PROCEDEE NECONVENTIONALE DE SUDARE A

PIESELOR PENTRU AUTOVEHICULELE RUTIERE

Din grupa procedeelor moderne de sudare fac parte :
sudarea prin frecare
sudarea prin difuzie
sudarea cu arc rotitor
sudarea cu fascicul de electroni
sudarea cu ultrasunete , etc

SUDAREA PRIN FRECARE :

Este rezultatul transformarii energiei mecanice de frecare dintre elementele ce se
imbina , in caldura .
Procesul tehnologic cuprinde :
antrenarea unuia dintre componente in miscare de rotatie
presarea componentei mobile pe cea fixa
incalzirea componentelor si refularea acestora
incetarea miscarii de rotatie
Dupa modul de dezvoltare a energiei de frecare se disting urmatoarele variante ale
procedeului de baza:
sudarea prin frecare continua ( putere specifica la sudare = 10-12w/mm2)
sudarea prin frecare cu energie inmagazinata ( putere specifica la sudare = 20175w/mm2)
sudarea prin frecare HUP ( heat under power )
sudarea prin frecare cu impulsuri
sudarea prin frecare orbitala
sudarea prin frecare prin incalzirea suplimentara prin inductie

 sudarea prin frecare cu material de adaos

sudarea prin frecare indirecta
Mecanismul formarii sudurii poate fi structurat in 4 faze :
1.

Contactul sub presiune al partii fixe cu partea mobila , sub presiune pana ce
materialul din zona de contact devine plastic
Piesa mobila

Arbore de antrenare

volant

Piesa fixa

2. Se extinde zona plastica

3. Se transfera metal de pe o piesa pe alta

4. Scade la zero viteza de rotatie in timp mai mic de 1 secunda
Principiul procedeului :

Principiul acestui procedeu se bazeaza pe realizarea unei forte de frecare elementare pe

suprafetele frontale ale reperelor de sudat, cu aducerea materialului din stratul superficial in
stare plastica datorita transformarii energiei mecanice in energie calorica .
Cantitatea de caldura q ( puterea de frecare) se determina cu relatia :

d Mf

unde:
r =raza suprafetei elementare
R = raza exterioara a piesei mai mari
dMf = momentul de frecare elementar

dMf 2r dr p r

q
2

p r

dr

Mf variaza dupa o curba caracteristica in 3 etape ( t1 , t2 , t3 )

Etapa t1 este perioada contactului initial dintre suprafete . in aceasta etapa Mf creste
pana se elimina urmele de apa si lubrifiant (150-2000C )
Etapa t2 este caracterizata de cresterea temperaturii ,cresterea mf pe suprafata uscata
pana la maxim , apare materialul topit si scade Mf
Etapa t3 este etapa procesului de refulare .

Parametrii regimului de sudare prin frecare sunt :

viteza relativa dintre elemente ( 0.6-3 m/s )

presiunea de frecare ( pf ) de 30-60 MPa in cazul otelurilor aliate sau 60-120 MPa
in cazul otelurilor austenitice

presiunea de refulare pr = (1.5 - 3 ) pf

timpul de frecare ( 10 - 40 sec pentru materiale apropiate sau 2-8 sec pentru
materiale diferite

Parametrii regimului de lucru la sudarea prin frecare a unor piese pentru autovehicule :
PARAMETRII REGIMULUI DE SUDARE
Denumirea
piesei

Diam. in
planul
sudurii
[mm]

ARBORE
CARDANIC
ARBORE DE
TRANSMISIE
ARBORE
PRIMAR CV
ARBORE
PLANETAR
PINION DE
ATAC

Material

Turatia
[rpm]

Viteza
periferic
a [m/s]

Timp
total de
sudare
[s]

Presiunea
de frecare
[Mpa]

Presiunea
de refulare
[Mpa]

