Sunteți pe pagina 1din 17

Metode si procedee tehnologice

-sesiune1.Efectele ultrasunetelor
Principalele efecte care determina schimbari permanente si utile in structura mediului unde
se propaga ultrasunetele sunt:
-Efecte mecanice datorate faptului ca metalele se comporta neliniar sub actiunea ultrasunetelor.
efectul de Inmuiere acustica, care se manifesta prin reducerea tensiunii statice necesare
deformarii plastice a metalului odata cu cresterea densitatii de energie acustica.
efectul de durificarea acusticaa unui metal ca urmare a variatiei tensiunii interne din
material.
-Efecte termice, datorita absorbtiei preferentiale a energiei ultrasonore in mediul prin care se
propaga undele acustice.
-Cavitatia acustica aparuta datorita faptului ca in mediul lichid parcurs de ultrasunete se formeaza
bulesau cavitati gazoase. Cavitatile au o durata de viata foarte scurta, dispar prin implozie,
producand socuri mecanice si termice importante.
-Efecte chimice determinate de faptul ca propagarea ultrasunetelor in medii lichide favorizeaza prin
diferite mecanisme specifice, intensificarea activitatii chimice: reactii de oxidare si de reducere,
polimerizare si depolimerizare, hidroliza etc.
-Efecte biologice, care pot aparea la propagarea ultrasunetelor prin sisteme biologice.
Ultrasunetele pot avea efecte biopozitive( terapeutice) sau bionegative(distrugerea
microorganismelor, degradarea macromeleculelor, leziunii etc.)

2.Mijloace de producere a ultrasunetelor. Generarea de


ultrasunete prin efect magnetostrictiv. Generarea de
ultrasunete prin efect piezoelectric
-Generarea de ultasunete prin efect magnetostrictiv.
Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale feromagnetice de a se contracta sau
dilata sub actiunea campului magnetic, emitand ultrasunete. Acest efect se foloseste cu succes
pentru producerea de ultrsunete la o frecventa dubla fata de cea a curentului care alimenteaza
bobina.
Materialele utilizate pentru constructia traductoarelor(transductoare) magnetostrictive sunt nichelul,
aliajele Fe-Ni, Fe-Co, ferite speciale. Generatoarele de ultrasunete construite cu asemenea
transductoare functioneaza la frecvente de pana la 60 kHz si au puteri de ordinul sutelor de wati.
-Generarea de ultrasunete prin efect piezoelectric.
Metoda se beazeaza pe proprietatea unor materiale piezoelectrice de a se deforma sub actiunea
campului electric.
Aplicarea unei tensiuni electrice la doua fete opuse ale unui cristal piezoelectric, produce
compresiuni sau expansiuni - efect numit piezoelectric invers, iar reciproca, produce sarcini electrice
la suprafata cristalului, efectul numit piezoelectric direct.
Efectul piezoelectric invers se foloseste la generarea de ultasunete, iar efectul piezoelectric direct
duce la detectarea ultrasunetelor. In practica acelasi cristal poate si fi emitator si receptor.
-Substantele ce prezinta efecte piezoelectrice sunt cuartul, sarea Seignette, suflatul de litiu,
metatitanatul de bariu etc.

3.Schema si elementele componente ale unui sistem de


prelucrare ultrasonora

4.Prelucrarea ultrasonora cu suspensie abraziva. Principiul


metodei

5.Aplicatiile active si pasive ale ultrasunetelor


Aplicatiile ultrasunetelor se impart dupa energia acustica utilizata in active sau pasive.
Principalele aplicatii industriale (tehnologice) ale prelucrarii cu ultrasunete se regasesc in domeniul
industriei constructoare de masini, mecanica fina, optica, electrotehnica, electronica si
microelectronica, industria maselor plastice etc.
In cadrul aplicatiilor active, energia ultrasunetului este suficient de mare pentru a produce modificari
structurale ale mediului in care se propaga.
Cele mai importante aplicatii active ale ultrasunetelor sunt:
-prelucrarea pieselor procesate din sticla, cuart, marmura, ceramica;
-prelucrarea filierelor de trefilare armate cu carburi metalice sintetizat sau diamantate;
-prelucrarea pieselor confectionate din carburi metalice;
-finisarea sculelor aschietoare;
-finisarea elementelor active ale stantelor si matritelor;
-executarea unor operatii de gravare;
-lipirea materialelor plastice;
-degresarea, spalarea pieselor si realizarea emulsiilor.
In cadrul aplicatiilor pasive ultrasunetele au o intensitate relativ scazuta si nu pot provoca modificari
structurale indeplinind doar rolul de culegere a unor informatii privind calitatile obiectului examinat
Cele mai importante aplicatii pasive ale ultrasunetelor sunt:
-defectoscopia ultrasonica :determinarea defectelor in piesele turnate, sudate, extrudate;
-determinarea unor marimi fizice: modul de elasticitate, densitate, vascozitate, temperatura,
presiune, viteza, debite;
-determinarea unor marimi geometrice: grosimi, distante, volume, nivele, granulozitate;
-diagnosticare medicala.
Practic, se poate afirma ca aplicatiile tehnologice ale ultrasunetelor isi dovedesc utilitatea, in special
in cazurile cand prelucrarile clasice prin aschiere sunt dificile sau chiar imposibil de realizat.

