Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Partea I. Proiectarea filtrului trece jos

Problema 1. Se consideră fitrul trece jos de tip RC. Să se proiecteze filtrul respectiv astfel încât
frecvenţa sa de tăiere să fie egală cu 1[kHz]. Se admite o eroare de proiectare de 0,1 din valoarea
frecvenţei de tăiere a filtrului.

Rezolvare
Proiectarea filtrului trece jos se realizează parcurgând următoarele etape de proiectare:

1. Se stabilesc datele de proiectare ale filtrului.

2. Se stabileşte valoarea capacităţii electrice a condensatorului C.
3. Se calculează valoarea rezistenţei electrice a rezistorului R, utilizând relaţia de calcul a frecvenţei
de tăiere a filtrului trece jos de tip RC.
4. Se alege valoarea rezistenţei electrice a rezistorului R, din tabelul cu valori nominale ale
rezistenţei electrice.
5. Cu valorile componentelor alese, se determină valoarea erorii de proiectare.

În continuare, se prezintă în detaliu modul în care sunt parcurse etapele de proiectrare ale filtrului
trece jos de tip RC:

1. Datele de proiectare ale filtrului reprezintă cunoscutele problemei de proiectare. În acest caz,
datele de proiectare sunt următoarele:

• tipul filtrului: filtru trece jos de tip RC

• valoarea frecvenţeide tăiere: f0 = 1[kHz]
• valoarea maximă a erorii de proiectare: εmax = 0,1

Schema electronică a filtrului trece jos de tip RC este următoarea:

2. Stabilirea valorii capacităţii electrice a condensatorului utilizat se realizează utilizând tabelele de

valori nominale ale capacităţii electrice ale condensatoarelor, care sunt indicate în cataloagele de
componente electronice pasive. Valorile nominale ale capacităţii electrice ale condensatoarelor
depind de toleranţa condensatorului. În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile nominale ale
capacităţii electrice ale condensatoarelor din clasa de toleranţă de δ = ±20%:

1
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Tabelul cu valori nominale ale capacităţii electrice ale condensatoarelor din clasa de toleranţă δ = ±20%

Alegerea condensatorului filtrului depinde de performanţele urmărite a fi atinse de către circuitul

respectiv. În cazul în care performanţele urmărite reprezintă un criteriu secundar în proiectarea
filtrului, atunci condensatorul respectiv se alege astfel încât, pornind de la valoarea capacităţii sale
electrice, valoarea rezistenţei electrice rezultată în urma proiectării filtrului să nu fie foarte mică,
respectiv foarte mare.
Astfel, pentru majoritatea aplicaţiilor, indicaţia de proiectare este următoarea:

Alegerea capacităţii electrice a condensatorului filtrului este astfel realizată încât valoarea
rezistenţei electrice, obţinută în urma proiectării circuitului, să fie în domeniul de valori
R∈ [sute de ohmi, sute de kiloohmi].

Din calcule, se constată că pentru frecvenţe de tăiere de ordinul kiloherţilor, este indicat ca valoarea
capacităţii electrice a condensatorului să fie în intervalul de valori C∈ [nanofarazi, sute de
nanofarazi].

Alegerea valorii capacităţii electrice a condensatorului se realizează pe baza tabelului de valori de

mai sus. Din acest tabel, se alege o valoare oarecare din intervalul de valori indicat, de exemplu
valoarea:

C = 10[nF]

3. Calculul valorii rezistenţei electrice a rezistorului filtrului se realizează pe baza relaţiei de

proiectare:

1
f0 =
2⋅π ⋅ R⋅C

unde f0 reprezintă frecvenţa de tăiere a filtrului, R reprezintă valoarea rezistenţei electrice a

rezistorului filtrului, iar C reprezintă valoarea capacităţii electrice a condensatorului filtrului.

În cazul acestui filtru, valoarea frecvenţei de tăiere este f0 = 1[kHz], iar capacitatea electrică a
condensatorului filtrului a fost aleasă în etapa precedentă la valoarea C = 10[nF].

