CURS-SUDOR ELECTRIC-2014

SUDAREA PRIN PROCEDEUL MAG

1. ASPECTE GENERALE
a) DEFINIŢIE
Este un procedeu de sudare la care arcul electric se formează între sârma-electrod şi piesă, într-un
mediu protector de gaz activ (CO2).
Pe măsura topirii, sârma se deplasează în zona de lucru cu ajutorul unui mecanism de avans cu role.
Procedeul se mai numeste MAG/CO2 .

Arcul electric (1) amorsat între sârma electrod (2) si componentele(3), produce topirea acestora
formând baia de metal (4). Protectia arcului electric si a baii de metal topit se realizeaza cu ajutorul
gazului de protectie(5), adus în zona arcului prin duza de gaz (6) din butelia (7). Sârma
electrod este antrenata prin tubul de ghidare (bowden), (13) cu viteza de avans constanta Vae de catre
sistemul de avans (8) prin derularea de pe bobina (9). Alimentarea arcului cu energie electrica se face
de la sursa de curent continuu (redresor), (10) prin duza de contact (11) si prin cablul de masa (12).
Tubul de gidare a sârmei electrod (13), cablul de alimentare cu curent (14) si furtunul de gaz (15) sunt
montate într-un tub flexibil de cauciuc (16) care împreuna cu capul de sudare (17) formeaza pistoletul
de sudare.
b) AVANTAJE
 Putere ridicată de topire, ca urmare a lucrului cu densităţi mari de curent (200-230
A/mm2 ). Cantitatea de metal depus atinge 3-4 Kg/h.
 Productivitate mare prin reducerea timpilor auxiliari pentru curăţirea zgurei.
 Deformaţii reduse după sudare, datorită vitezei de lucru ridicate la densităţi mari de
curent.
 Posibilitatea sudării în orice poziţie.
 Grad înalt de utilizare a materialului de adaos.
 Cantitate redusă de fum.
 Economie de material – cantitatea de MD/unitatea de timp fiind mare, iar unghiul
rostului se reduce de la 600 la 400.
 Sensibilitate mică faţă de oxizii sub formă de rugină.
c) DEZAVANTAJE
 Pierderi de material de adaos prin stropi de 7-8%. Aceste pierderi se reduc la 3-4%,
dacă protecţia se realizează cu un amestec de 60%Ar + 40%CO2 .
 Arderi relativ importante de elemente de aliere din sârma electrod.
 Echipamente de sudare mai scumpe şi mai complicate.
1
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
 Sensibil la curenţi de aer (evitarea sudării în locuri deschise, cu curenţi de aer).
 Limitat la grosimi mai mari de 1mm.
d) UTILIZARE
Sudarea MIG/MAG are un grad mare de universalitate, putându-se suda în functie de varianta de
sudare (gazul de protectie) o gama foarte larga de materiale: oteluri nealiate, cu putin carbon, otelurile
slab aliate sau înalt aliate, metale si aliaje neferoase (cupru, aluminiu, nichel, titan, etc.), ponderea de
aplicare fiind în continua crestere pe masura largirii si diversificarii gamei de materiale de adaos
(sârma electrod), pentru o varietate tot mai mare de materiale metalice.

2. INSTALAŢIA PENTRU SUDAREA SEMIAUTOMATĂ ÎN CO2

Partile componente ale unei instalatii de sudare MIG/MAG

a - furtun gaz; b – sârma electrod; c – tur-retur apa; d – comanda pistolet;
e – conductor curent; f – tub de protectie; g – cablu de masa
1. Sursa de sudare;
2. Pupitrul de comanda;
3. Dispozitivul de avans al sârmei electrod, DAS;
4. Pistoletul de sudare;
5. Alimentarea cu gaz de protectie;
6. Instalatia de racire cu apa ;

Din punctul de vedere al tehnologului, respectiv al utilizatorului echipamentului de sudare, nu

este atât de importanta cunoasterea detaliilor de proiectare a acestor instalatii, (sursa de sudare, pupitru
de comanda, scheme electrice si electronice, etc.), cât mai ales cunoasterea partilor