6.Prelucrarea cu plasma. Avantajele si particularitatile


prelucrarii cu plasma
Plasma se produce uzual prin descarcari electrice in gaze si este caracterizata prin conductivitate
electrica mare, temperaturi ridicate, capacitate de interactiune cu campurile electrice si magnetice.
Avantaje:
-Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile,
-Eficienta economica ridicata in cazul anumitor prelucrari specifice,
-Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat.
Particularitati ale procesului:
-In cazul prelucrarilor uzuale se folosesc plasme termice obtinute in urma unor descarcari electrice
in gaze prin arc, prin scantei obtinandu-se temperaturi intre 6000 si 30000 K.
-Plasma se obtine in generatoare de plasma, numite si plasmatroane, in care coloana arcului
electric este fortata sub actiunea unui jet de gaz sa treaca printr-un spatiu limitat reprezentat de
orificiul unei duze.
-Generatoarele de plasma pot functiona in functie de tipul de descarcare in doua variante:
-cu arc de plasma
-cu jet de plasma
-Gazele plasmagene sunt livrate in butelii de inalta presiune, cele mai utilizate fiind: argon,
hidrogen, azot, heliu, kripton sau amestecaturi.

7.Schema de principiu a unui generator de plasma

8.Avantajele procesarii prin inductie electromagnetica


-Absenta contactului direct intre inductor si piesa de incalzit;
-Nivelul ridicat de putere injectata in piesa de incalzit, rezultand o viteza mare de incalzire fata de
alte tehnici, deci o reducere a pierderii de material prin oxidare;
-Caldura se dezvolta direct in material;
-Bun randament electric, deci bun randament global al instalatiei (60-85%);
-Posibilitatea automatizarii proceselor tehnologice;
-Posibilitatea controlului vitezei de incalzire, a temperaturii de incalzire;
-Posibilitatea controlului adancimii de patrundere si puterii induse prin frecventa de alimentare;
-Spatiu redus ocupat de echipamentele aferente;
-Mentenanta usoara;
-Punere rapida in functiune;
-Protectia mediului inconjurator, procedeul fiind ecologic fara emisi de gaze nocive;
-Asigurarea unor conditii imbunatatite de munca cu o poluare redusa;
-Durata lunga de viata a echipamentelor.

9.Principiul procesarii prin inductie electromagnetica. Relatia


adancimii de patrundere
Procesarea prin inductie electromagnetica are la baza legea inductiei electromagnetice si efectul
Joule al curentilor indusi. O bobina inductoare alimentata de la o sursa de curent alternativ (c.a.)
genereaza un camp magnetic variabil in timp. Conform legii inductiei electromagnetice, in orice
piesa conductoare care se afla intr-un astfel de camp magnetic, numit camp inductor, apar curenti
indusi, care prin efectul Joule determina incalizirea piese.
Viteza de scadere este dependenta de parametrul:

denumit adancime de patrundere a campului.


Adancimea de patrundere caracterizeaza patrunderea energiei electromagnetice in conductoare
masive si reprezinta distanta fata de suprafata conductorului pe care densitatea curentului indus
scade de e=2,71 ori. In acest strat superficial de grosime se dezvolta 86,5% din intreaga putere
activa determinata de curentul indus.
Adancimea de patrundere depinde de frecventa (f) campului alternativ, de rezistivitatea si
permeabilitatea a materialului conductor.