1
⇒ R=
2 ⋅ π ⋅ f0 ⋅ C
102
⇒ R≅
1
= [Ω] =
1
⋅103 [Ω] ≅ 15,92 ⋅103 [Ω] = 15,92[kΩ]
2 ⋅ 3,14 ⋅10 [Hz ]⋅10 ⋅10 [ F ] 6,28 ⋅10
3 −9 −5 6 ,28

Aşadar, din calculele de proiectare, valoarea rezistenţei electrice a rezistorului a rezultat:

2
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

R = 15,92[kΩ]

4. Alegerea rezistorului se realizează pornind de la valoarea rezistenţei electrice rezultată în

calculele de proiectare, consultând tabelele cu valori nominale are rezistorului, care sunt furnizate în
cataloagele de componente electronice pasive. Valorile nominale ale rezistenţei electrice ale
rezistoarelor depind de toleranţa rezistorului. În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile nominale
ale rezistenţei electrice ale rezistoarelor din clasa de toleranţă de δ = ±10%:

Tabelul cu valori nominale ale rezistenţei electrice ale rezistoarelor din clasa de toleranţă δ = ±10%

În tabelul de valori de mai sus, cea mai apropiată valoare a rezistenţei electrice de valoarea
rezistenţei electrice obţinută în calculele de proiectare R = 15,92[kΩ] este

R = 15[kΩ]

În concluzie, valorile celor 2 componente ale filtrului sunt următoarele:

C = 10[nF] R = 15[kΩ]

5. Deoarece valoarea reală a rezistenţei electrice a rezistorului, care este cea aleasă din tabelul de
valori nominale, este diferită faţă de valoarea calculată a rezistenţei electrice, este necesar ca la
finalul proiectării filtrului, să se verifice valoarea obţinută pentru frecvenţa de tăiere şi să se
estimeze eroarea de proiectare. Eroarea de proiectare, notată cu ε (epsilon), se defineşte ca
diferenţa conform relaţiei:

f real − f ideal
ε = 0 ideal0
f0

unde f 0real reprezintă valoarea reală a frecvenţei de tăiere, care este obţinută pe baza alegerii
componentelor electronice ale filtrului, iar unde f 0ideal reprezintă valoarea ideală a frecvenţei de
tăiere a filtrului, care este valoarea utilizată în proiectarea filtrului, în cazul de faţă, 1[kHz].
În cazul în care eroarea de proiectare este mare, atunci este necesară reproiectarea filtrului. În
acest scop, există 2 soluţii:
3
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

a. se alege o nouă valoare pentru capacitatea electrică C, care să conducă la minimizarea erorii
de proiectare; acestă tehnică de proiectare se aplică iterativ până când se consideră că eroarea de
proiectare se reduce sub pragul considerat maxim admis;
b. se alege un rezistor dintr-o clasă de toleranţă superioară (δ = ±5%, δ = ±2%, δ = ±1%), care să
permită alegerea unei valori pentru rezistenţa electrică a rezistorului filtrului, suficient de apropiată
de valoarea rezistenţei electrice rezultată în proiectarea acestuia, care permite astfel minimizarea
suficientă a erorii de proiectare.

Cu componentele alese pentru filtrul proiectat, frecvenţa de tăiere obţinută este următoarea:

1
f0 =
2 ⋅π ⋅ R ⋅C
⇒
105 2
f 0real ≅
1
=
1
= [Hz ] = 10 ⋅103[Hz ] ≅ 1,061[kHz]
2 ⋅ 3,14 ⋅15 ⋅103 [Ω]⋅10 ⋅10 −8 [F ] 94,2 ⋅10 − 5 [Ω]⋅ [F ] 94 ,2 94 ,2

Deci, f 0real = 1,061[kHz ] iar f 0ideal = 1[kHz ] .

În concluzie, eroarea de proiectare are valoarea:

1,061[kHz ] − 1[kHz ] 61[Hz ]

ε= = = 0 ,061 .
1[kHz ] 1000[Hz ]

Aşadar, valoarea erorii de proiectare este următoarea:

ε = 0,061

În cazul în care această eroare este sub valoarea maxim admisibilă, atunci alegerea componentelor
filtrului rămâne valabilă. În caz contrar, se reproiectează filtrul, aşa cum s-a indicat anterior.

