EXEMPLU GRILA AC

1. Sa presupunem c vrem sa stocam sirul de simboluri 100 folosind coduri ASCII, ne vor trebui n total A. 8 biti B. 16 biti C.
32 bii. D. 24 biti E. in ASCII nu se poate face aceasta reprezentare.
2. Care este cel mai mic numar de cifre hexa cu care se poate reprezenta numarul zecimal 27 ? A. 3 B. 4 C. 8 D. 10 E. 2
3. Numarul intreg binar 100111 corespunde in zecimal la A. 39 B. 78 C. 135 D. 263 E. 23
4. Daca adunam 00011010 si 10010000 ca numere intregi in binar vom obtine A. 01110101 B. 01011100 C. 10101010 D.
01010100 E. 01010101
5. Care este numarul real reprezentat in virgula fixa ca 11.111 ? A. 3 5/8 B. 7 3/4 C -3 5/8 D. 3 7/8 E. -5 7/8
6. Daca in virgula fixa adunam 100.11 cu 10.1 atunci obtinem A. 101.001 B. 111.001 C. 111.10 D. 111.01 E. nu se poate face
adunarea pentru ca numarul de zecimale este diferit.
7. Cat reprezinta 011 in exces? A. 2 B. -2 C. 1 D. -1 E. 0
8. In complement fata de 2, 1111 reprezinta numarul zecimal A. 2 B. 1 C. 0 D. -1 E. -2
9. Daca in complement fata de 2 pe 4 biti se fac in ordine, fr s se in cont de depirile care eventual apar, adunarile
(5)+(4)+(3)+(3) se obtine in final A. 0 B. 1 C. 16 D. -16 E. -1
10. In notatia in virgula mobila pe 8 biti cu 4 biti la mantisa, 11100111 reprezinta A. 2 3/4 B. -1 3/4 C. 1 3/4 D. 2 2/3 E. -2 3/4.
11. Pentru un bistabil A. ieirea lui rmne stabil pn cnd un impuls temporar de la alt circuit are ca efect comutarea lui la
cealalt valoare B. intrarea lui rmne stabil pn cnd un impuls temporar de la alt circuit are ca efect comutarea lui la cealalt
valoare C. intrarea lui rmne instabil pn cnd un impuls temporar de la alt circuit are ca efect stabilizarea lui D. ieirea lui
rmne instabil pn cnd un impuls temporar de la alt circuit are ca efect stabilizarealui E. niciuna dintre variantele anterioare.
12. In raport cu memoria cache, memoria principala este A. mai mica si mai lenta B. lafel de rapida, dar mai mare C. mai mare
si mai lenta D. mai mica si mai lenta E. mai mica si mai rapida.
13. La sumatoarele prezentate la curs, pentru un raspuns corect, timpul de calcul in raport cu numarul de biti A. nu se modifica
B. nu se modifica numai la sumatorul pe jumatate C. creste numai la sumatorul pe jumatate D. scade la sumatorul pe jumatate din
cauza ignorarii transportului E. creste din cauza propagarii transportului.
14. Adresa cuvintelor de memorie permite A. numai identificarea cuvintelor B. numai ordonarea cuvintelor C. Identificarea si
ordonarea D. numai separarea cuvintelor E. Identificarea, ordonarea si separarea cuvintelor.
15. Fie doua memorii: prima cu 216 locaii a cte 8 bii fiecare i a doua cu 28 locaii a cte 16 bii fiecare. Cati biti de adresa sunt
necesari pentru cele doua memorii A. 8 respectiv 8 B. 8 respectiv 16 C. 16 respectiv 16 D. 16 respectiv 8 E. 3 respectiv 4.
16. La utilizarea paritatii impare se impune ca numarul de biti A. 1, exclusiv bitul de paritate, sa fie impar B. 1, inclusiv bitului
de paritate, sa fie impar C. 0, in afara bitului de paritate, sa fie impar D. 0, inclusiv bitul de paritate, sa fie impar E. paritatea nu
poate fi decat para, pentru ca se numeste PARitate.