2
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
componente ale echipamentului si a rolului acestora, a particularitatilor specifice, a performantelor de
sudare, a modului de reglare si control a parametrilor tehnologici de sudare în vederea obtinerii
rezultatelor dorite sau impuse de tehnologia de sudare, cu performante maxime.
Echipamentele de sudare MIG/MAG constituie sisteme mult mai complexe, atât în ceea ce
priveste partile componente cât si pregatirea pentru sudare, respectiv modul de comanda si reglare a
parametrilor tehnologici de sudare, în comparatie cu echipamentele clasice utilizate la sudarea manuala
cu electrozi înveliti (transformatoare, convertizoare, redresoare). Din punct de vedere a reglarii
parametrilor tehnologici, în practica lucrurile nu sunt de loc complicate, în general aceasta implicând
reglarea a doi parametri si anume selectarea treptei de tensiune (tensiunea de mers în gol si implicit
tensiunea arcului), respectiv ajustarea vitezei de avans a sârmei electrod pentru asigurarea curentului
de sudare necesar (impus) sau invers.
În cazul surselor moderne de sudare sinergice cu invertor problema este si mai mult
simplificata, oferind utilizatorului (operatorului sudor) prin programele încorporate în microprocesor o
tehnologie apropiata de optim, prin reglarea unui singur parametru tehnologic, viteza de avans a sârmei
electrod, respectiv tensiunea arcului. În functie de principiul de reglare al puterii (energiei) arcului,
specific sursei de sudare utilizate, se seteaza sau se regleaza dupa necesitati un singur parametru
tehnologic considerat parametru de baza si anume viteza de avans a sârmei în cazul surselor cu
invertor cu tranzistoare de putere cu reglare continua a tensiunii arcului, respectiv tensiunea în cazul
surselor de sudare cu reglare în trepte a tensiunii arcului. Restul parametrilor tehnologici de sudare sunt
reglati automat prin intermediul programelor microprocesorului în functie de datele de intrare specifice
aplicatiei date introduse în prealabil de la consola sursei: tipul de transfer (clasic sau pulsat), materialul
de adaos (compozitia chimica), diametrul sârmei, gazul de protectie, etc.. Echipamentul permite si
efectuarea corectiilor necesare daca este cazul.
Acest mod de reglare al puterii arcului necesar procesului de sudare dat este cunoscut sub
denumirea de „ONE KNOB“, adica reglarea instalatiei pentru sudare de la un singur buton, ceea ce
simplifica foarte mult sarcinile operatorului sudor, conducând la regimuri de sudare optime fara sa fie
nevoie de multe cunostinte tehnologice temeinice, în afara celor de baza necesare sudarii propriu zise.
Sursa de sudare
Sursele de current de sudare utilizate la sudarea MIG/MAG sunt surse de curent continuu,
convertizoare, redresoare, invertoare. Datorita performantelor modeste (timp de raspuns mare,
dinamica redusa) în prezent convertizoarele de sudare se utilizeaza din ce în ce mai rar la sudarea
MIG/MAG (aproape deloc), ele fiind înlocuite de redresoarele de sudare si în ultimul timp pe scara
tot mai larga de sursele cu invertor pentru sudare (pe scurt invertoare pentu sudare).
Redresoarele la rândul lor pot fi clasice cu diode sau comandate electronic cu tiristoare sau tranzistoare
de putere.