10.Tratamentele termice. Diagrama temperatura-timp


Prin tratament termic se intelege ansamblul de operatii tehnologice care constau din incalzirea,
racire, mentinerea unei piese la o anumita temperatura, cu o anumita viteza de incalzire si racire.
Tratamentele termice se aplica pieselor metalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizicomecanice. Baza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarile structurale in functie de
variatia de temperatura.
Tratamentul termic se poate reprezenta grafic intr-un sistem de axe de coordonate (in axa
ordonatelor se inscrie temperatura, in axa absciselor timpul, rezultand diagrama temperatura-timp)

11.Tratamentele termice de recoacere. Tratamente termice de


calire
Recoacerea este tratamentul termic care consta in incalzire la temperatura indicata de
transformarile in stare solida, mentinerea (prelungita) la aceasta temperatura, urmata de o racire
suficient de lenta pentru realizarea unui anumit echilibru fizico-chimic si structural.
Recoacerea este tratamentul termic utilizat pentru a corecta tensiuni interne, unele defecte
provenite din prelucrarile anterioare(turnare, sudare, laminare, forjare) si pentru a pregati materialul
pentru prelucrari ulterioare.
Recoacerea poate fi de omogenizare, de revenirea, de recristalizare, de detensionare, de
regenerare.
Calirea este tratamentul termic care se aplica otelurilor si urmareste obtinerea unei durtitati mari in
special in stratul superficial al produselor tratate.
Tratamentul termic de calire consta in incalzirea la o temperatura determinata din diagrama de
echilibru fier-carbon, mentinerea la aceasta temperatura pentru omogenizarea, dupa care urmeaza
o racire rapida in apa, in ulei, chiar in aer pentru obtinerea structurii dorite(martensita, sorbita).

12.Avantajele prelucrarii cu fiscicol laser


-Energia este puternic concentrata avand un grad ridicat de focalizare, intensitate si rezolutie,
-Permite reglarea, automatizarea si reproducerea cu mare precizie a parametrilor functionali,
-Procedeul poate fi utilizat la prelucrarea oricarui tip de material,
-Prezinta randament local ridicat al utilizarii energiei injectate,
-Deformatiile termice si tensiunile interne ale materialului procesat sunt redus,
-Prelucararea are loc fara contact mecanic scula-piesa,
-Nu necesitata atmosfera de lucru controlata si nici masuri de protectie si securitate deosebite,
-Viteza mare de procesare,

13.Formarea fascicolului laser


Efectul laser consta in amplificarea luminii prin emisii stimulate de radiatie. Fenomenul de
producere a efectului laser este legat de tranzitia atomilor de pe un nivel energetic pe altul. Se stie
ca atomii se pot gasi in diferite stari de excitatie in functie de energia pe care o poseda.
Orice dispozitiv laser este constituit dintr-un mediu activ, o cavitate rezonanta si o sursa de
pompare a energiei catre mediul activ (flash, generator de inalta frecventa), oglinzi de reflexie.

14.Avantajele prelucrarii cu fascicol de electroni


-Energia este puternic concentrata avand un grad ridicat de focalizare si rezolutie, putand
determina incalzirea, topirea sau vaporizarea locala a materialului prelucrat,
-Permite reglarea si reproducerea cu mare precizie a parametrilor functionali,
-Permite o pozitionare precisa si rapida,
-Randament (local) ridicat al utilizarii energiei injectate,
-Permite procesarea oircarui tip de material,
-Viteza mare de procesare.

15.Schema de principiu a unei instalatii de prelucrare cu


fascicol de electroni

16.Principiul de functionare al instalatiei de prelucrare cu


fascicol de electroni
-Tunul electronic este format dintr-un catod si un anod. Incalzirea catodului se realizeaza cu
filamentul, alimentat printr-un transformator cu energie electrica. Catodul incalzit la temperaturi
inalte emite electroni prin efect termoelectric. Anodul este o placa cu un orificiu central. Electronii
emisi de catod sunt accelerati de anod si trec prin orificiul anodului spre piesele de prelucrat.
-Deplasarea electronilor, dupa trecerea prin orificiul anodic, se efectueaza datorita fortelor de
inertie. Energia cinetica a electronilor accelerati se transforma in energie termica si rezulta o
incalzire rapida a materialului de procesat.
-Fascicolul de electroni are tendinta de dispersie dupa trecerea prin anod, dar este impiedicata de o
bobina de focalizare.

17.Prelucrarea cu plasma. Avantajele prelucrarii cu plasma


Se repeata punctual 6

18.Schema de principiu a unui generator de plasma.


