SUDURA ELECTRICA CU ELECTROZI INVELITI

(M.M.A. - Manual Metal Arc)

A. INTRODUCERE
Sudura electrica cu electrozi inveliti este un procedeu de
sudura manual unde caldura necesara procesului se obtine
cu ajutorul unui arc electric,
Arcul electric se produce intre electrodul invelit si
materialul ce urmeaza a fi sudat.
In zona unde se produce arcul electric se degaja o
cantitate mare de caldura ce produce topirea locala a
electrodului (materialul de adaos) i a piesei de sudat
(materialul de baza).
B. CIRCUITUL DE SUDURA
Circuitul de sudura este format in principal din
urmatoarele elemente:
. generator (aparatul de sudura)
!. clestele de sudura)
". electrodul)
#. clestele de masa)
$. cablurile de sudura si de masa
1. SURSA DE PUTERE
%olul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si mentinerii arcului electric care
se realizeaza intre electrod si materialul de baza.
Sudura cu arc electric cu electrozi inveliti se bazeaza pe principiul curentului constant ceea ce
inseamna ca valoarea curentului electric nu trebuie sa se modifice atunci cand distanta dintre electrod si
piesa de sudat se mareste sau se micsoreaza.
&roprietatea principala de baza a unui aparat de sudura cu electrozi inveliti este prin urmare
capacitatea sa de a mentine o valoare cat mai constanta a curentului cand sunt variatii ale lungimii arcului
electric.
Cu c't curentul electric este mai stabil cu atat calitatea cusaturii sudate este mai buna.
In interiorul unui aparat de sudura e(ista un dispozitiv ce are ca scop asigurarea stabilitatii arcului
electric.Acest dispozitiv poate fi de urmatoarele tipuri :
)mecanic(sunt magnetic sau reactanta saturabila )
)electronic(variator cu tiristori sau invertor)
In functie de tipul dispozitivului de reglare a curentului electric e(ista trei tipuri de aparate de sudura
cu arc electric:
) aparate de sudura electromecanice ) transformatoare de sudura*
) aparate de sudura controlate electronic (cu reglaj cu tiristori)*
) invertoare de sudura*
In unct!e "e #$lar!tatea %ur%e! "e #utere %e "!%t!n& ur'at$arele
"$ua cate&$r!!(
a) a#arat "e %u"ura !n curent alternat!)(AC)(
)tensiunea de iesire are o forma sinusoidala (vezi fig) si isi
sc+imba sensul periodic(cu frecventa de $,-z) .
)aceasta tensiune de sudura se obtine prin transformarea
tensiunii de alimentare(cu valoare mare) intr)o tensiune avand
valoarea optima necesara sudurii.

*) a#arat "e %u"ura !n curent c$nt!nuu(DC).

.ensiunea de sudura se obtine prin redresarea tensiunii din
secundarul unui transformator de sudura folosindu)se o punte
redresoare monofazata sau trifazata.
/aca circuitul de sudura este in curent continuu atunci se
poate clasifica in functie de polul care se leaga la materialul de sudat:

*1) #$lar!tatea n$r'ala ("!rect+) ( clestele portelectrod se leaga la polul
negativ al aparatului de sudura iar polul pozitiv se leaga prin intermediul
clestelui de masa la piesa ce urmeaza a fi sudata. Caldura produsa de arcul
electric este concentrata pe piesa de sudat producand topirea locala a
acesteia.in acest fel, pe masura ce materialul metalic al electrodului se topeste,
se asigura patrunderea lui in materialul piesei de sudat.
*,) #$lar!tate !n)er%a: clestele portelectrod se conecteaza la polul
pozitiv al aparatului iar clestele de masa la polul negativ. Caldura
degajata de arcul electric se concentreaza in special pe electrod. 0iecare
tip de electrod necesita un anumit tip de curent (alternativ sau
continuu) si in cazul curentului continuu se impune utilizarea unei
anumite polaritati.
Alegerea incorecta a curentului electric (AC1/C) sau a
polaritatii poate duce la la instabilitatea arcului electric si va influenta
negativ calitatea cusaturii sudate.
