Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Proiect RF

FILTRU TRECE-JOS MICROSTRIP CU TRONSOANE DE LINIE CONECTATE IN CASCADA

Student Dumitru Marius

-2011-

Cuprins

1. Specificatia de proiectare .............................................................................................................5 2. Elemente teoretice ......................................................................................................................6 3. Proiectarea filtrului trece-jos......................................................................................................11 3.1. Etapele proiectarii unui filtru ......................................................................................11 3.2. Varianta cu linii ideale ................................................................................................12 3.3. Varianta cu linii distribuite .........................................................................................15 3.4. Varianta cu linii microstrip .........................................................................................17

4. Filtre disponibile pe piata...........................................................................................................26

5. Concluzii ....................................................................................................................................28

Bibliografie ....................................................................................................................................29

1. Specificatie de proiectare
1) Tipul filtrului: Filtru trece jos; 2) Tipul caracteristicii filtrului: Caracteristica de tip Cebasev;

Figura 1: Caracteristicile de transfer si de reflexie pentru un FTJ Cebasev. Marimile reprezentate in figura vor fi descrise ulterior, in sectiunea dedicata etapelor de proiectare 3) Parametrii de gabarit: a) Frecvena de taiere: ft = 1 GHz; b) Banda utilizabila de frecvente: 0-10 GHz; c) Putere maxima reflectata la intrare in banda de trecere: LR = 6,868dB; d) Frecventa de specificatie in banda de blocare: fs = 2 GHz; e) Atenuarea minima la frecventa de specificatie: Ls = 40 dB; 4) Impedantele de sarcina si de generator pe care va functiona filtrul: Zs = ZG = Z0 = 50; 5) Tipul constructiv al filtrului: Cu tronsoane de linie in cascada; 6) Tehnologia de realizare practica: Microstrip. tipul de dielectric: dielectric cu pierderi foarte mici: ARLON AR 450 Permitivitate relativa: r = 4,5 ; Tangenta unghiului de pierderi: TAN D =0,0026; 7) Grosimea substratului dielectric: H =1,5mm;
5

8) Inaltimea ecranului: HU = 10mm; 9) Metalizare: Cupru; 10) Grosimea metalizarii: t = 35m; 11) Precizia tehnologica de realizare practica: a) Latimea minima a liniei wmin = 0,2mm; b) Precizia de realizare a dimensiunilor prec = 0,05mm; c) Spatiul minim dintre doua linii paralele: smin = 0,1mm.

2. Elemente teoretice
Un filtru reprezinta un circuit capabil s selecteze o anumita frecventa, sau un domeniu de frecvente, dintr-un circuit ce contine o combinatie de frecvente. Exista mai multe criterii de clasificare a filtrelor. Din punct de vedere al benzilor de trecere sau de oprire in spectrul de frecvente, se deosebesc : filtru trece jos , filtru trece sus , filtru trece banda, filtru oprete banda si filtru in pieptene . Daca banda de trecere este cuprinsa intre doua frecvente finite si diferite de zero , filtrul se numete filtru trece banda . Filtrul se numete opreste banda, daca banda de oprire este cuprinsa intre doua frecvente finite si diferite de zero . Daca un filtru are mai multe benzi de trecere si de oprire care alterneaza , el se numeste filtru in pieptene. Limitele benzilor de oprire se numesc si frecvente de taiere . Un filtru trece-jos permite trecerea semnalelor de frecventa joasa de la sursa spre sarcina, si blocheaza semnalele de frecvente inalte. Pentru un filtru trece-sus, lucrurile stau invers, lasand sa treaca semnalele de frecvente inalte. Mentionam ca notiunile de frecventa joasa sau inalta se raporteaza la valoarea frecventei de taiere, care va fi definita ulterior. Din punct de vedere al elementelor componente , intalnim : filtre cu elemente reactive (filtre LC ) ; filtre RC ; filtre ceramice , filtre cu unda de suprafata , filtre cu rezonatoare piezoelectrice etc. Domeniul microundelor se refera la acele semnale a carir lungime de unda este cuprinsa intre 1 mm si 1 m, rezultand un domeniu de frecvente de 0.3300 GHz. Un filtru de microunde poate definit ca fiind un diport cu o caracteristica de frecventa selectiva. Raspunsul selectiv al filtrului este exprimat prin variatia atenuarii de insertie cu frecvena , Ai(). Filtrul ideal (nerealizabil fizic) are pierderi de insertie nule i n banda de trecere, atenuare infinita i n banda de oprire s i , i n plus , un raspuns liniar al fazei

