Durificarea elementelor active prin nitrura ionica

Despre Nitrurare
Nitrurarea este tratamentul termochimic prin care suprafaa materialului este
mbogit n azot, cu scopul mbuntirii caracteristicilor de exploatare. Tratamentul de
nitrurare este caracteristic oelurilor, dar exist i rezultate n domeniul titanului, aluminiului
i molibdenului. Nitrurarea i variante ale ei este caracteristic produselor din industria auto,
solicitate intens la fore ridicate de contact, precum i frecare intens

Exist 3 variante rspndite ale nitrurrii:

nitrurarea n gaze

nitrurarea n sruri

nitrurarea n plasm sau ionic

Nitrurarea n gaze folosete atomii liberi de azot eliberai de disocierea [amoniacului] pe

suprafaa materialului de nitrurat, care difuzeaz n suprafaa materialului de nitrurat.
Nitrurarea n sruri folosete capacitatea unor sruri n faz lichid (topite) de a elibera atomi
liberi de azot, care difuzeaz n suprafaa materialului

Nitrurarea ionica este un procedeu larg utilizat n industrie datorita numeroaselor

avantaje pe care le prezinta comparativ cu nitrurarea clasica n gaz, cum ar fi:
-

posibilitati largi de reglare a compozitiei si a stratului nitrurat, precum si uniformitatea

crescuta a acestuia;

consumul de energie mai redus de 2 pna la 4 ori;

consumul de gaze pentru formarea mediului de lucru este mai redus de 5 pna la 20 de
ori;

placa activa si poansoanele prezinta stabilitate dimensionala si de forma crescute,

deformatiile avnd valori minime, ca urmare nu sunt necesare prelucrari mecanice;

posibilitatea opririi si reluarii ciclului de nitrurare pe parcursul tratamentului;

intervalul de temperatura n care se poate efectua tratamentul este mai larg.

Dintre dezavantajele acestei metode se pot enumera:

-

instalatiile de nitrura ionica sunt mai scumpe;

dificultati mai mari la masurarea temperaturii elementelor active dupa durificare;

personal de nalta calificare pentru exploatarea si ntretinerea instalatiilor.

8.1 Principiul nitrurarii ionice

Nitrurarea ionica are la baza fenomenele fizico - chimice care au loc la descarcarea n
gaze. Se considera un recipient care contine gaz la o presiune pe care poate fi variata si care
este prevazut la capete cu doi electrozi ntre care se stabileste un potential de cteva sute de
volti.
n apropierea catodului are loc o scadere considerabila a tensiunii de descarcare. Daca
aplicam un cmp electrostatic puternice se formeaza ioni pozitivi de amoniac si azot, gaze
aflate n recipient. Ionii de azot, sub actiunea energiei cmpului electrostatic, capata o viteza
al carei vector este dirijat normal catre elementele active tratate care au rol de catod.

La nitrurarea ionica ca si la nitrurarea n gaz, stratul nitrurat se compune din doua

zone: zona de combinatie si zona de difuziune.
Pentru OSC 8 ( S235 ), materialul din care sunt realizate elementele active
pulverizarea catodica este foarte puternica, iar zona nitrurata are urmatoarele caracteristici:
-

faza :

grosimea stratului : se alege tabelar 10

8.2 Tehnologia elementelor active n urma nitrurarii ionice

Elementele active se supun unei recoaceri de detensionare pentru a micsora tensiunile
interne. Temperatura de recoacere trebuie sa fie cu 40-60 C mai mare dect temperatura de
nitrurare: la nitrura
temperatura de

= 540 C rezulta ca elementele active vor fi supuse unei recoaceri la

C.

n cazul nitrurarii ionice placa se va realiza la dimensiuni mai mici cu 10

diametrele vor fi mai mici 30

pe latura iar

Pentru a mbunatatii duritatea superficiala si adncimea stratului se poate efectua nainte

de nitrurare o calire superficiala la o adncime ceva mai mare dect cea a stratului nitrurat.

