Asambl\ri sudate 2.

4
Defini]ie
Asamblarea sudat\ este o asamblare nedemontabil\ a dou\ piese metalice, realizat\ prin
topire local\ sau presiune, cu sau f\r\ material de adaos. Ea presupune realizarea de leg\turi
moleculare la nivelul straturilor adiacente prin utilizarea c\ldurii sau a for]elor mecanice.
Caracteristici :
 îmbin\rile sudate sunt îmbin\ri nedemontabile;
 aceast\ asamblare apropie piesele compuse din mai multe elemente de piesele monobloc;
 rezisten]a îmbin\rilor sudate este foarte mare;
 materialele care pot fi sudate sunt : o]eluri de construc]ie, o]eluri înalt aliate, aliaje de metale
neferoase, etc.
Clasificare:
1. din punct de vedere al tehnologiei de execu]ie :
1.1. sudare executat\ prin topire local\ - metalul este adus în stare topit\, f\r\ a aplica for]e
exterioare (sudare cu arc electric, sudare electric\ în baie de zgur\, sudare cu gaz);
1.2. sudare executat\ prin presiune (contact) - metalul este adus în stare plastic\ [i apoi presat
(sudare prin forjare, sudare electric\ prin rezisten]\);
2. dup\ natura energiei utilizate :
2.1. sudare la care se folose[te energie termoelectric\ (sudare cu arc electric, sudare electric\ prin
presiune, sudare cu plasm\);
2.2. sudare la care se utilizeaz\ energia termochimic\ (sudare cu flac\r\ de gaz);
2.3. sudare la care se folose[te energie mecanic\ (sudare prin frecare,sudare prin presiune);
2.4. sudare la care se utilizeaz\ energie provenit\ din radia]ii (sudare cu fascicul de electroni,
sudare cu laser).
3. dup\ dispunerea reciproc\ a elementelor îmbinate:
3.1. sudur\ cap la cap - elementele sudate sunt unul în continuarea celuilalt [i sudura se face la
capete;
3.2. sudur\ prin suprapunere - suprafe]ele laterale ale elementelor îmbinate se suprapun;
3.3. sudur\ în cruce sau suduri în T - elementele sudate sunt perpendiculare sau înclinate unul
fa]\ de cel\lalt , un element se sudeaz\ cu cap\tul sau frontal la suprafa]\ lateral\ a celuilalt element;
3.4. sudur\ de col] - elementele îmbinate sunt perpendiculare sau înclinate unul fa]\ de cel\lalt [i
îmbinarea se face pe muchii;
3.5. sudur\ pe muchie - elementele vin în contact cu suprafe]ele lor laterale iar sudarea se face
pe muchiile învecinate.

