Sunteți pe pagina 1din 8

NFP-L3

Ungureanu Constantin Dorian

Analiza constructiv-functionala a unui sistem de prelucrare


prin aschiere asistata de vibratii cu ultrasunte

Procedeele de prelucrare numite neconventionale (sau electrotehnologii)


dezvolate mult in ultimul sfert de veac, au acoperit un gol in tehnologie resimtit o data
cu aparitia unor noi materiale, a perfectionarii tratamentelor de durificare, cresterii
exigentelor grivind complexitateam, precizia si productivitatea prealucrarilor cat si a
tendintelor de miniaturizare din mecanica fina, electronic, mecatronica, constructii
Aerospatiale.
Principalele caracteristici ale procedeelor de prelurare necontentionale care vor fi
tratate in acest capitol sunt date comparative cu procedeul de aschiere, in tabelul 1.
Se impune mentionuea ca aceste tehnici de prelucrare nu elimina procedeele
clasice ci le completeaza, justificandu-se utilizarea lor ( din cauza costului ridicate al
instalatiilor) numai in situatiile in care alte procedee de prelucrare nu dau
satisfactie.Caracteristici ale procedeelor de prelucrare prin electroeroziune,
electrochimice, ultrasunete, fascicule de electroni, laser si plasma comparative cu
prelucrarea prin aschiere.
tabelul 1
Procedeul

Aschierea Electro-

Parametrul

Producti-

Eroziune
5

10 10

10 10

Electro-

Ultra-

Chimice

Sunete

10 10

10 10

Fascicul

Laser Plasma

De
Electroni
101102

510

105

vitatea
(mm3/min)
Precizia

0,010,001 0,005

0,01

0,001

0,01

0,01

0,5

Maxima(mm)
Rugozitatea

6,3-0,08

0,32

0,32

0,32

0,63

0,63

12,5

R(m)
Mediul de

Aer

Lichid

Electrolit

Abraziv in Vid
suspensie

Aer

Argon

lucru

Dielectric
1

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

Prelucrarea prin achiere asistat de vibraii ultrasonice


Dei problema prelucrrii folosind energia ultrasonor s-a pus pentru prima dat
acum 50 de ani, inginerul romn Gogu Constantinescu, aplicnd vibraiile acustice
pentru efectuarea de lucru mecanic util, a ntrevzut posibilitatea utilizrii acestora la
prelucrarea sticlei acum 60 de ani.
Primele cercetri experimentale privind modificarea proprietilor mecanice ale
materialelor n cmp ultrasonor au fost realizate n anul 1955 de ctre F. Blaha i B.
Langeneker prin ncercarea la traciune a monocristalelor de zinc, punndu-se n
eviden dou efecte importante i anume o nmuiere acustic (efectul Blaha) i o
durificare acustic.
n prezent aplicaiile ultrasunetelor pot fi grupate n dou mari categorii:

Aplicaiile active, n care energia ultraacustic folosit este suficient de mare


pentru a produce modificri n structura mediului prin care se propag ndeplinind
rolul unei unelte care efectueaz lucru mecanic;

Aplicaii pasive, n care ultrasunetele de intensiti relativ sczute nu au puterea


s produc schimbri n structura mediului n care se propag, ci au rolul unui
agent fizic care procur informaii referitoare la proprietile, calitatea i
dimensiunile substanei examinate.

n industria constructoare de maini ultrasunetele se folosesc att la operaiile de


prelucrare dimensional, ct i n procedeele tehnologice de splare, debavurare i n
defectoscopia ultrasonic. Prelucrarea dimensional cu ultrasunete se aplic n mod
deosebit n tehnologia de execuie a filierelor de trefilare armate cu carburi metalice i
cu rezultate remarcabile, n procesul tehnologic de prelucrare a filierelor diamantate.
De asemenea, se nregistreaz o intensificare a realizrilor n domeniul
perfecionrii utilajelor i a tehnologiilor de prelucrare n numeroase alte domenii ca
industria optic (prelucrarea sticlei optice, prelucrarea i fasonarea lentilelor i prismelor
etc.), industria electronic i electrotehnic (prelucrarea i debitarea materialelor
semiconductoare, a ceramicelor izolatoare, a feritelor etc.), industria aeronautic i
altele.
De altfel, n rile dezvoltate industrial se observ tendina unei continue extinderi a
acestor procedee, chiar i la cele mai obinuite piese din aliaje dure deoarece este
posibil obinerea unor factori economici superiori fa de metodele clasice.
Un loc important n cadrul prelucrrilor cu ultrasunete l ocup activarea
procedeelor clasice de prelucrare cu ajutorul energiei ultrasonice n vederea obinerii
unor performane sporite. Astfel, au fost obinute mbuntiri semnificative la aplicarea
2

