SC ASTRA Vagoane SA ARAD

Directia Tehnica
Departament Sudura

CURS
DE
INSTRUIRE
PENTRU
INSTRUIRE/FORMARE
SUDORI
SUDARE IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR MAG

Departament Sudura
ing. Cristian Popa
1/52 WWE-PR-006-01-00
 aprilie 2007

CUPRINS

Scopul cursului
1.Notiuni de baza pentru sudare
1.1 Sudarea
1.2 Arcul electric si notiuni de electricitate
1.3 Materiale de adaos pentru sudare
1.4 Componentele unei imbinari sudate
1.5 Elementele rostului de sudare
1.6 Elementele cordonului de sudura
1.7 Pozitii de sudare
1.8 Principalele procedee de sudare cu arcul electric
1.9 Codificarea procedeelor de sudare
1.10 Echipamente pentru sudare
1.11 Simbolizarea sudurilor
1.11.1 Simboluri elementare
1.11.2 Dimensiunile sudurii
1.11.3 Simboluri suplimentare si complementare
2.Sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil
(MAG)
2.1 Generalitati
2.2 Utilaj
2.3 Avantajele si limitarile procedeului
2.4 Etapele procesului de sudare
2.4.1 Pregatirea pentru sudare
2.4.2 Sudarea
2.4.3 Autocontrolul
2.4.4 Predarea ansamblului sudat
2.5 Tehnologia de executie a sudurilor
2.6 Reglarea parametrilor de sudare
2.7 Influenta parametrilor de sudare asupra cordonului de sudura
2.8 Controlul sudurilor
2.9 Tehnica de sudare
3. Defecte ale sudurilor
3.1 Defecte ale imbinarilor sudate
3.2 Clasele de calitate a sudurilor
2/52 WWE-PR-006-01-00
 3.2.1 Definitii
3.2.2 Exemple de dimensiuni maxime ale unor defecte acceptate
3.3 Cauzele aparitiei defectelor

4. Remanierea defectelor de sudare

4.1 Parametrii tehnologici
4.1.1 Craituirea
4.1.2 Sudarea manuala cu electrozi inveliti
4.1.3 Sudarea semimecanizata in mediu de gaz protector
4.2 Modul de reparare al diverselor defecte de sudura

3/52 WWE-PR-006-01-00
SCOPUL CURSULUI:
Completarea cunostintelor privind sudarea corecta si cu defecte minime a
imbinarilor sudate cap la cap care sunt supuse controlului Rx precum si insusirea
modului de remaniere a defectelor de sudare.

1. NOTIUNI DE BAZA PENTRU SUDARE

1.1 Sudarea

Definitie:
Sudarea este o operatie de realizare a unei imbinari, nedemontabile intre doua sau
mai multe piese utilizind incalzirea locala presiunea sau amandoua, cu sau fara
folosirea de material de adaos.

Operatiile de realizare al unei imbinari sudate poarta denumirea de procedeu de

sudare.

Functie de tipul operatiilor de realizare al imbinarii sudate, procedeele de sudare se

pot clasifica dupa cum urmeaza:

1. Dupa modul de realizare al sudurii:

- sudare prin topire: se incalzesc marginile pieselor de sudat pana la topire;
- sudare prin presiune: se apasa piesele una asupra alteia cu o forta, cu sau
fara imcalzire.

2. Dupa modul in care se incalzesc marginile pieselor:

- prin topire cu arcul electric;
- prin topire cu flacara.