Fig.2.38. Sudur\ în T; b. Sudur\ de col]; c. Sudur\ cap la cap

Sudarea manual\ cu arc electric
Principiul procedeului :
Const\ în folosirea efectului termic al unui arc electric ce se produce între doi poli(un electrod
[i piesa de sudat) ai unei surse de curent.
Elemente caracteristice :
arcul electric este o desc\rcare electric\ continua între cei doi poli ai unei surse de curent
electric, între care exist\ o distan]\. Prezen]a arcului electric este înso]it\ de o degajare de
c\ldur\ puternic\ [i de o radia]ie luminoas\. C\ldura degajat\ este suficient\ pentru topirea
metalelor care se afl\ în regiunea arcului electric (temperatura este de 35000 C).
alimentarea arcului electric se poate face atât cu curent continuu cât [i cu curent alternativ;
 în cazul folosirii curentului continuu - pentru ob]inerea lui, instala]ia cuprinde un generator de
curent continuu antrenat de un electromotor de curent alternativ;
sursa de curent CA → generator CC → electrod
→ pies\
 atunci când se folose[te curent alternativ - instala]ia cuprinde un transformator ce modific\
tensiunea de la re]ea (220V sau 380V) în tensiunea necesar\ sud\rii (55V-65V sau mai pu]in);
sursa de curent CA → transformator → electrod
→ pies\
amorsarea arcului electric se realizeaz\ prin apropierea capului electrodului de piesa de sudat
pân\ când circuitul electric se închide - apare arcul electric [i scânteile provocate de topirea
metalului - urmat de îndep\rtarea cu 2-4mm a electrodului de pies\ pentru a da lungime
convenabil\ arcului electric dar [i pentru a evita lipirea acestora;
zona influen]at\ termic reprezint\ spa]iul pe care se resimte c\ldura degajat\ de arcul electric.
Ea r\mâne mult timp sub influen]a c\ldurii [i apoi r\cirea se produce rapid. C\ldura produce în
aceast\ zon\ modific\ri de structur\ a materialului [i implicit modific\ri ale propriet\]ilor acestuia.
metalul de adaos provine din topirea electrodului de metal;avand în vedere c\ temperatura
dezvoltat\ de arcul electric este mult mai mare decât temperatura de topire a electrodului,
procesul de topire este înso]it de o oxidare puternic\ a metalului topit [i de o ardere aproape
complet\ a elementelor existente în compozi]ia electrodului - fenomen nedorit pentru calitatea
sudurii. Acest fapt a determinat c\utarea unor solu]ii pentru protejarea b\ii de metal topit -
acoperirea electrodului (cazul sud\rii manuale cu arc electric) sau folosirea fluxului [i a gazelor
protectoare (cazul sud\rii automate).
electrozii au dimensiuni diferite, în func]ie de grosimea materialului care se sudeaz\. În mod
obi[nuit ei au diametrul de 1,5-6 mm, putând fi chiar mai gro[i pentru suduri speciale, [i lungime
de 300-600 mm.
Grosimea înveli[ului este proportional\ cu grosimea sârmei electrodului [i este depus\ pe
suprafa]a lateral\ a acestuia.
Electrodul se leag\ la polul negativ al sursei de curent ([i piesa - la polul pozitiv) - polaritate
direct\;
baia de metal topit se produce datorit\ c\ldurii concentrate a arcului electric [i este format\ atât
din materialul marginilor pieselor ce urmeaz\ s\ se sudeze cât [i din materialul
electrodului;dimensiunile acesteia depind de viteza de sudare;
cus\tura reprezint\ cordonul de sudur\ ob]inut prin solidificarea metalului topit [i provenit atât
din materialul de baz\ cât [i din materialul de adaos.
 Fig.2.39. Zonele unei îmbin\ri sudate
prin topire local\
1-cus\tura; 2- zona de trecere; 3-zona
influen]at\ termic; 4- metal de baz\

Tehnologia sud\rii
Opera]ia de sudare începe cu amorsarea arcului electric;calitatea sudurii este condi]ionat\ de
lungimea arcului electric, respectiv de distan]a pies\-electrod (dac\ aceast\ distan]\ este prea
mare-se produce întreruperea frecvent\ a arcului electric→ sudur\ discontinu\).
Pozi]ia electrodului fa]\ de pies\ va fi înclinat\ la 200 - 300 fa]\ de pozi]ia vertical\, în direc]ia
de înaintare a sudurii;

Deplasarea electrodului de-a lungul sudurii se face dup\ diferite traiectorii, în func]ie de
adâncimea [i l\]imea sudurii care trebuie ob]inut\.
În cazul realiz\rii unei cus\turi pe dou\ p\r]i, pentru a nu se deforma piesele, depunerea
straturilor de sudur\ se face alternativ, când pe o parte, când pe cealalt\.
În cazul sud\rii în mai multe straturi este necesar\ îndep\rtarea stratului de zgur\ care se
formeaz\ în urma topirii înveli[ului electrodului (fapt care se poate realiza prin lovire u[oar\ cu un
ciocan special, ascu]it)

Fig.2.40. Modalit\]i de
deplasare a electrodului
la sudarea orizontal\

Forma [i dimensiunile rosturilor - între

piesele de sudat se las\ un spa]iu - rost -
ce permite realizarea unui cordon de
sudur\ în adâncimea pieselor. Forma
acestui rost este dependent\ de grosimea
pieselor [i de procedeul de sudare folosit.