n continuare se introduc elementele active n recipientul instalatiei, unde are loc

curatarea suprafetelor acestora prin pulverizare catodica. Aceasta dureaza 15-40minute la
tensiunea de 850 V . Pentru ncalzirea placi active si a poansoanelor la 350C ( pentru a
asigura o pulverizare catodica eficienta a suprafetei tratate ) presiunea este de cca 133 Pa.
Dupa ncalzirea suprafetelor, elementele active se ncalzesc la temperatura prescrisa
pentru nitrurare si se mentin un timp determinat de grosimea prestabilita a stratului.
n timpul nitrurarii presiunea se mentine la nivelul 400-650 Pa si tensiunea de lucru la
350-550 V.
n figura 19 este prezentata placa nainte de durificare, proiectata la cote mai mici.
Urmeaza racirea lor n recipient, pna la circa 150-200C, la presiunea de 13 - 65 Pa.
Racirea dureaza circa 1 - 2 ore. Dupa racire se scot din instalatie si sunt supuse controlului.
Calitatea startului nitrurat se poate determina direct de pe placa sau poansoane. Se
controleaza aspectul exterior, duritatea la suprafata si n adncime a stratului, fragilitatea si
structura metalografica.
Aspectul exterior se examineaza vizual sau cu ajutorul unei lupe si se urmareste daca
suprafata durificata prezinta fisuri, crapaturi sau alte defecte. Culoarea trebuie sa fie cenusie
de nuanta mata.
Duritatea se determina prin metoda Vickers cu sarcini mici ( 5.0,5 daN ) . Adncimea
stratului se poate determina prin metoda macroscopica, iar la noi n tara se determina conform
SR EN 377:2000. Se defineste conventional adncimea de nitrurare ca fiind cea la care
duritatea este egala cu cea a miezului plus 50 unitati Vickers.
Structura metalografica se pune n evidenta pe probe pregatite anterior n mod
corespunzator si atacate cu reactivi metalografici.
n cazul determinarii fragilitatii, cea mai utilizata metoda este metoda amprentelor de
duritate Vickers.
8.3 Instalatii de nitrurare ionica

Instalatia utilizata pentru nitrurare ionica trebuie sa permita reglarea ti mentinerea la

valoarea stabila a caracteristicilor electrice si de mediu ale descarcarii. Parametrii principali ai
instalatiei sunt:
-

tensiunea electrica ntre catod si anod;

presiunea mediului gazos;

compozitia mediului gazos;

temperatura si timpul de mentinere la temperatura.

Se aleg tabelar n functie de materialul prelucrat caracteristicile optime pentru care sunt
supuse nitrurarii elementele active ale stantei:
-

pentru placa activa:

- distanta dintre anod si catod: d = 45 mm
- densitatea curentului :

J = 9 mA/

- puterea specifica :

N=

- tensiunea:

U = 500 V

- pentru poansoane :
- d = 30 mm
- J = 7 mA/
-N=
- U = 480 V
Instalatia pentru nitrurare ionica are urmatoarele parti componente: recipientul de
lucru n care se introduce scula sau poansonul ( catod ), sistem de alimentare cu energie

electrica, sistem de vidare, sistem de dozare cu gaze tehnologice si sistemul de reglare

automata a parametrilor procesului.
Instalatia este un recipient metalic de forma cilindrica n pozitie verticala, confectionat
dintr-un otel rezistent la coroziune, racit cu apa. Recipientul are fundul sudat, iar celalalt capat
deschis pe care se aseaza, prin intermediul unei garnituri de etansare, un capac. De capac se
suspenda, prin intermediul unor izolatori electrici, elementele active ale stantei care se leaga
la polul negativ al sursei de alimentare. Interiorul recipientului este captusit cu un ecran de
protectie din tabla subtire ( 1,5 mm ) din otel refractar. Recipientul si capacul sunt prevazute
cu vizoare prin care se poate supraveghea procesul de durificare.
Dimensiunile recipientului se iau n functie de dimensiunile piesei nitrurate. n cazul
nostru se ia n considerare dimensiunile placii deoarece sunt mai mari dect ale poansoanelor.
Drept anod serveste chiar recipientul. Pentru forme complexe se pot utiliza anozi cu
profil special; n acest caz anozii se amplaseaza deasupra elementelor active, n interior sau
exteriorul lor.
Alimentarea se face cu curent continuu.

n figura 20 este prezentat instalatia de lucru prin nitrurare ionica.

