Sunteți pe pagina 1din 6

EXEMPLU GRILA AC 2013

1. Pentru un bistabil
C. ieirea lui rmne stabil pn cnd un impuls temporar de la alt circuit are ca efect comutarea lui la cealalt valoare

2. Pentru circuitul alaturat, Circuit A:


A. atta timp ct ambele intrri rmn la valoarea 0, ieirea (fie 0 sau 1) nu se va modifica.

3. Pentru circuitul alaturat, Circuit A:


D. plasarea temporar a unui 1 pe intrarea de sus va fora ieirea s treac n 1 Circuit A

4. Pentru circuitul alaturat A,


D. plasarea temporar a unui 1 pe intrarea de jos va fora ieirea s treac n 1

5. Pentru circuitul de mai jos, Circuit B:

D. plasarea temporar a unui 1 pe intrarea de sus va fora ieirea s treac n 1

6. On-line nseamn c dispozitivul sau informaiile


B. sunt conectate i pot fi folosite de calculator, fr a fi necesar intervenia omului

7. Frecventa radiatiei luminoase a diodei laser este


D. Ambele de ordinul nm, mai mica la DVD decat la CD

8. Notatia hexa zecimala


B. utilizeaz un singur simbol pentru a reprezenta patru bii in reprezentarea pe care utilizatorii de calculatoare o folosesc intre ei.

9. Adresa cuvintelor de memorie permite


D. identificarea si ordonarea cuvintelor E. o celula de memorie cu o adresa mica este la fel de accesabila ca una cu o adresa mare si in consecinta, datele stocate pot fi prelucrate n orice ordine.

10.Memoria cu acces aleator (random acces memory - RAM) este denumita astfel pentru ca

11.Fie doua memorii: prima cu 212 locaii a cte 8 bii fiecare i a doua cu 1212 locaii a cte 64 bii fiecare ambele necesit adrese de 12 bii. Cati biti de adresa sunt necesari pentru cele doua memorii
D.12 respectiv 12

12.Pentru adresarea unei memorii


C. numrul de bii din adres determin numrul maxim de locaii adresabile dirtect n memorie i este independent de numrul de bii al fiecrei locaii.

13.Un octet ntr-un cuvnt


A. poate fi numrat de la stnga la dreapta sau de la dreapta la stnga

14.Considerai o nregistrare pentru o persoan, care const ntr-un ir de caractere (numele angajatului) i dou numere (vrsta i numrul departamentului). S presupunem c big endian trimite nregistrarea catre little endian, octet dup octet, ncepnd cu bitul 0.
B. cnd little endian ncearc s tipreasc un nume, totul funcioneaz bine, dar vrsta si departamentul sunt alterate.

15.Codul American Standard Code for Information Interchange (ASCII) este utilizat pentru a reprezenta
D. simboluri

16.Sa presupunem c vrem sa stocam numrul 25. Dac dorim sa-l inregistram sub forma unor simboluri ASCII codificate cu opt bii pe simbol, ne vor trebui n total
C. 16 bii.

17.In ASCII cel mai mare numar pe care-l putem stoca sub forma unor simboluri utiliznd 16 biti este
C. 99

18.Numarul intreg binar 10111 corespunde in zecimal la


E. 23

19.Numarul zecimal 37 se reprezinta in binar ca


A. 100101

20.Imaginile reprezentate ca harti de biti (bit map)


A. au dezavantajul ca nu pot fi scanate la o dimensiune arbitrara

21.Daca adunam 00111010 si 00011011 ca numere intregi in binar vom obtine


B. 01010101

22.Care este numarul real reprezentat in virgula fixa ca 101.101 ?


D. 5 5/8

23.Daca in virgula fixa adunam 10.011 cu 100.11 atunci obtinem


C. 111.001 E. da. E. 0

. 24.La notati in exces exista bit de semn 25.Cat reprezinta 100 in exces 26.Reprezentarea in exces pe 4 biti se mai numeste exces cu
C. 8

27.In complement fata de 2, 1111 reprezinta numarul zecimal


B. -1

28.Complementul unui cuvant binar este cuvantul obinut prin


A. schimbarea tuturor bitilor de 1 la valoarea 0, respectiv a tuturor bitilor 0 n

29.Numarul zecimal 6 se reprezinta in complement fata de 2 pe 4 biti ca


C. 1010

30.Daca in complement fata de 2 pe 4 biti se face adunarea (5+4) se obtine rezultatul