Fig.2.41. Forma rosturilor la sudarea manual\

 Dispozitive folosite - sunt necesare pentru fixarea [i pozi]ionarea pieselor ce urmeaz\ a fi
sudate, putând avea o complexitate mare în cazul pieselor complicate sau când se impune
precizie ridicat\ a asambl\rii .
Scule, accesorii [i verificatoare
 cle[te portelectrod - fixeaz\ electrodul [i asigur\ contactul electric dintre electrod - cablu -
surs\;
 clema de contact - asigur\ contactul electric dintre pies\ - cablu - surs\;
 ciocan ascu]it, dalt\, perie de sârm\ - pentru cur\]area cordonului de sudur\ de zgur\ ,
stropi, oxizi;
 echipament de protec]ie - masc\ cu ecran, ochelari protec]ie, [or], m\nu[i, bocanci;
 [abloane [i calibre de m\surare;

Fig.2.42. Cle[te portelectrod Fig.2.43.Clem\ de contact Fig.2.44. Aparate de sudare Fig.2.45. Ciocan
pentru
îndep\rtarea zgurii
Sudarea automat\ cu arc electric sub strat de flux
Principiul procedeului
Acest procedeu presupune existen]a pe suprafe]ele pieselor de sudat a unui material granular,
fuzibil, denumit flux, arcul electric dezvoltându-se sub acest strat. Principalul rol al fluxului este de
a proteja baia de metal topit împotriva oxid\rii. Totodat\ fluxul reduce cantitatea de fum degajat\
precum [i cantitatea de stropi ce rezult\ din topirea electrodului.
Elemente caracteristice
fluxul are rolul de a men]ine un arc electric stabil [i de a asigura protec]ia necesar\ b\ii de
metal topit (din sârma electrod [i din metalul pieselor) contra oxigenului din aer. Deasemenea
fluxul poate con]ine elemente speciale introduse în scopul alierii sudurii. Dispozitivul de pres\rat
flux este montat pe un c\rucior ce ruleaz\ pe [ine, al\turi de dispozitivul de aducerea curentului
în zona de sudare;
electrozii nu trebuie s\ mai aib\ înveli[, utilizându-se sârma - electrod cu diametrul de 1,2-14
mm, care este derulat\ cu ajutorul unui mic motor electric dintr-o bobin\ de sârm\;
alimentarea arcului electric se face de la surse de curent continuu, uneori alternativ, de putere
mare ( curen]i pân\ la 1000-1200 A).
metalul de adaos provine în propor]ie de 25-50 % din topirea sârmei electrod;
arcul electic se formeaz\ sub stratul de flux, din care cauz\ nu se mai produc radia]ii
luminoase, nu se mai degaj\ radia]ii ultraviolete [i infraro[ii, iar fumul rezultat este redus cantitativ;
cus\tur\ este de o calitate superioar\ deoarece metalul r\mâne timp mai îndelungat în stare
lichid\, protejat fa]\ de aer, fapt care ajut\ la separarea impurit\]ilor.
 Tehnologia sud\rii
Opera]ia de sudare presupune parcurgerea a trei etape:
a. preg\tirea pieselor - rosturile se preg\tesc uniform [i la dimensiuni diferite de sudarea
manual\ cu arc electric: unghiurile deschiderilor sunt mai mici [i r\d\cinile mai mari pentru a evita
str\pungerile. În mod preventiv pot fi folosite "garnituri de r\d\cin\".
b. alegerea regimului de sudare - se face in func]ie de tipul cus\turii [i de grosimea pieselor de
sudat. Parametrii regimului sunt: intensitatea curentului, tensiunea de lucru [i viteza de sudare.
Totodat\, un rol important în realizarea unei suduri de calitate îl au: alegerea sârmei de sudur\, a
fluxului [i a granula]iei acestuia, ele depinzând de materialul pieselor de sudat. De[i exist\ o
standardizare pentru alegerea regimurilor este recomandat ca decizia final\ s\ se ia în urma unor
încerc\ri [i verific\ri.
c. sudarea propriu-zis\ - se realizeaz\ cu ajutorul unei instala]ii. Cea mai important\
component\ a sa este automatul propriu-zis ( tractorul ) care asigur\ avansul constant al sârmei
electrod în zona arcului. Acesta se deplaseaz\ prin intermediul unui mecanism în lungul sudurii
cu viteza de sudare aleas\. În acela[i timp sârma electrod este extras\ din caseta [i împins\ în
zona de sudare trecând printr-un contact electric. Tot pe automat este plasat [i rezervorul de flux
prev\zut cu o conduct\ de aspira]ie [i un aspirator pentru fluxul în exces. Construc]ia automatului
permite executarea sudurilor în pozi]ie orizontal\, cus\turi în linie dreapt\ [i ciculare. Sârma
electrod poate fi înclinat\ atât în direc]ia cus\turii cât [i perpendicular pe aceasta. O alt\
component\ a instala]iei este pupitrul de comand\ care asigur\ conectarea [i deconectarea
sursei de curent de sudare, precum [i alimentarea comenzilor tractorului, având dou\ variante
constructive : pentru curent continuu [i pentru curent alternativ. Sursa de curent a instala]iei o
contituie fie un redresor de sudare, fie un transformator de sudare.