Pentru dimensiunile elementelor active ale stantei si matritei se foloseste o putere a

instalatiei de 5 kW. Sistemul de alimentare cu energie electrica ( R ) asigura tensiunea
necesara n spatiul de descarcare si reglarea acestei tensiuni, fiind format dintr-un
transformator regulato si un transformator de nalta tensiune ( pentru tensiunea folosita 540
V ).
Sistemul de vidare (

contine o pompa de vid legata prin intermediul unui drosel la

baza recipientului. Pompa evacueaza n permanenta atmosfera din recipient printr-o conducta
pusa direct n legatura cu atmosfera, realiznd n recipient o depresiune cuprinsa ntre 1 si 10
mm coloana Hg. Pentru a exclude patrunderea uleiului din pompa n sistemul de vidare sunt
prevazute ventile electro - magnetice, care asigura introducerea aerului n pompa de vidare
dupa ncetarea functionarii acesteia.
Sistemul de alimentare si dozare cu gaze tehnologice ( D ) permite alimentarea
recipientului cu: amoniac, hidrogen, amestec de azot ( 80 - 90 %) cu amoniac, azot + gaz
metan. Presiunea din butelia de gaz este redusa succesiv la 3,5 barri si apoi n sistemul de
dozare.
Am folosit nitrurarea ionica cu amoniac. Amoniacul este ventilat pentru reglare, apoi
este introdus n recipient.
n cazul introducerii n cuva recipientului a amoniacului disociat, sub actiunea
cmpului electric, electronii sunt accelerati spre peretele recipientului ( anod ) si ionii pozitivi
(

) n directia piesei. Ionii pozitivi, la impactul cu placa activa sau poansonul, lovesc

cu o anumita energie cinetica (

suprafata piesei. O parte din aceasta energie este

transformata n caldura care serveste la ncalzirea elementelor active tratate. Cnd ionii sosesc
la suprafata piesei ei smulg de aici atomi si electroni, consumnd o cantitate de energie
cinetica pentru smulgerea lor si pentru a le da si o anumita energie acestor particule.
Prin aceasta bombardare cu ioni de azot, o parte a azotului din gaz patrunde n
suprafata piesei. Atomii de fier din imediata apropiere a suprafetei se combina cu atomi de
azot formnd FeN. Aceasta nitrura se depune pe suprafata elementelor active si se va
descompune formndu-se nitruri cu continut mai scazut n azot (

O caracteristica importanta a nitrurarii ionice este cresterea vitezei de nitrurare, care

este de 2.5 ori mai rapida dect nitrurarea gazoasa. Pentru obtinerea unui strat de 0.3 mm este
necesar 16 ore fata de 40 ore necesare la nitrurarea gazoasa.
Instalatia de nitrurare ionica nu necesita o supraveghere permanenta. Datorita dotarii
instalatiilor cu microprocesoare se permite schimbarea parametrilor cnd se trece de la
durificarea placii la cele doua poansoane. Astfel parametrii tehnologici sunt reglati automat.

8.4. Defecte de nitrurare ionica si prevenirea lor

Defectele care pot aparea la nitrurarea ionica sunt: strat de duritate scazuta; adncimea
mica a stratului; schimbarea culorii pieselor nitrurate; schimbari dimensionale; fisurarea
suprafetelor nitrurate; fragilitatea si exfolierea stratului.
Strat cu duritatea scazuta. Aceasta poate fi cauzata de caracteristicile otelului
( compozitia chimica necorespunzatoare, calibilitatea redusa etc. ) si de greseli n tehnologie
( temperatura prea nalta, grad nalt de disociere al amoniacului, ntreruperea alimentarii cu
amoniac, circulatia gazului si temperatura neuniforme n cuptor ).
Adncimea mica a stratului. Poate fi cauzata de temperaturi scazute si de reducerea
duratei de mentinere. Defectele care duc la adncimea prea scazuta se pot nlatura prin
repetarea nitrurarii. n cazul otelului din care sunt realizate elementele active, durata
mentinerii la repetarea nitrurarii se stabileste socotind 0,10 mm n 10 ore.
Schimbarea culorii sculelor nitrurate. Poate fi cauzata de tratamentele preliminare ale
suprafetei ( decaparea, spalarea, degresarea, fosfatarea ) improprii sau necorespunzatoare.
Alte cauze ar fi: pierderea presiuni prin etansari sau suprancalzirea straturilor de etansare, de
scurgeri de amoniac la nivelul capacului recipientului, prezenta vaporilor de apa n spatiul de
lucru.
Schimbari dimensionale. n timpul nitrurarii se constata deformatii ale placii si
poansoanelor, care pot aparea datorita temperaturii prea mare, stratului mai adnc.
Deformatiile sunt conditionate de natura stratului nitrurat, de constructia elementelor active

ale stantei, de nerespectarea tehnologiilor de tratament termic preliminar. Dimensiunile se

maresc n medie 4 -6 % n functie de adncimea stratului nitrurat.