,) Cle%tele #$rt-electr$"
Are doua functii de baza:
) sa asigure o legatura electrica foarte buna intre sursa de sudura si
electrod
) sa asigure o izolatie electrica buna astfel incat utilizatorul sa fie
protejat de eventualele socuri electrice*
-) Electr$"ul
Are doua parti componente:
) partea metalica ce are rolul de a conduce curentul electric si de a furniza materialul metalic de
adaos necesar procesului de sudura*
) invelisul electrodului are rolul de a asigura stabilitatea arcului electric si de a proteja baia de
sudura*
.-/) Ca*lur!le "e %u"ura %! cle%tele "e 'a%a
Au rolul de a realiza circuitul electric de sudura.Alegerea lungimii si sectiunii cablurilor de
sudura se face in functie de curentul ma(im de sudura debitat de aparatul de sudura.
Clestele de masa trebuie sa asigure un contact electric solid intre el si piesa de sudat.
C) DISPOZITIVELE 0ARC 1ORCE02 03OT START02 0ANTI STIC40
Aparatele de sudura pot fi dotate cu dispozitive care sa asigure o calitate sporita a cusaturii sudate
si sa usureze utilizarea lor:
) dispozitivul 0ARC 1ORCE0 favorizeaza transferul picaturilor de metal topit de la electrod la
materialul de baza, prevenind de asemenea intreruperea arcului electric atunci cand picaturile fac scurt)
circuit intre electrod si piesa de sudat.
) dispozitivul 03OT START0 favorizeaza amorsarea arcului electric prin furnizarea unui curent
!
de sudura cu o valoare mai mare la fiecare noua sudura.
) dispozitivul 0ANTI STIC40 intrerupe automat curentul de sudura in momentul in care
electrodul se lipeste de piesa sudata, permitand astfel dezlipirea usoara a acestuia fara a)l deteriora.
D) ELECTROZII INVELITI
1.1Caracter!%t!c!
Electr$5!! !n)el!t! %unt $r'at! "!n (
) materialul metalic de adaos)are rolul de a furniza materialul de adaos necesar procesului de
sudura. 2aterialul utilizat depinde de calitatea materialului de baza si anume pentru otel carbon, la care
sudura cu electrozi inveliti este foarte raspandita ,el este dintr)un otel carbon moale(cu continut redus de
carbon).In timpul sudarii materialui de adaos se topeste inaintea invelisului.
) invelisul 3 este cea mai importanta parte a electrodului a carei principal4 functie este de a
asigura protejarea cusaturii sudate in timpul sudarii.
Invelisul actioneaza asupra cusaturii in mai multe moduri si anume:
) prin incalzire se volatilizeaza si modifica atmosfera din zona baii de sudura:
) prin topire 3fiind mai usor decat metalul topit pluteste pe deasupra baii de sudura
) contine substante ce ajuta la purificarea materialului de baza *
) poate contine metale care sa formeze aliaje cu materialul de baza*
) poate contine material de adaos sub forma de pulbere in scopul cresterii cantitatii de
material de adaos depus.
SUDURA IN MEDIU PROTECTOR DE 6AZ CU ELECTROD NE1UZIBIL DIN TUN6STEN
(TI6- Tun&%ten Inert 6a5)
a) INTRODUCERE
Sudura in mediu protector de gaz cu electrod din
tungsten(5olfram) este o procedura de sudura in care
caldura necesara sudurii este furnizata de arcul electric ce
se produce intre electrodul infuzibil si piesa de sudat.
6lectrodul infuzibil este fabricat din tungsten
(5olfram) sau dintr)un aliaj ce contine tungsten.
7aia de sudura este protejata de un gaz inert ce este
adus 8n zona de sudura prin intermediul tortei port)
electrod.
Sudura .I9 poate fi:
) fara material de adaos ) se realizeaza topirea
locala a materialelor ce urmeaza a fi sudate (pentru table cu grosimi de ma(im ,,: mm).
) cu material de adaos ) se realizeaza topirea locala a materialului de baza si a materialului de
adaos.