Fig.2.46. Schema sud\rii sub strat de flux

1-bunc\r de flux; 2- pupitru de comand\;
3- duz\ de alimentare cu curent electric;
4- bobin\ de sârma-electrod;
Fig.2.47. Instala]ia de sudare automat\
sub strat de flux
1-table de sudat; 2-flux pres\rat;
3-bunc\r flux;4-sârm\ electrod ;
5-caset\ sârm\;6-role antrenare sârm\;
7-reductor antrenare sârm\; 8-contact
pentru aducerea c.e.; 9-reductor
tractor;10-[ine ghidare tractor; Fig.2.48.
11-tablou comand\;12-motor antrenare Utilaj modern
sârm\;13-motor antrenare tractor; de sudare
14-sudur\;15-zgur\;16-coloan\ tractor; sub strat de
flux

70
Sudarea în mediu de gaze protectoare

Acest procedeu de sudare are caracteristic acoperirea arcului electric cu o p\tur\ de gaz care
asigur\ protec]ia sudurii.
Se diferen]iaz\ urm\toarele variante de sudare :

*cu electrod fuzibil - cu electrod fuzibil - cu electrod nefuzibil - WIG

MIG (metal inert gas) MAG (metal activ gas) (wolfram inert gas) sau
TIG(tungsten inert gas)
tungsten=wolfram(conf.Wil
kipedia)
Elemente caracteristice
gazele folosite la sudarea în mediu de gaz protector izoleaz\ arcul electric format [i baia de
metal topit de ac]iunea aerului [i împiedic\ formarea oxizilor - cazul gazelor inerte, sau
dezoxideaz\ baia - cazul gazelor active reduc\toare. Gazele suflate mai au [i proprietatea de a
concentra asupra metalului de sudat c\ldura degajat\ de arc.
Din categoria gazelor inerte fac parte argonul si heliul, iar din grupa gazelor active pot fi
men]ionete hidrogenul , bioxidul de carbon si azotul.
Gazele protectoare folosite la sudare sunt : gazele inerte, amestecurile de gaze inerte (He+Ar),
gazele active, amestecurile de gaze inerte cu gaze active (He+Ar+CO2).

Fig.2.49. Schema sud\rii în

atmosfer\ protectoare

electrozii [i sârmele electrod sunt alese în func]ie de materialul care trebuie sudat [i de
procedeul ales. Electrozii folosi]i pot fi nefuzibili - wolfram sau ,mai rar, c\rbune - [i sunt înso]i]i de
sârma de adaos corespunzatoare materialului de sudat; sârma-electrod folosit\ numai la sudarea
în mediu de gaz inert trebuie s\ fie de aceea[i compozi]ie cu cea a metalului de baz\. La sudarea
în mediu de CO2, sârma-electrod difer\ de materialul de baz\, deoarece trebuie s\ con]in\ [i
elemente dezoxidante.Acest procedeu nu necesit\ înveli[uri sau fluxuri, astfel încât nu este
necesar\ opera]ia de cur\]ire a sudurii de zgur\.
Instala]ia de sudare
Instala]ia de sudare în mediu de argon cu electrod de wolfram este compus\ din urmatoarele
componente :
 un portelectrod, butelie de argon cu reductor - pentru reglarea presiunii [i debitmetru - pentru
m\surarea debitului de gaz;
 generator de înalt\ frecven]\ - pentru amorsarea arcului electric [i men]inerea acestuia;
 instala]ia apei de r\cire;
 supap\ electromagnetic\ alimentat\ printr-un
transformator auxiliar [i ac]ionat\ de la un buton al
portelectrodului;
 releu de temporizare care men]ine debitul gazului
câteva secunde dup\ întreruperea curentului electric,
astfel încât electrodul s\ fie r\cit în curentul de argon ,
f\r\ s\ se oxideze.