C. -7

31.Daca in complement fata de 2 pe 4 biti se face adunarea (-3-2) se obtine rezultatul


E. -5

32.In notatia in virgula mobila pe 8 biti cu 4 biti la mantisa, 01101011 reprezinta


D. 2 3/4

33.In notatia in virgula mobila pe 8 biti cu 4 biti la mantisa combinatia care reprezinta -1 1/8 este
B. 11011001

34.Daca 00101010 si 00011001 sunt reprezentari in virgul mobila pe 8 biti cu 4 biti la mantisa atunci
A. primul numar e mai mare pentru ca de la stanga la dreapta in el intalnim prima cifra 1

35.In notatia in virgula mobila pe 8 biti cu 4 biti la mantisa, 2 5/8 se reprezinta


D. incorect ca 2 1/2

36.In notatia in virgula mobila daca se utilizeaz ca unitate de masur dolarul, valoarea unei monezi de zece centi
C. nu poate fi stocat n mod precis indiferent de numarul de biti

37.Daca la adunarea a trei numere in virgula mobila apare eroare de rotunjire atunci exista posibilitatea ca schimband ordinea operatiilor sa obtinem rezultat corect?
E. da.

38.La utilizarea paritatii impare se impune ca numarul de biti


B. 1, inclusiv bitul de paritate, sa fie impar

39.Distana Hamming dintre dou cuvinte binare se defineste ca fiind numrul


A. de biti prin care difer cele dou cuvinte.

40.Distana Hamming a unui cod este


B. cea mai mica distanta Hamming dintre toate cuvintele codului

41.La o comunicatie bilaterala, paritatea impusa trebuie sa fie


E. la receptor aceeasi cu aceea de la emitator.

42.Pentru a determina cati biti difera, ce operatie booleana se aplica la nivel de bit pentru cele doua cuvinte de cod ?
D. XOR

43.Detectia sau corectia de erori sunt

B. diferite, numai detectia precizeaza si pozitia bitului defect

44.Pentru a detecta d erori singulare, trebuie o distan Hamming de


C. d+1

45.Pentru a corecta d erori singulare, tebuie un cod de distanta Hamming


D. 2d+1

46.Fie codul cu numai 4 cuvinte de cod valide: 0000000000, 0000011111, 1111100000 i 1111111111. Acest cod are distanta Hamming
E. 5

47.Fie codul cu numai 4 cuvinte de cod valide: 0000000000, 0000011111, 1111100000 i 1111111111. Dac soeste cuvntul de cod 0000000111, receptorul tie c originalul trebuie s fi fost
A. 0000011111 (dac nu este mai mult de o eroare dubla

48.Imaginati-va ca trebuie sa proiectam un cod cu m biti si r biti de control, care va permite corectarea tuturor erorilor singulare. Conditia care rezulta este r B. (m + r + 1) 2 49.Imaginati-va ca trebuie sa proiectam un cod cu 32 biti de date si r biti de control, care va permite corectarea tuturor erorilor singulare. Cate este r ?
E. 6.

50.In exemplul de folosire a algoritmul lui Hamming pentru a construi coduri corectoare de eroare prezentat la curs, bitul 6 este verificat de bitii de control
C. 2 si 4

51.Regitrii de uz general servesc la

D. stocarea temporar a datelor care sunt manipulate de CPU.

52.Instructiunile de transfer sunt descrise


A. inadecvat prin tranfer sau mutare, respectiv adecvat prin copiere sau clonare.

53.Termenul LOAD este folosit pentru


B. cererea de ncrcare a unui registru de uz general cu coninutul unei celule de memorie

54.Termenul STORE este folosit pentru


D. cererea de ncrcare a unei celule de memorie cu coninutul unui registru de uz general.

55.Operaiile denumite SHIFT sau ROTATE sunt incluse in grupul instructiunilor


B. aritmetico-logice

56.Cati registri are calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator


E. 16.

57.Cati biti are un registru de la calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ?
A. 8

58.Cati biti are o instructiune de la calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ?
E. 16.

