentru un microcontroler din familia AVR durata cat trebuie s fie activ semnalul de Reset (iniializare hardware) este legat in primul rnd de: a. Timpul necesar pentru iniializarea registrelor de uz general sau a acumulatorului b. Timpul necesar pentru iniializarea stivei C. Timpul necesar pentru stabilizarea oscilatorului de ceas

1 0

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


133. Pentru un microcontroler din familia AVR care din urmtoarele tipuri de generator de ceas nu poate fi utilizat: a. Oscilator RC intern b. Oscilator RC extern C. Oscilator cu cuar intern d. Oscilator cu cuar extern 134. La un microcontroler din familia AVR, pentru ca un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca intrare trebuie ca: a. In registrul PORT aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare B. In registrul DDR aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare c. In registrul PIN aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare d. In registrele PIN si PORT aferente portului trebuie scrise valorile corespunztoare 135. La un microcontroler din familia AVR, pentru ca un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca ieire trebuie ca: a. In registrul PIN aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare b. In registrul PORT aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare c. Din registrele PIN si PORT aferente portului trebuie citite valorile corespunztoare D. In registrul DDR aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare 136. La un microcontroler din familia AVR, dac un pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el poate fi descris ca fiind ntr-o stare: a. Stabil b. Flotant c. Sincronizat d. Conectat 137. La un microcontroler din familia AVR, dac un pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el poate fi descris ca fiind in starea de: a. 1(H) B. nalt impedan c. 0(L) d. Joas impedan 138. La un microcontroler oarecare, dac numrul de intrri sau ieiri numerice este insuficient, pentru mrirea lui s-ar putea utiliza si un circuit numeric de natura unui: a. Numrtor binar B. Registru de deplasare c. Decodificator d. Numrtor zecimal 139. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler configurat ca ieire ar trebui s comandm (stins-aprins) un bec cu incandescen de mic putere, de ce ar trebui sa inem cont: a. De cantitatea de cldur dezvo ltat de bec b. De caracterul unidirecional al curentului pe la bornele becului De evoluia in timp a curentului la bornele becului d. De faptul ca randamentul becului este mai bun in curent alternativ Justificare. C. 140. Avem o surs de tensiune alternativ cu valoarea de civa Voli (efectiv) si frecvena de 50Hz. Vrem s obinem pe baza ei un nivel logic TTL valid pentru o intrare numeric de microcontroler, care s ne indice prezena (de exemplu 1) sau absena (0) acestei tensiuni. Pentru asta am avea nevoie si de cel puin: a. Un dispozitiv amplificator b. Un dispozitiv extractor c. Un dispozitiv redresor d. Un dispozitiv manipulator Justificare. 141. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler configurat ca ieire numeric, ar trebui s comandm, eventual cu ajutorul unui TBJ sau MOSFET, bobina unui releu electromagnetic de mic putere, ar trebui s mai inem cont in proiectarea sistemului si: a. De viteza de variaie a rezistenei releului b. De viteza de calcul a microcontrolerului c. De viteza de variaie a capacitii releului D. De viteza de variaie a curentului prin releu 142. afior 7 LCD: a. b. c. D. Care ar fi o diferen semnificativ intre un segmente in tehnologie LED si unul in tehnologie Durata de via Fiabilitatea Raportul pre - performan Consumul propriu

143. Dac dorim s comandm un LED (aprins-stins) cu ajutorul unui pin al unui microcontroler, configurat ca ieire, in proiectare trebuie s inem cont si de: a. Sursa de ceas pentru microcontroler b. Existena unui sistem de temporizare-numrare C Culoarea LED-ului d. Setul de instruciuni al microcontrolerului Justificare. De culoarea ledului depinde caderea de tensiune 144. Dac dorim s comandm luminozitatea unui LED folosind o tehnic de modulare in durat, cu ajutorul unui pin al unui microcontroler, configurat ca ieire, ne bazm pe faptul c factorul de umplere al formei de und de comand va fi aproximativ: a. Invers proporional cu curentul mediu prin LED b. Independent de curentul mediu prin LED C. Direct proporional cu curentul mediu prin LED d. Dependent logaritmic de curentul mediu prin LED 145. Pe un pin (definit ca intrare) dintr-un port al unui microcontroler AVR este adus semnalul de ieire, compatibil TTL, al unui optocuplor comun, foarte lent (cu fototranzistor); de ce ar trebui s inem cont? A. De faptul c intrarea nu este de tip trigger Schmitt b. De curentul de intrare al pinului din port

