Sunteți pe pagina 1din 7

Lectia :2.2.3.

Sudarea manuală cu arc electric (principiu, electrozi de


sudare, scule, dispozitive şi utilaje pentru sudare, parametrii regimului de
sudare, tehnologia sudării cu arc electric, NSSM la sudarea manuală cu arc
electric).
A)Sudarea manuală cu arc electric este un proces de sudare în care un arc
electric este creat între un electrod de sudare și piesa de lucru, generând
căldură pentru a topi marginile piesei și a le uni. Acest tip de sudare este
utilizat în principal în industria metalurgică și în construcții.

Principiul sudării cu arc electric constă în utilizarea curentului electric


pentru a crea un arc între electrod și piesa de lucru. Acest arc electric
generează căldură, care topăște marginile piesei de lucru, permițându-le să
se topească și să se unească atunci când arcul este oprit și sudura se răcește.

Electrozii de sudare sunt componente importante în sudarea cu arc electric


și pot fi de mai multe tipuri, cum ar fi electrozi acoperiți, electrozi de
wolfram sau electrozi de nichel. Electrozii acoperiți sunt cei mai des
utilizați și au un înveliș de material care ajută la protejarea sudurii de
mediul înconjurător și la stabilizarea arcului electric.

Sculele necesare în sudarea cu arc electric includ echipament de protecție,


cum ar fi mănuși de protecție și ochelari de protecție pentru a evita
expunerea la arcul electric și la razele ultraviolete emise. De asemenea, sunt
necesare clești de sudură și pensete pentru a manipula piesele de lucru și
electrozii în timpul procesului de sudare.

Există diferite dispozitive și utilaje utilizate în sudarea cu arc electric, cum


ar fi generatoarele de sudură, transformatorii de sudură sau inversorii de
sudură. Acestea sunt utilizate pentru a furniza energia electrică necesară
pentru a genera arcul electric.

Parametrii regimului de sudare includ tensiunea și curentul electric, tipul


și diametrul electrozilor, viteza de sudare și durata de pauză între suduri.
Acești parametrii pot varia în funcție de tipul și grosimea piesei de lucru,
dar și de calitatea sudurii dorite.
Tehnologia sudării cu arc electric implică o serie de pași, care includ
pregătirea pieselor de lucru, stabilirea parametrilor de sudare, sudarea
propriu-zisă și controlul de calitate a sudurii. Este important ca sudorul să
aibă o pregătire adecvată și să respecte regulile de siguranță pentru a
obține o sudură de calitate.

NSSM (Nucleation Site Superimposed Method) la sudarea manuală cu arc


electric este o metodă utilizată pentru a îmbunătăți calitatea sudurii.
Metoda implică crearea unor puncte de cristalizare suplimentare în zona
de sudură, prin suprapunerea direcției curentului electric cu direcția de
deplasare a sudurii. Aceasta ajută la evitarea deformării și a fisurilor în
zona de sudură.

Sudarea cu arc electric este una dintre cele mai folosite surse de energie pentru
îmbinarea metalelor. Arcul electric poate fi cu acţiune directă, în care caz el este
format şi menţinut între un electrod de metal sau de cărbune şi piesa de sudat,
legate la o sursă de curent de sudare. Cu ajutorul arcului se realizează topirea
marginilor pieselor de sudat, adică a metalului de bază, şi totodată a metalului de
adaos, fie prin topirea electrodului, dacă acesta este fuzibil, fie prin introducerea de
metal de adaos în arcul format între un electrod nefuzibil şi piesa de sudat.
La un contact uşor între electrod şi piesa de sudat, arcul formează o
descărcare electrică puternică şi se menţine numai dacă intervalul dintre electrod şi
piesă, format din gaze şi vapori supraîncălziţi, este ionizat, adică devine conductor,
cu sarcini electrice libere (ioni şi electroni).

Pentru aceasta este necesar ca între electrod şi piesa de sudat să existe o


cădere de tensiune U (măsurată în volţi, V) şi să circule un curent electric I (măsurat
în amperi, A), adică să fie dezvoltată o putere de ionizare UI (măsurată în waţi, W)
suficientă ca atomii să se disocieze în ioni şi în electroni, astfel încât aceştia să
curgă continuu în intervalul dintre electrod şi piesă.