3. PARAMETRII PREGIMULUI DE LUCRU LA SUDAREA PRIN PROCEDEUL MAG

Elaborarea corecta a unei tehnologii de sudare presupune:
 cunoasterea parametrilor tehnologici de sudare
 cunoaşterea factorilor de influenta care actioneaza asupra acestor parametri
 influenta pe care parametrii de sudare o au asupra:
o fenomenelor de transfer a picaturii
o geometriei cusaturii
o calitatii îmbinarii sudate în general.
Parametrii tehnologici de sudare specifici procedeului de sudare în mediu de gaze protectoare
MIG/MAG sunt:
- natura si polaritatea curentului;
- curentul de sudare
3
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
- viteza de avans a sârmei electrod;
- tensiunea arcului electric;
- viteza de sudare;
- lungimea capatului liber al sârmei electrod;
- distanta duza de gaz – piesa;
- diametrul sârmei electrod;
- debitul de gaz;
- înclinarea sârmei electrod.
a) Natura si polaritatea curentului.
Sudarea în mediu de gaze protectoare MIG/MAG se desfasoara exclusiv în curent continuu,
polaritate inversa.
Utilizarea polaritatii inverse asigura urmatoarele avantaje:
 stabilitate mai buna a arcului electric
 patrundere mai buna si mai sigura a cusaturii
 transfer în picaturi mai fine cu stropiri mai reduse
 geometrie mai favorabila a cusaturii
 transferul prin pulverizare a metalului topit în cazul curentilor de sudare mari
 favorizeaza fenomenul de microsablare în cazul sudarii aluminiului si aliajelor sale.
b) Curentul de sudare – Viteza de avans a sârmei electrod
Asocierea celor doi parametri tehnologici la sudarea MIG/MAG este determinata de
interdependenta (interconditionalitatea) care exista între aceşti parametri.
Practic reglarea curentului la sudarea MIG/MAG se face prin modificarea vitezei de avans a sârmei
electrod:
 Viteza de avans redusa – curent mic,
 Viteza de avans ridicata – curent mare.
Curentul de sudare influenteaza:
 puterea de topire a arcului electric, respectiv rata depunerii AD
 modul de transfer a picaturii prin coloana arcului
 geometria cusaturii mai precis patrunderea acesteia
Valoarea curentului de sudare depinde în principal de:
 materialul de baza (compozitia chimica)
 grosimea materialului
 diametrul sârmei electrod
 tipul de transfer al picaturii
 pozitia de sudare
Domeniul de valori ale curentului de sudare functie de diametrul sârmei

ds [mm] Is min [A] Is max [A]

0,8 50 180
1,0 80 230
1,2 120 350
1,6 200 400
2,4 400 600

Valoarea curentului de sudare pentru un anumit diametru de sârma electrod este limitata
inferior de asigurarea stabilitatii arderii arcului electric, determinata de obtinerea puterii de topire
necesare care sa produca topirea uniforma si stabila a sârmei, respectiv de topirea metalului de baza
4
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
pentru asigurarea patrunderii si a evitarii defectelor din îmbinarea sudata (lipsa de patrundere, lipsa de
topire, pori). Puterea de topire este o functie de diametrul sârmei.
Limitarea superioara a curentului este determinata la rândul ei de asigurarea stabilitatii
transferului de metal, respectiv a controlului procesului de sudare. Daca valoarea curentului de sudare
pentru un diametru dat depaseste o anumita limita se produce perturbarea fenomenului de transfer a
picaturii (prin pulverizare) cu degenerarea într-un proces necontrolabil, asa numitul transfer cu arc
rotitor .
La sudarea în pozitii dificile, curentul de sudare se reduce cu 10÷15% la sudarea în cornisa,
respectiv cu 15÷20% la sudarea peste cap (pe plafon) sau vertical descendenta, pentru reducerea
volumului baii si diminuarea pericolului de scurgere a acesteia, pentru un control mai bun al procesului
de sudare.
Reglarea curentului de sudare prin modificarea vitezei de avans a sârmei electrod confera acestui
parametru tehnologic un rol foarte important la sudarea MIG/MAG. Practic viteza de avans a sârmei
electrod prin implicatiile ei la sudare se poate considera parametrul tehnologic principal (de baza) al
procedeului de sudare în mediu de gaze protectoare MIG/MAG.
Viteza de avans a sârmei electrod variaza în general între 2 m/min si 18 (22) m/min în functie de
performantele echipamentului (dispozitivului de avans a sârmei DAS). Valoarea vitezei de avans se
regleaza în functie de nivelul curentului de sudare necesar din punct de vedere tehnologic.
Viteza de avans a sârmei electrod depinde în principal de:
 materialul sârmei (compozitia chimica)
 diametrul sârmei.
 lungimea capatului liber,
 gazul de protectie,
 polaritatea curentului ; de exemplu la polaritate directa viteza de avans a sârmei creste cu mai
mult de 50%.
Influenta gazului de protectie este nesemnificativa, iar cresterea capatului liber deter
c) Tensiunea arcului
Tensiunea arcului Ua este determinata de doi factori principali si anume:
 curentul de sudare
 gazul de protectie
 tipul de transfer utilizat la sudare.
Pentru obtinerea unui arc stabil si asigurarea unui transfer de metal cu stropiri minime, între curentul
de sudare si tensiunea arcului electric trebuie sa existe o corelatie optima. Între cele doua marimi se
recomanda sa existe relatia:
Ua = 15 + 0,05 Is [V]
Relatia este valabila în cazul sudarii în dioxid de carbon 100% sau amestecuri bogate în CO2.
Tensiunea arcului influenteaza:
 puterea arcului
 lungimea arcului
 geometria cusaturii
 protectia arcului si a baii metalice
 vâscozitatea si fluiditatea baii.
Scaderea vitezei de avans a sârmei (scaderea curentului) sub valoarea optima determina
cresterea tensiunii prin cresterea lungimii arcului, implicit cresterea latimii cusaturii
corelata cu scaderea patrunderii.