in banda de trecere (pentru a se evita distorsionarea semnalului). Atenuarea de insertie este definita ca raportul i ntre puterea disponibila de la generator la intrare in filtru PdG s i puterea injectata in sarcina la iesirea filtrului Ps. In literatura de specialitate , pentru un diport , raportul Ps/PdG este cunoscut sub denumirea de castig de transfer in putere GT s i este o functie care depinde si de impedantele de generator ZG, respectiv de sarcin, Zs. Uzual ns, n practic se alege ZS = ZG = Z0. Pentru filtre, GT1 i este mult mai convenabil s vorbim despre o atenuare 1/GT supraunitar dect despre un ctig.

Dac filtrul este fr pierderi , singurul mod n care se poate obine o atenuare este reflexia semnalului la intrare. Majoritatea filtrelor sunt de acest tip i n cazul lor atenuarea este corelat cu coeficentul de reflexie la intrare. Prin urmare n banda de atenuare a filtrelor fr pierderi reflexia este mare. n banda de trecere , realiznd la intrare adaptarea se va realiza automat o transmisie total ntre intrare i ieire. Metoda folosit pentru proiectarea filtrelor de microunde pornete de la teoria sintezei reelelor electrice fr pierderi , cu constante concentrate.Aceste reele sunt constituite din inductoare, condensatoare i , eventual , inductoarele pot avea cuplaje. Pentru a simplifica realizarea practic se prefer reelele n scar cu inductoarele necuplate. Ordinul N al filtrului este egal cu numrul de elemente reactive (numrul de condensatoare + numrul de inductoare din FTJ). Determinarea ordinului filtrului se face din specificarea atenurii minime care trebuie asigurat la o anumit frecven din banda de oprire Exist mai multe tipuri de rspuns care conduc la o reea n scar fr inductoare cuplate. Cele mai populare rspunsuri sunt cele de tip maxim plat (Butterworth) i cele cu riplu constant n banda de trecere (figura 1). Frecvena de tiere a filtrului Butterworth:este frecvena la care puterea de ieire este jumtate din puterea de intrare Ai(ft) =3dB n cazul filtrului Cebev , frecvena de tiere este definit pentru o valoare a atenurii de inserie egal cu valoarea riplului n bamda de trecere Ai(ft) = R. Valoarea riplului funciei de transfer n banda de trecere se calculeaz cu relaia 2:

unde LR [dB] este valoarea maxim a puterii reflectate la intrarea filtrului n banda de trecere. Pentru filtre cu acelai numr de componente (acelai N) filtrul de tip Cebev prezint o pant mai abrupt ntre banda de trecere i banda de blocare. n consecin , un filtru de tip Cebev va ndeplini specificaiile de proiectare referitoare la atenuarea minim din banda de blocare cu un numr mai mic de componente dect un filtru de tip Butterworth.Acest lucru se obine ns cu preul apariiei unui riplu (ondulaie) n banda de trecere a caracteristicii de transfer. n practic pentru majoritatea aplicaiilor , existena unui mic riplu n banda de trecere poate fi neglijat , astfel nct se prefer utilizarea unui filtru de tip Cebev, varianta pentru care am si optat in realizarea acestui proiect. FTJ prototip. Filtrul prototip e ste un filtru trece jos , n scar , normalizat n sensul c impedana genertorului este 1 iar frecvena unghiular de tiere este t =1rad/s.Exist dou variante pentru filtrul prototip (Fig.2).Funciile de transfer ale celor dou variante sunt identice.n practic alegerea uneia sau a celeilalte variante se face din considerente tehnologice.