*) C!rcu!tul "e %u"ura
6ste format din :
) aparatul de sudura (generator)
) torta port)electrod cu cablu de sudura
) butelie gaz inert cu regulator de presiune
) cleste de masa cu cablu de masa
) materialul de adaos
) unitate de racire cu apa
,. SURSA DE PUTERE
"
%olul sursei de putere este de a furniza energia necesara amorsarii si mentirnerii arcului electric care
se realizeaza intre electrodul infuzibil si materialul de baza.
In interiorul unui aparat de sudura e(ista un dispozitiv ce are ca scop asigurarea stabilitatii arcului
electric.Acest dispozitiv poate fi de urmatoarele tipuri :
)mecanic(sunt magnetic )
)electronic(variator cu tiristori sau invertor)
In functie de tipul dispozitivului de reglare a curentului electric e(ista doua categorii de aparate de
sudura .I9:
a) a#arat "e %u"ura !n curent alternat!)(AC)(
)tensiunea de iesire are o forma dreptung+iulara si isi sc+imba sensul periodic cu frecvente cuprinse intre
!,)!,,-z) .
b) a#arat "e %u"ura !n curent c$nt!nuu(DC).
.ensiunea de la bornele aparatului este continua si se obtine
cu ajutorul unor dispozitive capabile sa transforme semnalul
curentul1tensiunea din alternativ in continuu.
/aca curentul de sudura este continuu el poate fi clasificat
dupa polaritate:
b) polaritatea normal4: tor;a se leaga la polul negativ al aparatului de
sudura iar polul pozitiv se leaga prin intermediul clestelui de masa la piesa ce
urmeaza a fi sudata.
Caldura produsa de arcul electric este concentrata pe piesa de sudat
producand topirea locala a acesteia. Sudarea cu polaritate normala se
utilizeaza pentru aproape toate materialele si aliajele cu e(ceptia aluminiului
i a aliajelor sale care se sudeaza cu polaritate inversa.
b!) polaritate inversata:torta se conecteaza la polul pozitiv al
aparatului iar clestele de masa la polul negativ. Caldura degajata de arcul
electric se concentreaza in special pe electrod ceea ce impune sudarea cu
curenti mici de sudura pentru a evita arderea electrodului infuzibil.
6(ista o familie de surse de sudura cu curent continuu la
care nu conteaza polaritatea curentului i care se numesc suruse
de curent continuu modulat sau pulsatoriu.
Curentul continuu modulat sau pulsatoriu se obtine prin
suprapozarea peste curentul continuu de baza a unui curent
pulsatoriu (de obicei cu forma de und4 dreptung+iular4) in scopul
obtinerii unui arc de sudura pulsant.
Acest tip de curent de sudura se utilizeaza in situatiile in
care se doreste sudarea a doua materiale foarte subtiri caz in care
este necesar un control total al acestuia.
,) T$rta cu electr$" "e tun&%ten
.orta cu electrod de tungsten este un cleste special care este legat la unul din
#
polii sursei de sudura precum si la butelia cu gaz inert(prin intermediul unui tub continuu racordat la
regulatorul de presiune) si care fi(eaza electrodul infuzibil prin intermediul une pensete elastice.
.ortele pot fi:
) cu racire normala (pentru curenti mici de sudura))racirea este asigurata de gazul inert ce
trece prin torta*
) cu racire fortata (pentru curenti mari de sudura !,,)$,,A))racirea se realizeaza cu apa *
-) Mater!alul "e a"a$%
<n functie de grosimea materialelor sudate se poate folosi sau nu material de adaos. Acesta este
adus manual 8n zona baii de sudura unde este topit si inglobat in materialul de baza.
Calitatea materialului de adaos se alege in functie de materialul de baza si contine o cantitate mic4
de material dezo(idant sau alte materiale ce au ca scop imbunatatirea proprietatilor cusaturii sudate.