Dacă electrodul este legat la polul negativ, adică este catod, electronii formaţi sunt
respinşi spre anod (piesă) şi aceasta se produce cu atît mai intens cu cât
temperatura catodului este mai mare. Această legătură, adică cu electrodul legat la
polul (—) se numeşte directă. Se formează pe electrod o pată catodică care emite
electroni şi pe piesă o pată anodică bombardată continuu le electroni, cu
temperatura mai înaltă decât a petei catodului.

În cazul când electrodul este anod şi piesa catod, menţinerea arcului este
mai dificilă, deoarece pata catodică formată pe piesă fiind în mişcare (la deplasarea
electrodului), emisia de, electroni este mai greoaie; în acest caz, pata catodică
formată nu are timp suficient să ajunga la temperatură înaltă pentru ca emisia de
electroni să fie cit mai mare. Această legătură se numeşte inversă.
Pentru unii electrozi însă, această legătură inversă este favorabilă, în special atunci
cînd topirea acestora este mai greoaie (electrozi mai greu fuzibili din sîrmă aliată sau
electrozi gros înveliţi). Temperatura anodului este însă întotdeauna mai mare decât
a catodului, cu cât eva sute de grade, din cauza bombardamentului electronilor, care
întotdeauna trec de la catod la anod.

În cazul sudării cu curent alternativ, din cauza schimbării polarităţii, menţinerea


arcului nu este posibilă decât dacă se iau măsuri speciale de ionizare a intervalului,
deoarece schimbarea polarităţii (de 100 de ori pe secundă, la frecvenţa de 50Hz)
îngreuiază formarea continuă a petei catodice care emite electroni. Dacă electro-dul
sau învelişul acestuia conţin elemente uşor ionizate, cum sunt: K, Na, Ca, Mg,
Al, atunci arcul se menţine uşor. Pentru menţinere este însă necesar ca mai întîi să
se facă amorsarea, care se realizează printr–un contact uşor al electrodului de
piesă, urmat de îndepărtarea lui scurtă. Imediat ce sunt create condiţiile de ionizare,
iar tensiunea şi curentul sunt corespunzătoare, arcul se menţine uşor, dacă este
creat un interval de cîţiva milimetri (2—5 mm), necesar operaţiei de sudare.

La producerea contactului se creează un scurtcircuit, iar intensitatea mare de curent


dezvoltă o mare cantitate de caldura, care produce topirea superficială a asperităţilor
de pe suprafeţele anodului şi catodului în contact, astfel că poate începe emisia de
electroni. După ce electrodul este îndepărtat de piesă, emisia, dacă
este permanentă, stabileşte curgerea continuă a curentului. în afară de electroni se
mai formează şi ioni pozitivi, care sunt atraşi de catod. Stabilindu-se aceste curgeri
în două sensuri, arcul se menţine sub formă de coloană între cele două pete,
catodică şi anodică, care mărginesc coloana, astfel încât circuitul electric este
permanent stabilit. n coloana centrală a arcului, formată între cei doi electrozi,
temperatura este superioară temperaturilor celor două pete ale arcului,din cauza
ciocnirilor care se produc între ioni şi electroni.

B)Parametrii regimului de sudare


Parametrii regimului de sudare în asamblările mecanice pot include
următorii factori:

1. Tipul de sudură: În asamblările mecanice, se pot utiliza diferite tipuri de


sudură precum sudura prin topire (MIG/MAG), sudura cu arc electric cu
electrod învelit (SMAW), sudura cu electrozi de tungsten (TIG), etc. Fiecare tip
de sudură poate necesita parametri specifici pentru a asigura o sudură de
calitate.

2. Curentul de sudare: Curentul de sudare poate varia în funcție de tipul de


sudură și de grosimea materialelor care urmează a fi sudate. Un curent prea
mare poate deteriora materialul, în timp ce un curent prea mic poate duce la o
sudură slabă.

3. Tensiunea de sudare: Tensiunea de sudare poate fi ajustată pentru a controla


adâncimea de penetrare a sudurii. O tensiune prea mare poate duce la o
penetrare excesivă, în timp ce o tensiune prea mică poate duce la o adâncime de
penetrare insuficientă.

4. Viteza de sudare: Viteza de sudare se referă la viteza cu care deplasăm


aparatul de sudură pe material pentru a forma sudura. O viteză prea mare poate
duce la o sudură inegală, în timp ce o viteză prea mică poate duce la
suprapunerea sudurii și la formarea unor defecte.