10 10

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


c. d. De faptul c tensiunea de prag a intrrii este mai mare de 1.8V De histerezisul mare al intrrii 151. Pentru un temporizator sau numrtor binar de 8 bii, numrul maxim de stri distincte este: a. 512 b. 255 C. 256 d. 128 Justificare. 152. Un temporizator sau numrtor binar de 8 bii, numr in sus; un eveniment de tip depire are loc atunci cnd el trece (valori hex): a. Din 00 in FF B. Din FF in 00 c. Din 00 in 01 d. Din FF in FE Justificare. 153. Pentru un microcontroler din familia AVR temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) este programat astfel nct s aib frecvena de ceas (de intrare) de 1MHz. Care va fi durata maxim a unui ciclu complet (a unei perioade) de numrare: A. 256 sec b. 1024 sec c. 512 sec d. 256 msec Justificare. 154. Un microcontroler din familia AVR are temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) programat astfel nct s aib perioada semnalului de ceas (de intrare) de 5 sec. Care va fi frecvena minim de apariie a unei depiri a acestuia: a. cca. 780 kHz B. cca. 780 Hz c. cca. 7.8 Hz d. cca. 200 kHz Justificare. 155. Avem dou temporizatoare sau numrtoare binare, unul de 8 bii N8 si cellalt de 16 bii N16, care au acelai semnal de ceas. Duratele T8 si T16, ale ciclurilor complete de numrare vor fi: A. T16 > T8 b. T16=T8 c. T16 < T8 d. T8 = T16 / 2 Justificare. 156. Pentru o aplicaie cu microcontroler, utilizarea unui periferic de tip temporizator ceas de gard(watchdog) este o modalitate de a-i crete: a. Executabilitatea B. Fiabilitatea c. Portabilitatea d. Mentenabilitatea 157. Care din urmtoarele tehnici generice ar fi mai adecvate pentru comanda turaiei unui motor de curent continuu de mic putere (micromotor) cu ajutorul unui microcontroler: A. modularea in durat

146. La un microcontroler oarecare, faptul c intrrile numerice sunt izolate galvanic prin optocuploare ajut si la: a. Reducerea puterii consumate B. Rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod comun c. Rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod diferenial d. Se pot folosi tensiuni de intrare alternative 147. Un pin Px al unui microcontroler AVR, alimentat la Vcc=5V este configurat ca ieire si este programat in 1. Dou rezistoare R1 si R2 de 100 KOhmi sunt nseriate si se conecteaz la acest pin si respectiv la mas: Px ----R1----R2----Mas Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2 rezistoare: a. cca. 5V b. cca. 3.75V C. cca. 2.5V d. cca. 1.25V Justificare. 148. Un pin Px al unui microcontroler, realizat in tehnologie CMOS, alimentat la Vcc=5V, este configurat ca intrare si, prin un rezistor R =1kOhm, este conectat la o surs de cc Vx ca in figur (cu masa comun cu sursa de alimentare a microcontrolerului). Vx------R------Px Care va fi tensiunea pe pinul Px dac Vx= - 3V: a. cca. 5V b. cca. 0.7V C. cca. - 0.7V d. cca. - 3V Justificare. 149. Pentru un temporizator sau numrtor existent ca periferic pentru un microcontroler, care din urmtoarele ar reprezenta un eveniment semnificativ declanat de acesta: a. O mprire B. O depire c. O nchidere d. O deschidere 150. La un microcontroler oarecare, pentru sistemul de temporizare-numrare, diferena ntre modurile de lucru temporizator (timer) i respectiv numrtor este legat de: a. Cu ce sunt prencrcate registrele de numrare b. Dimensiunea util a registrelor de numrare (8 sau 16 bii) C. Unde provine semnalul de ceas pentru registrele de numrare d. Modul n care sunt conectate registrele de numrare L si H