17. Pentru a detecta 2 erori singulare, trebuie o distan Hamming de A. 1 B. 2 C. 5 D. 4 E. 3.
18. Pentru a corecta 2 erori singulare, tebuie un cod de distanta Hamming A. 1 B. 2 C. 5 D. 4 E. 3.
19. Imaginati-va ca trebuie sa proiectam un cod cu 8 biti de date care sa permita corectarea unei erori singulare. Cati biti de
control sunt necesari ? A. 5 B. 4 C. 3 D. 2 E. 1.
20. Regitrii de uz general servesc la A. stocarea permanenta a datelor care sunt manipulate de ALU. B. stocarea temporar a
datelor care sunt manipulate de ALU. C. stocarea permanenta a datelor care sunt manipulate de CPU. D. stocarea temporar a
datelor care sunt manipulate de memoria cache E. stocarea temporara a datelor care sunt manipulate de CPU..
21. Cati registri are calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ? A. 8 B. 16 C. 32 D. 64 E. 128.
22. Cati biti are un registru de la calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ? A. 128 B. 64 C. 32 D. 16 E. 8.
23. Cati biti are o instructiune de la calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ? A. 8 B. 16 C. 32 D. 64 E. 128.
24. Cati biti are un cuvant de memorie la calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ? A. 8 B. 16 C. 32 D. 64 E. 128.
25. Cate cuvinte de memorie are calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator ? A. 2048 B. 1024 C. 512 D. 256 E. 128.
26. La calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator, unitatea de comand i realizeaz sarcinile repetnd continuu un
algoritm, denumit ciclul mainii (machine cycle), care const din A. 6 pasi B. 5 pasi. C. 3 pasi D. 2 pasi. E. nu exista un astfel de
ciclu.
27. La calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator, atunci cand se incrementeaza contorul programului aceasta se
face cu A. 1 B. 2 C. 8 D. 16 E. 32
28. La calculatorul didactic virtual utilizat la curs si laborator, cati biti are registrul de instructiune A. 4 B. 8 C. 16 D. 32 E. 64.
29. Tehnica pipeling este tehnica A. de prelucrare paralela care presupune resurse hard mai putine. B. de prelucrare paralela care
presupune resurse hard mai multe. C. de prelucrare seriala care presupune resurse hard mai putine. D. de prelucrare seriala care
presupune resurse hard mai multe. E. nu exista aceasta notiune in curs.
30. Una dintre utilizrile principale ale operaiei XOR o reprezinta A. plasarea complementului fiecrui bit dintr-un unui ir de
bii pe aceeai poziie din ir B plasarea de biti 0 C. plasarea de biti 1 D. compunerea complementului fata de 2 E. compunerea
complementului fata de 3.
31. La un controler care foloseste maparea pe memorie o adresa de memorie (de exemplu 0f4a) se poate regasi in acelasi timp si
printre adresele de porturi ? A. da B. nu C. da, numai la comunicatia seriala D. da, numai la comunicatia paralela E. nu exista o
astfel de tehnica referitoare la controlere.
32. La curs a fost prezentat un exemplu de unitate logico-aritmetic (ALU) pe 1 bit. Ci bii au fost utilizai pentru selectarea
operaiilor logico-aritmetice ? A. 1 B. 2 C. 3 D. 4 E. 4.
33. Pentru reprezentarea grafica a evoluiei n timp a semnalelor corespunztoare ciclurilor de magistrala, fronturile semnalelor
au fost A. perfect verticale si la cele sincrone si la cele asincrone B. perfect verticale la cele sincrone si inclinate la cele asincrone
C. perfect verticale la cele asincrone si inclinate la cele asincrone D. inclinate si la cele asincrone si la cele asincrone E. niciuna
dintre versiunile anterioare pentru ca s-a lucrat in logica negata.
