Sunteți pe pagina 1din 2

Capitolul III Precizia de prelucrare si asamblare

3.1.Notiuni generale despre precizia de prelucrare si asamblare


Datorită erorilor de prelucrare, concordanța dintre modelul fizic al piesei prelucrate și
modelul său teoretic, sub aspect geometric și al condițiilor fizice, nu este asigurată
perfect. Independent
de voința noastră, nu poate fi realizată o concordanță absolută, după cum nici punerea
în evidență, prin măsurare, a valorilor absolute nu este posibilă, această situație
reprezentând
o imposibilitate tehnică. Odată cu perfecționarea mijloacelor și a metodelor de
prelucrare precizia
de execuție crește, erorile de prelucrare se micșorează, fără a fi însă eliminate integral.
Având în vedere aceste imperfecțiuni inerente, de la început proiectantul trebuie să
prescrie
abateri pentru elementele geometrice ale modelului teoretic. Abaterile trebuie să fie
admisibile,
pentru a corespunde condițiilor normale de funcționare și raționale, pentru a fi realizate
la un preț de cost minim.
a) Dimensiuni
Dimensiunea liniară sau unghiulară este caracteristica geometrică ce determină
mărimea
unei piese, poziția unei suprafețe față de alta sau poziția unei piese față de alta în
cadrul unui
ansamblu. Dimensiunile se determină din considerente constructive, funcționale,
tehnologice și
se stabilesc pe bază de calcul, se adoptă comparativ sau experimental.
Dimensiunile, în funcție de scopul pentru care sunt destinate în ansamblu, se clasifică
în următoarele categorii:
dimensiuni funcționale, determinate de rolul pe care îl îndeplinește piesa în ansamblu
(diametrul și lungimea cilindrilor mașinilor, diametrul de rostogolire la roțile dințate etc.);
dimensiuni de montare, sunt dimensiunile după care se face asamblarea și care
determină
calitatea îmbinării (diametrul fusului și a bucșei de la lagăre, diametrul interior al
rulmentului
și cel al arborelui pe care se montează etc.);
dimensiuni auxiliare sau intermediare, sunt dimensiunile pe care le capătă o piesă
în cursul prelucrării de la semifabricat până la piesa finită;
dimensiuni libere, care nu influențează asamblarea.
Din punct de vedere al prelucrării, mărimea unei piese este caracterizată prin mai multe
tipuri de dimensiuni, cu următoarele denumiri specifice (fig. 1):

S-ar putea să vă placă și