Se repeta punctual 7

19.Avantajele procesari in campuri electromagnetice de


frecvente inalte si ultra inalte
-Permite procesarea selectiva a materialelor dielectrice (materiale izolante, =0), in fuctie de
valoarea factorului de pierderi,
-Incalzirea nu necesita contact direct intre sursa si materialul de procesat,
-Incalzirea este mai uniforma decat prin alte procedee, deoarece undele electromagnetice patrund
in tot volumul materialului de procesat,
-Puterea este injectata direct in interiorul materialului de prelucrat, spre deosebire de tehnicile
conventionale care presupun o incalzire prin transfer de energie prin conductie,convectie si radiatie,
-Permite uscarea eficienta a materialelor dielectrice, puterea injectata fiind mai ridicata in zonele
umede si mai redusa in zonele uscate,
-Spatiu redus ocupat de echipamentele aferente,
-Precizie si viteza ridicata de procesare,
-Posibilitati de automatizare a proceselor tehnologice
-Protectia mediului inconjurator, procedeul fiind ecologic, fara emisie de gaze nocive.

20.Care sunt cele mai utilizate generatoare de microunde


Exista doua tipuri de generatoare de microunde care produc putere suficienta la un pret acceptabil
si anume magnetronul si klystronul.
Magnetronul este un generator de microunde utilizat initial in sistemele radar aeriene, adaptat
ulterior pentru aplicatii de incalzire. Este un dispozitiv in vid, continand un catod cilindric inconjurat
de un anod de asemenea cilindric crestat la interior. Electronii emisi de catodul incalzit sunt
accelerati in spatiul dintre electrozi intre care sunt aplicate doua campuri, unul electric radial si altul
magnetic longitudinal.
Klystronul este un generator de microunde care spre deosebire de magnetron o structura liniara.

21.Nanotehnologii de fabricatie de tip mare mic


In procedeele de fabricatie de tip mare-mic denumite si procedee de micro sau nanofabricatie se
pleaca de la niste materiale existente si se obtin structuri de dimensiuni mai mici.
Acest procedeu este utilizat la fabricatia cipurilor de computer.
Procedeele de micro sau nanofabricatie utilizeaza tehnici avansate de litografiere pentru a creea
structuri de dimensiuni nanometrice.
Tehnologiile litografice includ litografia optica(structuri de dimensiuni de pana la 100 nm) si
litografia cu fascicoli de electroni(structuri de dimensiuni de pana la 20 nm).
Preturile acestor tehnologii avansate sunt foarte ridicate.

22.Asamblarea pieselor cu ajutorul penelor paralele. Desene


explicative
Imbinarile cu pene sunt des folosite pentru simplitatea si usurinta asamblarii si dezasamblarii.
Penele au rol de organe de fixare, de ghidare sau de reglare a pozitiei relative a pieselor.
In constructia masinilor electrice, de exemplu, asamblarile cu pene asigura transmiterea cuplului
motor de la arbore la butuc, fixarea ventilatorului, fixarea miezului magnetic pe arbore etc.
Cele mai utilizate asamblari cu pene sunt asamblarile cu pene longitudinale care pot fi:
-pene inclinate la care strangerea se realizeaza prin apasarea exercitata de fetele penei asupra
fundului canalelor de pana din piesele imbinate;
-pene paralele, la care momentul se transmite prin presiunea exercitata de butuc si arbore pe
fetele laterale ale penei.

23.Parametrii tehnologici ai procesului de sudare


Arcul electric pentru sudare este o descarcare electrica stabila intre un electrod si baia de metal
topit, functionand cu densitate mare de curent, intr-un mediu de gaze ionizate.
Principalii parametrii electrotehnologici care determina caracteristicile cordonului de sudura sunt:
-intensitatea curentului electric de sudare, definita ca fiind valoarea efectiva a curentului care trece
prin arcul electric;
-tensiunea arcului electric, definita ca fiind valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatile
arcului electric, respectiv intre electrod si baie, pe durata procesului de sudare;
-viteza de sudare;
-lungimea arcului electric, fiind distanta dintre capatul inferior al electrodului si baia de metal lichid;
-forma si polaritatea tensiunii de alimentare(continua sau alternativa);
-tensiunea de mers in gol la bornele sursei de alimentare, atunci cand descarcarea electrica este
intrerupta.

24.Sudarea prin puncte, aplicatii


Sudarea prin puncte se bazeaza pe incalzirea locala a pieselor aflate in contact mecanic. Acesta
este obtinut prin presiunea exercitata de electrozi.
Sudarea electrica prin puncte se foloseste pentru asamblarea tablelor si profilelor din otel sau din
metale neferoase, de regula de aceeasi grosime sau de grosime apropiata.