1.2 Arcul electric si notiuni de electricitate

Arcul electric. Arcul electric este o descarcare stabila, de lunga durata intre doi
electrozi, sub tensiune, cu intensitati mari de curent, aflati intr-un mediu gazos.
Altfel spus, arcul electric este fenomenul provocat de trecerea curentului de sudare
intre electrod si piesa, insotit de degajare intense de lumina si caldura.
Arcul electric poate fi alimentat in curent continuu, in curent alternativ sau curent
pulsat,
Curent continuu – curent electric care parcurge conductorul intr-un singur sens
4/52 WWE-PR-006-01-00
Curent alternativ – curent electric care parcurge conductorul si isi schimba
regulat sensul, de un anumit numar de ori pe secunda.
Circuit de sudare – ansamblu conductor format din masina de sudat, cabluri,
clesti, electrod si piesa
Curent de sudare (Is) – curentul electric care trece prin circuitul de sudare, in timp
ce se sudeaza.
Amper (A) – unitate de masura care serveste la evaluarea intensitatii curentului, Se
simbolizeaza A.
Tensiunea arcului (Ua) – este caderea de tensiune care se produce in arcul
electric, adica diferenta de potential intre cei doi poli ai arcului.
Volt (V) - unitate de masura care serveste la evaluarea tensiunii curentului, Se
simbolizeaza V.
Lungimea arcului electric – este distanta intre virful electrodului si suprafata
piesei (baii de metal topit) in timpul arderii arcului electric.
Nota: Tensiunea si lungimea arcului sunt direct proportionale, adica la cresterea
lungimii arcului electric creste tensiunea, si invers.
Suflajul magnetic.
Piesele magnetice (metalice) situate in apropierea arcului electric, deviaza arcul.
Suflajul magnetic al arcului – fenomenul care apare in cazul formarii cimpurilor
magnetice nesimetrice
La trecerea curentului electric printr-un conductor, in jurul acestuia se formeaza un
cimp magnetic.
La sudare, in jurul conductorului de current, electrodului, arcului si a piesei care se
sudeaza se formeaza cimpuri magnetice.
Daca in jurul arcului se formeaza cimpuri magnetice simetrice, arcul electric arde
linistit.
Metode de combatere a suflajului arcului:
- inclinarea electrodului la inceputul si sfirsitul sudarii, in sensul in care este
suflat arcul.
- alegerea locului de contact (clema de masa) cit mai aproape de arcul electric.
- sudarea in current alternativ (daca este posibil)
- compensarea cimpului magnetic, cu alte corpuri magnetice, montate
temporar.

Protectia baii de sudura. Foarte important: baia de sudura trebuie protejata fata
de aer !.
Componentele din aer (oxigenul, si azotul) in contact cu metalul topit, modifica
compozitia chimica a acestuia sau provoaca pori (cavitati de gaz in sudura), care
duc la inrautatirea rezistentei sudurii.
Protectia baii de sudare se poate realiza in mai multe feluri: cu ajutorul unui invelis
aplicat
pe exteriorul sau interiorul sirmei de sudura, cu un flux care acopera arcul electric,
sau cu un gaz insuflat continuu in jurul arcului electric si baii de sudura.

5/52 WWE-PR-006-01-00
Polaritatea curentului la sudare.
Sudarea cu current continuu poate fi cu:
polaritate directa (se noteaza CC - ) cind electrodul este legat la polul
negativ (-)
polaritate indirecta (se noteaza CC+ ) cind electrodul este legat la polul
pozitiv (+)

1.3 Materiale de adaos pentru sudare

Acestea sunt: electrodul, gazul de protectie si fluxul de protectie

Electrodul (de sudare cu arc electric) – vergea sau sirma cu sectiunea de obicei
circulara cu ajutorul careia se formeaza arcul electric.
Electrod fuzibil – electrod care se topeste si contribuie si ca metal de adaos la
formarea sudurii.
Electrod invelit – electrod format dintr-o vergea metalica (inima) inconjurat de o
acoperire aderenta (invelisul).
Invelisul electrodului este format din mai multe substante care au rolul de a:
- asigura amorsarea usoara si arderea stabila a arcului electric
- proteja baia de sudura prin izolarea ei de aer
- se alia cu metalul electrodului, imbunatatind astfel sudura
- forma zgura, care duce la racirea mai lenta a cusaturii.
- sustine mecanic baia de sudura – folositor pentru sudarea la pozitie
Sirma pentru sudare – metal de adaos sub forma de sirma (in colac sau pe
bobina). Poate fi sirma plina sau sirma tubulara.
Sirma tubulara este de fapt un tub metallic in interiorul caruia se gaseste o pulbere
cu substante asemanatoare cu cele din invelisul electrdului, descries mai sus.
Gaz protector – gaz sau amestec de gaze utilizat pentru protejarea arcului, a
sudurii si eventual a radacinii sudurii. Poate fi gaz inert , gaz activ sau ameste de
gaze.
Gazele de protectie inerte ( de exemplu argonul (notat Ar) si heliul (notat He) )
sunt gazele care nu reactioneaza cu baia de metal topit.
Gazele de protectie active ( de exemplu bioxidul de carbon (notat CO2) sunt gaze
care reactioneaza chimic cu baia de metal topit.
Fluxul de protectie – material sub forma de granule, folosit pentru protectia,
alierea, etc. sudurii
1.4 Componentele unei imbinari sudate