.) Butel!e "e &a5 !nert cu re"uct$r "e #re%!une
Circuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din:
) un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte)*
) un manometru ce indica presiunea gazului inert din butelie
) un regulator de gaz
) un electroventil care desc+ide sau inc+ide circuitul (in cazul in care torta este
prevazuta cu buton pentru controlul ellectroventilului=*
/) Cle%tele "e 'a%a %! ca*lul "e 'a%a
) are rolul de a realiza legatura electrica dintre dintre sursa de sudura si materialul de sudat*
) sectiunea cablului se alege in functie de lungimea necesara si de curentul ma(im de sudura*
7) Un!tatea "e rac!re cu a#a
) este utilizata pentru racirea tortei cand se sudeaza cu curenti mari de sudur4 cu tor;e speciale cu
r4cire cu ap4*
C) 6a5ul #r$tect$r !nert
%olul sau este de a asigura un scut protector de gaz inert intre baia de sudura si mediul ambiant.
9azul protector are influente diferite asupra asupra baii de sudura in functie de compozitia
c+imica a acestuia.9azele utilizate sunt:argon, +eliu, amestec argon)+eliu sau argon)+idrogen.
6ste foarte indicat ca gazul inert sa fie foarte curat deoarece impuritatile pot afecta calitatea
sudurii.
Ar&$nul( ) este ieftin*
) arcul este relativ stabil*
) piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor subtiri
3el!ul
Arcul pretejat cu gaz inert +eliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat +eliul se
recomanda la sudarea materialelor cu conductivitate termica ridicata.0iind mai usor decat argonul se
impune utilizarea unei cantitati sporite de +eliu pentru a asigura o buna protectie a baii de sudura .
Amestecul argon) +eliu asigura proprietati intermediare si se comporta in functie de procentajul
celor doua gaze.
D. Electr$"ul !nu5!*!l
Sunt mai multe tipuri de electrozi infuzibili:
- electr$5! "!n tun&%ten #ur.
- sunt utilizati cu curenti de sudura relativ mici,mentinand un arc relativ stabil
) sunt cei mai ieftini electrozi infuzibili
- electr$5! "!n al!a8 tun&%ten-t9$r!u
) se utilizeaza pentru curenti mari
) arcul se amorseaza usor si ramane relativ stabil
) se recomanda la sudarea otelului cu curent continuu cu polaritate normala
-electr$5! "!n al!a8 tun&%ten-5!rc$n!u
) se utilizeaza pentru sudarea manuala a aluminiului ,magneziului si aliajelor acestora cu
curenti mici)medii.
$
-electr$5! "!n cer!u
) asigura o buna patrundere a sudurii
E.S!%te'ul "e a'$r%are a arculu!
) a'$r%are cu rec)enta 'are (31 %tr!:e)
Curentul de amorsare este furnizat de un generator de curent cu frecventa mare al carui curent se
suprapunerea peste curentul de sudura* puterea dezvoltata de acest generator este mica dar suficienta
pentru a permite amorsarea arcului de la distanta.
&entru a se utiliza acest sistem de amorsare (-0 stri>e) este necesara o torta avand un buton prin
apasarea caruia se declanseaza sistemul de amorsare.
- a'$r%are cu un arc-#!l$t
In acest caz amorsarea se face cu ajutorul unui arc)pilot ce se produce intre electrodul infuzibil si
cel au(iliar.6lectrodul au(iliar are o forma inelara si se afla pe duza tortei.Sistemul se utilizeaza in
instalatiile de sudura .I9 automate.
- a'$r%area #r!n r!"!care (LI1T)
Amorsarea se face prin intermediul unui dispozitiv ce furnizeaza un curent cu valoare mica
(pentru a nu deteriora electrodul de tungsten) atunci cand electrodul este in contact cu piesa de sudat. ?a
indepartarea electrodului de piesa se realizeaza un arc electric. Sursa de putere mareste automat curentul
de sudura pana la valoarea necesara sudarii materialului.
Contactul dintre electrod si material poate duce la contaminarea sudurii.
- a'$r%area #r!n 5&ar!ere (SCRATC3)
Amorsarea arcului electric se face prin atingerea electrodului infuzibil de materialul ce urmeaza a
fi sudat.&rin contactul dintre electrod si piesa se poate contamina baia de sudura si astfel este afectata
calitatea sudurii.
1. Mater!ale %u"ate #r!n #r$ce"eul TI6
In principal procedeul .I9 se utilizeaza pentru sudarea otelului ino(idabil, nic+elului, cuprului,
aluminiului, magneziului si aliajelor acestora.