25.Sursa de sudare cu invertor si control electronic al puteri.


Schema de principiu
Evolutia surselor pentru sudare cu arc electric a fost determinata de cerintele utilizatorilor ce se
refera in special la reducerea consumul de energie si manopera aferente operatiilor de sudare,
facilitati de utilizare, calificarea personalului de exploatare si intretinere. Sursele clasice pentru
sudarea cu arc electric (convertizoare rotative, transformatoare pentru sudare, redresoare pentru
sudare) cu control electromagnetic, nu ofera posibilitatile de control impuse de procesele moderne
de sudare cu arc electric.
Sursele pentru sudare controlate electronic de tip cu invertor, functioneaza ca sisteme de
reglare in bucla inchisa a parametrilor de sudare.
Principiul surselor cu invertor pentru sudarea cu arc electric se bazeaza pe comutatia de inlta
frecventa, ele functioneaza cu frecventa cuprinsa intre 20100 kHz.

26.Avantajele asamblarii prin lipire


-imbinarea este nedemontabila;
-temperatura la care se realizeaza imbinarea este mult mai mica decat cea necesara la procedeele
de imbinare prin sudare;
-se pot imbina piese din metal si aliaje de naturi diferite, respective de grosimi diferite;
-lipsa tensiunilor interne si a deformatiilor
-structura si caracteristicile fizico-chimice ale metalelor de baza nu se schimba dupa lipire;
-imbinarile lipite sunt ieftine;
-operatia poate fi mecanizata, automatizata sau robotizata cea ce conduce la productivitate sporita.

27.Lipituri moi, lipituri tari, aliaje si fluxuri pentru lipire


Lipiturile pot fi moi (temperatura de topire a aliajului de lipit este <de 450C) sau tari (temperatura
de topire a aliajului de lipit este >450C)
Aliajele pentru lipituri moi au la baza staniu (cositor) si plumb si se noteaza cu Lp 60(60% staniu);
foarte utilizat este fludorul (staniu-plumb+decapant) sub forma de sarme si bare 1-5 mm diametru.
Aliajele pentru lipituri tari(brazari) au la baza cupru si argint avand bune proprietati electrice,
mecanice, fluiditate si aderenta, respectiv cupru si zinc (alama cu continut de 40-60% Cu) etc.
Aliajul de lipire este livrat sub forma de sarma, vergele, table, foi, granule, pulbere etc.
Fluxul de lipire(denumit si fondant sau decapant) este o substanta chimica speciala ce trebuie sa
curete in timpul lipirii oxizii metalici de pe suprafata de lipit, sa impiedice reformarea acestora, sa
contribuie la reducerea tensiunii superficiale a metalului de lipit topit, inlesnind procesul de lipire.
- fluxurile corozive denumite si active sau acide,sunt compuse din substante anorganice cum ar fi
acidul clorhidric sau fosforic, clorura de zic sau amoniu, si au o actiune decapanta puternica si
rapida.
- fluxurile slab corozive au de regula o actiune decapanta redusa si au in componenta de obicei
substante organice cu sau fara rasini (colofoniul)

28.Ce rol are circuitul magnetic in functionarea unui


echipament electric
Miezul magnetic este una din partile active ale masinilor electrice, mediul din masina electrica prin
care se concentreaza majoritatea liniilor de camp magnetic, fiind traseul impus fluxului magnetic.
Pentru o intelegere mai buna a rolului miezului magnetic apelam la analogia intre circuitele electrice
si circuitele magnetice.
Intr-un circuit electric, o sursa de tensiune electromotoare provoaca circulatia unui curent electric
prin conductoare intr-un circuit magnetic, magnetii sau bobinele parcurse de curent constituie
sursele de tensiune magnetomotoare, iar miezul magnetic constituie conductoarele, fluxul
magnetic fiind analog curentului electric.