11 11

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


b. c. d. modularea in amplitudine modularea in frecven modularea faz-frecven B. c. d. Eantionarea Multiplicarea Divizarea

158. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi asociat acronimului PWM: a. modulaie in amplitudine B. modulaie a factorului de umplere c. modulaie in frecven d. modulaie de faz 159. Tehnica de modulaie numeric denumit generic PWM, presupune pentru un tren de impulsuri c: a. Frecvena e variabil si factorul de umplere constant B. Frecvena e constant si factorul de umplere variabil c. Frecvena e variabil si factorul de umplere e variabil d. Frecvena e constant si factorul de umplere e constant 160. Care din urmtoarele funcii de interfa cu un traductor nu ar putea fi, de regul, realizat foarte simplu cu ajutorul unui microcontroler care are si un sistem de conversie analog numerica: a. Interfaa cu o fotorezisten b. Interfaa cu un termocuplu c. Interfaa cu un celul fotovoltaic (fotoelectrica) d. Interfaa cu un termistor NTC Justificare. 161. Dac pentru un microcontroler tehnica de conversie analog numeric utilizat este de tipul cu aproximaii succesive, ea este asociat obligatoriu si cu utilizarea unui circuit de: a. Eantionare si multiplicare B. Eantionare si memorare c. Blocare si memorare d. Multiplicare si memorare 162. Pentru un microcontroler din familia AVR care are si un sistem de conversie analog numeric, obinerea a mai multor intrri analogice este realizat tipic cu ajutorul unui: a. Multiplicator analogic B. Multiplexor analogic c. Minimizator analogic d. Maximizator analogic 163. Dac ar fi s comparm un circuit comparator analogic si unul numeric (de 1 bit), cele dou circuite au comun faptul: A. C au amndou o ieire numeric b. C au amndou o intrare analogic c. C au amndou o intrare inversoare d. C au amndou intrri numerice 164. Care din urmtoarele operaii are in primul rnd legtur cu dimensiunea timp a unui semnal de intrare analogic, pentru un microcontroler cu sistem de conversie analog-numeric: a. Cuantificarea

165. Un sistem de conversie analog numeric, existent la un microcontroler, poate avea, la modul general, intrri analogice: a. Asimetrice si/sau complementare b. Simetrice si/sau difereniatoare C. Asimetrice si/sau difereniale d. Simetrice si/sau integratoare 166. Pentru un microcontroler din familia AVR care are si un sistem de conversie analog numeric, tehnica utilizat pentru conversia analog numeric este: a. Paralel B. Aproximaii succesive c. Dubl pant d. Tensiune frecven 167. O surs de tensiune echivalent conectat pe una din intrrile analogice ale unui microcontroler AVR, care are si un sistem de conversie analog numeric, trebuie s aib impedana sau rezisten intern: a. Ct mai mare b. Egal cu rezisten sau impedana de intrare c. Ct mai mic d. Nici una din cele de mai sus 168. Dac un microcontroler oarecare are si un sistem de conversie analog numeric, caracterizat ca avnd rezoluia de 6 bii, atunci mrimea lui de ieire va avea: a. 256 de valori diferite b. 128 de valori diferite c. 64 de valori diferite d. 1024 de valori diferite Justificare. 169. Despre numrul binar 11001100, rezultatul unei conversii analog-numerice, tim c este reprezentat n cod binar complement fa de 2, pe 8 bii. Care este echivalentul su n zecimal ? a. 89 b. -86 c. -114 D. -52 Justificare. 170. Un microcontroler din familia AVR, cu sistem de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de referin VREF=3V, iar valoarea rezultat in urma unei conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii (cu valoarea aliniat la dreapta) este 0x64. Ct a fost valoarea tensiunii de intrare corespunztoare: a. cca. 29V b. cca. 2.9V C. cca. 0.29V d. cca. 0.029V Justificare. 171. Un microcontroler din familia AVR, cu sistem de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de referin VREF=3V. Valoarea tensiunii de intrare