Otelul !n$;!"a*!l ) se sudeaza in curent continuu cu polaritate directa.6ste poosibila sudarea materialelor
avand grosimi de pana la !,$mm fara utilizarea de material metalic de adaos.
Alu'!n!ul %! al!a8ele %ale
Se sudeaza in curent alternativ (AC) cu un curent de o frecventa foarte mare.
Se recomanda indepartarea o(idului de aluminiu folosind o perie sau prin metode c+imice.
Sudura .I9 este utilizata pentru sudarea otelurilor carbon sau aliate,nic+elului si aliajelor
sale,cuprului si aliajelor sale precum si a titenului si metalelor .&entru a suda aceste materiale se
utilizeaza curent continuu cu polaritate directa.
SUDURA CU ARC ELECTRIC IN MEDIU PROTECTOR DE 6AZ 2 CU MATERIAL DE
ADAOS (MI6-MA6)
SUDURA SUB STRAT DE 1LU<(1LU<)
A. INTRODUCERE
Sudarea cu fir metalic continuu in mediu protector
de gaz (metal inert gaz)M.I.6. respectiv metal activ gaz )
M.A.6.) este un procedeu de sudura in care caldura
necesara sudurii se obtine prin intermediul arcului electric
ce se produce intre materialul de adaos si cel de baza.
7aia de sudura este alimentata continuu cu material
de adaos i este protejata cu un gaz ce poate fi inert (2I9)
sau activ (2A9).
In situatia in care se utilizeaza material de adaos
sarma cu inima de flu( procedeul de sudura se numeste sudura sub stra de flu( (0?@A). <n aceast4 situa;i
nu se mai utilizeaz4 gaz protector.
B
B. CIRCUITUL DE SUDURA
) Sursa de putere
!) .orta de sudura
") 2ecanismul de antrenare a materialului de adaos
#) @nitatea de racire cu apa
$) %ezervorul cu gazC regulator de presiune
B) Cleste de masa cu cablu*
1) Sur%a "e #utere
%olul sursei de putere este:
) de a furniza curentul necesar amorsarii si mentinerii arcului electric ce
se formeaza intre materialul de adaos si piesa de sudat*
) de a alimenta baia de sudura cu material de adaos*
Spre deosebire de 22A si .I9 e(ista doua marimi reglabile la sursa de putere
2I9)2A9:
) intensitatea arcului electric(se regleaza prin modificarea tensiunii de
sudura)*
) viteza de avans a sarmei de sudura*
Sursele de sudura pot fi de doua tipuri:
a) Sur%a "e curent c$nt!nuu(DC)
Sunt cele mai utilizate surse de curent pentru sudura de tip 2I9)2A9 deoarece asigura o valoare
constanta a curentului de sudura fapt ce asigura o buna stabilitate a arcului electric.
&rin reglarea curentului de sudura i a vitezei de avans a sarmei se obtine transferul picaturilor de
metal topit in doua moduri:Darc scurtD sau EspraF arcD.
*) Sur%a "e curent c$nt!nuu #ul%at$r!u
Curentul pulsatoriu forteaza desprinderea rapida a picaturilor de metal topit de pe materialul de adaos.
&entru realizarea stabilitatii arcului electric se impune o reglare precisa a curentului de sudura si a vitezei
de avans.
a1) #$lar!tatea "!recta
.orta este conectata 8n acest caz la polul negativ al sursei si piesa de sudat la polul pozitiv. Acest
tip de legatura este utilizat la sudura sub strat de flu( (0?@A)
a,) #$lar!tatea !n)er%a
.orta este conectata la polul pozitiv al tortei si piesa de sudat este conectata la polul negativ.
,) T$rta MI6-MA6
Are rolul de a permite trecerea materialului de adaos in zona baii de
sudura, a gazului protector si a curentului de sudura. Cablul tortei este alcatuit
din cablu de sudura, cabluri de control, tub de gaz, tevi de circulare a apei de
r4cire (daca este cazul) i tubul de g+idare a sarmei de adaos.
