SUBIECTE REZOLVATE COLOCVIU„ELECTROTEHNOLOGII”

1. Ce avantaje/dezavantaje au tehnologiile electrotermice față de cele cu

flacără?
Avantaje:
 Concentrarea unei puternice surse termice într-un spaţiu restrâns, cu
obţinerea unor temperaturi ridicate;
 Inexistenţa produselor arderii şi deci posibilitatea de ermetizare a spaţiului
de lucru;
 Prelucrarea termică se poate realiza în atmosferă controlată şi în vid;
 Se poate asigura funcţionarea intermitentă a instalaţiilor;
 Valori scăzute ale consumurilor specifice de energie.
 Durata mică a proceselor electrotermice
Dezavantaje:
 Costul relative ridicat al energiei electrice;
 Complexitatea constructivă a unor echipamente şi utilizarea unor materiale
deficitare şi scumpe;
 Durata de funcţionare şi siguranţa în exploatare mai reduse pentru anumite
cuptoare.
2. Ce avantaje/dezavantaje au cuptoarele electrice cu rezistoare față de cele cu
arc electric?
Avantajele principale ale cuptoarelor cu rezistoare apar în următoarele situaţii:
• la încălzirea cu temperatură joasă, când se impun condiţii pretenţioase de reglare
a temperaturii;
• la temperatură înaltă, când sunt necesare atmosfere controlate;
• la încălzirea pieselor în mişcare;
• la prelucrarea materialelor plastice;
• la cuptoarele de laborator, care necesită temperaturi înalte şi reglaj precis al
temperaturii.
Avantaje:
 Au randament termic mai ridicat
 Consumul specific de energie electric este mai scazut
 Durata de viata a elementelor incalzitoare mai ridicata
Dezavantaje:
 consum specific de energie electrica ridicat
 durată de viaţă redusă a elementelor încalzitoare

3. Ce avantaje/dezavantaje au instalaţii de încălzire prin inducţie față de cele

de încălzire capacitivă (în radiofrecvenţă).
Avantajele încălzirii prin inducţie, în comparaţie cu alte metode de încălzire,
sunt următoarele:
-căldura se dezvolta în metalul ce urmează a fi încălzit, cu o densitate mare de
putere (1000kw/m2), rezultând o viteza de încălzire mai ridicata(>1000K/s)
-construcţia instalaţiilor de încălzire este mai simplă, permiţând utilizarea
vidului sau a atmosferelor de protecţie si automatizarea funcţionarii in condiţiile
producţiei in flux
-condiţiile de lucru sunt mult îmbunătăţite, poluarea mediului ambiant este mai
redusa.
- instalaţiile de încălzire sunt simple şi cu un gabarit redus.
-căldura se dezvoltă în întreaga masă a dielectricului, rezultând o distribuţie
uniformă a temperaturii;

- timpul necesar încălzirii este redus, iar productivitatea procedeului este

ridicată;

Dezavantajul este că multe dintre aplicaţiile încălzirii prin inducţie necesită surse
de alimentare la o frecvenţă diferită de 50Hz, convertoarele şi condensatoarele
necesare ridicând apreciabil costul instalaţiei.
4. Descrieți funcționarea unui cuptor cu arc electric.
 folosesc căldura dezvoltată în canalul arcului electric, pentru
încălzirea şi topirea metalelor.
 sunt alimentate în curent alternativ.

Se clasifica in funcţie de modul de transfer a energiei termice spre

materialele de încălzit:
 cuptoare cu acţiune directă;
 cu acţiune indirectă;
 acţiune mixtă, arc electric şi rezistenţă ;

Cuptoarele cu arc electric sunt alimentate în curent alternativ. Prin

stabilitatea arcului electric de c.a. înţelegem ca acesta se aprinde după trecerea
curentului prin zero şi limitarea creşterii curentuluielectric datorită alurii
negative a caracteristicii statice a arcului.