Fig.2.50. Instala]ia de sudare în mediu de gaz protector

1- transformator; 2- derulator; 3- furtun; 4- pistolet;
5- butelie; 6- regulator de presiune

Sudarea cu plasm\
Principiul procedeului
Procedeul este considerat o evolu]ie a procedeului de sudare în mediu de gaz inert cu electrod
de wolfram [i are caracteristic utilizarea temperaturii foarte înalte [i a densit\]ii mari de energie pe
care o are plasma care formeaz\ un arc electric ce este comprimat radial [i alungit axial.
Elemente caracteristice
plasma - se ob]ine în instala]ii speciale numite plasmatroane [i provine din gaze ionizate total
sau par]ial la temperaturi de mii de grade celsius. Ea este compus\ din particule cu sarcini
pozitive [i negative, având o sarcin\ total\ nul\.
Plasma poate fi: plasm\ rece (104...105 0C), plasm\ cald\ (temperatura ajunge la milioane de
grade celsius).
Deoarece are o densitate mare de energie [i temperaturi înalte, plasma poate fi folosit\ la
prelucrarea aliajelor metalice greu prelucrabile sau imposibil de prelucrat prin alte procedee.
plasmatronul este generatorul de plasm\ în care coloana arcului electric este obligat\, sub
ac]iunea unui jet de gaz, s\ treac\ printr-un spa]iu limitat de orificiul unei duze. Exist\ diverse
variante constructive : cu arc direct, cu arc indirect [i cu arc combinat.
Schema de principiu a unui generator de plasm\: arcul electric se formeaz\ între un electrod
de wolfram [i piesa supus\ prelucr\rii. Arcul provoac\ ionizarea gazului [i va fi suflat în afar\ sub
forma unui jet de plasm\ pe suprafa]a piesei. Plasmatronul este un ajutaj de cupru r\cit for]at cu
ap\.
Instala]ia de sudare
Instala]ia cu jet de plasm\ cuprinde :
 sursa de energie pentru formarea arcului;
 convertizoare sau redresoare;
 generatorul de plasm\ (arz\tor) care are în general forma unui pistolet;
 pupitrul de comand\; butelia de gaz plasmogen [i gaz de protec]ie ( argon, heliu, kripton
uneori amestecate cu hidrogen) ;
 sistemul de r\cire cu ap\- necesar pentru r\cirea arz\torului;
Gazele de protec]ie sunt suflate în jurul jetului de plasm\, în vederea ob]inerii unei protec]ii
complete.
Sudura se ob]ine prin topirea marginilor adiacente pieselor de îmbinat, dupa ce în prealabil s-
a format o gaur\ de cheie str\puns\ prin care trece partea axial\ a jetului [i care este
caracteristic\ acestui procedeu.Acest orificiu apare prin împingerea metalului topit spre margini [i
se men]ine datorit\ tensiunii superficiale. Pe m\sura deplas\rii jetului de plasm\ în sensul de
sudare cu viteza vs metalul lichid se solidific\ formând cus\tura.
Prin acest procedeu se sudeaz\ o]eluri înalt aliate, aliaje greu fuzibile.

Fig.2.51. Schema de principiu a unui plasmatron

1- jet de plasm\; 2- ap\; 3- desc\rcare în arc;
4- canale de «r\sucire» a gazului; 5- catod din
metal greu fuzibil; 6- gaz plasmogen; 7- suport de
electrod; 8- camera de desc\rcare;
9-solenoid; 10- anod de cupru.

a b c

Fig.2.52. Instala]ii moderne de sudare

a,b - robo]i de sudare; c- celula robotizat\
DEFECTE {I CONTROLUL ASAMBL|RII SUDATE

