Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Procedeul MAG/MIG

1 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

18.1.GENERALITATI
18.1.1.CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARE
Sudarea n mediu de gaze poate fi clasificat dup mai multe criterii: Dup tipul electrodului: sudare cu electrod fuzibil; sudare cu electrod nefuzibil. Dup natura gazului de protecie, sudarea se poate desfura: n gaz inert; n gaz activ; n amestecuri de gaze. Dup forma arcului: sudare cu arc electric liber; sudare cu arc electric constrns (plasma). Dup felul aportului materialului de adaos: sudare fr material de adaos; sudare cu material de adaos. Sudarea cu material de adaos poate fi realizata prin: introducerea acestuia din exterior; introducerea acestuia prin arc (electrod al arcului). Dup felul srmei electrod folosit la sudare distingem: sudare cu srma plin; sudare cu srma tubular; sudare cu srma plin i flux magnetizabil.

Fig.18.1.1.Clasificare
2 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Sub aspect tehnic posibil i economic aceste variante se grupeaz n patru procedee principale de sudare n mediu protector de gaze: WIG - wolfram inert gaz; MIG - metal inert gaz; MAG - metal activ gaz; PL - cu plasm.

Fig.18.1.2.Procedee de sudare in mediu protector de gaze Sudarea MIG realizeaz arcul electric ntre srma electrod i materialul de baz, srma electrod trecnd prin piesa de contact, mpins de un mecanism de avans cu role. Gazul inert sau gazul activ asigur protecia arcului. Procedeul de sudare MIG (Metal Inert Gas) este o metod bine cunoscut azi care ofer numeroase avantaje fa de alte metode de sudare, unul din acestea fiind economisirea timpului. n sudarea MIG o srm fuzibil- electrod este alimentat n mod automat n baia de sudur cu o vitez prealeas i care determin curentul de sudare. In acest procedeu nveliul de zgur protectoare care la sudare cu electrozi nvelii asigur stabilitatea arcului, e nlocuit de o ptur de gaz inert, care e dirijat ctre arc printr-un bec. Sudarea MIG produce mbinri uniforme n orice metale n uzul comun n ateliere de producie n orice grosimi de tol.

3 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013 18.1.2.GAZE UTILIZATE LA SUDARE

Dintre gazele inerte cele mai folosite sunt argonul i heliul. Dintre gazele active cele mai folosite sunt dioxidul de carbon, hidrogenul i uneori acestea n combinaii cu azotul i oxigenul. Densitatea fa de aer i potenialul de ionizare sunt date n acelai tabel. Se constat ca heliul este cel mai uor gaz folosit la sudare. Din acest motiv asigurarea proteciei bii cu ajutorul heliului trebuie fcut cu un debit de heliu aproape dublu dect debitul necesar proteciei cu argon, ntruct acesta are tendina de a se ridica de la locul sudrii n condiiile n care sudura se execut n plan orizontal. Potenialul de ionizare al heliului fiind mai mare dect al argonului, acesta necesit o tensiune mai mare a arcului pentru asigurarea stabilitii procesului. Tensiunea mai mare a arcului atrage pn la urma o putere a arcului electric mai mare. Arcul arde mai linitit n argon dect n heliu. Hidrogenul nu se folosete la sudarea aliajelor de aluminiu, cupru, magneziu fiindc se dizolv n cantiti mari n baia de sudur formnd pori i fisuri n mbinare. De asemenea, hidrogenul nu se folosete nici n amestecuri cu alte gaze la sudarea acestor materiale. El poate fi folosit la sudarea tuturor materialelor metalice, n afara celor enumerate, prin procedeul atom arc sau cu hidrogen atomic. Dioxidul de carbon este un gaz activ avnd efect oxidant asupra unor materiale din baia de sudur. Tabelul 18.1.1.

n tabelul 18.1.2 se dau principalele gaze sau amestecuri de gaze pentru sudare i domeniul lor de folosire:

4 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013
Tabelul 18.1.2.

18.1.3.SRME DE SUDUR
Srmele folosite au diametrele: 0,6; 0,8; 1,2; 1,6; 2,5 i 3 mm. Valorile intensitii curentului care face trecerea de la o variant de sudare la alta sunt date n tabelul 18.3.1. Tabelul 18.1.3.

