Rugozitatea

Profesor: Profesor Doctor Inginer Chivu Oana

Student: Lupescu Ionela Mihaela
Universitatea Politehnica, Facultatea de Inginerie
Industrială și Robotică
Cuprins:

1.Introducere
2.Metode de măsurare
3.Filtre
4.Tipuri de filtre
5.Parametrii/ Tipuri de parametrii
6. Măsurarea rugozităţii CCI
7.Studiu de caz
8.Concluzii
9.Bibliografie
 Introducere

Existenţa neregularităţilor pe suprafaţa piesei prezintă, în condiţii de

funcţionare mai severe, o serie de dezavantaje: micşorarea suprafeţelor efective
de contact, agravarea condiţiilor de frecare şi de funcţionare ale piesei,
reducerea rezistenţei la eforturi alternante ale materialului prin concentrarea de
tensiuni, reducerea etanşeităţii, modificarea dimensiunilor efective ale piesei. Pe
de altă parte, absenţa acestora face imposibilă menţinerea peliculei de ulei pe
suprafaţa de contact la o ungere normală. Rugozitatea se stabileşte
corespunzător condiţiilor de întrebuinţare, în funcţie de: viteza de prelucrare,
mărimea suprafeţei de contact, mărimea şi caracterul solicitărilor, precizia
dimensiunilor şi a formei geometrice.

Ansamblul neregularităţilor ce formează relieful suprafeţei reale şi care

sunt definite convenţional în limitele unei secţiuni fără abateri de formă,
reprezintă rugozitatea suprafeţei. Aceste neregularităţi apar în urma mişcării
oscilatorii a vârfului sculei, frecării tăişului sculei pe suprafaţa piesei, vibraţiilor
de înaltă frecvenţă ale sculei sau ale maşinii-unelte.

Metode de măsurare
Caracteristicile rugozităţii sunt, de obicei, măsurate fie de-a lungul axei piesei, fie în
jurul axei acesteia. Acest lucru depinde de modul în care piesa a fost prelucrată şi de modul în
care a fost proiectată pentru a fi utilizată. Măsurarea de-a lungul axei liniare este folosită
pentru a determina calităţile de retenţie a uleiului pe suprafeţele de aşezare. Pe unele
componente, cum ar fi scaunele injectoarelor sau ghidul supapei, este necesar să se măsoare
de-a lungul circumferinţei pentru a detecta zgârieturi longitudinale, care pot împiedica o
etanşare corespunzătoare.

Filtre
Rugozitateaeste o proprietate a stării suprafeţelor, alături
de ondulaţieşi formă. Profilul rugozităţii intră în contact cu suprafaţa de interacţiune, spre
deosebire de ondulaţie. Aşadar, pentru a examina interacţiunea dintre suprafeţe, rugozitatea se
separă de celelalte forme prin intermediul filtrelor.
Instrumentele informatizate folosesc metoda descrisă pentru a procesa datele obţinute
în urma efectuării unei măsurări, astfel:
a) Metoda celor mai mici pătrate (forma cea mai potrivită). O linie sau un arc de cerc
sunt aplicate rezultatelor pentru a îndepărta forma;
b) Suprafaţa căreia i s-a îndepărtat forma este apoi trecută printr-un filtru cu o valoare
a cut-off-ului specificată, îndepărtând astfel ondulaţiile.
 
Rugozitatea rezultată a profilului este apoi eşantionată pentru a-i calcula parametrii.
Instrumentele utilizate pentru determinarea formelor folosesc trei filtre convenţionale,
acestea constând în filtre analogice sau digitale ce simulează filtrarea analogică.
În mod ideal, caracateristicile tipului de filtru ar trebui să se modifice considerabil la
alegerea lungimii cut-off-ului. Orice lungimi de undă mai mici decât lungimea cut-off-ului
trebuie să treacă prin filtru nemodificate, în timp ce lungimile de undă mai mari sunt reduse
(reprezentând termenul de cut-off).