Imbinarea sudata se compune din:

- piesele sudate = material de baza (MB);
- cordonul de sudura = cusatura (C);
- partea din piesele sudate care s-a incalzit peste o anumita temperatura si
care a suferit modificari structurale= zona influentata termic (ZIT).
Cusatura C
6/52 WWE-PR-006-01-00
 MB MB

ZIT ZIT

1.5 Elementele rostului de sudare

7/52 WWE-PR-006-01-00
Spatiul dintre doua piese care trebuie imbinate prin sudare poarta denumirea
de rost de sudare. Acesta poate avea diferite forme si dimensiuni. Pentru ca
imbinarea sudata sa corespunda din punct de vedere al calitatii, rostul de
sudare trebuie sa se incadreze dimensional in anumite tolerante prevazute de
norme.
Cotele care pot fi masurate si care determina marimea rostului de sudare
sunt urmatoarele:
t = grosimea tablei;  t
= unghiul rostului de sudare;
b = distanta intre piesele de sudat;
c = umarul sanfrenului. c
b

1.6 Elementele cordonului de sudura

Fiecare cordon de sudura are anumite dimensiuni care pot fi masurate si care
trebuie sa se incadreze dimensional in anumite tolerante prevazute de
desenele de executie si planele de sudare. Acestea sunt:
B= latimea cordonului de sudura;
L= lungimea cordonului de sudura; h B
h= suprainaltarea cordonului de
p
sudura; L
p= patrunderea cordonului de
sudura.

1.7 Pozitii de sudare:

Pozitiile de sudare sunt date de pozitia sudurii si a pieselor in spatiu si de

sensul de sudare. Aceste pozitii de sudare se impart in:
PA – orizontala; PA
PB – orizontala cu perete vertical; PB
PC – orizontala pe perete vertical;
PD – orizontala peste cap(de colt); PF
PE – orizontala peste cap (plafon); PC
PF – vertical ascendent;
PG – vertical descendent; PG
PD

PE
HL 045 – sudare cap la cap teava inclinata la 45o.

8/52 WWE-PR-006-01-
00
 PA PA

PC
PC

PF; PG

PF; PG
HL 045

PE

PA PA

PB PB

PB
PF; PG

PD

PD PF; PG
1.8 Principalele tipuri de procedee de sudare cu arc electric

Acestea sunt: - Sudarea cu electrozi inveliti

- Sudarea sub flux
- Sudarea in mediu de gaze protectoare
Sudarea cu electrozi inveliti – este un procedeu de sudare manual, cu arc electric, prin
topire, la care electrodul (invelit) este fixat intr-un port electrod, care este condus manual
de catre sudor.
Sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector – este un procedeu de sudare
semiautomat, prin topire, cu electrod fuzibil sau nefuzibil, la care electrodul, arcul si baia
de sudura sunt protejate intr-un mediu de gaz inert sau activ.
MAG - procedeu de sudare in mediu de gaz protector , la care gazul de
protectie este activ (CO2), iar electrodul este sirma plina
MIG - procedeu de sudare in mediu de gaz protector , la care gazul de
protectie este inert (Ar), iar electrodul este sirma plina
WIG – procedeu de sudare cu arc electric in mediu de gaz protector inert
(Ar, sau He), la care arcul arde liber intre un electrod de wolfram nefuzibil
(care nu se topeste) si piesa
Sudarea sub strat de flux – este un procedeu de sudare automat, cu arc electric, prin
topire, la care arcul electric se mentine intre un electrod fuzibil si piesa de sudat, sau intre
doi electrozi fuzibili, arcul si zona sudurii fiind acoperite de un strat protector de flux.
Sudarea cu sirma tubulara - este un caz particular al sudarii sub strat de flux si sudarea
MAG, si poate fi fara protectie, sau cu protectie de CO2. Electrodul in acest process este
sirma tubulara.