21.5

SAE 11417
SAE 1020

4400

4.9

84.5

120

24.3

SAE 11417
SAE 1010

4400

5.6

56

112

24

30MoCr10

1500

1.88

12

187

373

42.5

SAE 1037

2200

4.7

21

84.5

169

64

17MoCrNi10
18MnCr10

1500

41.5

98.5

123.9

Procedeul nu limiteaza domeniul de aplicare din cauza dimensiunilor componentelor de

sudat; se pot suda fire electrice de 0.75 mm2 , bare sau tevi , pe placi metalice , etc .
Prin acest procedeu se pot suda materiale diferite din punct de vedere al compozitiei
chimice ( cupru cu aluminiu , aluminiu cu otel , cupru cu otel , etc. ) si din punct de vedere al
temperaturii de topire ( tantal cu otel , titan cu magneziu )

Masini de sudat prin frecare :

FORTA
DIAMETRUL
TIP
DE
PIESELOR
MASINA FRECARE
[mm]
[KN]
MSF 5
50
12-30
MSF 10
100
15-35

Domenii de utilizare :
realizarea anticamerelor bimetalice ale MAC
supape
arbori cotiti
rotoare turbina
arbori pentru CV
arbori pentru transmisii cardanice
arbori planetari cu flansa sau lalea
barele sistemului de directie

Avantaje :
rezistenta ridicata la tractiune si oboseala
precizie ridicata ( acest procedeu este asistat de calculator si asigura o precizie de
+- 0.15 mm )
posibilitatea sudarii materialelor cu compozitii si temperaturi de topire diferite
productivitate mare ( pe masini automate se pot realizea pana la 600 buc./ora in
cazul pieselor mici )

 economii de manopera si energie

Exemple :

1.Pinion planetar
ARO

2.Pinion de atac
CV

3.Bucsa demaror

4. Supapa evacuare motor 810-99

Capul supapei se realizeaza din otel inalt aliat cu Mangan (refractar ) , iar tija supapei
s se realizeaza din otel de imbunatatire care este mai ieftin

SUDAREA PRIN DIFUZIE

Este un procedeu care asigura imbinarea ca urmare a interactiunii atomice dintre
materiale si difuzia reciproca de particule prin suprafata de separare.
Apropierea pieselor se face sub actiunea unei forte exterioare, care realizeaza o
deformare plastica microscopica. Pentru accelerarea procesului de difuzie (in vid sau
atmosfera de gaz protector), componentele se incalzesc la temperaturi inferioare celei de
topire.

Procedeul se caracterizeaza prin eliminarea fazei topite din imbinare ceea ce il face
aplicabil la asamblarea pieselor din materiale greu fuzibile sau a celor cu caracteristici fizicochimice diferite (otel- al, al-materiale ceramice, otel-material ceramic). De asemenea el nu
modifica esential caracteristicile structurale in zona imbinarii, nu produce deformari
macroscopice si dimensionale ale componentelor.
Dezavantajele se datoreaza exigentelor impuse calitatii suprafetei de imbinat,
necesitatii folosirii unui mediu protector in zona de sudare si timpilor ridicati de sudare (0.560 min).
Procesul tehnologic la sudare prin difuzie comporta urmatoarele etape:
pregatirea componentelor
La sudarea materialelor de aceeasi natura se recomanda o pregatire a componentelor prin
polizare-slefuire (Ra = 0.5-2 m)
Pentru semifabricatele cu proprietati plastice mult diferite (otel-al) suprafetele se
prelucreaza la rugozitati mai mari ( Ra = 10-40m ) .
Indepartarea straturilor superficiale de oxizi se face prin decaparea cu acizi sau baze, iar a
straturilor absorbante de gaze, vaporii de apa sau ulei, grasimi cu solventi organici
(tetraclorura de carbon).
Tehnologiile moderne prevad curatirea cu ajutorul ultrasunetelor, bombardament ionic
prin descarcare luminiscenta anormala in vid, etc.
Dupa curatire, suprafetele sunt protejate cu gaze inerte sau in vid.
Pozitionarea componentelor si apasarea lor cu o anumita forta, care se mentine
constanta in procesul de sudare.
Imbinarea se executa in camere cu vid inaintat (10 -12 10-3Pa), vid partial (10.1Pa) sau
cu protectie gazoasa (argon, heliu, hidrogen, bioxid de carbon, azot), cu

mecanisme

hidraulice, ce asigura pozitionarea si presarea relativa a componentelor (0.1-40MPa)