12 12

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


corespunztoare este 1.5V. Care va fi valoarea rezultat (in hex, cu valoarea aliniat la dreapta) in urma unei conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii? a. cca 0x0FF B. cca. 0x200 c. cca. 0x3F0 d. cca. 0xFFF Justificare. 172. Un pin ADCx al unui microcontroler AVR, alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare analogic, utiliznd o surs de referin VREF=Vcc. Dou rezistoare R1=10 KOhmi si R2 = 10 KOhmi sunt nseriate si se conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv la Vcc si mas: ADCx Vcc ----R1---|- --R2----Mas Care va fi valoarea rezultat (in hex, cu valoarea aliniat la dreapta) in urma unei conversii unipolare a acestei intrri, cu rezoluia de 8 bii (din care utilizm doar cei mai semnificativi 8 bii)? a. cca 0x20 b. cca. 0x80 c. cca. 0xF0 d. cca. 0x50 Justificare. 173. Un pin Px al unui microcontroler AVR, alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare. Dou rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt nseriate si se conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv la Vcc si mas: Px Vcc ----R1---|- --R2----Mas tiind c intrarea Px este compatibil TTL, atunci nivelul logic de intrare sau starea intrrii va fi: a. 1 (H) B. Nedeterminat c. 0 (L) d. Hi-Z (nalt impedan) Justificare. 174. Pentru ca s msurm un curent continuu cu ajutorul unei intrri analogice a unui microcontroler AVR (avnd un sistem de conversie analog numeric) avem nevoie de cel puin un: A. Capacitor b. Inductor c. Rezistor d. Tranzistor Justificare. 175. Am putea utiliza un circuit integrator RC (cu un singur rezistor si un singur capacitor), pe un pin de ieire al unui microcontroler, cu scopul realizrii unei: a. Filtrri directe b. Filtrri trece-band c. Filtrri oprete-band D. Filtrri trece-jos 176. Interfaa serial a unui microcontroler AVR permite aproape ntotdeauna implementarea unui protocol de comunicaie serial de tip: a. Cvasi-sincron B. Asincron c. Pseudo-sincron d. Super-asincron 177. Care din urmtoarele descrieri este adecvat pentru interfaa electric a portului serial-U(S)ART (TxDieire, RxD-intrare) a unui microcontroler AVR, alimentat de exemplu la Vcc=5V: a. Nivelele logice sunt compatibile RS-232 B. Nivelele logice sunt compatibile TTL c. Nivelele logice sunt compatibile CMOS d. Nivelele logice sunt compatibile RS-485 178. Pentru un microcontroler din familia AVR, care din urmtoarele caracteristici nu sunt ntlnite la portul serial standard (USART) in modul de lucru asincron: a. Rata baud programabil b. 7 bii de date c. 10 bii de date D. Bit de paritate par sau impar 179. In contextul familiei AVR, care din urmtoarele faciliti nu este disponibil pentru portul serial standard, utilizat ntr-un mod asincron: a. Posibilitatea programrii numrului de bii de stop b. Posibilitatea deteciei unei erori de suprascriere (Overrun) C. Posibilitatea programrii numrului de bii de start d. Posibilitatea modificrii ratei baud 180. Pentru un microcontroler din familia AVR, care din urmtoarele caracteristici nu pot fi ntlnite la portul serial standard: A. Posibilitatea utilizrii a 3 bii de stop b. Lipsa unui generator propriu pentru rata baud c. Existenta unor indicatori de eroare d. Utilizarea unui bit de paritate par sau impar 181. Pentru un microcontroler din familia AVR, in cazul utilizrii portului (UART) si protocolului de comunicaie serial asincron, integritatea si corectitudinea informaiei vehiculate poate fi asigurat si cu ajutorul unui: a. Bit de stop b. Bit de start C. Bit de paritate d. Bit de date 182. numai) de: a. b. C. d. Pentru o comunicaie serial asincron (si nu termenul de rat baud descrie explicit un numr Kilo bii pe secund Kilo octei pe secund Bii pe secund Octei pe secund