1.9 Codificarea procedeelor de sudare (se face conform ISO 4063)

DESCRIEREA DESCRIEREA
Cod Cod
PROCEDEULUI PROCEDEULUI
111 sudare cu electrod invelit 131 MIG
121 sudare sub strat de flux 135 MAG
sudare cu sirma tubulara,
141 WIG 136
cu protectie de gaz activ
 1.10 Echipamente pentru sudare. Surse de curent.

Tipul Procedeu de
curentului Sursa de curent sudare Observatii
pentru invelis acid, sau
Curent
TRANSFORMATOR cu electrozi inveliti rutilic
alternativ (CA)
sub strat de flux mai rar
pentru invelis bazic,
GENERATOR cu electrozi inveliti celulozic rutilic
sub strat de flux  
Curent continuu pentru invelis bazic,
(CC) cu electrozi inveliti celulozic rutilic
REDRESOR sub strat de flux  
in mediu de gaz
protector  

Transformatorul – Curentul electric trecind prin infasurarea primara, produce in miezul

transformatorului un cimp magnetic, care la rindul sau produce in infasurarea secundara
un current electric indus (curentul de sudare).
Generatorul de curent - este masina electrica rotativa care primeste energie mecanica,
de la un motor electric pe care o transforma in energie electrica, de current alternativ in
prima faza si pe care il transforma apoi in current continuu.
Convertizorul de sudare este generatorul de current continuu montat pe axul unui
electromotor.
Generatorul de current este singura sursa cu organe in miscare (rotorul), de unde rezulta
costuri mari de fabricatie si intretinere.
Redresorul de sudare – asigura transformarea directa a curentului alternativ in current
continuu de sudare. Se compune din: infasurare primara, infasurare secundara, circuitul
de current redresat .

1.11 Simbolizarea sudurilor

Diferitele categorii de imbinari se caracterizeaza printr-un simbol care reprezinta in

general forma sudurii realizate

1) Linia de indicatie 4) Simbolul sudurii 2) Linie de referinta (traseu continuu)

3) Linie de referinta (traseu intrerupt)

Imbinare
 1.11.1 Simboluri elementare

Nr. Denumire Simbol Nr. Denumire Simbol

1 Sudura in I   10 Sudura in gauri alungite  
2 Sudura in V   11 Sudura cu margini rasfrinte
Sudura in jumatate    
3 V 12 Sudura in puncte
4 Sudura in Y   13 Sudura frontala in J  
Sudura in jumatate    
5 Y 14 Sudura in X
6 Sudura in U   15 Sudura in K  
Sudura in jumatate    
7 U 16 Sudura in Y de ambele parti
Completare la   Sudura in jumate Y de ambele  
8 radacina 17 parti
   
9 Sudura in colt 18 Sudura in U de ambele parti

Linia de indicatie
- la sudurile asimetrice trebuie sa fie indreptata spre tabla care este cu marginile
pregatite.
- la sudurile cu completare trebuie sa fie indreptata pe partea sanfrenului
Tabla nesanfrenata

Partea sanfrenata
Tabla sanfrenata

Linia de referinta
Ajuta la determinarea locului sudurii, adica de care parte a tablei este sudura
Regula este: daca simbolul sudurii se afla pe linia continua de referinta, atunci virful
sagetii liniei de indicatie arata partea tablei pe care se afla suprafata exterioara a sudurii.
Urmariti aceasta regula in cele 3 figuri urmatoare. Atentie la pozitia cusaturii, pozitia
liniilor de referinta (continua si intrerupta) si pa pozitia simbolului de sudura, pe aceste
linii.
 1.11.2 Dimensiunile sudurii

Regula:
- in stinga simbolului de sudura se scriu cotele referitoare la “grosimea sudurii”
- in dreapta simbolului de sudura se scriu cotele referitoare la “lungimea sudurii”

Note: - absenta indicatiei dupa simbol semnifica faptul ca sudura este continua pe toata
lungimea componentelor
- in afara unei indicatii contrare, sudurile cap la cap sunt cu patrundere completa
(deci sudurile cap la cap la care nu este precizata grosimea trebuie realizate cu
patrundere completa)

Grosimea suduri cap la cap: este distanta minima de la suprafata tablei la radacina
sudurii, care nu poate fi in nici un caz mai mare decit grosimea celei mai subtiri dintre
table.