Defectele ce apar la asambl\rile sudate pot fi grupate astfel :

a. abateri dimensionale ale cordonului de sudur\
Tip de defect Tip de control
l\]ime neuniform\
supraîn\l]are
concavitate examinare vizual\;
deformarea pieselor sudate control cu [abloane si prin m\surare
dezaxarea marginilor pieselor care se
sudeaz\
b. defecte exterioare ale sudurii
cratere nesudate examinare vizual\
scurgerea metalului de adaos la
r\d\cina cus\turii
rev\rs\ri de metal de adaos pe
suprafa]a metalului de baz\ examinare vizual\
[i analiz\ metalografic\
arderea metalului

fisuri, pori

c. defecte în interiorul cordonului de sudur\

incluziuni de gaze
incluziuni de zgur\
examinare vizual\ [i analiz\ metalo-
lips\ de topire
grafic\ în sec]iunea respectiv\
lips\ de p\trundere
fisuri
defecte de structur\ analiz\ metalografic\
lipsa caracteristicilor mecanice [i
încerc\ri mecanice [i tehnologice
tehnologice impuse

caneluri la suprafa]a tablei în lungul control cu ultrasunete, cu radia]ii

cus\turii Roentgen sau cu radia]ii gamma

Controlul îmbin\rilor sudate se poate realiza prin dou\ categorii de încerc\ri :

1. încerc\ri distructive: probele de sudur\ sunt deta[ate si sunt solicitate pân\ la rupere sau
t\iere.Din aceast\ categorie fac parte încerc\rile mecanice de rezisten]\, încerc\rile de duritate în
cordon [i în zona influen]at\ termic, încerc\ri tehnologice de îndoire precum [i analiza metalografic\.
2. încerc\ri nedistructive: care se efectuez\ asupra pieselor sudate f\r\ distrugerea par]ial\ a
cus\turii.Controlul nedistructiv se face atât prin examinarea vizuala(cu lupe, microscop portativ,
[ubler, [abloane), cît [i prin metode de defectoscopie nedistructiv\ (cu radia]ii X [i gamma, cu
ultrasunete sau control magnetic).
NORME DE TEHNICA SECURIT|}II MUNCII LA SUDARE
la sudarea manual\ cu arc electric

Atât procedeul în sine cât [i instala]iile folosite la sudare pot provoca accidente grave de
munc\ în cazul nerespect\rii stricte a normelor.
 instala]ia electric\ trebuie s\ fie în perfect\ stare [i se verific\ atent înainte de începerea
lucrului;
 se interzice sudarea f\r\ masc\, în caz contrar radia]iile ultraviolete [i infraro[ii, emanate la
crearea arcului electric, afectând grav vederea. Aceste radia]ii pot afecta [i ochii celorlalte
persoane din apropiere, acestea trebuind s\ poarte ochelari de protec]ie atunci când privesc
arcul electric. De regula locul de munc\ se împrejmuie[te cu panouri opace la radia]ii;
 purtarea m\nu[ilor, [or]ului [i ap\r\torilor din piele pentru înc\l]\minte protejeaz\ pielea [i
hainele lucr\torului împotriva stropilor de metal topit care sar în timpul procesului;
 locul de munc\ trebuie s\ fie bine ventilat pentru a proteja lucr\torii din spa]iul respectiv
împotriva gazelor [i prafului emanate la sudarea cu arc electric;

a. b. c. d.
Fig.2.53. Echipament de protec]ie: a. Masc\ de protec]ie cu ecran ; b. Ochelari de protec]ie; c. M\nu[i
de protec]ie; d. Înc\l]\minte de protec]ie

la sudarea sub strat de flux

De[i procedeul în sine este mai " curat "decât sudarea manual\ cu arc electric, instala]iile
folosite la sudare pot provoca accidente grave de munc\ în cazul nerespect\rii stricte a normelor.
 instala]ia electric\ trebuie s\ fie în perfect\ stare [i se verific\ atent înainte de începerea
lucrului;
 purtarea m\nu[ilor, [or]ului [i ap\r\torilor din piele pentru înc\l]\minte protejeaz\ pielea [i
hainele lucr\torului împotriva stropilor de metal topit care pot s\ri în timpul procesului;
 locul de munc\ trebuie s\ fie bine ventilat pentru a proteja lucr\torii din spa]iul respectiv
împotriva gazelor [i prafului emanate la sudarea cu arc electric;