Tipuri de filtre
Filtrele se clasifică după cum urmează
 ISO 2CR – filtru electronic compus din doi condensatori şi două rezistenţe (de aici
denumirea 2CR), fiind unul din primele filtre utilizate, are posibilitatea de a transmite
75% din lungimile de undă la cut-off-ul utilizat, însemnând că amplitudinile
ondulatorii pe lungimea cut-off-ului vor fi reduse cu 75% din valoarea lor.
 2CR Phase Corrected – Corecţia defazajului cauzat de utilizarea unui filtru ISO 2CR va
fi parţial depăşit utilizând 2CR PC. Diferenţa dintre cele două filtre constă în dubla
încercare de a corecta defazajul.
 Gaussian – acest filtru digital are capacitatea de a transmite 50% din lungimea de
undă de la valoarea limită (cut-off) selectată, însemnând că adăugarea profilului
filtrat al rugozităţii la cel al ondulaţiei va avea ca rezultat profilul orginal nefiltrat. De
asemenea, cantitatea de date eliminate de filtrul Gaussian este mai mică decât cea a
 filtrelor descrise mai sus, făcându-l mai puţin susceptibil de a denatura profilul iniţial.
Filtrul Gaussian devine astfel favorit.
 
Capetele intervalelor de colectare a datelor sunt distorsionate datorită timpului în care
traversa accelerează pentru a ajunge la viteza de măsurare optimă. Fiecare tip de filtru supune
profilul la un anumit nivel de distorsiune, făcând necesară îndepărtarea unor porţiuni din
datele cumulate în urma măsurării, după cum urmează:
 ISO 2CR îndepărtează primele două cut-off-uri;
 2CR PC îndepărtează primul şi ultimul cut-off;
 Gaussian îndepărtează jumătate din primul şi ultimul cut-off.
 Valoarea cea mai utilizată este 0,8 mm, fiind obţinută empiric dintr-un număr
considerabil de testări şi evaluări. S-a constatat că pentru majoritatea pieselor prelucrate, o
lungime eşation de 0,8 mm ar avea în jur de 20 - 30 de abateri de la linia medie. Aceste
abateri sunt create de aşchiere, iar datorită numărului lor, măsurarea pe un eşantion de 0,8 mm
poate fi considerată adecvată pentru analiza statistică.

Parametrii
Parametrii de profil sunt împărţiţi în trei mari categorii, în funcţie de caracteristicile
profilului cuantificat:
 Parametri Amplitudine - sunt măsurări ale caracteristicilor verticale ale deviaţiei
suprafeţei (Z);
 Parametri de Spatiu - sunt măsurări ale caracteristicilor orizontale ale deviaţiei
suprafeţei (X);
 Parametri Hibrizi - sunt definiţi din asocierea celor doi parametri descrişi (Z şi X).

Tipuri de parametri
Parametrii principali ai rugozităţii sunt aleşi utilizând punctele de maxim, minim sau o
asociere a celor două, după cum urmează:
 Ra este universal recunoscut şi cel mai utilizat parametru de rugozitate. Reprezintă
media aritmetică a abaterilor absolute ale profilului rugozităţii de la linia medie;
 Rq reprezintă valoarea rădăcinii pătrate medii a parametrului Ra. Parametrul Rq este
mult mai sensibil la punctele de maxim şi minim de pe suprafaţa măsurată, făcându-l
des utilizat în industria optică, tinzând să ofere o valoare mai mare decât Ra. Pentru
calculul statistic, valorile parametrului Rq sunt mai semnificative decât cele ale Ra;
 Rt este înălţimea maximă dintre punctul maxim şi cel minim al profilului în cadrul
lungimii de evaluare. Acest parametru este utilizat în cazul în care componentele sunt
 supuse la eforturi mari, făcând ca orice diferenţă considerabilă între punctele de
maxim, repectiv minim, să fie susceptibilă de a genera propagarea fisurilor;
 Rp este înălţimea maximă a profilului peste linia medie în cadrul unei lungimi
eşantionate. Punctele de maxim sunt importante atunci când se iau în considerare
elementele de frecare şi uzură, deoarece interacţiunea dintre suprafeţe se accentuează
în prezenţa lor;
 Rv este adâncimea maximă a profilului de sub linia medie în cadrul unei lungimi
eşantionate, împărţită, la rândul ei, la n lungimi intermediare;
 Rz reprezintă media tuturor valorilor Rt ce reies din fiecare eşantion. Acest parametru
are utilizări similare cu Rt, dar nu este supus variaţiilor mari cauzate de caracteristici
false precum praful, bavurile sau zgârieturile.