Grosimea sudurii de colt: este inaltimea celui mai mare triunghi isoscel inscris in
sectiune.
Sudura de colt intrerupta
- l = lungimea sudurii (fara cratere marginale)
- (e) = distanta intre doua elemente de sudura vecine
- n = numarul elementelor de sudura

Sudura de colt convexa Sudura de colt concava Suduri de colt intermitente alternante

l (e) l (e) l
s s

a nxl (e)
a nxl (e)

l (e) l
z z
a a
a4 3 x 100 50
Exemplu:
Exemplu de simbolizare: s6a5 a4 2 x 100 50
1.11.3 Simboluri complementare si suplimentare

111

Sudura in V cu
indepartarea
suprainaltarii si cu
Sudura pe contur Sudura la montaj Indicare procedeu de completare la radacina
sudare plana
2. SUDAREA CU ARC ELECTRIC IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR CU
ELECTROD FUZIBIL (MAG)

2.1 Generalitati
Este procedeul de sudare la care arcul electric este mentinut intre piesa de sudat si sarma
electrod.
Sarma este antrenata in arcul de sudare mecanizat cu ajutorul unui dispozitiv de antrenare
a sarmei.
Protectia arcului electric este asigurata cu ajutorul unui gaz sau amestecuri de gaze de
protectie.

2.2 Utilaj
Instalatia de sudare cu arc electric in mediu mediu de gas protector este alcatuita din
urmatoarele elemente:

- sursa de curent ;
- dispozitivul de antrenare al
sarmei;
- pistoletul de sudare;
- butelia de gaz sau gura de la
reteaua de gaz;
- cabluri de legatura;
- cabluri de curent.
2.3 Avantajele si limitarile procedeului

Avantaje :
- amorsare usoara a arcului electric ;
- posibilitate de sudare in orice pozitie;
- suduri cu aspect bun, fara zgura (oxid de siliciu doar);
- se pot suda diverse materiale;
- rata de depunere ridicata;
- continut de hidrogen difuzibil scazut;
- procedeul poate fi mecanizat sau robotizat.

Limitari:
- necesitatea gazului de protectie;
- risc la vant si curenti aer (este dificila sudarea in aer liber);
- echipamentul este putin portabil (limitat de lungimea cablurilor si greutatea
echipamentului);
- piesele de uzura trebuie regulat inlocuite;
- sudorii trebuie sa cunoasca echipamentul, reglarea parametrilor de sudare,
influenza parametrilor de sudare asupra sudurii;
- potentiale defecte de topire/patrundere la o proasta manuire a pistoletului de
sudare;
- stropi de sudura.

2.4 Etapele procesului de sudare

In cele ce urmeaza se prezinta etapele pe care trebuie sa le parcurga sudorul in cadrul

procesului de sudare.

2.4.1 Pregatirea pentru sudare.

a) Studierea documentatiei de executie

- identificarea sudurilor – din punct de vedere al numarului, tipului, clasa de calitate
din desenele de executie, planurile de sudare;
- identificarea tehnologiei de executie – regimuri de sudare, ordine de sudare, alte
conditii de executie din planurile de sudare, alte instructiuni tehnologice.
b) Pregatirea echipamentului de lucru
- echipamentul de protectie – masca, sort, bocanci, manusi, jambiere;
- unelte de lucru – ciocan de curatat zgura, peria de surma, rascheta;
- poansonul propiu;
- sabloane de verificat sudura.
c) Pregatirea echipamentului de sudare.
- verificarea echipamentului de sudare :
- integritatea si buna stare de functionare;
- compatibilitatea cu lucrarea de executat (inclusiv piese componente);
- legarea la tabloul de alimentare cu curent. Atentie se face numai de catre personal
autorizat ;
- pornirea echipamentului ;
- reglarea parametrilor de sudare la echipamentul de sudare.
d) Pregatirea materialelor de adaos pentru sudare
- identificarea tipului materialului de adaos necesar;
- scoaterea de la magazie, manipularea si depozitarea corespunzatoare.
e) Pregatirea componentelor pentru sudare
- alegerea rostului – se face de catre proiectant ;
- realizarea rostului – prin forfecare, taiere termica, prelucrare mecanica;
- pozitionarea componentelor – prin suduri de prindere provizorie, sau/si fixare in
dispozitive;
- curatirea regiunii unde se sudeaza – mecanic, prin polizare (sau mai rar, chimic);
- verificarea corectitudinii pregatirii componentelor de sudat;
- executarea preincalzirii – daca si cum este prescrisa in documentatia tehnologica;