183. Cte fire ar fi necesare pentru o implementare minimal a unei comunicaii seriale asincrone bidirecionale intre dou microcontrolere diferite: a. 2

13 13

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


b. 4 C. 3 d. 6 Justificare. 184. O comunicaie serial asincron utilizeaz o rat baud de 19200 Bauds. Care este durata unui bit (timpul aferent serializrii / deserializrii unui bit): A. Cca 52 sec b. Cca 5.2 msec c. Cca 52nsec d. Cca 0.52 msec Justificare. 185. Intre dou microcontrolere este realizat o comunicaie serial asincron, cu urmtorii parametri eseniali: viteza de comunicaie = 9600 bii pe secund (sau colocvial 9600 Baud); 8 bii de date; 1 bit de stop; fr bit de paritate. Ct timp dureaz emisia/recepia unui octet vehiculat prin aceast legtur/conexiune: a. cca. 1040 nsec b. cca. 104 nsec C. cca. 1040 sec d. cca. 10.4 msec Justificare. 186. Cte fire ar fi necesare pentru conectarea unui microcontroler la o magistral serial I2C (TWI la AVR): a. 5 b. 3 C. 2 d. 4 Justificare. 187. Avem 2 sisteme cu microcontrolere AVR, ambele cu o interfa serial asincron, dar la unul de tip RS-232, iar la cellalt de tip RS-485. Dac cele 2 sisteme ar trebui s comunice intre ele serial prin intermediul acestor interfee, ar trebui s inem cont c ele sunt: A. Compatibile b. Deductibile c. Incompatibile d. Instabile Justificare. 188. Specificaia electric pentru standardul de comunicaie serial RS-485 indic c se utilizeaz o modalitate de semnalizare zis: a. Simetric b. Asimetric C. Diferenial d. Ambigu 189. Intrarea unui circuit receptor RS-232 este descris ca fiind asimetric; asta nseamn c tensiunea lui de intrare se msoar/definete: A. Fa de borna alimentare b. Fa de borna de ieire c. Fa de borna de mas d. Fa de niciuna din bornele de mai sus 190. Standardul de comunicaie serial RS-485 este descris ca fiind unul adecvat si pentru o comunicaie: a. b. C. d. Bidirecional Punct la punct Multi punct Unidirecional

191. In cazul unei comunicaii seriale asincrone timpul (durata) de bit este, prin raportare la rata baud (viteza de comunicaie): a. Direct proporional B. Invers proporional c. Nu depinde de rata baud d. Depinde ptratic de rata baud 192. Utilizarea unei modaliti de semnalizare difereniale in cazul comunicaiei seriale are ca efect si mrirea: a. Imunitii la perturbaiile de mod diferenial B. Imunitii la perturbaiile de mod comun c. Imunitii la perturbaiile de mod simplu d. Imunitii la perturbaiile de mod complex 193. Principial, perifericul de tip UART al unui microcontroler din familia AVR, destinat comunicaiei seriale, este realizat in jurul unui circuit numeric secvenial sincron de natura unui: a. Registru de numrare b. Registru de stare C. Registru de deplasare d. Registru indexat