Fig.18.1.3.Srme de sudare

5 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

18.2.ECHIPAMENTUL DE SUDARE 18.2.PROCEDEUL DE SUDARE MIG/MAG

18.2.1.GENERALITI
Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte incepand cu anul 1947, cand pe piata din SUA au aparut primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci se numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la Shielded Inert Gas Metal Arc (poate fi echivalata cu sudarea MIG). In anul 1952, inginerii rusi au folosit pentru prima data CO2 (dioxid de carbon) la sudare, astfel a luat nastere procedeul cunoscut astazi ca si sudarea MAG. In scurt timp, acest procedeu s-a raspandit cu repeziciune in Europa vestica pentru sudarea otelurilor nealiate si slab aliate. Totusi, odata cu scaderea pretului la argon in anii `60, a inceput sa se utilizeze si amestecuri de gaze, iar utilizarea acestora s-a extins tot mai mult de-a lungul anilor. In prezent este posibila sudarea MIG/MAG la standarde de calitate superioare si cu productivitate ridicata. In decursul ultimilor ani, sudarea MIG/MAG a castigat o importanta tot mai mare, nu doar pentru sudarea otelurilor de constructii nealiate si slab aliate, ci si pentru sudarea aluminiului si a otelurilor inalt aliate datorita tehnologiei arcului electric pulsat. Datorita caracteristicilor speciale, cum ar fi: rata ridicata de depunere, patrundere adanca, rentabilitate mare, manevrare usoara, mecanizare completa etc., sudarea MIG/MAG ofera multe avantaje fata de alte procedee de sudare.

18.2.2.PRINCIPIUL SUDARII MIG/MAG.

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp material de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG de ex. argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO2, sau amestercuri Ar cu CO2, si/sau O2) . Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid de carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon pur. Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si este condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a cazurilor polul pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire. Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric si protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.
6 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Fig.18.2.1.Principiul de sudare

18.2.3.INSTALAIA DE SUDARE MIG/MAG

Fig.18.2.2.Instalatia de sudare MIG/MAG

7 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Fig.18.2.3.Instalatia de sudare 1. Sursa de curent de sudare 2. Dispozitivul de avans la sarmei 3. Pachetul de furtune de legatura 4. Pistoletul de sudare manuala 5. Sistemul de racire 6. Butelia de gaz

18.2.3.1.VARIANTE CONSTRUCTIVE
Sistem compact dispozitivul de avans al sarmei este incorporat in sursa de sudura; distanta de la sursa la locul de munca este limitata de lungimea pistoletui; sarma este impinsa.

8 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Fig.18.3.4. Sistem cu derulator separat dispozitivul de avans al sarmei este exterior sursei de sudura; distanta de la sursa la locul de munca este data de lungimea pachetului de furtune dintra sursa si DAS si de lungimea pistoletui; sarma este impinsa Sistem Push-Pull sarma este trasa si impinsa lungimea pistoletului poate fi mult mai mare exista si in varianta compacta si in varianta cu derulator separat

Fig.18.2.5.

9 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

18.2.4.SURSE DE CURENT PENTRU SUDAREA MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul puls la sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este necesar ca polul negativ sa fie la sarma). Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui set parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18 36 trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar fi sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu ajutorul unui potentiometru. La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca sursa de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate datele tehnice ale instalatiei. Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal, pe placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La interpretarea informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de temperatura mediului ambiant care poate fi 25 sau 40 C. La susele FRONIUS informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a mediului inconjurator de 40C. Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la 360 A.

18.2.5.DISPOZITIVUL DE AVANS AL SRMEI

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare. Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent continuu fie cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o durabilitate ridicata. In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role prezinta avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se folosesc aliaje de aluminiu sau sarme tubulare. Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min.

10 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Fig.18.2.6.Dispozitivul de avans

Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale sistemului de alimentare. Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea ireprosabila cu sarma. Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului sarmei. Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale canalului: Canal trapezoidal neted: Fe CrNi sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat Canelura semicirculara, neteda: Aluminiu si aliajele sale CuSi3 sarme din bronz Canelura semicirculara, striata (randalinata): sarme tubulare din diferite aliaje

18.2.6.PISTOLETUL DE SUDARE
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor, din aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce costurile de exploatare.