.ortele de sudura 2I9)2A9 racite cu apa se utilizeaza cand curentul de
sudura depaseste valoarea de $,,A.
.ortele r4cite natural se utilizeaza pentru curenti de pana la ",,A.
-) S!%te'ul "e a)an% al 'ater!alulu! "e a"a$%
%olul sistemului de avans este de a asigura avansarea sarmei de sudura catre
baia de sudura.
6ste constituit dintr)un mecanism format din motorul electric de curent
continuu ce actioneaza un reductor cu roti dintate .
G
&ot fi: ) cu doua role *
) cu patru role *
Sistemul de avans prevazut cu patru role asigura o viteza de avans mai uniforma decat cel cu doua
role .
.) S!%te'ul "e rac!re
Se utilizeaza pentru racirea tortei cand curentul de sudura depaseste ",,, 8n scopul de
a preveni supraincalzirea tortei.6ste format dintr)o pompa de circulatie si un radiator ventilat.
/) Butel!e "e &a5 !nert cu re"uct$r "e #re%!une
Circuitul de alimentare cu gaz este alcatuit din:
) un rezervor cu gaz inert (sau amestec de gaze inerte)*
) un manometru ce indica presiunea gazului inert din butelie*
) un regulator de gaz*
) un electroventil care desc+ide sau inc+ide circuitul (in cazul in care
torta este prevazuta cu buton pentru controlul electroventilului=*
7) Cle%tele "e 'a%a %! ca*lul "e 'a%a
) are rolul de a realiza legatura electrica dintre dintre sursa de sudura si materialul de sudat*
) sectiunea cablului se alege in functie de lungimea necesara si de curentul ma(im de sudura*
C) 6a5ul #r$tect$r
%olul sau este de a asigura un scut protector de gaz intre baia de sudura si mediul ambiant. Sunt
doua tipuri de gaze protectoare care sunt mai des utilizate :
) gaze inerte: argon, +eliu, amestec de argon cu +eliu*
) gaze active: dio(id de carbon, amestec de dio(id de carbon cu argon, amestec de argon
cu o(igen.
Ar&$nul - este ieftin*
) arcul este relativ stabil*
) piesa de sudat este mentinuta mai rece fapt ce permite sudarea materialelor subtiri*
3el!ul
Arcul pretejat cu gaz inert +eliu degaja o cantitate sporita de caldura astfel incat +eliul se
recomanda la sudarea materialelor cu conductivitate termica ridicata.0iind mai usor decat argonul se
impune utilizarea unei cantitati sporite de +eliu pentru a asigura o buna protectie a baii de sudura .
D!$;!"ul "e car*$n
6ste un gaz activ. Are ca dezavantaj faptul ca nu asigura un arc stabil, dar asigura in sc+imb o
buna patrundere a sudurii.
A'e%tecur!le "e &a5e act!)e
Au proprietati intermediare celor ale gazelor ce intra 8n componenta lor i 8n plus, adaug4 diferite
elemente (atomi a acestor elemente) 8n baia de sudur4.
D. Mater!alul "e a"a$%
Se prezinta sub forma de sarma care trebuie sa fie curata, fara urme de grasimi sau o(izi.
Sar'a $*!%nu!ta( are de obicei aceeasi compozitie cu a materialului de baza si are in plus
inglobate elemente care asigura purificarea zonei sudate(antio(idanti,etc).
Sar'a tu*ulara( are un miez format din pulberi ce au acelasi rol ca si invelisul electrozilor.
2iezul poate fi: rutilic, bazic, etc. Se utilizeaza pentru sudura sub strat de flu(. Asigura o mai buna
stabilitate a arcului si o mai buna patrundere dec't sarma obisnuit4.
E. Mater!ale %u"ate #r!n #r$ce"eul MI6-MA6
1) Otelur! car*$n $*!%nu!te
) se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata. Ca gaz protector se utilizeaza dio(idul
:
de carbon sau amestecuri de argon cu dio(id de carbon in diferite proportii (cea mai des utilizata este :,H
argon, !,H CI!)
@tilizarea de sarma cu adaos de siliciu sau mangan va favoriza eliminarea impuritatilor din
materialul de baza.