5. Care este principiul de funcționare a unei instalații de încălzire prin

inducție.
În corpul din material conductor din interiorul bobinei parcurse de curent
alternativ, fluxul magnetic variabil ce traversează materialul induce o tensiune
electromotoare ce determină apariţia unor curenţi turbionari. Curenții electrici
turbionari determinați de tensiunile electromotoare induse conduc la încălzirea
acestuia prin efect Joule.
În cazul încălzirii prin inducţie electromagnetică, un materialul conductor se
amplasează întrun câmp magnetic variabil în timp, creat de o bobină parcursă de
curent electric alternativ.
6. Care este principiul funcţionării cuptorului de inducţie cu canal.
Cuptoarele de inductie cu canal sunt cuptoare de inductie cu circuit eromagnetic
care functioneaza pe principiul transformatorului electric. Acest transformator” are
primarul format din bobina inductoare, iar secundarul este constituit dintr-o singura
spira, care este umplut cu metal topit.
Principalele părţi componente ale unui cuptor de inducţie cu canal sunt:
- cuva;
- unităţile de topire (inductor, circuit feromagnetic şi canal);
- instalaţia de răcire cu apa sau cu aer;
- reţeaua scurtă;
- mecanismul de golire.

7. Ce avantaje au instalaţile de uscare prin înaltă frecvenţă?

 Omogenitatea încălzirii;
 Densitate moderată de putere distribuită pe suprafaţa produsului;
 Calitatea superioară a uscării.

8. Comparați tehnologiile de lipire și sudare.

Lipirea recurge la diferite metode de încălzire, este o tehnica care executa
imbinarea a doua piese aflate in stare solida cu ajutorul unui material de adaos
topit, numit aliaj lipire.
Sudarea: este operaţia de realizare a unei îmbinări nedemontabile a pieselor
metalice, utilizând încălzirea locală, presiunea sau ambele, cu sau fără folosirea
unui metal de adaos similar cu metalul pieselor de îmbinat.
++
9. În ce constă tehnologia de sudură
Aceasta este operaţia de realizare a unei îmbinări nedemontabile a pieselor
metalice, utilizând încălzirea locală, presiunea sau ambele, cu sau fără folosirea
unui metal de adaos similar cu metalul pieselor de îmbinat. Imbinarea se face prin
recristalizarea atomilor mărginaşi în grăunţi cristalini comuni celor două
componente.
Operatorul ce conduce un procedeu de sudare execută o serie de mişcări în timpul
sudării. Ansamblul acestor mişcări necesare dirijării unui procedeu de sudare se
numeşte modul operator
10. Descrieți tehnologia de sudarea cu electrozi înveliţi.
Această sudare se aplică la majoritatea metalelor şi aliajelor metalice.
Datorită faptului că sudarea cu electrozi inveliţi se face manual.
Electrodul este format dintr-o sârmă pe care se aplică un înveliş format din
substanţe care asigură prin topirea şi gazeificarea lor urmatoarele:
 arderea stabilă a arcului electric
 formarea unui mediu gazos protector pentru metalul topit din spaţiul arcului
electric
 anumite tipuri de învelişuri contribuie la degazeificarea băii metalice şi la
reducerea conţinutului de sulf şi fosfor din ea
Invelisurile sunt:
 electrozii cu învelişuri acide
 electrozii cu înveliş bazic
 electrozii cu înveliş gros