59.Cati biti are un cuvant de memorie la calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ?
A. 8

60.Cate cuvinte de memorie are calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ?
C. 256

61.La calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator, unitatea de comand i realizeaz sarcinile repetnd continuu un algoritm, denumit ciclul mainii (machine cycle), care const din
C. 3 pasi

62.La calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator, atunci cand se incrementeaza contorul programului aceasta se face cu
D. 2

63.La calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator, cati biti are registrul de instructiune
A. 8

64.Pentru o instructiune de la arhitectura CISC, arhitectura RISC executa


A. mai multe instructiuni mai rapide

65.Relativ la prelucrarea paralela


E. este mai putin important timpul consumat pentru realizarea unei anumite operaii decat capacitatea de transfer (cantitatea total de operaii pe care le poate efectua calculatorul ntr-un anumit interval de timp).

66.Tehnica pipeling este tehnica


B. de prelucrare paralela care presupune resurse hard mai multe.

67.Una dintre utilizrile principale ale operaiei XOR o reprezinta


C. compunerea complementului unui ir de bii

68.Gtuirea von Neumann (von Neumann bottleneck) se refera la


D. magistrala principala

69.La un controler care nu foloseste maparea pe memorie o adresa de memorie (de exemplu 03f4) se poate regasi in acelasi timp si printre adresele de porturi ?
B. da

70.La un cod Huffman (cunoscut de asemenea sub numele de cod dependent de frecven)

B. lungimea unui ir de bii care reprezint un caracter este direct proporional cu frecvena de utilizare a caracterului.

71.Ca alternativa la executia unui program de catre un CPU hardware, executia programului se poate face de catre
A. un compilator care extrage, decodifica si executa instructiunile

72.Utilizarea memoriei cache se bazeaza pe


A. principiul localizari si faptul ca transferul pe blocuri de date este mai rapid decat transferul secvential al datelor

73.In raport cu memoria principala, memoria cache este


E. mai mica si mai rapida.

74.Fie urmatoarea tabela de adevar. Ce se poate spune despre ea ?


C. este a unui sumator pe jumatate si este corecta

75.Termenul bit slices utilizat in curs la prezentarea unei variante de ALU, s-a referit la faptul ca
D. schema respectiva se referea la procesarea la nivel de bit, iar prin inlantuire se permite proiectantului de calculatoare s construiasc un ALU de orice mrime dorete.

76.In exemplul de la curs referitor la un ciclu de citire pe o magistrala sincrona, inceputul perioadei de ceas este definit de
B. frontul cresctor al ceasului.

77.Cate perioade de ceas sunt necesare pentru citirea unui cuvant din memorie in exemplul de la curs referitor la o magistrala sincrona
C. 3

78.La exemplu referitor la un ciclu de citire pe o magistrala asincrona, semnalul SSYN este
A. emis de slave ca raspuns la semnalul
MSYN

D. Nu este posibil pentru arbitru s tie cte componenete solicit magistrala la un moment dat pentru ca se foloseste o singura linie OR cablat.

79.La arbitrarea centralizata a unei magistrale arbitrul

80.La arbitrarea centralizata a unei magistrale, folosirea semnalului de confirmare acknowledge permite
D. identificarea componentei care solicita accesul .

81.La arbitrarea descentralizata a unei magistrale, semnalul BUSY este activat


D. de masterul de magistral curent

82.La exemplul cu un ciclu de magistrala sincrona pentru citirea unui bloc de 4 cuvinte, numarul de cuvinte care sunt transferate este plasat
C. de master pe magistrala de date

83.La exemplul IJVM, microarhitectura va conine


A. un microprogram (n ROM) a crui treab este s extrag, decodifice i s execute instruciunile IJVM

84.La exemplul IJVM, exista.


B. doua magistrale interne denumite A si B.

85.La exemplul IJVM, cate cicluri de ceas sunt necesare pentru incarcarea registrilor de pe magistrala, operare si stocarea rezultatului prin magistrala in registri ?
A. 1

86.La exemplul IJVM, microinstructiunile


E. au un camp NEXT_ADDRESS pe 9 biti care indica urmatoarea microinstructiune.

87.La exemplul IJVM, Control Store desemneaza


A. Memorie 512 x 16-Bit pentru pstrarea microprogramului

88.La exemplul IJVM, stivele sunt plasate la


C. adrese relative gestionate cu ajutorul a doi registrii SP si LV

89.La exemplul IJVM, memoria este


A. o zon de 4.294.967.296 octei (4 GB) sau o zon de 1.073.741.824 cuvinte, fiecare coninnd cte 4 octei.

90.La exemplul IJVM, J vine de la

S-ar putea să vă placă și