Sunteți pe pagina 1din 8

PRINCIPII TEHNOLOGICE CARE

STAU LA BAZA PROIECTĂRII


CONSTRUCȚIEI PIESELOR
TURNATE

• Curs 2
PRINCIPII TEHNOLOGICE CARE STAU LA BAZA
PROIECTĂRII CONSTRUCȚIEI PIESELOR TURNATE

Tehnologia de obţinere prin turnare a pieselor cuprinde pe


lângă instrucţiuni tehnologice legate de procesul de elaborare, miezuire,
formare – turnare, şi tratamente termice şi un set de planşe format din:

- desenul de piesă finită provenit de la beneficiar;

- desenul tehnologic al piesei brut turnate;

- desenul de execuţie al garniturii de model;

- desenul formei asamblate;


Generalități despre bazele teoretice și practice ale proiectării construcției pieselor turnate
Desenul piesei finite
La proiectarea construcției unei piese turnate și pentru stabilirea tehnologiei de
fabricare prin turnare a acesteia, se analizează: forma piesei, dimensiunile piesei și
caracteristicile mecanice și de rezistență impuse de beneficiar, în funcție de rolul
funcțional al piesei în ansamblul din care face parte.
Constructorul care proiectează piesa trebuie să urmărească ca aceasta să
corespundă condițiilor de funcționare și rezistență, prevăzute în tema de proiect , iar
tehnologul turnător are menirea să adapteze piesa proiectată (în cadrul dimensiunilor și
configurației generale stabilite de către constructor) la posibilitățile practice de realizare
prin turnare, pe baza unuia dintre procedeele tehnologice existente.
Întocmirea proiectului procesului tehnologic de obținere prin turnare a unei piese,
trebuie să se facă astfel încât să se aibă în vedere atât cerințele constructorului cât și de
posibilitățile practice de realizare ale tehnologului turnător; pe tot parcursul elaborării
proiectului se impune îmbinarea armonioasă a calculelor matematice necesare legilor
tehnice cu simțul tehnic format prin experiența practică și cu elementele de estetică
industrială.
Activitatea de proiectare a constructorului și a tehnologului turnător, precum și
corelarea dintre acestia, duce la obținerea desenului piesei finite; configurația și
dimensiunile piesei prevăzute în acest desen, numit și desen de execuție, trebuie să
corespundă atât punctului de vedere al constructorului cât și al tehnologului turnător.
Desenul piesei finite sau desenul de execuție este considerat ca document de bază
în cadrul activității de elaborare a tehnologiei de turnare .
Forma si dimensiunile piesei brut turnate
Piesa turnata trebuie astfel proiectată încât să necesite un proces
tehnologic de fabricare prin turnare cât mai simplu și mai economic.
Un prim aspect în acest sens ar fi optimizarea configurației piesei
proiectate în așa fel încât să folosească pentru formare o garnitura model și un
set de S.D.V-uri cât mai simple.
Având în vedere că garnitura de model se obține prin prelucrarea
mecanică, este indicat ca pe ansamblu, piesa în stare brută de turnare (atât
interiorul cât și exteriorul) să aibă forma constituită din îmbinarea unor corpuri
geometric regulate. În acest fel, trasarea conturului pe semifabricate și
prelucrarea acestora se face cu ușurință.
După cum este cunoscut, suprafețele curbe se prelucrează mult mai
greu decât cele drepte. Din aceasta cauză, executarea unor garnituri de model
care sunt prevăzute cu astfel de curburi va fi mult mai îngreunată și din acest
motiv, acolo unde funcționalitatea piesei nu are de suferit, construcția acesteia
se prevede cu suprafețe plane și nu curbe. De asemenea, prelucrarea mecanică
a modelelor și cutiilor de miez se simplifică dacă, atât partea exterioară cât și
cea interioara a conturului lor are forma unui ansamblu de figuri geometrice
regulate, pe cât posibil cu mai puține intrânduri, colțuri și adâncituri;
suprafețele cilindrice trebuie racordate tangențial la suprafețele plane.
Numărul și forma suprafețelor de separatțe a formei și de secționare a modelului

Piesa brut turnată trebuie să fie astfel proiectată încât să implice un număr minim
de suprafețe de separație la forme și de secționare a modelului.
Fiecare suprafață de separație sau de secționare în plus duce la mărirea numărului
de rame sau de miezuri, ceea ce evident, în final, mărește prețul de cost al reperului
turnat. În plus folosirea unor suprafețe de separație sau de secționare suplimentare
îgreunează operația de curățare a bavurilor apărute în zona de îmbinare a formelor și
mărește pericolul de apariție a rebutului din cauza eventualelor deplasări a formelor sau
miezurilor între ele.
Suprafețele care rămân neprelucrate și care trebuie să rezulte din turnare la
dimensiunile indicate în desenul de execuție, nu trebuie să fie intersectate de nici o
suprafață de separație. Se evită în felul acesta, pericolul, ca ramele de formare să se
deplaseze una față de cealaltă, ceea ce ar conduce la nerespectarea conturului
dimensional al piesei turnate.