11 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele mecanizate. Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull. In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu racire cugaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de sudare si de durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de peste 300 A se recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire (pentru o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile). La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor pistolete de sudare racite cu lichid de racire.

Fig.18.2.7.Pistoletul de sudare

12 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

18.3.TEHNOLOGII DE SUDARE
18.3.1.INSTALATII DE SUDARE MIG/MAG CU REGLARE IN TREPTE

Fig.18.3.1.Schema instalatiei Transformator cu comutator de tensiune Transformatorul converteste tensiunea inalta a retelei (400 V) intr-o tensiune mai joasa (max. 100V), la un o intensitate a curentului de mult mai mare. Transformatorul este format dintr-un miez de fier si 2 bobine (bobina primara si bobina secundara). Diferenta dintre numarul diferit de spire stabileste raportul dintre tensiunea de intrare si cea de iesire. Cu ajutorul comutatorul de tensiune, se poate regla tensiunea de iesire, prin diferite racorduri la bobina primara. Redresor Redresorul are sarcina de a transforma curentul alternativ monofazat sau trifazat in curent continuu rectificat, necesar pentru sudarea MIG/MAG. Transformarea se face printr-un montaj corespunzator de diode. Diodele sunt elemente semiconductoare, a caror rezistenta electrica depinde de directia curentului. In directia de curgere, curentul electric este lasat sa treaca (rezistenta electrica tinde spre 0), in timp ce in directia opusa, trecerea curentului electric este blocata (rezistenta electrica tinde spre infinit). Bobina de inductanta Bobina de inductanta are sarcina de a atenua varfurile intensitatii curentului. Efectul acestei atenuari este reducerea stropilor si imbunatatirea stabilitatii arcului electric.
13 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Bobina de inductanta este construita din spire de sarma izolate in jurul unui miez de fier. Campul magnetic generat contracareaza fluctuatiile puternice si are un efect atenuator.

18.3.2.PRINCIPIUL SUDARII IN CURENT PULSANT

Sursa de curent cu tranzistori in circuitul primar - cu invertor Caracteristica surselor de curent cu invertor este aceea ca transformatorul de sudare poate fi aranjat abia dupa transistorul de comutare. Motivul pentru aceasta este faptul ca greutatea si volumele transformatoarelor, depind de frecventa la care lucreaza acestea. Sursele de curent cu invertor beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si dimensiune mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de transportat. Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita volumului lor mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici. Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%). Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a retelei sa fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma a converti). Tensiunea existenta va fi transformata intr-o frecventa inalta cu comutatorul cu transistori. Tensiunea de iesire a transformatorului va fi in cele din urma inca odata redresata. Sudarea in impulsuri se utilizeaza tot mai mult la o multime de materiale ( materiale nealiate si slab aliate, oteluri inalt aliate cat si la aliaje pe baza de nichel) Avantaje: Sudare fara stropi sau cu stropi extrem de putini cu stropi putini in intregul domeniu de viteza de avans a sarmei Nu exista zona arcului tranzitoriu Extinderea domeniului de lucru (pot fi sudate materile pana la o grosime de 0,8 mm) Controlul patrunderii Posibilitatea sudarii tablelor subtiri cu sarme de diametru mai mare Dezavantaje: Preturi de achizitie mai ridicate. Sudarea in impulsuri se caracterizeaza printr-o topire, stabila si lipsita de stropi sau cu stropi foarte putini, a materialui de adaos.

14 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

18.3.3.SURSE DE CURENT PENTRU SUDAREA IN CURENT PULSANT

Odata cu dezvoltarea electronicii si utilizarii ei tot mai mult in technologia costructiei echipamentelor de sudare uu fost dezvoltate asa numite sisteme de reglare in bucla inchisa, care mentin curentul si tensiunea de sudare constanta fara ca acesti parametri sa depinda de modificarea tensiunii retelei si a lungimii cablului de alimentare. Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este si faptul ca tipul transformatorului si/sau al droselului de iesire nu influenteaza caracteristicile de sudare. Aceste aspecte deschid de fapt posibilitati nelimitate de a influenta calitatea procesului de sudare chiar din proiectarea si constructia echipamentului de sudare.