În cazul de faţă, eroarea de proiectare maxim admisibilă este de 0,1. Deoarece eroarea de proiectare
a filtrului este mai mică decât eroarea maxim admisibilă,

ε < εmax 0,061 < 0 ,1 ade var at

rezultă că, valorile componentelor filtrului trece jos sunt următoarele:

C = 10[nF]
R = 15[kΩ]

4
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Problema 2. Se consideră fitrul trece jos de tip RL. Să se proiecteze filtrul respectiv astfel încât
frecvenţa sa de tăiere să fie egală cu 4[kHz]. Se admite o eroare de proiectare de 0,1 din valoarea
frecvenţei de tăiere a filtrului.

Rezolvare
Proiectarea filtrului trece jos de tip RL constă în alegerea valorilor inductanţei magnetice L a
bobinei filtrului, respectiv a rezistenţei electrice R a rezisorului. În continuare, se prezintă etapele
de proiectare ale filtrului trece jos de tip RL.

1. Datele de proiectare ale filtrului reprezintă cunoscutele problemei de proiectare. În acest caz,
datele de proiectare sunt următoarele:

• tipul filtrului: filtru trece jos de tip RL

• valoarea frecvenţei de tăiere: f0 = 4[kHz]
• valoarea maximă a erorii de proiectare: εmax = 0,1

Schema electronică a filtrului trece jos de tip RL este următoarea:

2. Stabilirea valorii inductanţei magnetice a bobinei se realizează utilizând tabelele de valori

standard ale inductanţei magnetice, care sunt indicate în cataloagele firmelor producătoare de
bobine. Un exemplu de valorile uzuale ale inductanţei magnetice a bobinelor produse de către un
producător de bobine este prezentat în tabelul următor:
Exemplu de tabel de valori standard ale inductanţie
magnetice a bobinei (astfel de tabele sunt furnizate de
firmele producătoare de bobine elecronice).

5
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Bobina filtrului se alege astfel încât, pornind de la valoarea inductanţei sale magnetice, valoarea
rezistenţei electrice rezultată în urma proiectării filtrului să nu fie foarte mică, respectiv foarte mare.
Astfel, pentru majoritatea aplicaţiilor, indicaţia de proiectare este următoarea:

Valoarea inductanţei magnetice L a bobinei filtrului se alege astfel încât rezistenţa electrică
a rezistorului filtrului să aibă o valoare cuprinsă în domeniul de valori:
R∈ [sute de ohmi, sute de kiloohmi].

Din calcule, se constată că pentru frecvenţe de tăiere de ordinul kiloohertzi, este indicat ca valoarea
inductanţei magnetice a bobinei să fie în intervalul de valori L ∈ [miliHenry, zeci de miliHenry].

Alegerea valorii inductanţei magnetice a bobinei se realizează pe baza tabelului de valori standard
furnizat de firma producătoare de bobine, cum este exemplu indicat mai sus. Din tabelul de mai sus,
se alege o valoare oarecare din intervalul de valori indicat, de exemplu valoarea:

L = 9,1[mH] ( =9100[µH] )

3. Calculul valorii rezistenţei electrice a rezistorului filtrului se realizează pe baza relaţiei de

proiectare:

R
f0 =
2⋅π ⋅ L

unde f0 reprezintă frecvenţa de tăiere a filtrului, R reprezintă valoarea rezistenţei electrice a

rezistorului filtrului, iar L reprezintă valoarea inductanţei magnetice a bobinei filtrului.

În cazul acestui filtru, valoarea frecvenţei de tăiere f0 = 4[kHz], iar inductanţa magnetică a bobinei
filtrului a fost aleasă în etapa precedentă la valoarea L = 9,1 [mH].