2.4.2 Sudarea

a) Efectuarea sudurilor conform documentatiei tehnice si a regulilor generale de sudare

- se executa cordoanele de sudura strat dupa strat;
- dupa fiecare strat de sudura se efectueaza curatirea (intermediara) de zgura, si
verificarea vizuala a cordonului;
b) Curatirea finala a sudurilor
c) Poansonarea fiecarei suduri. Sudorul este responsabil de sudurile efectuate.

2.4.3 Autocontrolul
- sudorul verifica calitatea tuturor sudurilor efectuate;
- sudorul semneaza fisa de urmarire a fiecarui ansamblu sudat, pe care l-a executat.
2.4.4 Predarea ansamblului sudat

- Sudorul preda la maistru sau la inspectorul de calitate ansamblul sudat.

2.5 Tehnologia de executie a sudurilor
Tehnologia de sudare este un ansamblu de cunostinte, informatii si abilitati necesare
realizarii sudurilor, la calitate maxima si cu minim de efort.
FOARTE IMPORTANT !
Sudorul are obligatia sa respecte tehnologia de sudare

Tehnologia de sudare este determinata de parametrii tehnologici de sudare. Acestia sunt:

U U U
Denumire Notare Denumire Notare Denumire Notare
M M M
Diametrul m
Lungimea m de
Curent de La electrodului m
Is A   arcului m  
sudare Tipul electrodului    
    Tipul protectiei    
  Lungimea Ll
m  
  libera m   Natura curentului de    
sudare
Tensiunea    
Ua V   Viteza de m/   Polaritatea curentului
arcului    
  avans a vae mi   de sudare
  electrodului n   Numarul trecerilor nt  
    Asezarea trecerilor in
c Pozitia    
rost
Viteza de m/ electrodului
Vs     Dispunerea
sudare mi fata de
n componente cusaturilor in lungul    
rostului

Nota:
A nu se confunda viteza de sudare (viteza cu care arcul electric avanseaza in lungul
rostului de sudare), exprimata in cm(centimetrii)/min, cu viteza de avans a sirmei
electrod, exprimata in m(metrii)/minut .

2.6 Reglarea parametrilor de sudare

Reglarea parametrilor de sudare se face de catre sudor in conformitate cu planul de

sudare sau fisa de calificare a procedurii de sudare (WPS) care trebuie sa ii fie pusa la
dispozitie la locul de munca.

Parametrii de sudare pe care trebuie sa ii aiba in vedere sudorul in timpul sudarii sunt:
- viteza de avans a sarmei – se regleaza de la dispozitivul de antrenare al sarmei;
- tensiunea arcului – se regleaza de la dispozitivul de antrenare al sarmei sau
sursa de sudare;
- curentul de sudare care rezulta din reglarea sarmei de sudare
- lungimea libera;
- viteza de sudare;
- debitul gazului de protectie – se regleaza de la debitmetru.
Toate utilajele de sudare in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil au in principal
posibilitatea de a regla viteza de avans a sarmei si tensiunea arcului.

2.6.1 Derulatorul de sirma

Derulatorul de sirma se compune din

- suportul pentru bobina de sirma
- mecanismul de avans sirma propiuzis
- panoul de comanda

Suportul pentru bobina de sirma.