29.Care sunt pierderile produse in materialele magnetice aflate


in campuri magnetice variabile in timp; relatii, specificati
marimile de care depend.
Daca materialele magnetice se gasesc in campuri magnetice variabile in timp in ele se dezvolta
caldura, (spunem ca se produc pierderi de putere activa). Aceasta caldura se dezvolta prin
histerezis magnetic si prin curenti turbionari. Fenomenul este similar incalzirii dielectricilor aflati in
campuri electrice variabile in timp (incalzirea prin microunde).
Pierderile prin histerezis magnetic sunt proportionale cu frecventa si cu aria ciclului de histerezis.
Aceste pierderi pot fi calculate cu ajutorul formulei lui Steinmetz:

ph pierderile specific (in unitatea de timp si unitatea de masa) a materialului,,


f frecventa,
constanta de material (constanta lui Steinmetz),
Bmax inductia magnetica maxima
n
coeficientul lui Steinmetz (pentru materiale feromagnetice uzuale 1,6 < n < 2).
Pierderile prin curenti turbionari se datoreaza efectului Joule-Lenz care insotesc inducerea de
curenti electrici in corpurile conductoare din punct de vedere electric, deci si in cele feromagnetice
de catre fluxurile magnetice variabile in timp.

grosime
p rezistivitate elecritca
f frecventa
Bmax inductia maxima

30.Clasificati materialele magnetice dpdv al curbei de


magnetizare (aria ciclului de histerezis); utilizare, proprietatile
semnificative
Materialele magnetice se clasifica in doua categori:
Materiale magnetice moi (latimea ciclului de histerezis este ingusta).
Ele se caracterizeaza prin permeabilitate magnetica mare, camp coercitiv mic, se magnetizeaza
puternic in campurile slabe (H mic), insa isi pierd puterea de magnetizare la anularea campului
magnetic H.Se folosesc atat in cc. cat si in ca. la frecvente joase sau inalte
Materiale magnetice dure (latimea ciclului de histerezis este mai lata)
Odata cu reducerea campului magnetic la valoarea 0, apare o inductie remanenta B, de valoare
mare, are campul coercitiv H, de valoare mare. Se folosesc mai ales la fabricarea magnetilor
permanenti. Sunt caracterizate prin retinerea stari de magnetizare si dupa intreruperea campului
exterior de magnetizare.

31.Tabla silicioasa laminata la cald. Tabla laminata la rece,


proprietati
Tabla silicioasa laminata la cald, are un continut de 2-4%, are pierderi specifice mai mari decat la
tabla laminta la rece.
Tabla silicioasa laminata la rece, poate fi cu cristale neorientate sau orientate. Tabla laminata la
rece in comparatie cu cea laminata la cald prezinta pierderi specifice mai mici si solenatie de
magnetizare redusa. Tabla (tola) cu crisatale orientate are proprietati magnetice superioare si se
foloseste mai mult la transformatoarele mari cu pierderi specifice reduse. In constructia masinilor
electrice se utilizeaza tola cu cristale neorientate.

32.Tabla amorfa, proprietati, utilizari


Tabla amorfa este un aliaj din fier, boriu, siliciu, cu grosime intre 0,025-0,05 mm cu proprietati
magnetice foarte bune:
-pierderi specifice de magnetizare de 3-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa;
-putere de magnetizare de 4-5 ori mai scazuta decat la tabla silicioasa;
-permeabilitate magnetica maxima ridicata de circa 50.000 fata de 20.000 la tabla silicioasa;
-inductia de saturatie mica este principalul dezavantaj al materialelor magnetice amorfe ;
-pretul de cost este mai ridicat decat al tablei silicioasa;
-proprietatile magnetice, fizice, chimice, deosebite fac ca aceasa sa fie utilizata intens in
electrotehnica si electronica pentru constructia transformatoarelor de distributie, de impuls si a
amplificatoarelor magnetice.

33.Feritele, proprietati, utilizari


Feritele sunt miezuri magnetice obtinute prin sinterizarea (arderea) din pulberi de oxizi metalici de
fier cu oxizi de mangan, nichel, zinc, magneziu, cobalt, litiu. Ele sunt utilizate pentru circuitele
magnetice care lucreaza la inalta frecventa.
Feritele au rezistivitate mare ajungand la unele tipuri pana la 108 cm, iar pierderile prin curenti
turbionari sunt acceptabile; in comparatie cu materialele magnetice metalice, feritele au proprietati
magnetice inferioare, permeabilitate si inductie redusa
Feritele se livreaza sub forma de mezuri tubulare, cilindrice sau de tip U, E, C, tor, oala.

34.Ce rol are adaosul de siliciu in table electrotehnica. Descrieti


influenta procentului de siliciu
Adaosul de siliciu reduce pierderile specifice in fier, insa mareste concomitent campul magnetic H,
necesitand un camp de magnetizare mai mare
Continutul de siliciu influenteaza si plasticitatea materialului, astfel ca la un procent de peste 4%
continut de Si, tablele isi pierd plasticitatea devenind casante.