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

ultrasunetelor n cadrul unor procese ca tragerea evilor i a barelor, trefilarea srmelor,


laminarea, tratamente termice i, nu n ultimul rnd, achierea unde s-au obinut
performane deosebite, uneori chiar spectaculoase.
Achierea asistat de ultrasunete, cunoscut n literatura de specialitate sub
denumirea Ultrasonically Assisted Machining (USAM) este considerat de majoritatea
specialitilor n domeniu o metod de prelucrare ultraprecis i const n introducerea
vibraiilor ultrasonice n cadrul procesului de prelucrare, n special prin intermediul
sculei, astfel nct muchia achietoare a acesteia s vibreze n timpul prelucrrii cu
frecvene mai mari de 16 kHz i amplitudini n general cuprinse ntre 3 i 30 m.
Acest procedeu de prelucrare ofer o serie de avantaje n raport cu procedeele
similare clasice: prelucrarea economic a unor materiale dure i extradure, greu
prelucrabile prin procedee clasice; prelucrarea n condiii de precizie ridicat a
suprafeelor materialelor moi (Al, Cu, aliaje etc.); prelucrarea de precizie a oelurilor cu
scule diamantate, cu reducerea semnificativ a uzurii sculelor; reducerea forelor i
momentelor de achiere de 3...10 ori; reducerea accentuat a rugozitii suprafeelor
prelucrate; mrirea rigiditii sculei sau a piesei avnd drept consecin creterea
semnificativ a preciziei de prelucrare (dimensionale i de form); reducerea cmpului
termic i a tensiunilor remanente; obinerea unor proprieti fizico-mecanice ale
suprafeelor prelucrate net superioare prelucrrilor clasice.
Cercetrile experimentale au evideniat faptul c, la strunjirea clasic, muchia
achietoare a sculei execut oscilaii complexe cu amplitudine i frecven instabile. S-a
artat de asemenea c, la viteze mici de achiere, frecvena i amplitudinea oscilaiilor
au un caracter neregulat i odat cu creterea vitezei de achiere aceti doi parametri
tind s capete un caracter regulat fapt ce conduce la mbuntirea condiiilor de
achiere i implicit la o cretere a calitii suprafeelor prelucrate.
Astfel, a aprut ideea aplicrii vibraiilor de nalt frecven (peste 16 kHz) i
amplitudine mic (3...30 m) asupra sculei achietoare n timpul prelucrrii.
n cadrul cercetrilor realizate privind aplicarea vibraiilor ultarsonice la diferite
procedee de prelucrare prin achiere au fost studiate trei direcii posibile de orientare a
vibraiilor corespunztoare celor trei componente ale forei de achiere.
S-a stabilit c, exceptnd cteva cazuri particulare, numai aplicarea vibraiilor dup
direcia componentei principale a forei de achiere este practic.
S-a demonstrat de asemenea c, pentru a beneficia de avantajele achierii cu
vibraii, viteza de achiere trebuie s fie mai mic dect viteza critic de achiere vc=
2af, unde: a este amplitudinea vibraiilor, f - frecvena vibraiilor. Mai mult, efectele
optime se obin atunci cnd raportul dintre timpul de contact scul - pies i perioada de
oscilaie este tc/T = 1/7...1/3.

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

2.Avantaje, dezavantaje, limitari


Avantaje:
nu apar modificari chimice, fizce sau termale pe suprafata prelucrata
nu exista contact intre scula si materialul de prelucrat
nu apar schimbari structurale
nu exista tensiuni reziduale in reper deoarece fortele de aschiere sunt mici
suprafetele produse sunt de o rugozitate foarte buna
nu apar arderi lovituri sau alte deteriorari in material
se poate prelucra o varietate mare de materiale
montaj flexibil
Dezavantaje si limitari:
materiale moi ca plasticul nu se pot prelucra deoarece au o plasticitate ridicata si
absorb
energia impactului granulelor abrazive
consuma ridicat de energie
rata de indepartare de material este mica (Q)
scula trebuie schimbata destul de des datorita uzurii
datorita uzurii sculei gaurile capata conicitate
muchile ascutite ale sculei devin rapid rotunjite
alinierea axelor sculei transductorului si dispozitivului de transmitere a vibratiilor
trebuie
sa fie perfecta pentru a nu impregna si alte vibratii pe langa cele dorite.
circularea ineficienta a mediului de lucru face ca fundul gaurilor adanci sa fie concav
sunt necesare vibratii diferite pentru fiecare scula
3. Instalatia de prelucrare
Sistemul de generare a vibratilor de innalta frecventa
generatorul de inalta frecventa trimite impulsuri cu o frecventa de peste 20 [kHz]
catre transductor
Transductorul transforma curentul electric in vibratii din domeniul ultrasonic, ce pot
fi unidimensionale, bidimensionale si uneori tridimensionale.
Transductorul are la baza principii ca:
efectul piezoelectric
efectul magneto-strictiv
efectul electro-strictiv
Pentru echipamente de mica putere sunt folosite transductoare piezoelectrice
Pentru echipamente de putere mare se folosesc transductori magnetostrictivi
conul, are rolul de a amplifica mecanic vibratiile
horn concentreaza si amplifica vibratile la intensitatea necesara pentru scula
scula
sistem de circulare si filtrare a mediului de lucru
Directia de vibrare este axiala axiala (perpendiculara pe suprafata de prelucrat)
In unele cazuri scula se roteste in jurul axei proprii.