5
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
Prin modificarea tensiunii arcului fizic are loc modificarea lungimii arcului printr-o
relatie de proportionaliate directa, unei tensiuni de arc mari corespunzându-i o lungime
de arc mare.
Cresterea tensiunii determina cresterea puterii arcului si prin urmare cresterea vitezei de
topire.
Tensiunea arcului actioneaza în principal asupra latimii cusaturii, tensiune mare latime
mare, tensiune mica latime mica.
La scaderea tensiunii arcului, latimea cusaturii scade, supraînaltarea creste, iar în cazul
îmbinarilor de colt convexitatea cusaturii creste exagerat de mult (inestetica), cu
pericolul aparitiei lipsei de topire, respectiv a unor concentratori de tensiune mari.
Protectia arcului este mai buna daca tensiunea este mai mica, respectiv arcul electric
este mai scurt. Arcul lung poate determina antrenarea aerului în coloana arcului,
respectiv protectia insuficienta a baii, însotita de pericolul porilor în cusatura.
d) Viteza de sudare
Datorita puterii de topire mari a arcului, caracterizata prin rata de depunere ridicata, respectiv
patrundere mare si a posibilitatilor de reglare într-un domeniu larg de valori a parametrilor tehnologici
curent de sudare – tensiunea arcului pentru un diametru de sârma, viteza de sudare Vs se caracterizeaza
prin marimi relativ mari, luând valori într-un domeniu foarte larg cuprins între 15 si 100 (150) cm/min,
iar la unele variante de sudare putând atinge chiar 2-4 m/min (sudarea cu 2 sârme în tandem).
Viteza de sudare depinde în principal de urmatorii factori:
Metalul de baza caracterizat prin sensibilitatea sau insensibilitatea la supraîncalzire, respectiv
prin proprietatile fizice, temperatura de topire si coeficientul de conductibilitate termica.
Puterea arcului, respectiv tipul de transfer a picaturii de metal.
Caracterul trecerii, de radacina sau de umplere a rostului. La sudarea stratului de radacina
realizat în general cu arc scurt, viteza de sudare este mai mica decât în cazul trecerilor de
umplere a rostului unde predomina utilizarea transferului prin pulverizare.
Varianta (metoda) de sudare. Se poate desfasura în numar mare de treceri (multistrat) sau
numar mic de treceri functie de metalul de baza, respectiv temperatura de exploatare a îmbinarii
sudate. În primul caz se folosesc viteze de sudare mari (energii liniare mici), iar în al doilea caz
viteze de sudare mai mici.
Tehnica de sudare. La sudarea cu pendularea electrodului, sudarea stratului de radacina,
sudarea vertical ascendenta, sudarea îmbinarilor de colt, viteza de sudare este mai redusa
comparativ cu sudarea fara pendulare, în rânduri filiforme.
Grosimea componentelor respectiv geometria rostului. Tablele subtiri se sudeaza cu viteze
mult mai mari pentru evitarea pericolului de strapungere, respectiv a deformatiilor la sudare
care sunt functie de energia liniara introdusa în componente;
Gradul de mecanizare. La sudarea mecanizata sau robotizata viteza de sudare este conditionata
doar de performantele instalatiei, permitând sudarea cu viteze mari 50-100 cm/min, pe când la
sudarea semimecanizata unde intervine factorul uman cu limitele lui si posibilitatea de control a
vitezei de sudare, aceasta este limitata la valori mai mici de 20-50 cm/min. Se apreciaza ca
viteza maxima de sudare pentru un operator este 60 cm/min.
e) Lungimea capătului liber al sârmei – electrod
Lungimea capatului liber al sârmei electrod se defineste ca distanta dintre suprafata frontala a duzei de
contact si suprafata componentelor de sudat.