1 Suportul pentru bobina de sirma contine un buton Buton de
pentru reglajul frinarii derularii bobinei. reglaj frina

2 Frina trebuie reglata la minimum necesar astfel incat

sa nu permita derularea sirmei din inertia bobinei Bobina de
3 Daca este destrinsa se produce inadirea sirmei, iar sirma
daca este prea strinsa forteaza sistemul de antrenare
si sirma este antrenata sacadat.
4 Pastrati inchisa cutia in care se gaseste bobina de
sirma, pentru a impiedica depunerea de praf pe sirma
Mecanismul de avans sirma propiuzis Role presoare

1 Mecanismul de avans sirma consta din una sau Arc Diuza

doua perechi de role de metal intre care trece presoa
re
sirma de sudare. Rolele superioare sunt role
presoare, prevazute cu un arc, iar cele Bobina sirma
inferioare sunt role de antrenare, cuplate la un
motor. Role de antrenare
2 Presiunea pe role se regleaza la minimum
necesar pentru antrenare
3 Rolele de antrenare au un canal pentru
ghidarea sirmei. Marimea canalului este scrisa
pe rola.
4 Trebuie sa utilizati intotdeauna role cu canal
adecvat pentru diametrul sirmei cu care sudati.
5 Utilizati rolele randalinate (cu canal zimtat)
numai pentru sirma care nu este cuprata.
6 Trebuie pastrat aliniamentul diuzei din
derulator, prin care sirma trece in pachetul de gresit corect gresit corect
cabluri la pistolet, cu canalele din rolele de Rolele dispozitivului de avans
antrenare.
7 Nerespectarea indicatiilor de mai sus, duce la
distrugerea sau uzura prematura a
derulatorului, sau la introducerea
necorespunzatoare a sirmei in baia de sudare

Panoul de comanda de la derulatorul de sirma

De la panoul de comanda al derulatorului de sirma se pot efectua urmatoarele reglaje:

1 Viteza de avans a sirmei.

2 FOARTE IMPORTANT: LA SUDAREA MAG CURENTUL DE SUDARE SE
REGLEAZA PRIN VITEZA DE AVANS A SARMEI.
3 Adica crescand sau micsorand viteza de avans a sirmei automat crestem sau respectiv
micsoram curentul de sudare.
4 Tensiunea arcului. Se regleaza la fel ca si la sursa.
5 Posibilitatea de reglaj a tensiunii de la sursa sau de la derulator, este activata de un
comutator montat pe sursa de current.
6 Instrumentele de masura pentru citirea valorilor tensiunii (voltmetrul V), a curentului
de sudare (ampermetrul A) sau a vitezei de avans a sirmei (in m/min) se gasesc
montate pe derulator sau pe sursa de sudare.
7 Modul de lucru a intrerupatorului de la pistolet
8 in doi timpi - procesul de sudare continuă atâta timp cât butonul de pe
pistoletul de sudare este apăsat iar la lăsarea lui procesul se opreşte;
9 sau in patru timpi - procesul de sudare porneşte printr-o apăsare a butonului de
pe pistoletul de sudare după care este lăsat liber, iar la oprire se apasă din nou
butonul;
10 reglarea timpilor de suflare a gazului de protectie inainte sau dupa sudare.
11 reglarea timpului post-ardere (timpul cât continuă procesul după oprirea de la pistolet
a procesului de sudare);

12 Timpul de ardere al arcului electric trebuie

reglat incit dupa stingerea arcului, sirma sa nu
se lipeasca pe baia de sudare solidificata, dar
arcul sa nu arda pina la iesirea sirmei din diuza
de contact. prea scurt corect prea lung

Reglarea timpului de ardere libera a

arcului

2.7 Influenta parametrilor de sudare asupra cordonului de sudura

Orice variatie (modificare) a valorii unui parametru de sudare are influenta asupra formei
si dimensiunilor cordonului de sudare.