⇒ R = 2 ⋅ π ⋅ L ⋅ f 0 ⇒ R ≅ 2 ⋅ 3,14 ⋅ 9,1 ⋅10 −3 [ H ] ⋅ 4 ⋅ 103 [Hz ] = 228,59[ H ] ⋅ [Hz ] = 228,59[Ω]

Aşadar, din calculele de proiectare, valoarea rezistenţei electrice a rezistorului a rezultat:

R ≅ 229[kΩ]

4. Alegerea rezistorului se realizează pornind de la valoarea rezistenţei electrice rezultată în

calculele de proiectare, consultând tabelele cu valori nominale are rezistorului, care sunt furnizate în
cataloagele cu componente electronice pasive. Tabelul de valori utilizat este indicat la problema
precedentă (Tabelul cu valori nominale ale rezistenţei electrice ale rezistoarelor din clasa de
toleranţă δ = ±10%), din care se observă că cea mai apropiată valoare a rezistenţei electrice de
valoarea rezistenţei electrice obţinută în calculele de proiectare R = 229[Ω] este

R = 220[Ω]

În concluzie, valorile celor 2 componente ale filtrului sunt următoarele:

6
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

L = 9,1[mH] R = 220[Ω]

5. Cu componentele alese pentru filtrul proiectat, frecvenţa de tăiere obţinută este următoarea:

220[Ω] 220[Ω]
⋅103 [Hz] ≅ 3,85[kHz ]
R 220
⇒ f 0real = ≅ = =
2 ⋅ π ⋅ L 2 ⋅ 3,14 ⋅ 9,1 ⋅10 [H ] 57 ,148 ⋅10 [H ] 57 ,148
− 3 − 3

Deci, f 0real = 3,85[kHz ] iar f 0ideal = 4[kHz ] .

În concluzie, eroarea de proiectare are valoarea:

3,85[kHz ] − 4[kHz ] 0 ,15[kHz ]

ε= = = 0 ,0375 .
4[kHz ] 4[kHz ]

Aşadar, valoarea erorii de proiectare este următoarea:

ε = 0,0375

În cazul de faţă, eroarea de proiectare maxim admisibilă este de 0,1. Deoarece eroarea de proiectare
a filtrului este mai mică decât eroarea maxim admisibilă,

ε < εmax 0 ,0375 < 0 ,1 ade var at

rezultă că, valorile componentelor filtrului trece jos sunt următoarele:

L = 9,1[mH]
R = 220[Ω]

Partea II. Analiza răspunsului filtrului trece jos.

Problema 3. Se consideră filtrul trece jos de tip RC care are valorile următoare: R = 10[kΩ], şi C
= 100[nF]. Să se calculeze răspunsul circuitului dacă la intrarea sa se aplică o tensiune sinusoidală
vI de valoare:
a. vI = 10 ⋅ sin(10⋅t) [V]
b. vI = 10 ⋅ sin(104⋅t) [V]
b. vI = 10 ⋅ sin(107⋅t) [V]
d. să se precizeze pentru fiecare caz în parte dacă tensiunea aplicată la intrare este sau nu este în
banda de trecere a filtrului respectiv.

Rezolvare
Răspunsul unui circuit electronic este reprezentat de mărimea electrică de la ieşirea sa. Din acest
motiv, pentru determinarea răspunsului unui circuit electronic, este necesară determinarea valorii

7
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

mărimii electrice de la ieşirea sa. Din cursul 12, se ştie că forma armonică a răspunsului unui circuit
electronic care lucrează în regim armonic este următoarea:

xO (ω ⋅ t ) = H (ω ) ⋅ X i ⋅ sin[ω ⋅ t + φH (ω ) + φI ]

Pentru fiecare circuit analizat, forma indicată mai sus trebuie particularizată în funcţie de tipul
mărimii electrice de ieşire. În cazul filtrului de tensiune, mărimea electrică de ieşire este
reprezentată de tensiunea sa de ieşire, notată vO. Deci, răspunsul filtrului de tensiune are forma
următoare:

vO (ω ⋅ t ) = H (ω ) ⋅Vi ⋅ sin[ω ⋅ t + φH (ω ) + φI ]

unde:
ω = pulsaţia tensiunii de intrare, care dă valoarea pulsaţiei de lucru a circuitului
Vi = amplitudinea tensiunii de intrare
ϕI = faza iniţială a tensiunii de intrare
H(ω) = modulul funcţiei de transfer
ϕH(ω) = defazajul introdus de filtru
Pentru determinarea răspunsului filtrului, trebuie determinate valorile numerice ale tuturor
parametrilor indicaţi mai sus. În acest sens, se reaminteşte că o mărime electrică armonică se
exprimă sub următoarea formă generală:

 
x A (ω ⋅ t ) = Xa ⋅ sin  ω ⋅ t + φx 
amplitudine  pulsatie faza 

Pentru cazul filtrului trece jos, în cursul 13 s-a demonstrat că valoarea modulului funcţiei de transfer
se determină cu următoarea relaţie generală:

H (ω ) =
1
2
 ω 
1 +  
 0
ω

iar că valoarea defazajului introdus de filtru se determină cu următoarea relaţie generală:

 ω
φH (ω ) = −arctg  
 0
ω

În care, parametrul notat ω0 reprezintă pulsaţia de tăiere a filtrului, şi are, în funcţie de tipul filtrului,
RC respectiv RL, următoarea relaţie de calcul:

1 R
ω0 = ω0 =
R ⋅C L
filtru trece jos RC filtru trece jos RL

8
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

a.
Din relaţia de mai sus, prin identificare, se determină valorile primilor 3 parametri necesari
determinării răspunsului circuitului:

vI = 10 ⋅ sin(10⋅t) = 10 ⋅ sin ( 10 ⋅ t + 0 ) [V]

↑ ↑ ↑
amplitudine pulsaţie fază

Deci:
ω = 10 [rad/s]
Vi = 10 [V]
ϕI = 0 [rad]

În continuare, se determină valoarea pulsaţiei de tăiere a filtrului. Deoarece filtrul utilizat este de tip
RC, relaţia de calcul a valorii pulsaţiei de tăiere a filtrului este următoarea:

1
ω0 =
R ⋅C

1 1  rad 
⇒ ω0 = = = 103 
10 ⋅ 10 [Ω] ⋅ 10 ⋅ 10
3 2 −9
[F ] 10 [Ω] ⋅ [F ]
−3  s 

Aşadar, valoarea pulsaţiei de tăiere a filtrului trece jos este următoarea:

 rad 
ω0 = 103  
 s 

În acest caz, la valoarea pulsaţiei de lucru ω=10[rad/s], rezultă următoarele valori:

• valoarea modulului funcţiei de transfer a filtrului,

H (ω = 10) = H (ω = 10 ) ≅ 0 ,995
1 1 1 1
= = ≅ ≅ 0,995
2 1 + 0 ,01 1,01 1,005
  rad  
 10  
  s  
1+
  rad  
 1000  
  s  

• valoarea defazajului introdus de către filtru:

  rad  
 10  
  s  
φH (ω = 10) = − arctg = − arctg (0,01) ≅ −0,570 φH (ω = 10 ) ≅ −0 ,570
  rad  
 1000  
  s  

9
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Aşadar, răspunsul filtrului trece jos la aplicarea tensiunii de intrare este următorul:
(
vO (ω ⋅ t ) = 0,995 ⋅10 ⋅ sin 10 ⋅ t − 0,57 0 ) [V ] ⇒

(
vO (ω ⋅ t ) = 9 ,95 ⋅ sin 10 ⋅ t − 0,57 0 ) [V ]
Comparând răspunsul filtrului cu tensiunea aplicată la intrarea sa, vI (ω ⋅ t ) = 10 ⋅ sin(10 ⋅ t ) [V ] se
constată că cele 2 tensiuni sunt aproximativ identice:
• amplitudinile diferă cu 50[mV], o valoare foarte mică în comparaţie cu 10[V],
• tensiunea de ieşire este defazată faţă de tensiunea de intrare cu mai puţin de un grad
sexazecimal).
Din acest motiv, se poate considera că tensiunea de intrare trece prin filtru integral.

b.
Prin identificare, se determină valorile primilor 3 parametri.

vI = 10 ⋅ sin(104⋅t) = 10 ⋅ sin ( 104 ⋅ t + 0 ) [V]

↑ ↑ ↑
amplitudine pulsaţie fază

Deci:
ω = 104 [rad/s]
Vi = 10 [V]
ϕI = 0 [rad]

În acest caz, la valoarea pulsaţiei de lucru ω=104[rad/s] rezultă următoarele valori:

• valoarea modulului funcţiei de transfer a filtrului,

(
H ω = 104 = ) 1
2
=
1
1 + 10
=
1
≅
1
11 3,31
≅ 0,302 ( )
H ω = 10 4 ≅ 0,302
 4  rad  
 10  
  s  
1+
 3  rad  
 10  
  s  

• valoarea defazajului introdus de către filtru:

 4  rad  
 10  
(
φH ω = 10 = − arctg
4
)  s  
 3  rad  
= − arctg (10) ≅ −84 ,280 ( )
φH ω = 10 4 ≅ −84 ,280
 10  
  s  

Aşadar, răspunsul filtrului trece jos la aplicarea tensiunii de intrare este următorul:

(
vO (ω ⋅ t ) = 0,302 ⋅ 10 ⋅ sin 104 ⋅ t − 84,280 ) [V ] ⇒

(
vO (ω ⋅ t ) = 3,02 ⋅ sin 104 ⋅ t − 84 ,280 ) [V ]
10
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Comparând răspunsul filtrului cu tensiunea aplicată la intrarea sa, vI (ω ⋅ t ) = 10 ⋅ sin 10 4 ⋅ t [V ] se ( )

constată că la această pulsaţie de lucru, cele 2 tensiuni diferă semnificativ:
• amplitudinea tensiunii de intrare se reduce la ieşirea filtrului la mai puţin de o treime din
valoarea iniţială;
• defazajul dintre tensiunea de ieşire şi cea de intrare este semnificativ.
În acest caz. Nu se mai poate afirma că tensiunea de intrare trece prin filtru, deoarece o mare parte
din aceasta se pierde pe circuit.

c.
Prin identificare, se determină valorile primilor 3 parametri.

vI = 10 ⋅ sin(107⋅t) = 10 ⋅ sin ( 107 ⋅ t + 0 ) [V]

↑ ↑ ↑
amplitudine pulsaţie fază

Deci:
ω = 107 [rad/s]
Vi = 10 [V]
ϕI = 0 [rad]

În acest caz, la valoarea pulsaţiei de lucru ω=107[rad/s] rezultă următoarele valori:

• valoarea modulului funcţiei de transfer a filtrului,

(
H ω = 107 = ) 1
2
=
1
≅
1
≅
1
100
= 0 ,01 (
H ω = 107 ≅ 0,01 )
 7  rad   1 + 104 104
 10  
  s  
1+
 3  rad  
 10  
  s  

• valoarea defazajului introdus de către filtru:

 7  rad  
 10  
(
φH ω = 10 = − arctg
7
)   s  
 3  rad  
= − arctg 104 ≅ −89 ,990 ( ) φH ω = 10 4 ≅ −89 ,990 ( )
 10  
  s  
Aşadar, răspunsul filtrului trece jos la aplicarea tensiunii de intrare este următorul:

(
vO (ω ⋅ t ) = 0,01 ⋅ 10 ⋅ sin 107 ⋅ t − 89,990 ) [V ] ⇒

(
vO (ω ⋅ t ) = 0,1 ⋅ sin 107 ⋅ t − 89 ,990 ) [V ]

Comparând răspunsul filtrului cu tensiunea aplicată la intrarea sa, vI (ω ⋅ t ) = 10 ⋅ sin 107 ⋅ t ( ) [V ]

se constată că la această pulsaţie de lucru, cele 2 tensiuni diferă semnificativ:

11
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

• amplitudinea tensiunii de intrare se reduce puternic la ieşirea filtrului, din amplitudinea

acestea regăsindu-se la ieşirea filtrului aproximativ 1% din valoarea iniţială;
• defazajul dintre tensiunea de ieşire şi cea de intrare este, în continuare, semnificativ.
În acest caz se poate afirma că tensiunea de intrare nu mai trece prin filtru, deoarece aceasta se
pierde aporoape în totalitate pe circuit.

d. din discuţia de mai sus, se constată că, în funcţie de pulsaţia de lucru a circuitului, care este
impusă de valoarea pulsaţiei tensiunii de intrare, tensiunea de intrare a filtrului poate trece, sau nu
prin circuit. Factorul de decizie este reprezentat de valoarea pulsaţiei de lucru a circuitului, raportată
la banda de trecere a acestuia. Astfel, dacă valoarea pulsaţiei tensiunii de intrare este în banda de
trecere a filtrului, atunci tensiunea de intrare trece prin circuit. În caz contrar, cu cât valoarea
pulsaţiei tensiunii de intrare iese mai mult din banda de trecere a filtrului, cu atât mai puţin trece
tensiunea de intrare prin filtru, sau, altfel spus, cu atât mai puternic este filtrată tensiunea de intrare.
Banda de trecere a filtrului trece jos este cuprinsă în intervalul de valori