6
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014

lcl ≈ 10 x ds (mm) la transfer prin scurtcircuit;

lcl ≈ 15 x ds (mm) la transfer prin pulverizare;

Is [A] lcl [mm]

50 10
100 12
150 13
200 14
250 16
300 18
350 18
400 20

f) Distanţa dintre duza de gaz şi piesă

Se defineşte ca distanţa dintre suprafaţa frontală a duzei de gaz şi componentele care se sudează si este
în strânsă corelaţie cu lungimea capătului liber a sârmei electrod.
Distanta duza de gaz – piesa ia în general valori cuprinse între 10 – 15 mm. Aceasta distanta asigura pe
de o parte protectia necesara baii de metal topit, iar pe de alta parte permite o observare usoara a baii si
a arcului electric.
g) Diametrul sârmei-electrod
Alegerea diametrului sârmei electrod ds depinde în principal de grosimea componentelor (tablelor) care
se sudeaza, respectiv de curentul de sudare necesar din punct de vedere tehnologic. Alegerea
diametrului este conditionata de multe ori si de performantele echipamentului de sudare.
Gama de diametre cuprinde urmatoarele valori: 0,6; 0,8; 1,0; 1,2; 1,6 mm, diametrul de 1,2 mm fiind
cel mai utilizat la ora actuala pe plan mondial.
Rata de topire mai mare la sârmele subtiri decât la cele groase nu constituie întotdeauna un avantaj,
având în vedere patrunderea mica care se obtine la sudarea cu astfel de sârme, determinata pe de o
parte de valoarea mai mica a puterii arcului, respectiv a curentului de sudare utilizat, comparativ cu
sârmele mai groase, iar pe de alta parte de pericolul curgerii baii de metal de volum mare în fata
arcului, reducând randamentul acestuia, si crescând pericolul de aparitie a defectelor de
legatura.
Din acest motiv este mai recomandat din punct de vedere tehnologic utilizarea sârmelor mai groase,
care suporta un curent mai mare, pentru cresterea ratei depunerii la sudare. În plus, din punct de vedere
economic sârma mai subtire este mai scumpa decât sârma groasa si ridica probleme mai mari la
antrenare, necesitând viteze de avans relativ mari.
Desigur în cazul sudarii tablelor subtiri sub 2 mm sârmele de diametru foarte mic sunt indispensabile.
h) Debitul de gaz
Gazul de protectie asigura protectia arcului electric si a baii metalice împotriva patrunderii gazelor din
atmosfera, O2, H2, N2 . Acest lucru se realizeaza prin debitul gazului de protectie Q de care depinde calitatea

7
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
îmbinarii sudate. Debite de gaz prea mari sau prea mici conduc oxidarea metalului topit, respectiv la porozitate
în cusatura.
Debitul de gaz depinde de gazul de protectie utilizat (de exemplu He fiind mai usor decât aerul are tendinta de
ridicare, pentru asigurarea aceluiasi nivel de protectie în comparatie cu Ar, debitul de He trebuind dublat), de
puterea arcului, tipul de transfer (sudarea cu arc scurt necesita un debit mai mic de gaz decât sudarea prin
pulverizare), de viteza de sudare (la viteze mari, debite mai mari si invers), de forma îmbinarii sudate (cele mai
mari debite se folosesc la îmbinari de colt în L, îmbinarile cap la
cap necesita debite mai mari decât îmbinarile de colt în T, etc.), de locul sudarii (în locuri cu pericol de curenti
de aer, debitul va fi mai mare), de metalul de baza care se sudeaza (metalele si aliajele neferoase Cu, Al,
respectiv metalele active Ti, Be, necesita debite de gaz mult mai mari decât otelul), de tipul sârmei (sârma plina
sau sârma tubulara, pentru sârmele tubulare debitul de gaz se ia de 8-12 l/min), etc.
În general la sudarea otelurilor cu sârma plina debitul de gaz variaza între 8-20 l/min în functie de puterea
arcului, luând valori de 8-14 l/min la sudarea cu puteri mici (transfer prin scurtcircuit), respectiv 15-20 l/min la
sudarea cu puteri mari (transfer prin pulverizare).
În practica pentru calculul debitului de gaz se poate folosi si relatia
empirica:
Q = (8 -15)d s (l/min)