 Incalzirea componentelor in zona sudarii, la temperatura (400-2300K) prin

inductie, radiatie sau bombardament cu fascicul de electroni , cu laser si mentinerea
(0.5-60 min)
Intre suprafete se pot introduce materiale de adaos (nichel, cu, ti, beriliu, argint, zirconiu)
sub forma de folii, cu grosimea 1-100m sau prin depunere electrochimica, metalizare

Aplicatii ale sudarii prin difuzie

Pe langa materiale uzuale pentru structuri sudate (otel carbon slab aliate , se pot suda
materiale neferoase,refractare si diverse combinatii otel-al, cu-otel, zr-otel, metal-sticla,
metal-material ceramic).
In constructia autovehiculelor se utilizeaza la sudarea garniturilor ceramice pe saboti
metalici, camera de ardere ceramica pe piston din Aluminiu.

Parametrii regimului de sudare prin difuzie:

MATERIAL
OTEL=AL

TEMPERATURA
DE INCALZIRE
[K]
820

PRESIUNE
[Mpa]

TEMPERATURA
DE INCALZIRE

10

OLC15-OLC45
OTEL-FONTA
OTELCERAMICA

1220-1270
1200

6-10
15

15
6

1300

10

10

SUDAREA CU ARC ROTITOR

La acest procedeu incalzirea pieselor se face cu un arc electric care se roteste pe
suprafetele frontale ale pieselor ce se sudeaza, sub actiunea unui camp magnetic exterior.
Dupa ce temperatura materialelor din zona de imbinare a atins o anumita valoare, capetele
incalzite sunt refulate pentru a obtine sudarea.

Rotatia arcului electric este comandata de un camp magnetic radial, forta

electromagnetica rezultata fiind tangenta la conturul pieselor ce se sudeaza.
F forta electromagnetica
B inductia magnetica
Arcul electric de intensitate i va executa o deplasare intr-un camp magnetic, daca
intensitatea acelui camp magnetic H , depaseste o valoare minima. la distante intre electrozi d
sub 1.5 mm, conditia de miscare poate fi exprimata prin relatia

Hid 2 > C
C = constanta pentru materialul electrozilor (CU C= 0, )
Viteza de rotatie a arcului electric ce se roteste pe suprafata a doi eletrozi cilindrici,
dedusa din conditia echilibrului dintre forta electromagnetica in forta de rezistenta , poate fi
calculata cu relatia:

Vrot

2BId
c S

unde :
c- constanta aerodinamica
- desitatea mediului in care are loc deplasarea arcului
S- sectiunea transversala a arcului
Viteza de rotatie a arcului depinde de mediul protector gazos in care are loc deplasarea
(CO2 , Argon, etc.)
Echipamentul de sudare se compune din:
Sursa de sudare de curent continuu (convertizor sau redresor cu tensiune de mers
in gol de min. 70V si alte surse)
Sistemul de prindere refulare este asemanator ca la sudarea prin presiune, cu
deosebirea ca trebuie sa asigure viteze de refulare mari ( v < 200mm/s ) pe cale
electrica, hidraulico-pneumatica, hidrostatica.
Sistemul de magnetizare / utilizeaza diferite bobine de magnetizare

Solutii de magnetizare
-

teava flansa

Bobine
-

teava placa

Sursa

Inel
ceramic

Inelul ceramic ajuta la concentrarea arcului electric pe suprafata de imbinat

Bobinele se magnetizeaza de la curentul de sudare prin inserierea lor in circuitul de
sudare sau separat printr-o sursa de CC (preferabila)
Sistemul de comanda cuprinde elemente necesare reglarii parametrilor (timp de
sudare, curent de sudare, forta de stingere in bacuri, forta de refulare, curentul de
magnetizare, lungimea arcului)
Aplicatii ale sudarii cu arc rotitor:
sudare flansa teava
sudare teava- teava din otel inox
sudare teava placa