Dezavantaje:
 calitatea sudurii depinde de calificarea sudorului
 productivitatea este redusă;
 timpul de sudare este mic atât datorită productivitătii cât şi deselor
întreruperi cauzate de schimbarea electrozilor înveliţi.
11. Ce avantaje are sudarea cu electrozi înveliţi.
 Are cea mai bună accesibilitate (echipamentul pentru sudare si clestele
portelectrod au gabarit mic);
 Se poate suda in toate poziţiile;
 Se pot suda majoritatea materialelor şi aliajelor metalice;
 Investiţiile în echipamentul pentru sudare sunt minime.
12. Descrieți caracteristicile sudării MAG.
MAG= sudarea cu electrod fuzibil în mediu de gaze active.
Sudarea MAG este un procedeu de sudare prin topire cu arcul electric cu electrod
fuzibil, pentru protectia arcului si a baii de metal folosinduse un gaz de protectie.
Se foloseste in cc si protectia este gazoasa. Arcul electric, protejat de gaz, are intre
sarma de sudura si componentele de sudat. Gazul de protectie vine din butelie prin
reductorul, uscatorul si incalzitorul furtunului flexibil.
Sudarea cu procedeul MAG se aplică în toate cazurile atât ca poziţii de sudare cât
şi ca forme şi dimensiuni de cusătură. Nu se poate aplică la sudarea oţelurilor
aliate, la fonte şi la metale şi aliaje neferoase din cauza acţiunii oxidante a
bioxidului de carbon.
La sudarea cu procedeul MAG elaborarea regimului de sudare se face în două
etape: prima constă din alegerea modului în care picăturile de metal topit din sârmă
trec prin arcul electric către componentele de sudat şi a doua constă din selectarea
parametriilor tehnologici.
Avantajele procedeului MAG faţă de procedeul SE stau în productivitatea
mai ridicată, eliminarea operaţiilor de curăţire a zgurii de pe cusătură după sudare
şi în reducerea consumului de metal şi de energie electrică

13. Descrieți caracteristicile sudării MIG.

Sudarea cu arc electric folosind electrod fuzibil în gaze inerte MIG este
procedeul cu cel mai larg domeniu de aplicaţie, el este seemiautomat, cu electrod
fuzibil, se foloseşte curent continuu, insuflându-se un gaz inert în spaţiul arcului
electric.
Caracteristici speciale, cum ar fi: rata ridicată de depunere, pătrundere
adâncă, rentabilitate mare, manevrare uşoară, mecanizare completă etc.
Arcul electric arde între un electrod care se topeşte (şi care este în acelaşi timp
material de adaos de sudare) şi piesa de sudat. Gazul de protecţie este fie inert, fie
activ.
Sudarea MIG se face în curent continuu cu polaritate inversă DC+ fiindcă aici
electrodul este fuzibil şi căldura generată de ciocnirile electronilor contribuie la
creşterea vitezei de topire.
Avantaje:
 întregul spaţiu al arcului electric este protejat de un gaz inert, deci nu au loc
fenomene de oxidare şi compoziţia chimică a metalului topit se păstrează la
nivelul iniţial.
 arcul electric este vizibil şi deci conducerea procesului de sudare se poate
face cu exactitate.
 neexistând învelişuri sau fluxuri, după sudare nu există zgură ce trebuie
îndepărată; cusătura rămâne curatăşi dacă se sudează în mai multe treceri,
trecerea următoare se realizează imediat.
 procedeul fiind semiautomat prezintă avantajul productivităţii mari.
14. Descrieți caracteristicile sudării WIG.
Caracteristici speciale, cum ar fi: rata ridicată de depunere, pătrundere
adâncă, rentabilitate mare, manevrare uşoară, mecanizare completă etc. Cu
procedeul WIG se realizează cusăturile cu cel mai înalt grad de puritate. Sudarea
WIG se execută manual. WIG nu este eficientă la grosimi mari şi cusături lungi
drepte sau circulare.
Domeniul preferat al sudării WIG este cel al tablelor subţiri: la grosimi d< 3 mm.
La sudarea cu procedeul WIG orice gaz inert poate fi folosit. Este foarte
importantă puritatea gazelor. Astfel la o puritate de 99,9 % se poate suda cu viteze
de până la 4 cm/ secundă.
Sudare în curent continu – este varianta de bază a procesului şi se poate aplica cu
succes la otelurile nealiate sau slab aliate.
Sudare în curent continu pulsat – datorită pulsării curentului între un curent de şi
un curent de vârf se reduce cantitatea de căldură necesară sudării ceea ce duce la
posibilitatea sudării materialelor subţiri sau la reducerea tensiunilor şi deformaţilor.
Sudarea in curent alternativ – se utilizează la sudarea aluminiului in condiţii de
productivitate si formă avantajoasă a sudurii.
 Avantajele esenţiale ale procedeului WIG sunt:
- energia este foarte concentrată şi deci volumul afectat de căldură de la sudare este
redus;
- se poate regla precis şi în limite largi cantitatea de căldură ce intră în componente
în timpul
sudării lor.
15. Comparați sudările MIG și MAG.
MIG = sudarea cu electrod fuzibil în mediu de gaze inerte
MAG = sudarea cu electrod fuzibil în mediu de gaze active
La sudarea MIG/MAG cu un aparat de sudura MIG/MAG se utilizeaza
dispozitivele semi-automate. Datorită caracteristicilor speciale,cum ar fi: rata
ridicată de depunere, pătrundere adâncă, rentabilitate mare, manevrare
uşoară,mecanizare completă etc., sudarea MIG/MAG oferă multe avantaje faţă de
alte procedee de sudare
In cazul sudarii MIG, la conectarea electrodului exista o functie suplimentara care
implica un alimentator de combustibil si un alimentator de sarma cu electrod.
In cazul sudari MIG pentru sudarea pieselor din aluminiu, cupru, titan sau
magneziu se folosesc gaze inerte si amestecuri. In aceasta categorie regasesti si
argonul, heliul sau amestecuri dintre cele doua.
Cat despre metoda de sudare MAG – in acest caz, dioxidul de carbon aliat cu argon
ofera cea mai buna sudura si contopirea tuturor elementelor de sudare, adica a
electrozilor, a metalelor.
De multe ori, cu MAG se sudeaza elementele unor structuri complexe. In principiu,
acest tip de sudura a fost inventat pentru sudarea mai calitativa a pieselor.