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

4.Principiul prelucrarii
Cmpul acustic. Tipurile de und
Undele acustice sunt o varietate de unde elastice. Privite din punct de vedere al
frecvenei i deci al senzaiei pe care o produc asupra organului auditiv uman se
deosebesc:- undele infrasonore, care au frecvene inferioare frecvenei sunetului celui
mai grav perceput de organul auditiv al omului (0,5 20 Hz);- undele sonore, care au
5

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

frecvene care fac s impresioneze organul auditiv al omului producnd senzaia de auz
(20 20000 HZ);- undele ultrasonore, care au frecvena ce depesc frecvena
sunetului cel mai nalt perceput de organul auditiv al unui om otologic normal. n general
se consider ultrasunete, undele elastice cu frecvene cuprinse ntre 16000 Hz i
1091010 Hz.

5 Scula
Forma si dimensiunile sculei pot fi variate, depinzand de prelucrarea ce se realizeaza.
Trebuie avut in vedere ca exista un punct pe axa frecventei in care vibratiile devin
distuctive din
punct de vedere mecanic, astfel, punctul de maxima amplitudine sa fie in zona cu care
se
realizeaza prelucrarea.
Poate fi goala la interior sau plina depinzand de proprietatiile materialului din care e
confectionata dar si de alti parametrii care pot afecta procesul de prelucrare.
Materialul din care trebuie confectionata sucla trebuie sa aiba proprietati ca:
duritate si rezistenta la uzura deoarece in urma prelucrarii indelungate apare uzura
prin
abrazare, care se caracterizeaza prin conicitate nedorita si rotunjirea muchiilor ascutite
(duce la aparitia razelor de racordare nedorite).
Capacitatea de a transmite energie particulelor abrazive
capacitate de absorptie a socurilor
Materiale posibile pentru corpul sculei:
otel inoxidabil
6

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

otel de scule
argint
carbura de tungsten
si altele
Precizia dimensionala si de forma influenteaza in mod direct precizia si geometria
prelucrarii realizate.
Pentru prelevare se folosesc scule abrazive cu profile variate ce vibreaza la o frecventa
foarte inalta mai mare de 20 KHz. prelevarea e realizata de particulele abrazive din
mediul de
lucru abraziv.
astfel s-a creat o masina care calculeaza automat frecventa necesara pentru fiecare
scula
se poate calcula si prin analiza cu element finit
Exemplu de analiza cu element finit a unei scule simple cilindrice

6 Regimul de prelucrare
Parametrii de prelucrare sunt:
- frecventa (>20 [kHZ])
- amplitudinea (10... 20 micrometrii)
-avansul (realizat cu forta constanta)
- turatia (sunt cazuri in care nu este necesara turatie)
7. Aplicatii
- Industria medicala si farmaceutica;
- Industria producatoare de matrite;
- industria militara

8. Concluzii
7

NFP-L3
Ungureanu Constantin Dorian

Influenta activarii ultrasonice la strunjire au relevant reducerea cu cca. 50% a fortelor de


aschiere la puteri de activare ultrasonica de peste 25-30W, cat si faptul ca rugozitatea
prelucrate este valabila mult cu puterea de activare ultrasonica . Dupa caz avem
tensiuni de activare de circa 10W in cazul in care semifabricatul este din aluminiu, iar
daca un semifabricat este din alama tensiunile de activare ultrasonica sunt in jur de
25W.
In cazul procesului de burghiere, gaurire, alezare fata de metoda conventionala se
observa o scadere a puterii de aschiere, acest lucru duce la imbunatatirea rugozitatii.