34. Cate perioade de ceas sunt necesare pentru citirea unui cuvant din memorie in exemplul de la curs referitor la o magistrala
sincrona A. 1 pentru ca se folosesc intarzierile inerente din sistem B. 2 pentru ca memoria e suficient de rapida ca sa nu necesite o

stare de asteptare C. 3 pentru ca memoria e suficient de rapida ca sa nu necesite o stare de asteptare D. 3 pentru ca memoria nu e
suficient de rapida si trebuie inclusa si o stare de asteptare E. 2 pentru ca memoria nu e suficient de rapida si trebuie inclusa si o
stare de asteptare.
35. La exemplu referitor la un ciclu de citire pe o magistrala asincrona, semnalul SSYN este A. receptionat de slave ca raspuns la
semnalul MSYN B. emis de master ca raspuns la semnalul MSYN C. receptionat de master ca raspuns la semnalul MSYN
D.receptionat de slave ca raspuns la semnalul MSYN E. emis de slave ca raspuns la semnalul MSYN .
36. La arbitrarea centralizata a unei magistrale arbitrul A. stie exact cate cereri apar la un moment dat pentru ca se foloseste o
singura linie SI cablat. B. stie exact cate cereri apar la un moment dat pentru ca se foloseste o singura linie SAU cablat. C. Nu
este posibil pentru arbitru s tie cte componenete solicit magistrala la un moment dat pentru ca se foloseste o singura linie
SAU cablat. D. Nu este posibil pentru arbitru s tie cte componenete solicit magistrala la un moment dat pentru ca se
foloseste o singura linie SI cablat. E. mecanismul centralizat nu permite lansarea a mai multor cereri simultan.
37. La arbitrarea centralizata a unei magistrale, folosirea semnalului de confirmare acknowledge permite A. se castiga timp
pentru ca se termina mai repede transferul de date B. se castiga timp pentru ca se starteaza mai repede viitoarea arbitrare. C.
corectarea erorilor C. detectia erorilor D. eliminarea erorilor.
38. La exemplul cu un ciclu de magistrala sincrona pentru citirea unui bloc de 4 cuvinte, numarul de perioade de ceas este A. 6
B. 2x4=8 C. 3x4=12 D. C 3x4+1=13 E. 3x4+2=14.
39. Utilizarea memoriei cache se bazeaza pe A. principiul delocalizari si faptul ca transferul pe blocuri de date este mai rapid
decat transferul secvential al datelor B. principiul localizari si faptul ca transferul pe blocuri de date este mai lent decat transferul
secvential al datelor C. principiul delocalizari si faptul ca transferul pe blocuri de date este mai lent decat transferul secvential al
datelor D. principiul localizari si faptul ca transferul pe blocuri de date este mai rapid decat transferul secvential al datelor E.
ascunderea datelor eronate.
40. Relativ la ordonarea octetilor ntr-un cuvant de 32 biti, care dintre variantele urmatoare corespunde numai la adrese aliniate
A. 04, 06, 08 B. 04, 08, 0A C. 06, 08, 0A D. 04, 06, 0A E. 04, 0C, 0E.
41. La reprezentarea in virgula mobila se foloseste formula R = M BE, cu semnificatiile de mantisa, exponent si baza. Care
dintre aceste elemente nu este reprezentat in calculatorul numeric? A. M B. E C. B D. R E. M si E.
42. Dac la reprezentarea in virgula mobila pe 32 biti, considerm baza=2, exponentul reprezentat cu semn pe 8 bii, iar mantisa
normalizat un numr cu semn reprezentat pe 24 de bii n cod mrime i semn. Atunci cel mai mic numar care poate fi
reprezentat este A. 2-127 B. 2-63 C. 2-31 D. 0 E. 2+127.
43. La modul de interogare polling, asa cum a fost el prezentat la curs, microprocesorul A. testeaza un cuvant de memorie si
indiferent de valoarea lui nu asteapta B. testeaza un cuvant de memorie si daca acesta nu reprezinta codul asteaptat intra in
asteptare C. testeaza un bit de stare si indiferent de valoarea lui nu asteapta D. testeaza un bit de stare si daca acesta nu are
valoarea prestabilita intra in asteptare E. modul polling nu presupune nicio testare.