16. Comparați sudările MIG și WIG.

MIG = sudarea cu electrod fuzibil în mediu de gaze inerte
WIG = sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaze inerte
Sudarea WIG se înlocuieşte cu sudarea MIG, din cauza preţului relativ ridicat al
gazelor inerte, în toate cazurile în care se poate suda SE sau MAG, aceste procedee
vor fi preferate procedeului MIG.
17. Descrieți schema bloc a unei surse de sudură în comutație.

Filtrul EMI
Acesta se montează chiar la intrarea sursei de alimentare în comutaţie şi are rolul
de a împiedica semnalele parazite să ajungă pe cablul de alimentare şi la toţi
ceilalţi conductori cu care acesta intră în contact. Acesta este practic un filtru trece-
jos, care permite doar circulaţia curenţilor care au o frecvenţă suficient de joasă.

Blocul de redresare şi filtrare a tensiunii de intrare

Acest bloc are grijă să livreze sursei de alimentare în comutaţie o tensiune continuă
şi din acest motiv trebuie neapărat folosit atunci când tensiunea de intrare este
preluată de la reţeaua de 220V/50Hz .

Circuitul de comutaţie

Este circuitul care preia energie de la blocul de redresare şi filtrare a tensiunii de

intrare şi o injectează sub formă de impulsuri în transformator, impulsuri a căror
frecvenţă şi durată este dictată de către oscilator.
Oscilatorul
Este blocul care dictează frecvenţa cu care circuitul de comutaţie va injecta
impulsuri de energie în primarultransformatorului.
Transformatorul poate fi jucat şi de o simplă bobină.