Fig.2 si 3.Filtre prototip trece jos (variante posibile)

Filtru trece-jos microstrip:

Fig.4. Fie o succesiune C , L , C (Fig.4a) din structura unui filtru cu elemente concentrate. Acesteia i corespunde n structura microstrip o succesiune de tronsoane de linie (Fig.4b).Tronsoanele de linie microstrip ce aproximeaz inductane serie sunt caracterizate de o impedan caracteristic mare (linii nguste) n timp ce tronsoanele de line ce aproximeaz capaciti derivaie sunt caracterizate de o impedan caracteristic mic (linii late).Cu ct diferena dintre aceste impedane este mai mare, cu att aproximarea este mai bun.Precizm c n contextul tehnologiei microstrip , noiunea de impedan caracteristic mare sau mic se va raporta la impedana de normare Z0. Trebuie amintit c la conectarea n cascad a dou linii microstrip de limi diferite (impedane caracteristice diferite) , n planul conexiunii apare o discontinuitate (step) ce se poate modela prin schema echivalent din figura 5c.

Remarcm urmtoarele: elementele inductive ale modelului tronsonului de linie ce aproximeaz o capacitate ,mresc inductanele serie adiacente; elementele capacitive ale modelului tronsonului de linie ce aproximeaz o inductan mpreun cu elementele capacitive ale discontinuitilor mresc capacitile derivaie adiacente.

De acest efect trebuie inut seama n etapa de nlocuire a elementelor de circuit de tip concentrat cu elemente de circuit cu parametrii distribuii. Un aspect esenial al obinerii unui filtru de microunde realizabil practic este aspectul tehnologic.n etapele de proiectare trebuie s se in seama , n mod evident , i de parametrii tehnologici de realizare a filtrului. n aceast lucrare se face referire la parametrii tehnologiei microstrip. Filtrul de microunde va fi constituit din conectarea n cascad a unor tronsoane de linie microstrip , care s aproximeze inductanele serie i capacitile derivaie. Aceste tronsoane de linie vor fi caracterizate din punct de vedere electric prin anumite impedane caracteristice i prin anumite lungimi electrice. La rndul lor , aceti parametrii electrici se vor traduce din punct de vedere al tehnologiei microstrip n dimensiunile geometrice ale liniilor (limi i lungimi) considernd substratul geometric ca un element comun.Astfel din punct de vedere tehnologic , se va pune problema preciziei de realizare a dimensiunilor geometrice ale liniilor. Liniile de transmisiune pot fi realizate n tehnologia microstrip ntr-o gam de valori limitat , Z0 (10 , 250 ). Aceste limite tehnologice vor trebui respectate la proiectare , ele traducndu-se n existena unei limite superioare respectiv inferioare a limii liniilor de transmisiune utilizate n construirea filtrului. Astfel , limea minim a unui tronson de linie , distana minim dintre dou tronsoane de linie alturate precum i precizia cu care se pot realiza dimensiunile tronsoanelor de linie se vor constitui n parametrii tehnologici impui.