35.Coeficientul de umplere, definitie; marimile de influenta


Coeficientul de umplere kFe Pentru miezurile magnetice masive, sectiunea neta a fierului SFe este
egala cu aria geometrica S, calculata cu dimensiunile miezului.
Pentru miezurile magnetice confectionate din tole inpachetate, sectiunea bruta a fierului este mai
mica decat aria geometrica:

deci coeficientul de umplere kFe < 1


Factorii care influenteaza coeficientul de umplere sunt: calitatea tablei si a stantari, grosimea tolei si
a izolatiei, forta de poresare la impachetarea miezului
Valorile coeficientului de umplere kFe in cazult izolatilor uzuale sunt urmatoarele:
kFe= 0,920,93 pentru tole izolate cu lac;
kFe= 0,920,94 pentru tole din tabla laminata la rece izolata cu oxizi
kFe= 0,940,96 pentru tole neizolate.

36.Coeficientul de majorare al pierderilor de fier; marimile de


influenta.
La miezurile magnetice realizate din tole,pierderile in fier reale sunt mai mari, cu o cantitate
corespunzatoare coeficientului de majorare kp. Factori de care depinde coeficientul kp sunt:
- volumul si calitatea prelucrarilor asupra tolei;
- calitatea izolatiei dintre tole;
- caliatea impachetari si a prelucrarii miezului impachetat
Valoarea coeficientului de majorare a pierderilor in fier depinde de forma si complexitatea circuitului
magnetic.
Coeficientul de majorare a pierderilor in fier kp are urmatoarele valori
a) pentu masinile electrice:
- in dintii miezului magnetic: kp = 1,61,8
- in jugul miezului magnetic: kp = 1,251,4
b) pentru transformatoare si aparate electrice:
- din tabla laminata la cald: kp = 1,071,15
- din tabla laminata la rece cu cristale orientate: kp = 1,05

37.Ce rol are izolarea tolelor in constructia miezurilor


magnetice. Enumerati conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca izolatia tolelor
Rolul de izolare a tolelor in constructia miezurilor magnetice este de a evita cresterea pierderilor prin
curentii turbionari (dupa impachetare) indiferent daca tolele sunt laminate la rece sau la cald,
acestea sunt izolate intre ele, izolarea se poate face prin acoperire cu oxizi ceramici, prin lacuire,
prin oxidare superficiala. Izolatia tolelor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
-sa fie uniforma si conpacta (fara fisuri).
-sa fie cat mai subtire
-sa aiba rezistenta mecanica si elasticitate buna
-sa aiba proprietati termice corespunzatoare

38.Explicati influenta tehnologiei de fabricatie asupra calitatii


miezurilor magnetice: ecruisarea tolei silicioase.
O serie de factori influenteaza caracteristicile magnetice dintre cele mai semnificative sunt:
metodele de elaborare, tratamentele termice, solicitarile mecanice, compozitia chimica, incluziunea.
Prelucrarile mecanice ca taierea, stantarea, gaurirea, presarea, indoirea inrautateste proprietariile
magnetice ale metalelor.
Tehnologia de fabricatie are o importanta deosebita in realizarea unor produse de calitate
influentand coeficientul de umplere al suprafetei geometrice a miezului magnetic si coeficientul de
majorare a pierderilor in fier.

39.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca


materialele pentru conductoare electric
sa aiba o rezistivitate cat mai mica;
rezistivitatea sa varieze cat mai putin cu temperature;
sa aiba o buna rezistenta mecanica;
sa aiba un grad ridicat de tehnologicitate;
sa fie rezistente la actiunea agentilor chimici;
sa aiba cost cat mai scazut;

40.Clasificati conductoarele de bobinaj dupa natura izolatiei;


dupa forma sectiunii; dupa grosimea izolatiei
Dupa natura izolatiei:
-conductoare de bobinaj din cupru;
-conductoare de bobinaj din aluminiu;
Dupa forma sectiunii:
-conductoare cu bobinaj cu sectiune rotunda;
-conductoare cu bobinaj cu sectiune dreptunghiulara;
Dupa grosimea izolatiei:
-Gradul 1 - cu izolatie simpla;
-Gradul 2 cu izolatie dubla;
-Gradul 3 cu izolatie tripla;

41.Desenati sensul de bobinare dreapta. Desenati sensul de


bobinare stanga

42.Desenati tipurile de infasurari ale transformatoarelor (dupa


forma constructiva)
Dupa forma constructiva infasurarile transformatoarelor sunt cilindrice, spiralate, stratificate, in
galeti, infasurari continue in galeti:

43.Ce se intelege prin transpunerea conductoarelor intr-o


infasurare; desen explicative
Cand un conductor real este format din mai multe conductoare in paralel, dispuse pe raza, se cauta
ca pe inaltimea coloanei, fiecare conductor elementar sa ocupe pozitii identice prin schimbarea de
pe o pozitie egala din inaltimea coloanei a ordini de asezare in spirala. Aceast schimbare se
numese transpunere, iar infasurarea poarta denumirea de infasurare cu transpozitii.