5. Tipul de gaz de protecție: În sudura prin topire, utilizarea unui gaz de


protecție poate fi necesară pentru a preveni formarea de defecte precum
porozitatea sau înlocuirea gazului din atmosferă cu oxigenul, care poate duce la
oxidarea sudurii. Tipul de gaz de protecție utilizat poate varia în funcție de tipul
de sudură și de materialele folosite.
C)Tehnologia sudurii cu arc electric
Tehnologia sudurii cu arc electric este un proces utilizat în industria metalurgică
pentru a uni două piese de metal prin topirea lor și formarea unui material de
sudură solid între ele.

Procesul de sudură cu arc electric implică alimentarea unui curent electric între
două electrozi, creând un arc electric între ei. Electrozii sunt de obicei făcuți din
oțel sau material de sudură corespunzător și sunt acoperiți cu un flux protector
pentru a preveni oxidarea și contaminarea materialului de sudură.

Arcul electric generat produce o temperatură ridicată, care topște marginile


pieselor de metal care urmează să fie sudate și materialul de sudură. S-a
dezvoltat o varietate de tehnici de sudură cu arc electric, cum ar fi sudura cu arc
electric în mediu protejat cu gaz, sudura cu arc electric în mediul de protecție a
fluxului și sudura cu arc electric în vid.
Sudura cu arc electric are multe avantaje, cum ar fi vitezele mari de sudare,
eficiența ridicată și capacitatea de a rezista la stres mecanic și termic. Aceasta
este utilizată într-o gamă largă de aplicații industriale, cum ar fi construcția de
mașini, construcția navală, construcția de poduri și construcția de țevi.

D)NSSM manuala specifice sudarea cu arc electric


Protecția muncii pentru asamblări sudate în domeniul mecanicii este
esențială pentru prevenirea accidentelor și asigurarea condițiilor de
siguranță pentru lucrători. Iată câteva aspecte cheie legate de protecția
muncii în acest domeniu:

1. Evaluarea riscurilor: Înainte de începerea oricărui proces de asamblare


sudată, angajatorul trebuie să efectueze o evaluare completă a riscurilor
pentru a identifica potențialele pericole și a implementa măsuri de
prevenire adecvate. Aceasta implică identificarea riscurilor de incendiu,
expunerea la substanțe periculoase, supraîncărcare mecanică, expunerea la
radiații și altele.

2. Utilizarea echipamentelor de protecție individuală (EPI): Lucrătorii din


domeniul mecanicii care efectuează asamblări sudate trebuie să poarte
echipamente de protecție individuală adecvate, cum ar fi mănuși din piele,
ochelari de protecție, cască de protecție, încălțăminte de siguranță, iar în
funcție de expunerea la substanțe periculoase, se pot utiliza și măști de
protecție respiratorie.

3. Ventilație adecvată: În procesele de sudare pot fi generate substanțe și


fumuri toxice care trebuie eliminate în mod corespunzător cu ajutorul unui
sistem de ventilație adecvat. Acesta ar trebui să asigure o schimbare
adecvată a aerului și să prevină acumularea de substanțe toxice în zona de
lucru.

4. Instruire și formare: Angajatorul trebuie să asigure o formare adecvată


pentru lucrători în ceea ce privește procedurile de lucru sigure, utilizarea
corectă a echipamentelor de protecție personală, precum și evaluarea și
prevenirea riscurilor asociate procesului de asamblare sudată.
5. Verificarea și întreținerea echipamentelor: Echipamentele de sudură
utilizate în asamblarea sudată trebuie să fie supuse unei verificări periodice
și întreținute în mod corespunzător pentru a se asigura că funcționează în
siguranță.

6. Organizarea spațiului de lucru: Spațiul de lucru trebuie organizat într-


un mod care să faciliteze desfășurarea în siguranță a activităților de
sudare, asigurându-se o bună iluminare, evitarea aglomerării excesive și
marcatul corect al zonelor cu potențiale riscuri.

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile generale pe care angajatorul


trebuie să le implementeze pentru protecția muncii în asamblările sudate
din domeniul mecanicii. Este important ca toți lucrătorii să fie conștienți de
riscurile implicate și să respecte toate măsurile de siguranță pentru a
preveni accidentele și a asigura un mediu de lucru sigur.

S-ar putea să vă placă și