Blocul de redresare şi filtrare a tensiunii de ieşire

Are exact aceleaşi componente ca şi blocul de redresare şi filtrare a tensiunii de

intrare,cu deosebirea faptului că:
 diodele din redresor trebuie să fie capabile să lucreze la frecvenţe ridicate
 condensatorii de filtrare trebuie să aibă parametrul ESR 

Amplificatorul de eroare al cărui rol este acela a compara valoarea tensiunii de

ieşire cu o tensiune de referinţă.

18. Ce avantaje/dezavantaje are sudarea în impulsuri?

Avantaje:
 Sudare fără stropi sau cu stropi extrem de puţini
 Nu există zona arcului tranzitoriu
 Controlul pătrunderii
 Posibilitatea sudării tablelor subţiri cu sârme de diametru mai mare
Dezavantaje:
 Preţuri de achiziţie mai ridicate.
 Sudarea în impulsuri se caracterizează printr-o topire stabilă şi lipsită de
stropi sau cu stropi foarte puţini, a materialui de adaos.

19. Descrieți principiul de funcționare a unui electrofiltru

 D - Distanţa dintre electrozii de ionozare (-) şi cei de depunere (+),
v1- Viteza de migrare a particolelor spre electrozii de depunere,
v - Viteza de deplasare a gazelor prin electrofiltru.

Forţele ce actionează în câmpul electric dintre electrozi împing pulberea spre

electrozii de depunere pozitivi, legaţi de pământ.
Aici pulberea cedează sarcina şi cade în urma impactului mecanic al mecanismelor
de scuturare, în buncărele de colectare a pulberii , care reprezintă partea terminală
a electrofiltrului.
Electrofiltrele reprezintă cea mai utilizată metodă de deprăfuire a aerului,
influenţând calitatea mediului ambiant în mod simţitor, ameliorând-o, prin
înlăturarea particulelor sedimentabile sau a particulelor de praf în suspensie.

20.Ce avantaje/dezavantaje au electrofiltrele uscate?

 Scaderea consumului de energie
 Eficacitate in filtrare

Dezavantaje:

 Inadaptarea la variatii bruste ale rezistivitatii prafului si a cracateristicilor de

flux gazos
!!Astea de mai sus sunt la modul general!!

21. Ce avantaje/dezavantaje au electrofiltrele umede?

Avantaje:randamentul filtrării superior, reantrenarea particulelor colectate este

imposibilă iar performanţele de separare sunt independente de rezisitivitatea
depunerilor.
22. Care este principiul electroforezei?

1-particule încărcate cu sarcină

negativă;
2-particule de apa încărcate pozitiv;
3-particule neîncărcate;
4-soluţie;
5-vas.

La stabilirea unei diferenţe de potenţial între doi electrozi introduşi într-o baie, în
care se află o soluţie coloidală sau o dispersie într-un mediu apos, particulele care
s-au încărcat negativ se vor deplasa către electrodul legat la polul pozitiv al
sursei – anod. Fenomenul de electroforeză este însoţit şi de fenomene secundare:
electroosmoza,electrocoagularea şi electroliza.

23. Care este principiul electroosmozei?

Prin electroosmoză se înţelege deplasarea particulelor de apă, sub acţiunea

curentului continuu prin membrana poroasă constituită de pelicula de lac depusă.
Prin electrocoagulare, se formează pelicula pe piesa de lăcuit, conectată ca anod.
Electroliza apei este un fenomen auxiliar nedorit şi pentru reducerea lui se
utilizează apa deionizată.
Electroosmoza este un principiu fizic care constă în mișcarea unui lichid printr-un
tub capilar, sau prin nenumăratele capilarele ale unei diafragme poroase (de
exemplu, o cărămidă), ca urmare a aplicării unei diferențe de potențial electric. 

24.Descrieți o aplicație industrial a electroforezei.