10

3. Proiectarea filtrului trece-jos

3.1 Etapele proiectarii unui filtru Pentru a putea proiecta un filtru trebuie sa se tina cont de mai multi pasi: a. Specificatia sau cerintele impuse asupra filtrului b. Determinarea unui filtru prototip trece jos corespunzator specificatiei c. Transformarea prototipului intr-un filtru cu elemente concentrate pentru banda dorita si impedanta caracteristica specificata. d. Transformarea filtrului cu elemente concentrate intr-un circuit de microunde (cu elemente distribuite). e. Transformarea filtrului cu elemente distribuite in intr-o structura fizic realizabila.

a. Uzual , cerintele sunt prezentate grafic , ca n figura 1 de exemplu , pentru filtrul trece jos cu caracteristic Cebev. Marimile reprezente in figura sunt: ft frecvena de tiere (pe caracteristica normat ft = 1) LR valoarea maxim a puterii reflectate la intrarea filtrului n banda de trecere sau Rriplul caracteristicii de transfer n putere n banda de trecere (este suficient specificarea uneia din acaste mrimi deoarece ele sunt legate prin relaia (4); fs frecvena din banda de blocare la care se specific o atenuare minim n vederea realizrii unei anumita pante a caracteristicii de transfer; Ls atenuarea minim specificat pentru frecvena fs. b. Pe baza specificaiei se alege un filtru prototip , din familiile de caracteristici normalizate (nomograme) care sunt reprezentate n diverse lucrri de specialitate, urmat de citirea valorilor normalizate ale componentelor din tabelul corespunztor caracteristicii alese. Doar in cazurile speciale cnd se urmrete o precizie deosebit , se utilizeaz direct relaiile analitice ce conduc la obinerea valorilor componentelor filtrului prototip. c. In cazul nostru acest lucru se face prin simpla denormare a valorilor componentelor prototipului.

d. Circuitul de microunde este compus din tronsoane de linie de transmisiune simple sau cuplate , avnd anumii parametri caracteristici.
11

e. Structura aleasa este circuitul microstrip. Pentru aceasta se nlocuiesc tronsoanele de linie de transmisiune din schema filtrului cu tronsoane de linie realizabile fizic n tehnologia microstrip. Trebuie remarcat c filtrul obinut conform acestei proceduri va avea un rspuns asemntor cu cel al modelului cu constante concentrate numai ntr-o anumit band de frecven.Aceasta deoarece ntre proprietile circuitelor cuconstante concentrate i cele ale circuitelor de tip distribuit exist deosebiri eseniale i echivalena lor nu poate fi dect aproximativ.

Pentru proiectarea filtrului descris de specificatiile din inceputul lucrarii, am utilizat programul Ansoft Designer. 3.2. Varianta cu linii ideale Am calculat riplul n banda de trecere , R folosind formula (2) din capitolul introductiv rezultand un riplu de 1 dB. Am calculat parametrul s = fs/ft=2. (frecvena de specificaie normat) Pe baza valorii riplului R am ales familia de caracteristici Cebev prototip :

12

Figura 6
13

Cu ajutorul mrimilor s i Ls am determinat , n cadrul familiei de caracteristici alese , ordinul N=5 al filtrului prototip care respect specificaiile. Din tabelul corespunztor familiei de caracteristici alesese am obinut valorile normate alecomponentelor filtrului prototip:

Figura 7: Tabelul corespunzator familiei de caracteristici Pentru filtrul prototip am ales varianta de schem ce are ca prim element o capacitate. Am denormat valorile elementelor schemei prototip cu ajutorul relaiilor 3: Z0 1 Lk = gk ; Ck = gk ; ZN+1 = Z0 gN+1 2ft 2ft Z0 Cu ajutorul programului ANSOFT DESIGNER SV , am editat schema filtrului cu elemente concentrate, utiliznd componente din categoria concentrate (Lumped). Schema obtinuta:

Figura 8: Circuitul cu elemente concentrate

14

3.3. Varianta cu linii distribuite Se stabilesc valorile impedanelor caracteristice ale tronsoanelor de linie care vor nlocui capacitile derivaie, respective inductanele serie din structura filtrului cu elemente concentrate , n vederea obinerii filtrului de microunde. Impedana caracteristic a liniilor care vor nlocui inductanele , ZL, se alege ct mai mare (limea minim a liniei, permis de procesul tehnologic este de 0,2 mm). Utiliznd utilitarul TRL Microstrip - Single se editeaz un substrat conform cu specificaia de proiectare (ARLON AR 450) i se determin ZL=135 . Impedana caracte ristic a tronsoanelor care vor nlocui capacitile derivaie , se alege de valoarea ZC = 10 (limita inferioar a domeniului impedanelor caracteristice obtenabile n tehnologia microstrip). Se calculeaz lungimile electrice ale tronsoanelor de linie microstrip care constituie filtrul de microunde. Se utilizeaz relaiile 4:

unde Eck este lungimea electric a liniei care nlocuiete un condensator de- rivaie iar Elk este lungimea electric a liniei care nlocuiete o inductan serie.

Rezulta filtrul cu elemente distribuite din figura urmatoare:

Figura 9: Circuitul cu elemente distribuite

15

Acesta are urmatoarea caracteristica de transfer (albastru) si reflexie(verde) in domeniul de frecvente 0-4GHz:

Figura 10: Caracteristica de transfer si de reflexie obtinuta

16

3.4. Varianta cu linii microstrip Pentru proiectarea filtrului de microunde in tehnologie microstrip, utilizand acelasi utilitar TRL Microstrip - Single si folosind valorile EC/EL si ZC/ZL am determinat dimensiunile geometrice ale tronsoanelor de linie, cu comanda Synthesis.

Figura 11: Utilitarul folosit si un exemplu de tronson de linie rezultat Apoi am asamblat schema filtrului, tinand insa seama de discontinuitile datorate salturilor de lime, prin conectarea ntre tronsoane a componentelor de tip MS Step care se gsesc la categoria Microstrip- General Components. Aceste componente sunt nesimetrice i trebuie conectate cu partea w1 spre tronsonul adiacent mai ngust i cu partea w2 spre tronsonul mai lat. Valorile limilor w1 i w2 trebuie setate astfel ca s fie egale cu limile liniilor
17

adiacente. Schema filtrului rezultat in tehnologie microstrip este:

Figura 12: Schema filtrului El are urmatoarea caracteristica de transfer si reflexie:

18

Figurile 13 si 14: Caracteristicile de transfer si reflexie Observam ca frecventa de taiere obtinuta ft=0.78 GHz nu este aproape de cea din specificatie. Pentru a ajunge cat mai aproape posibil de frecventa de taiere ideala se face procedeul de scalare. Lungimile tuturor tronsoanelor se nmulesc cu un factor de scalare dat de relaia: k=ftmasurata/ftteoretic. Am facut scalarea in mod repetat pana cand am ajuns la o frecventa de taiere de 0.98 GHz, rezultand urmatorul circuit si urmatoarele caracteristici:

19

Figurile 14, 15, 16: Circuitul obtinut si caracteristicile de transfer si reflexie, dupa scalare

20

Analizand insa acest circuit in domeniul 0-10Ghz observam aparitia unor raspunsuri parazite ale filtrului in jurul frecventelor de 6 si 10 GHz.

Figura 17: Raspunsurile parazite ale filtrului Pentru a elimina raspunsurile parazite am mai proiectat un filtru trece jos secundar, mai simplu. Desi in proiectare mi-am propus o frecventa de taiere de 4Ghz, filtrul nu prezenta o caracteristica prea buna in domeniul 0-10 GHz. Insa , in urma unor scalari mai detaliate, am obtinut un filtru de ordin 3, cu frecventa de taiere de 2GHz, dar cu o atenuare mai buna in banda mai sus specificata. Acesta este reprezentat in figura urmatoare:

Figura 18: Filtru secundar 21

Caracteristicile de transfer si reflexie ale filtrului secundar:

Figura 19: Caracteristicile de transfer si reflexie ale filtrului secundar

Adaugand acest filtru filtrului de baza rezulta urmatorul circuit:

Figura 20: Filtrul de baza + filtrul secundar

22

El prezinta aceste caracteristici:

Figura 21: Caracteristicile obtinute dupa introducerea unui filtru secundar Observam ca raspunsurile parazite nu sunt eliminate in mod satisfacator in totalitate. Am dorit sa observam ce efect ar avea introducerea unui al doilea filtru secundar, identic cu primul:

Figura 22: Filtrul de baza+ 2 filtre secundare identice

23

Ca urmare a acestei adaugiri, au rezultat caracteristicile de transfer si reflexie din urmatoarea figura:

Figura 23: Caracteristicile obtinute Se observa niste imbunatatiri sensibile, insa ne-am dori ca in final sa avem in banda de oprire o atenuare minima de 40 dB. Pentru aceasta, am facut mai multe modificari in partea secundara a filtrului, cele mai multe prin incercari. Am eliminat unele capacitati pe care le-am inlocuit cu inductante si am acordat atent latimile lor. Pentru a vizualiza circuitul imprimat al filtrului rezultat: CircuitLayout Editor. Alinierea

se face utilizand: DrawAlign MW Ports.

Figura 24: Reprezentare bidimensionala a FTJ-ului proiectat. 24

Caracteristicile obtinute in final sunt:

Figura 25: Caracteristici finale obtinute. Raspunsurile parazite nu au putut fi atenuate cu mai mult de 30 dB. Reprezentarea 3D a filtrului trece-jos se face cu Circuit > 3D Viewer, si este aceasta:

Figura 25: Reprezentarea tridimensionala a FTJ-ului proiectat

25

Din punct de vedere al dimensiunilor, filtrele secundare nu sunt foarte suparatoare, ele introducand o lungime suplimentara de 2 cm.

4. Filtre disponibile pe piata

In continuare, voi lista cateva filtre comerciale trece-jos cu frecventa de taiere de 1GHz.
1. Filtru trece-jos Crystek, de ordinul 7:

gama de temperaturi: [ -40,85]C caracteristica de transfer

caracteristica de reflexie

26

2. Filtru trece-jos Wainwright C9/50SS

Pierderea maxima la insertie: 0.9dB (la ft); Atenuarea minima a benzii de rejectie: 60 dB;
3. Filtru trece-jos Wainwright C11/80SS

Pierderea maxima la insertie: 1.2dB (la ft); Atenuarea minima a benzii de rejectie: 80 dB;

27

5.Concluzii

Filtrul trece-jos rezultat in final prezinta urmatoarele performante: frecventa de taiere ft=0.95Ghz( fata de 1GHz) frecventa de specificatie in banda de blocare fs=2GHz atenuarea minima la frecventa de specificatie Ls=39.5dB (fata de 40dB) Puterea maxima reflectata in banda de trecere Lr=7.8dB (fata de 6.86dB)

In plus fata de etapele teoretice de proiectare, am descoperit o noua metoda de imbunatatire caracteristicii de transfer a filtrului intr-o banda de frecvente mai larga, aceea de a introduce un filtru secundar, mai simplu si mai compact.

Totusi, de mentionat este si faptul ca se maresc intr-o oarecare masura dimensiunile si costul circuitului. In cazul de fata insa, aceste dezavantaje nu sunt majore.

In comparatie cu filtrele comerciale mai sus listate, desi mai slab, FTJ-ul proiectat are totusi performante relativ bune, tinand cont de limitarile tehnologiei microstrip. El respecta intr-o proportie destul de ridicata specificatiile de proiectare, desi nu am putut atinge o atenuare minima de 40 dB in banda de oprire. (atenuarea minima obtinuta a fost de 30 dB).

28

Bibliografie

1. http://www.circuiteelectrice.ro/curent-alternativ/filtre/filtru-trece-jos 2. Tony R. Kuphaldt, Introducere n circuite electrice i electronice 3. Laborator Circuite de microunde, Universitatea Politehnica, Bucuresti

29