44.Ce semnifica termenii in relatia: Z=2mpq


Z = numarul de crestaturi ale miezului magnetic;
m = numarul de faze;
p = numarul de perechi de poli ai masinii;
q = faza

45.Tipuri de colivii pentru masini asincrone; tehnologii de


fabricatie
Din punct de vedere tehnologic sunt doua mari categorii:
Colivii sudate. Acestea se compun din bare de cupru, alama sau aluminiu, asezate in crestaturile
miezului magnetic ale rotorului.
Principalele tipuri de colivii sudate sunt:
-colivie simpla cu bare rotunde din cupru;
-colivie dubla cu bare rotunde de alama si cupru.
-colivii cu bare inalte: dreptunghiulare inclinate, dreptunghiulare drepte sau alte forme special de
bare pentru colivie;
Procesul tehnologic de fabricatie al coliviei este urmatorul:
-se introduce barele in crestatura;
-se dispun inele de scurtcircuitare si se sudeaza barele de inele
Colivii turnate. Turnarea coliviilor din aluminiu prezinta numeroase avantaje dintre care cele mai
importante sunt cresterea productivitatii muncii si realizarea de diverse forme de bare, in vederea
obtinerii unor parametrii superiori pentru masinile respective.
Procedeele de turnare cele mai folosite sunt urmatoarele:
Turnarea centrifuga , are urmatorul process tehnologic:
-se impacheteaza rotorul pe dornul 1 impreuna cu cochilia 2 care are in partea superioara gura de
turnare amplasata central;
-se incalzeste ansamblul la 500 550C, se monteaza pe masina centrifuga, se porneste masina si
se toarna aluminiul topit care, prin fortele centrifuge este impins in exterior;
Turnarea sub presiune , foloseste masini complexe specializate ce executa, concomitant, presarea
pachetului de tole si turnarea. Prin acest procedeu sunt eliminate operatiile laborioase de presare a
tolelor pe dorn, preincalizarea rotorului etc.

46.Controlul si incercarile bobinelor. Care sunt principalele


incercari la care sunt supuse infasurarile
Pentru identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari, dupa
urmatoarele stadia de fabricatie, pentru a evita trecerea bobinelor sau subansamblelor bobinate cu
defecte la alte operatii si la respingerea lor ulterioara ceea ce duce la cresterea cheltuielilor de
fabricatie:
-dupa executarea bobinelor;
-dupa executarea infasurarii;
-dupa montarea masinii;
Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt:
-controlul numarului de spire;
-masurarea rezistentei bobinajelor;
-masurarea rezistentei de izolatie;
-verificarea infasurarii la scurtcircuit intre spire;
-incercarea la tensiune marita;

47.Care sunt avantajele impregnarii infasurarilor

-mareste conductibilitatea si stabilitatea termica prin umplerea golurilor de aer cu lacul de


impregnare;
-mareste rigiditatea dielectrica si rezistenta mecanica a izolatiei;
-mareste stabilitatea la umezeala si alti factori atmosferici daunatori (praf cu diferite imprutati), in
special la bobinele procesate din conductoare isolate cu fibre vegetale (bumbac,matase,banda de
sticla) prin umplerea porilor izolatiei;
-mareste rezistenta mecanica a bobinei eliminand posibilitatea deplasarii spirelor si straturilor, ca
urmare a vibratiilor sau eforturilor electromagnetice;

48.Care sunt proprietatile lacurilor folosite pentru impregnarea


infasurarilor
-vascozitate mica pentru o usoara patrundere printer straturile de izolatie;
-proprietati de incleiere bune;
-rigiditate dielectrica buna a peliculei de lac;
-rezistenta la umiditate, la actiunea oxigenului si a altor compusi chimici din atmosfera si daunatori
izolatiei;
-stabilitate termica corespunzatoare clasei termice a materialelor izolante folosite pentru constructia
infasurarilor;