44. La primirea unei intreruperi, microprocesorul A. intotdeauna renunta la executarea instructiunii in curs B. intotdeauna
termina mai intai instructiunea in curs si ulterior trateaza intreruperea C. termina sau nu instructiunea in curs in functie de tipul
instructiunii D. termina sau nu instructiunea in curs in functie de prioritatea intreruperii E. intreruperile apar numai intre
instructiuni.
45. La inceputul procedurii de tratare a intreruperii, microprocesorul A. salveaza starea programului intrerupt in registrii B.
salveaza starea programului intrerupt in memoria principala C. salveaza starea programului intrerupt in stiva D. salveaza starea
programului care a intrerupt in stiva E. salveaza starea programului care a intrerupt in registrii sau in memoria principala.
46. Care dintre variantele de calculatoare prezinta mai multe unitati de control A. si SISD si SIMD B. si SIMD si MISD C.
numai MISD D. numai MIMD E. si MISD si MIMD.
47. La exemplul IJVM, microarhitectura va conine A. un microprogram (n RAM) a crui treab este s extrag, decodifice i
s execute instruciunile IJVM B. un microprogram (n ROM) a crui treab este numai s extrag instruciunile IJVM C. un
microprogram (n ROM) a crui treab este s extrag, decodifice i s execute instruciunile IJVM D. un microprogram (n
ROM) a crui treab este numai s execute instruciunile IJVM E. un microprogram (n ROM) a crui treab este numai s
decodifice instruciunile IJVM.
48. La exemplul IJVM, microinstructiunile A. au un camp NEXT_ADDRESS pe care indica urmatoarea microinstructiune B. se
executa la rand, in ordinea adreselor de memorie, din octet n octet C. se executa la rand, in ordinea adreselor de memorie, din 2
in 2 octeti D. se executa la rand, in ordinea adreselor de memorie, din 4 in 4 octeti E. niciuna dintre variantele anterioare.
49. La exemplul IJVM, Control Store desemneaza A. O memorie RAM pentru pstrarea microprogramului B. O memorie ROM
pentru pstrarea microprogramului C. O memorie pe un hard disc pentru pstrarea datelor D. O memorie optica pentru pstrarea
datelor E. nu exista acest termen in curs.
50. La exemplul IJVM, este explicit posibil s se citeasc i s se scrie acelai registru ntr-un singur ciclu de ceas ? A.
Secvenierea precis a cii de date face posibil scrierea i citirea aceluiai registru ntr-un singur ciclu ceas. B. Este posibil doar
citirea unui registru ntr-un ciclu de ceas. C. Este posibil doar scrierea unui registru ntr-un ciclu de ceas. D. Este nevoie de 3
cicluri de ceas pentru scrierea i citirea aceluiai registru. E. Este nevoie de 5 cicluri de ceas pentru scrierea i citirea aceluiai
registru.
51. La exemplul IJVM, lungimea n bii a microinstruciunii este A. 4 B. 8 C. 16 D. 36 E. 64.
52. La exemplul IJVM, se pot face operaii cu operanzii din stiv ? A. Nu B. Da, doar cu condiia ca rezultatul s fie plasat ntrun registru C. Da, doar cu condiia ca rezultatul s fie plasat n zona variabilelor locale D. Da, doar unul dintre operanzi provine
din stiv, iar cellalt dintr-un registru. E. Da, n toate operaiile aritmetice i logice dou cuvinte sunt extrase din stiv i rezultatul
introdus napoi n stiv.
53. Funciile ALU pentru microarhitectura exemplului ISA IJM sunt alese A. Exclusiv cu doi bii de selecie F0 i F1 B. Se
folosesc pe lng biii de selecie F0 i F1 i biii ENA, ENB, INVA, INC. C. Aceste funciile sunt alese implicit de ctre
interpretor. D. Aceste funciile sunt alese implicit la nivelul microsecveniatorului. E. Aceste funciile sunt alese n funcie de
coninutul vrfului stivei la acel moment.