B = [0 ,ω0 ]
Ţinînd cont de valorile diferite ale pulsaţiei tensiunii de intrare pentru cazurile a, b, c, rezultă
următoarele situaţii:
a. ω = 10 [rad/s] < ω0 = 103 [rad/s] J
⇒ tensiunea de intrare ESTE în banda de trecere a filtrului, şi din acest motiv, tensiunea de
intrare TRECE prin filtru
b. ω = 104 [rad/s] > ω0 = 103 [rad/s] L
⇒ tensiunea de intrare NU ESTE în banda de trecere a filtrului, şi din acest motiv, tensiunea de
intrare NU TRECE prin filtru
c. ω = 107 [rad/s] > ω0 = 103 [rad/s] LLL
⇒ tensiunea de intrare NU ESTE în banda de trecere a filtrului, şi din acest motiv, tensiunea de
intrare NU TRECE prin filtru.
Figura de mai jos indică banda de trece a filtrului trece jos şi valorile pulsaţiilor de lucru, raportate
la banda de trece a filtrului:

12
 Exemple de probleme rezolvate pentru analiza si proiectarea filtrelor trece jos.

Problema 4. Se consideră filtrul trece jos de tip RL care are valorile următoare: R = 1[kΩ], şi L =
100[mH]. Să se calculeze răspunsul circuitului dacă la intrarea sa se aplică o tensiune sinusoidală vI
de valoare:
a. vI = 10 ⋅ sin(2⋅π⋅10⋅t) [V]
b. vI = 10 ⋅ sin(2⋅π⋅104⋅t) [V]
b. vI = 10 ⋅ sin(2⋅π⋅107⋅t) [V]
d. să se precizeze pentru fiecare caz în parte dacă tensiunea aplicată la intrare este sau nu este în
banda de trecere a filtrului respectiv.

Rezolvare:

Problema se rezolva conform modelului prezentat la problema 3, cu deosebirea că, de această dată,
pentru tensiunea de intrare nu se mai precizează valoarea pulsaţiei, ci valoarea frecvenţei.
Deoarece relaţia între pulsaţie şi frecvenţă este următoarea:

ω = 2⋅π⋅f

unde f reprezintă frecvenţa, se reaminteşte că o mărime armonică oarecare, se exprimă în funcţie de

frecvenţă astfel,

 
x A (ω ⋅ t ) = Xa ⋅ sin 2 ⋅ π ⋅ f ⋅ t + φx 
amplitudine  frecventa faza 

În plus, deoarece filtrul din enunţ este de tipul trece jos RL, relaţia de calcul a frecvenţei de tăiere a
filtrului este următoarea:

R
f0 =
2⋅π ⋅ L

vI = 10 ⋅ sin( 2⋅π⋅10 ⋅ t ) = 10 ⋅ sin (2⋅π⋅10 ⋅ t + 0 ) [V]

↑ ↑ ↑
amplitudine frecvenţă fază

Parametrii tensiunii de intrare sunt următorii:

frevenţă: f = 10 [Hz]
amplitudine: Vi = 10 [V]
fază: ϕI = 0 [rad]

Frecvenţa de tăiere a filtrului trece jos de tip RL are următoarea valoare:

103 [Ω] 103 [Ω] 10 4  Ω  10

⋅103 [Hz ] ≅ 1,59[kHz]
R
f0 = = = =   =
2 ⋅ π ⋅ L 2 ⋅ 3,14 ⋅10 ⋅ 10 [H ] 6 ,28 ⋅10 [H ] 6,28  H  6 ,28
2 − 3 −1

Deci, valoarea frecvenţei de tăiere a filtrului este: f 0 ≅ 1,59[kHz ]

Temă: rezolvaţi punctele a, b, c, d.

13