18.3.4.GAZE DE PROTECTIE
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei. Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza: Starea arcului electric Transferul materialului de adaos Rata de depunere Forma baii de sudare Adancimea patrunderii Compozitia chimica a baii de sudare Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.

18.3.5.REGLAREA DEBITULUI GAZULUI DE PROTECTIE

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie din stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima faza reducerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi reglarea debitului de gaz. Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la electrovalva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de avans sarma. Mai departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al pistoletului de sudare, pina virful acestuia, in duza de gaz.

15 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013 18.3.6.POZITII DE SUDARE

Fig.18.3.2.Pozitii de sudare

18.3.7.TIPURI DE ARC ELECTRIC(MIG/MAG)

Transferul materialului de adaos In functie de densitatea curentului, de puterea arcului electric si de gazele de protectie utilizate se pot distinge tipuri diferite de transfer al materialului, care se caracterizeaza fiecare printr-un tip special al arcului electric.

Fig.18.3.3.Tipuri de arcuri electrice

16 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Tabelul 18.3.1.

18.3.8.MNUIREA PISTOLETULUI DE SUDARE

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a sarmei), orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare si forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare: Pistoletul de sudare este tinut vertical fata de directia de deplasare

Tras - Pistoletul de sudare impinge baia de sudare

17 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Tras - Pistoletul de sudare trage baia de sudare

18.3.9.SARMA ELECTROD(MIG/MAG)
Exista doua tipuri de sarma electrod:

Fig.18.3.4.Tipuri de sarma-electrod
18 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013 18.3.10.TIPURI DE ROSTURI LA SUDAREA MIG/MAG

Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la sudare al aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta din tipul cordonului sudat. Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele sunt perpendiculare una pe alta in doua plane. Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care piesele de imbinat se afla in acelasi plan.

Fig.18.3.5.Tipuri de rosturi de sudare

18.3.11.DEFECTE LA SUDAREA MIG/MAG

1.Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudare si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.

19 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

2.Defecte de topire Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.

20 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013
Unghiul de deschidere e prea mic Corect: 40 pana la 60

Inaltimea radacinii e prea mare Deschiderea radacinii e prea mare

Abaterea de la aliniere e prea mare

Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsate Corect: inainte de suprasudare, cordonul de radacina trenuie sudat astfel incat sa aibe forma corespunzatoare

21 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013
Sudare in pozitie vertical descendent Impingere excesiva a unghiului pistoletului

Viteza de sudare este prea scazuta.

Pistoletul nu este tinut Pistoletul este prea inclinat spre o pe mijloc margine

Pozitie incorecta a pistoletului

18.4.LUCRAREA DE LABORATOR

22 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

tanaviosoft 2013

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

18.5.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA SUDAREA MIG/MAG.

Siguranta locului de munca La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole: incendii datorate imprastierii scanteilor; materiale nocive; zgomot; radiatie optica; soc electric; manipulare incorecta. Pericole datorate zgomotului si radatiei optice Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate conduce la perturbari de auz. De asemenea, zgomotul dauneaza si sistemului nervos la omului. Caldura/ Lumina /Raze ultraviolete. Ochii: opacitate/ orbire/ fulgerare Piele: ardere Masuri de protectie Selectarea unor procedee care sa faca un zgomot cat mai mic posibil. Izolarea acustica a sursei de zgomot; Peste 85dB(A), protectie personala de auz; Ochelari de sudura conform standardelor (DIN EN 169) Scut de protectie; Masca de protectie. Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta Arcul electric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor radiatii depinde de: Energia liniara; Dimensiunea arcului electric; Temperatura arcului electric; Distributia temperaturii. Efecte: Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi. Fulgerarea sudorului poate produce dureri de ochi, lacrimare, fobie de lumina si umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.

23 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE

Capitolul 18

tanaviosoft 2013

Pericole datorate circuitelor electrice 1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit); 2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul); 3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte; 4. Sarma-electrod; 5. Clema de masa defecta; 6. Cablu de retur a curentului de sudare defect. Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu toate componentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta! Masuri de protectie: Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar de un electrician specialist. Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor calificat. Echipament de protectie si primul ajutor La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient si care nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile. Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile, cum sunt nylonul sau perlonul! Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul accidentului pentru acordarea primului ajutor!

24 Autor:profesor Tnase Viorel SUDAREA IN MEDIU DE GAZE