Măsurarea rugozităţii CCI

Instrumentele moderne oferă un mod avansat de măsurare a structurilor nanometrice
utilizând interferometria. Folosesc un algoritm inovator, ce găseşte legătura dintre coerenţa
punctelor maxime şi poziţia fazei unui model de interferenţă, algoritm generat de o unitate de
scanare optică.
Scanarea cu interferometrul utilizează ca sursă lumina albă. Un sistem de acţionare
piezo este folosit pentru a examina lentila obiectivului în vecinătatea unui punct focal.
Componenta măsurată este, în mod obişnuit, poziţionată pe o platformă x/y de mare precizie.
Pe măsură ce sistemul optic este ,,deplasat" de către sistemul de acţionare piezo, punctul focal
este observat pentru fiecare pixel din matricea sistemului CCD. Beneficiul unui astfel de
sistem este faptul că un număr considerabil de puncte pot fi măsurate cu rezoluţii înalte,
laterale (aproximativ 0,3 micrometri) şi verticale (mai mici de 0,1 nanometri) în doar câteva
secunde. Prin schimbarea amplificării lentilelor obiectivului se pot evalua zone mai mari
efectuând o singură măsurare. În acest caz, rezoluţia laterală este redusă proporţional.

Figura 2: Interferometru cu lumină albă

 Un instrument ce însumează caracteristicile precizate este Talysurf CCI, produs de
compania Taylor Hobson. Poate atinge rezoluţii pe Z de 0,1 Å (1 Angstrom = 10 -10 m) şi o
eroare a repetabilităţii parametrului Ra mai bună de 3 picometri (1 picometru = 10-12 m).
 
CCI HD reprezintă o industrie în continuă schimbare ce înglobează ştiinţa, experienţa
şi imaginaţia. Caracteristicile de bază ale acestui procedeu sunt:

 Rezoluţii înalte
Senzorii de imagine CCI HD, având o matrice cu un număr de 2048 x 2048 de pixeli,
permit măsurarea unor suprafeţe mari, fără a întâmpina dificultăţi sau potenţiale distorsiuni
cauzate de multiplicarea câmpurilor de vizualizare.
 Măsurări mai rapide
Un câmp de vizualizare mai mare presupune o iniţializare rapidă, o viteză de evaluare
mai mare a mai multor componente, în concluzie, o eficienţă sporită datorată utilizării facile a
instrumentelor.
 Rezultate bune
Cu peste 4 milioane de puncte de-a lungul suprafeţei de măsurare, aceasta devine mult
mai bine definită faţă de metodele precendente. Se pot identifica deviaţiile suprafeţei sau
potenţialele zone de interes oriunde în vastul câmp de vizualizare. De asemenea, se poate mări
imaginea pentru o analiză detaliată, fără a remăsura componenta.
 Noua tehnologie a camerelor
Inspecţia vizuală de înaltă rezoluţie oferă o caracterisitică esenţială monitorizării şi
îmbunătăţirii procesului de fabricaţie. Imaginile 3D sunt capabile să evidenţieze detalii
nanometrice ale structurilor, făcând posibilă identificarea automată a suprafeţei de lucru.
 Setarea automată a lungimii eşantionate
Datorită tehnologiei ce permite setarea automată, gama de scanare va fi aleasă
automat, optimizată pentru suprafaţa de lucru, oferind reduceri semnificative ale timpului de
măsurare.
 Tehnica de măsurare universală
Optimizarea programului de inspecţie se realizează eliminând numeroase elemente de
rutină şi rezultate incompatibile ale raportului de măsurare. Datorită algoritmului informatizat,
se pot măsura toate suprafeţele, în oricare etapă a producţiei, utilizând aceeaşi tehnică şi
instrument.
Studiu de caz
1. Modele matematice Numărul mare de factori care pot influenţa prelucrarea prin eroziune
complexă face ca prima etapă în procesul de modelare să fie premodelarea, adică alegerea din
multitudinea factorilor a acelora care au o influenţă determinantă asupra fenomenului de
prelucrare.
O concluzie din literatura de specialitate este importantă: nu există o importanţă
apriorică a factorilor de influenţă, fiecare factor este mai mult sau mai puţin important funcţie
de contextul concret al prelucrării tehnologice respective: acelaşi factor poate fi hotărâtor
întrun caz şi total nesemnificativ în alt caz. De aceea, pentru obţinerea unui model general
problema se abordează statistic, funcţie de frecvenţa cu care factorii respectivi apar în
diferitele cazuri.
După stabilirea acestor factori, urmează elaborarea unui experiment factorial în baza
căruia se determină care sunt experimentele care se vor efectua, pentru a evita un număr prea
mare de încercări. Detalierea acestui program este prezentată în capitolul următor.
În baza rezultatelor acestor experimente se poate face elaborarea modelului matematic,
folosind tehnici de interpolare prin diferite metode.
În vederea stabilirii modelului matematic al dependenţei calităţii suprafeţei
(rugozitatea) funcţie de parametrii electrici, mecanici etc. s-a experimentat debitarea unor
probe de oţel slab aliat 40CrMoV5. Testele s-au efectuat cu probe cu diametrul de 20 mm
folosind ca obiect de transfer discuri din OL 37 şi alamă cu diametrul de 200 mm şi grosimea
1 mm iar rezultatele acestora sunt prezentate în tabelul 1 şi graficele din figura 1 obţinute prin
prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului.
În continuarea s-a trecut la stabilirea modelului matematic al dependenţei Ra=f(P), pentru care
am încercat reprezentarea prin funcţii polinomiale de gradul 1, 2, 3 şi prin funcţii
exponenţiale, considerându-se expresiile:

Ra 1=a0 +a1 ∙ P [µm]

Ra 2=a0 +a1 ∙ P+ a2 ∙ P2 [µm]

Ra 3=a0 +a1 ∙ P+ a2 ∙ P2 +a3 ∙ P3 [µm]

Ra 4 =e a + a ∙ P [µm]
0 1

Ra 5=e a +a ∙ P+a ∙ p [µm]

0 1 2

Pentru determinarea coeficienţilor din cele zece funcţii s- a efectuat o interpolare

polinomială prin metoda celor mai mici pătrate folosind calculatorul.

Fig. 1. Dependenţa rugozităţii suprafeţei de puterea indusă în spaţiul de lucru (caz 1=OT din
OL37, caz 2=OT din Am)
În urma calculelor am obţinut rezultatele următoare:
• pentru dependenţa Ra = f(P):
-la prelucrarea cu OT din OL37 (figura 2)

Ra 1=5,0101+2,101 ∙10−3 ∙ P [µm]

Ra 2=2,0202+5.791 ∙10−3 ∙ P−5,3193 ∙ 10−7 ∙ P2 [µm]

Ra 3=−0,3231+0,0102∙ P−2,2708 ∙ 10−6 ∙ P2 +1,5951 ∙10−10 ∙ P 3 [µm]

−4

Ra 4 =e 1,5572+2,2861∙10 ∙P
[µm]
−4 −8 2

Ra 5=e1,1901+7,172 ∙10 ∙ P +7,01∙ 10 ∙ p

[µm]
 -la prelucrarea cu OT din Am (figura 3)

Ra 1=11,4030 +1,0901∙ 10−3 ∙ P [µm]

Ra 2=10,3732+1,9535 ∙ 10−3 ∙ P−1,1652 ∙ 10−7 ∙ p2 [µm]

Ra 3=7,319+ 6,4789∙ 10−3 ∙ P−1,6311 ∙10−6 ∙ p2 +1,3381∙ 10−10 ∙ p3 [µm]

−5

Ra 4 =e 2,4427+7,5578∙ 10 ∙P
[µm]
−4 −8 2

Ra 5=e2,3352+1,6574 ∙10 ∙ P +1,2165∙ 10 ∙ p

[µm]

2. Concluzii
Pe baza datelor prezentate în această lucrare se pot trage o serie de concluzii:
 • deteriorarea suprafeţei este cu atât mai evidentă cu cât puterea indusă în spaţiul de lucru
creşte;
• rugozitatea este mai scăzută dacă se utilizează tensiuni U mai scăzute;
• rugozitatea este mai scăzută dacă obiectul de transfer OT este din OL, pentru aceeaşi valoare
a puterii induse, decât în cazul obiectului de transfer din alamă.

Bibliografie:
„Exploring Surface Texture – A fundamental guide to the measurement of surface finish”,
Taylor Hobson Ltd

„Basic Surface Finish Filters”, „Basic Surface Finish Parameters”, Taylor Hobson Ltd

„Curs Metrologie Aplicată” – Micro – Top Consulting Engineering & Service S.R.L.