Instalatie industriala de lăcuire prin electroforeză:

O instalaţie industrială pentru acoperire prin electroforeză este formată din baia de
imersie,din oţel, care are şi rol de catod, sursa de alimentare cu tensiune electrică,
sistemul de transport(conveier), dispozitivele de reglare (temperatură, pH,
conductivitatea băii, etc.), tunelul de spălare şi cuptorul de coacere.
 O instalaţie modernă, în flux continuu, asigură tratamentul prealabil,
fosfatarea, lăcuirea propriu-zisă, tratarea ulterioară şi este prevăzută cu agregatele
auxiliare necesare pentru: coagulare, desalinizare, spălare, coacere.
Piesele sunt transportate de la staţia de recepţie la staţia de degresare, care se
face la o temperatură de 90* C. Urmează o curăţire alcalină suplimentară,
combinată cu o curaţire mecanică. Înainte de fosfatare, piesele sunt spălate în apă
rece şi în apă caldă. După fosfatare urmează spălarea cu apă rece şi clătirea cu apă
complet desalinizată .

25.Ce avantaje/dezavantaje are vopsirea în câmp electrostatic.

Principalele avantaje ale vopsirii electrostatice sunt:

 Aderenţa ridicată la elementele vopsite

 Putere mare de acoperire;
 Rezistenţă mare la abraziune;
 Rezistenţă mare la uzura;
 Rezistenţă mare la agenţi corozivi;
 Strat de vopsea uniform şi fin

Dezavantaje:

 Fata de un vopsit clasic, fie el manual sau semi-automat, acesta este

costisitor si pretabil doar in cazul anumitor suprafete.

26.Descrieți o instalație de acoperire în pat fluidizat electrostatic.

27.Descrieți o instalație de plușare electrostatică.

Instalatia este formata din :

1) placa de înaltă tensiune cu electrozi vârf;

2) placa de bază pusă la pământ;
3) suportul textil pe care se depun firele de depus;
4) rezervorul care conţine firelede depus;
5) firele dirijate perpendicular pe materialul textile
Echipamentele realizate pe baza acestui principiu permit obţinerea unor viteze de
lucru ridicate (2-3 m/min), suprafeţele de material obţinute având un aspect
frumos, de mare regularitate,cu densitate de fire şi înălţimi dorite, imitând
blănurile, etc.Acelaşi procedeu se foloseste şi la realizarea unor înscrisuri pe
tricouri, pe ţesături, la realizarea unor pânze şi hârtii abrazive, s.a.

28. Ce mecanisme de încărcare cu sarcină a particulelor au loc în

separatoarele electrostatice?
 Bombardament de ioni în câmp corona.
ELP- electrod legat la pământ;
EA- electrod activ.
 Inducţie conductivă în câmp electrostatic
 Triboelectrizare (prin contact particulă -jgheab, particulă director )

1- Vibrotransportor;
2- Director cu labirint.
La încărcarea cu sarcină prin ionizare a particulelor, câmpul corona este o sursă
puternică de ioni unipolari. Particulele ce străbat zona de câmp intens se încarcă
prin “bombardament ionic cu sarcină de valoare mare şi de acelaşi semn cu
electrozii corona.

29. Descrieți tipul și rolul electrozilor dintr-o instalație de separare

electrostatică.

30. Descrieți o instalație industrială de separare electrostatică

Instalaţie industrială de separare electrostatică a deşeurilor de cabluri electrice.

Separarea unui concentrat de cupru pentru a se obţine o puritate ridicată a
acestuia este cu atât mai dificilă cu cât conţinutul de metal al amestecului este mai
redus. Din această cauză se recomandă electrosepararea amestecului de cablu tocat
după separarea pneumatică.

31. Comparați separatoarele magnetice de ordinul I și II.

Separatoarele magnetice de ordinul I - realizează separarea materialelor în acord cu
susceptibilitatealor magnetic.

-realizează extragerea particulelor feromagnetice din componentele slab

paramagnetice sau diamagnetice deoarece diferenţa dintre susceptibilităţile
componentelor amestecului este foarte mare.
-separatoarele moderne cu câmp intens şi gradient înalt de câmp (HGMS).