4. TEHNICA DE LUCRU
Influenţează calitatea îmbinării deoarece pistoletul de sudare este condos manual în lungul rostului.
Pistoletul se înclină cu 75-80o faţă de piesa de sudat.
Tehnica de baza a sudarii MIG/MAG este relativ simpla mai ales ca sârma electrod este adusa automat
în zona îmbinarii prin intermediul pistoletul ui. Fata de alte procedee de sudare, în acest caz, sudorul
mânuieste pistoletul doar cu o singura mâna nefiind nevoit sa schimbe electrodul la anumite perioade
de timp sau sa aduca în arcul electric material de adaos, cum se întâmpla la alte procedee. Acest
procedeu necesita doar ca sudorul sa mânuiasca pistoletul în lungul rostului pentru a forma cusatura
sudata. Pastrarea constanta a lungimii arcului este importanta deoarece o crestere a acestei lungimi
determina o supraîncalzire a sârmei si o crestere in utila a debitului de gaz.

RECOMANDĂRI PRIVIND SUDAREA MIG-MAG

 Când documentatia de executie impune preîncălzire, aceasta se executa cu flacăra
oxiacetilenica neutră, pe o lăţime de 4 ori grosimea tablei, însă nu mai puţin de 100mm de o
parte si de alta a îmbinării.
Preîncălzirea se execută înainte de sudare si se mentine pe tot parcursul sudarii la valoarea mentionata
în documentaţia de executie.
Temperatura de preîncălzire se masoara de catre executant cu creioane termochimice sau termometre
de contact.
 Sudarea se executa după asamblare la un interval cât mai scurt de timp pentru a se evita
oxidarea suprafetelor curăţate şi pregatite pentru sudare, precum si patrunderea în zona
îmbinarii a impuritatilor.
 Pentru a se asigura o patrundere corespunzătoare si pentru a se evita aparitia incluziunilor de
zgură si a lipsei de topire, când se utilizează sârmă tubulară se va suda întotdeauna spre dreapta
(tras)

8
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014

 Se va suda în DC+ (polul + la sârmă)

 Sudarea în mediu de gaz protector se poate executa în orice pozitie cu respectarea regimurilor
de sudare si pozitia corecta a pistoletului.
În cazul sudării spre dreapta, tras, presiunea arcului electric împinge metalul lichid spre cusătură,
patrunderea este mai bună, cordonul este îngust si înalt.
În cazul sudării spre stânga, împins, aspectul cordonului este mai uniform, pătrunderea este mai mică,
cordonul este plat si cu o latime mai mare.
Sudarea spre stânga se recomandă numai la sudarea cu sârmă plină.
 Asezarea straturilor trebuie să se faca corespuntător, evitându-se formarea unghiurilor ascuţite
între metalul depus si metalul de bază.
Acolo unde se constată o asezare necorespunzătoare a rândurilor de sudură, se va corecta prin polizare,
pentru a realiza o trecere lină între rânduri.
 Pentru a asigura o topire corespunzătoare a MB, la straturile de umplere se va insista
asupra marginilor tablelor, iar stratul de suprafaţă
trebuie să depaseasca cu 1-2mm marginile tablelor.
 În timpul sudării se vor evita mişcările prea bruşte ale
pitoletului, pentru evitarea pătrunderii aerului în spaţiul
arcului şi oxidarea băii de metal topit.
 Duza se curăţă periodic de stropi.
 Pentru evitarea lipirii prea puternice a acestora, se va folosi spray, emulsie sau pastă antistropi.
 Înainte de începerea sudării, sudorul va efectua următoarele verificări:
Verifică daca întreaga instalatie este în bună stare de functionare
Sârma înaintează constant
Reglează regimul de sudare în functie de tipul si pozitia de sudare.
 Pentru a elimina aerul din furtunul de alimentare, se va efectua o purjare de 10-15 sec.
 Becul se înlocuieşte dacă este ovalizat.
 Zgura se curăţă după fiecare rând (aceasta înrăutăţeste stabilitatea arcului si dă naştere la
defecte în cordon
 Depunerea cordonului de sudură se va face şi prin miscari de oscilatii transversale care depind
de tipul îmbinării şi potiţia de sudare:

Rândul de rădăcină la table

subţiri se execută prin
miscarea pistoletului în

9
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014
lungul rostului; rânsul următor după o spirală, iar pentru straturile de acorerire, miscari
de oscilaţii.

10
CURS-SUDOR ELECTRIC-2014

11