O piesa brut turnată de mari dimensiuni necesită utilaje speciale, implicit folosirea
unor mijloace de ridicare și de transport de care nu dispunem uneori și mărește timpii
de execuție a diferitelor faze tehnologice; se caută ca ori de câte ori este posibil, cu
condiția îndeplinirii acelorași sarcini funcționale, piesa brut turnată să fie cât mai
compacta , cu dimensiuni de gabarit cât mai mici.
În caz contrar timpul de formare se mărește și se impune folosirea unor S.D.V.-uri
de dimensiuni mari.
Construcția piesei turnate în vederea evitării folosirii miezurilor
Proiectarea pieselor turnate se face astfel încât varianta constructivă aleasă să
necesite un număr minim de miezuri. Folosirea miezurilor implică executarea de cutii
de miez suplimentare care măresc costul garniturii model, timpul de fabricatie,
complică operația de formare-turnare și mărește costul reperului turnat. De asemenea,
crește pericolul de rebutare și operația de curățire devine mai dificil de executat.

Forma constructivă proiectată trebuie să asigure :


- Siguranța de așezare a miezurilor în formă, pe cât posibil fără suporturi și fără
suspendarea miezurilor în forma superioară ;
- Posibilități de dezbatere și curățire a piesei brut turnate;
- Evacuarea ușoara și sigură a gazelor din miez;
- Rigiditatea miezurilor printr-o armare corespunzătoare și evitarea oricăror
deplasări ale acestora după montarea lor în formă sau în timpul turnării.

Pentru evitarea miezurilor la piese trebuie alese secțiuni închise, iar orificiile
acestora astfel amplasate încât să poată fi obținute fără miezuri separate față de formă.
Pentru modificări constructive adecvate se poate renunța la folosirea miezurilor
propiu-zise mărci, golul respectiv din piesa realizându-se de așa-zisul “ fără marcă”
care de fapt este o proeminență a uneia dintre forme.
Desenul piesei brut turnate

• Desenul piesei brut-turnate se întocmeşte la proiectarea


tehnologică a producţiei de serie şi de masă a pieselor turnate. Pentru
producţia de unicate nu se întocmeşte desen separat ci se foloseşte
desenul tehnologic din care se pot extrage toate datele necesare în
etapele următoare de proiectare.
• Desenul piesei brut-turnate este necesar pentru construcţia
modelului, a cutiilor de miez, şabloanelor, calibrelor şi formelor, pentru
întocmirea fişei tehnologice de turnare şi de prelucrare mecanică,
pentru construcţia sculelor şi dispozitivelor de prelucrare precum şi
pentru calculul normei de timp pentru prelucrare.
Desenul piesei brut - turnate va conţine:
1. Date de identificare care cuprind: denumirea piesei, simbolul, numărul pieselor. Datele
sunt trecute de obicei în indicatorul desenului.
2. Materialul din care se toarnă piesa - este trecut de asemenea în indicatorul desenului.
3. Clasa de precizie a piesei turnate, stabilită de proiectantul tehnolog de comun acord
cu proiectantul general, în conformitate cu standardele în vigoare.
4. Suprafaţa de separaţie a formei.
5. Adaosuri de prelucrare. Conturul piesei finite se marchează cu linie punct subţire, iar
conturul piesei brut-turnate cu linie continuă. Pentru evidenţierea adaosului se poate
haşura dublu distanţa dintre cele două linii, cu condiţia să nu fie afectată claritatea
desenului. Adaosurile se dimensionează.
6. Adaosuri tehnologice - pe desenul original se reprezintă cu linie-punct subţire şi se
dimensionează.
7. Reţele de turnare şi maselote - deşi sunt tot adaosuri tehnologice, se tratează separat
în lucrare deoarece necesită calcule speciale pentru dimensionare. Se reprezintă ca şi
adaosurile tehnologice atât pe desenul original cât şi pe copie.
8. Înclinări şi racordări - se reprezintă ca şi adaosurile de prelucrare, şi se dimensionează
pe desenul original şi pe copie.
9. Abateri de la dimensiunile care diferă faţă de abaterile standard – se marchează pe
desen numai pentru acele suprafeţe care nu se supun prelucrării, pentru care aceste
abateri diferă de cele ale standardului.
10. Condiţii speciale impuse de către beneficiar, care privesc:
-caracteristici de rezistenţă, fizice, chimice;
-duritatea superficială a piesei;
-netezimea suprafeţei;
-etanşeitatea.
Aceste condiţii se notează de obicei pe desen în dreapta jos.

S-ar putea să vă placă și