Separatoarele magnetice de ordinul I cu câmp de intensitate redusă, numite şi

separatoare convenţionale, se caracterizează în general, prin faptul că ele
acţionează asupra materialului de prelucrat cu una din feţele laterale ale spaţiului
de separare. În acest caz, volumul activ de separare este egal suprafaţa magnetizată
a separatorului, multiplicată cu raza de acţiune a forţei magnetice.

Separatoarele magnetice de ordinal II:

Indiferent de principiul de separare magnetică de ordinul II, dezideratul principal

care trebuie atins este densitatea artificială a unui mediu lichid, cu creearea unor
suprafeţe (nivele) ordonate, de valoare constantă a forţelor de levitare.
Prezintă importanţă practică numai separatoarele magnetodensimetrice.

Sunt studiate după natura lichidului folosit în procesul de separare magnetică:

  separatoarele magnetohidrostatice (MHS), folosesc ca mediu de lucru săruri
puternic paramagnetice sau ferofluide,

Separatoarele magnetohidrodinamice (MHD), folosesc ca mediu de lucru lihidele

electroconductoare.

32. Descrieți o instalație industrială de separare magnetică.

33. Descrieți o instalație industrială de magnetoformare. (191)

O instalaţie de deformare electromagnetică conţine în principal o baterie de

condensatoare, ce se încarcă prin intermediul unui redresor şi o bobină de
deformare, în interiorul căreia se plasează piesa de procesat.

La închiderea prin intermediul unui eclator comandat a circuitului format de

bateria încarcata şi bobină, se formează un proces tranzitoriu oscilatoriu amortizat,
în care valoarea maxima instantanee a curentului este foarte ridicata, de ordinul
zecilor/sutelor de kA.

34. Ce avantaje/dezavantaje are tehnologia de magnetoformare?

Avantaje:
-nu necesita scule în mişcare, permite finisarea prealabilă prelucrarii, nu produce
tensiuni în material,nu necesita incalzirea prealabilă a piesei de prelucrat

Dezavantaje:
  ??

35. Descrieți principiul electroeroziunii.

Fenomenul de electroeroziune constă în dislocarea de materie din două

obiecte conductoare electrice, aflate la o distanţă (denumită gap) unul de altul şi
între care există o diferenţă de potenţial electric (V).
Dacă cele două obiecte se află iniţial la distanţa D şi diferenţa de potenţial
electric V, când ele încep să fie apropiate unul de altul, la distanţa la care se va
străpunge dielectricul dintre piese şi va începe să apară descărcarea electrică între
cele două piese se numeşte interstiţiu.

36. Comparați tehnologiile de electroeroziune cu electroimpulsuri și

electroscântei.

37. Care sunt caracteristicile tehnice impuse electrozilor instalațiilor de

electroeroziune?
- În zona de lucru a maşinii, fiecare descărcare electrică creează un crater în piesă
şi o uzură asupra electrodului.
- Nu există niciodată contact mecanic între electrod şi piesă.
- Electrodul este confecţionat din materiale iefine: cupru sau grafit.

Materialul electrozilor are un rol important în procesul tehnologic, cerându-i-se

asigurarea unui număr important de caracteristici:
- să prezinte punct de topire şi fierbere ridicat;
- să permită o bună stabilitate a prelucrării;
- să prezinte o conductivitate şi rezistenţa mecanică ridicate;
- să permită transferul unei puteri electrice mari în spaţiul de lucru;
- să permită o prelucrare la fel de precisă pentru un număr cât mai mare de
materiale ce urmează a se uzina;
- să dispună de o bună rezistenţă mecanică şi să fie totuşi uşor prelucrabile (de
multe ori însăşi realizarea electrozilor este o problemă dificilă);
- să aibă preţ de cost redus.