194. Diferena intre o comunicaie serial half-duplex si una full-duplex intre dou microcontrolere este dat de: a. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a emite b. Imposibilitatea controlului prin bit de paritate C. Posibilitatea de a emite si a recepiona in acelai timp d. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a recepiona 195. In cazul in care ar trebui s vizualizm/interpretm, in cazul unei depanri, informaia vehiculat prin intermediul unui port serial asincron (gen UART AVR) trebuie s inem seama c primul bit de date serializat este: a. MSb-ul B. LSb-ul c. Depinde de numrul de bii de date utilizat d. Depinde dac avem sau nu bit de paritate 196. Pentru standardul RS-232, denumirile mark si space definesc: a. Rata baud b. Timpii de bit C. Nivelele logice d. Emisia si recepia 197. Care din urmtoarele nu reprezint un nivel de tensiune RS-232 valid: A. 1V b. 5V c. -5V d. -9.5V

14 14

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB


198. Dorim s realizm, intre dou sisteme cu microcontrolere, o comunicaie serial bidirecional, half-duplex, conform standardului RS-485. Principial am avea nevoie doar de: a. 5 fire b. 4 fire C. 2 fire d. 3 fire Justificare. 199. Care din urmtoarele tipuri de magistrale seriale, ntlnite si la microcontrolere, este cel mai utilizat n industria automobilului: a. I2C B. CAN c. SPI d. Microwire 200. Magistralele seriale SPI si I2C (TWI la AVR) pot fi caracterizate ca nite magistrale: a. Asincrone B. Sincrone c. Paralele d. Difereniale Justificare. O legend (dei nu ar trebui s fie necesar!):
AVR- familia AVR 8 bii, cu excepia sub-familiei XMEGA AND: SI CAN- Controller Area Network I2C/TWI- Inter Integrated Circuits/Two Wire Interface JTAG: Joint Test Action Group (standard) LED: Light Emitting Diode - dioda electro-luminiscent LSb: Least Significant bit- bitul cel mai puin semnificativ MSb: Most Significant bit- bitul cel mai semnificativ LCD- Liquid Crystal Display afiaj cu cristale lichide LSB: Least Significant Byte- octetul cel mai puin semnificativ MSB: Most Significant Byte - octetul cel mai semnificativ MOSFET- tranzistor MOSFET NOR: SAU-NU NOT: inversor NAND: SI-NU NVM: memorie nevolatila OR: SAU SRAM: RAM static SPI- Serial Peripheral Interface TBJ: tranzistor bipolar cu jonciuni U(S)ART- Universal Serial (Synchronous) Asynchronous Receiver Transmitter XOR: SAU-EXCLUSIV

Observaii importante legate de examen/grile


Grila este de tipul in singur rspuns corect. ncercuirea (sau marcarea sub orice form) a mai mult de un rspuns va fi echivalent cu anularea punctajului ntrebrii. Pe grila de examen vor exista 20 de ntrebri similare celor din acest document. Punctaj maxim: 20 ntrebri x 0.5 pcte = 10 (fr puncte din oficiu)! Justificare (funcie si de natura ntrebrii) = O explicaie textual, relaii de calcul, calculul efectiv (de exemplu, din care s rezulte modul in care ai manipulat exponenii!), ecuaii booleene, o schema minimal (de ex. cum se leag nite fire, un divizor rezistiv, etc. ). Vezi si documentul cu exemple de justificri! Valorile numerice sunt date doar pentru exemplificare, ele se pot modifica. Atenie la sensul afirmativ sau negativ al unora din ntrebri. O ntrebare de natur afirmativ poate avea enunul modificat in negativ (..nu..) , rspunsul corect devenind evident altul. Justificrile menionate sunt si ele cu titlu ilustrativ, in sensul c o cerere de justificare poate aprea si la alte ntrebri. Justificrile trebuie s fie cat mai concise posibil, in spaiul dedicat pe grila de examen (vezi exemplele!). In cadrul examenului utilizarea oricrui mijloc de calcul electronic va fi interzis! VEI AVEA LA DISPOZIIE CEL PUIN O CIORNA CIORNA/CIORNELE NU SE PREDAU ODATA CU GRILA DE EXAMEN!

15 15