,) Otelur! !n$;!"a*!le
) se sudeaza cu curent continuu si cu polaritate inversata.
9azul protector este un amestec de argon cu CI! sau argon cu o(igen (procentul de argon nu
trebuie sa coboare sub J:H).
-) Alu'!n!ul =! al!a8ele %ale
Se sudeaza cu curent continuu sau curent continuu pulsatoriu cu polaritate inversata.
9azul protector utilizat seste argonul pur sau un amestec de argon si +eliu (KA%I9IL).
.) Alte 'ater!ale
&rin procedeul 2I9)2A9 pot fi sudate materiale cum ar fi nic+el, cupru, sau aliajele lor. Se
sudeaza in curent continuu cu polaritate inversata.
&rin procedeul de sudura 2I9)2A9 se pot suda, in general, materiale metalice avand grosimea
de ma(im $)B mm.
&entru grosimi mai mari se recomanda utilizarea procedeului de sudura .I9.

ELECTROZII INVELITI
Caracter!%t!c!
Electr$"ul
Are doua parti componente:
) partea metalica ce are rolul de a conduce curentul electric si de a furniza materialul metalic de adaos necesar
procesului de sudura*
) invelisul electrodului are rolul de a asigura stabilitatea arcului electric si de a proteja baia de sudura*
Electr$5!! !n)el!t! %unt $r'at! "!n (
) materialul metalic de adaos)are rolul de a furniza materialul de adaos necesar procesului de sudura. 2aterialul
utilizat depinde de calitatea materialului de baza si anume pentru otel carbon, la care sudura cu electrozi inveliti este foarte
raspandita, el este dintr)un otel carbon moale (cu continut redus de carbon). In timpul sudarii materialui de adaos se topeste
inaintea invelisului.
) invelisul 3 este cea mai importanta parte a electrodului a carei principala functie este de a asigura protejarea cusaturii
sudate in timpul sudarii.
Invelisul actioneaza asupra cusaturii in mai multe moduri si anume:
) prin incalzire se volatilizeaza si modifica atmosfera din zona baii de sudura*
) prin topire 3fiind mai usor decat metalul topit pluteste pe deasupra baii de sudura*
) contine substante ce ajuta la purificarea materialului de baza *
) poate contine metale care sa formeze aliaje cu materialul de baza*
) poate contine material de adaos sub forma de pulbere in scopul cresterii cantitatii de material de adaos
depus.
J
Ar&u'ente "e )an5are electr$5!
LINCOLN ELECTRIC este o firma americana recunoscuta n plan international, cu vechime peste 100
de ani n producerea de tehnica si materiale de sudura.
Electr$5!! 'arca LINCOLN au ur'at$arele a)anta8e(
) a'$r%are %! rea'$r%are u%$ara a arcului de sudura*
) arc %ta*!l2 %tr$#!re $arte re"u%a2 5&ura %e "eta%ea5a u%$r2 a%#ect e%tet!c al c$r"$nulu! "e %u"ura>
) %u"a*!l! !n t$ate #$5!t!!le*
) au un continut scazut de +idrogen difuzibil (-/2M$ ml1,,g) fata de cei de la /@C.I? (-/2M, ml1,,g)* de
aici rezulta o cal!tate %u#er!$ara a c$r"$nulu! "e %u"ura2 ara #$r$5!tat!*
) electrozii superbaz, '$"el Ba%$.? %e #$t %u"a %! !n curent alternat!)* in general electrozii superbaz sau bazici se
sudeaza numai in curent continuu*
) u'e5!re e;celenta a #eret!l$r r$%tulu!2 ara ar%ur! 'ar&!nale*
) unele modele de electrozi sunt amabalate in pac+ete tip Sa+ara %eadF&ac> (vidate) asigurand #a%trarea ace%t$ra !n
*une c$n"!t!!*
) electrozii de ino( Ar$%ta %e $l$%e%c !n &eneral #entru %u"are la #$5!t!e, cei din gama L!'ar$%ta #entru %u"are
!n atel!ere2 !n #$5!t!e $r!5$ntala.
,