38. Descrieți o instalație de electroeroziune cu electrod masiv (SINKING).

- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv reproduc in piesa metalica forma
geometrica a sculei, numita electrod.
- Matritele de injectie pentru piese din mase plastice sunt obtinute in special prin
electroeroziune cu electrod masiv.
- Forma electrodului este identica cu a piesei care se va obtine.
- In zona de lucru a masinii, fiecare descarcare electrica creeaza un crater in piesa
(material indepartat) si o uzura asupra electrodului.
- Nu exista niciodata contact mecanic intre electrod si piesa.
- Electrodul este confectionat in mod frecvent din cupru sau grafit.
- Masinile de electroeroziune cu electrod masiv sunt capabile de miscari in 4 axe,
repsectiv electrodul poate avea deplasari pe axele : X, Y, Z si rotire pe C, in jurul
axei proprii.
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu tancul de lucru al masinii.

39. Descrieți o instalație de electroeroziune cu electrod disc.

40. Descrieți o instalație de electroeroziune cu un fir neîntrerupt (WIRE

cutting).

Masinile de electroeroziune cu fir folosesc o sarma (electrod) pentru a taia un

contur dorit (programat) intr-o piesa metalica.
- Se obtin precizii deosebite folosind masinile de electroeroziune cu fir in taierea
matritelor sau poansoanelor, putandu-se obtine ajustaje foarte precise doar prin
taiere.
- Taierea se face in piesa, fiind necesara practicarea unei gauri de plecare (pentru
introducerea firului) sau plecarea dintr-o margine.
- In zona de lucru, fiecare descarcare produce un crater in piesa (material inlaturat)
si o uzura a sculei (electrodului), in cazul de fata in fir.
- Firul poate fi inclinat, facand posibile taieri inclinate sau profile diferite in planul
de sus fata de planul de jos al piesei.
- Firul nu intra niciodata in contact cu piesa.
- Firul (sarma) uzual este din alama sau cupru, cu diametrul intre 0.02 si 0.3 mm.
- Masinile de electroeroziune cu fir sunt masini capabile de miscari in 5 axe (capul
inferior: 2 axe, X si Y iar capul superior: 3 axe, U,V si Z).
- Piesa ramane fixa in timpul prelucrarii, solidara cu masa masinii, care este
decupata, ca o rama, pentru a da posibilitatea firului sa se deplaseze in conturul
acesteia.

40. Descrieți o instalație de finisat prin electroeroziune.

41. Ce avantaje/dezavantaje au tehnologiile cu ultrasunete?

42. Ce aplicații ale tehnologiilor cu ultrasunete cunoașteți?

Aplicaţii active:
-prelucrarea dimensională a materialelor,
- sudarea ultrasonica,
- curăţarea / degresarea ultrasonica
- activarea ultrasonica
Aplicaţii pasive:
-defectoscopia ultrasonica a metalelor, a betoanelor
-măsurarea unor mărimi fizice
-măsurarea unor dimensiuni geometrice

43. Descrieți o instalație de prelucrare dimensională cu ultrasunete.

44. Descrieți o instalație de sudare ultrasonică.

45. Descrieți o instalație de curățare / degresare ultrasonică

1 - carcasa instalaţiei, 2 - cuva de spălare, 3 - serpentina de răcire/încălzire a

lichidului de spălare – 4, 5 -transductor, 6 - piesa de curăţat

Procedeul de curăţire ultrasonică se aplică la produse de orice dimensiuni, de la

componentele sub miniaturale până la marile structuri.
În general, transductorii care sunt utilizaţi la aceste tipuri de instalaţii se montează
în exteriorul cuvei de spălare, vibraţiile ultrasonice fiind transmise lichidului de
spălare prin intermediul peretelui inferior al cuvei. De asemenea, se mai utilizează
şi transductori imersabili, la care concentratorul ultrasonic este cufundat în cuvă,
vibraţiile fiind transmise direct lichidului de spălare.