Lungimea libera a sirmei (Ll)

a) Lungimea libera a sirmei (adica distanta dintre diuza de contact si capatul sarmei)
este un parametru tehnologic important, pentru ca o data cu modificarea ei se
modifica patrunderea sudurii.
b) Lungimea libera a sirmei (Ll) nu trebuie confundata cu distanta de la diuza de gaz la
piesa (Ld)
c) Lungimea libera a sirmei este reglata in timpul sudarii de catre sudor prin distanta la
care acesta tine pistoletul fata de piesele de sudat, si prin constructia pistoletului adica
alegerea lungimilor diuzei de contact si a diuzei de protectie de gaz.
d) Este important de retinut ca pe langa reglajul corect al vitezei de avans a sirmei,
sudorul trebuie sa mentina si lungimea libera prescrisa acelui regim, pentru a respecta
un current de sudare impus.
e) Cu alte cuvinte, la un reglaj de viteza de avans sirma, facut la echipamentul de sudare,
sudorul
o poate creste curentul (si patrunderea sudurii) daca tine o lungime libera a
sirmei mica, sau
 o poate scadea curentul (si patrunderea sudurii) daca tine o lungime libera a
sirmei mare

Difuzor de gaz
Cap Diuza de contact
pistolet
sudare Diuza de gaz
Sirma de sudare
x
L l este
La Ll Lungimea
Ld libera a
sirmei

Gaz de Arcul electric

protectie Piesa de sudat

a) Influenta lungimii libere asupra cusaturii sudate:

b) Influenta tensiunii asupra cusaturii sudate:

c) Influenta vitezei de sudare asupra imbinarii sudate

2.8 Controlul sudurilor

Defect de sudare: orice abatere de la prescriptiile de executie a imbinarilor sudate.

FOARTE IMPORTANT !
Primul controlor al sudurilor este chiar sudorul care le-a executat.

Altfel spus, defectele de sudare sunt imperfectiuni neacceptate ale imbinarilor sudate.
Criteriile de acceptare sunt stabilite prin standarde de referinta cum sunt: SR EN 25817,
sau UIC 897 13-O sau DIN 6700 – 5.
Pentru fiecare produs (de exemplu ansamblu sau subansamblu de vagon) este indicat in
documentatia de executie (desene, tehnologii, instructiuni) care dintre aceste standarde se
aplica, si care este clasa de calitate ceruta pentru fiecare sudura.

Verificarea sudurilor

CERINTE
din SE SUDURA REALIZATA
- documentatia de executie COMPARA
- standardul de calitate

PROMOVARE REMEDIERE

CONDITII DE EXAMINARE:
- suprafetele de examinat trebuie sa fie bine iluminate;
- distanta de examinare trebuie sa fie de minim 600 mm (intre ochi si piesa), la un
unghi mai mare de 30 de grade;
- cunoasterea tipului sudurii, a clasei de calitate in care trebuie incadrata, a altor
cerinte;
- cunoasterea normei de calitate;
- cel care verifica sa aiba o buna vedere (acuitate vizuala verificata si
corespunzatoare).

VERIFICARI CARE TREBUIE EFECTUATE:

a) inaintea sudarii
- daca forma si dimensiunile pregatirii imbinarilor satisfac cerintele;
- daca suprafetele de imbinat si cele adiacente au fost curatate;
- daca piesele de imbinat sunt fixate unele fata de altele conform desenelor si
instructiunilor.
b) in timpul sudarii
- daca fiecare trecere sau strat de metal topit este curatat inainte de a fi acoperit de o
alta trecere;
- daca nu sunt defecte vizibile, de exemplu fisuri sau porozitati. Daca se constata
defecte ele trebuie remediate inainte de efectuarea trecerii urmatoare. Remedierea
defectelor se face conform capitolului 4.
- daca forma racordarii intre treceri si intre sudura si metalul de baza permite o buna
topire a straturilor urmatoare.
c) dupa sudare
- daca zgura a fost indepartata in scopul evitarii ascunderii defectiunilor;
- daca forma si dimensiunile sudurilor corespund cerintelor normei de control;
- daca pe toate partile sudurii accesibile examinarii vizuale, imperfectiunile
indeplinesc criteriile de acceptare.

Pentru verificarea sudurilor se pot folosi: rigla dreapta sau ruleta (cu gradatii de cel putin
1 mm), sublere cu vernier, calibre de diverse tipuri pentru suduri, set de lere de grosimi
adecvate, lupe.

2.9 Tehnica de sudare

Ungiurile de sudare corecte in timpul sudarii

Pentru ca sudura sa fie la calitatea asteptata si pentru a avea o protectie buna a baii de
sudura, pistoletele de sudare trebuie sa pastreze un anumit unghi fata de piese si rostul de
sudare.
Unghiul pistoletului de sudare la
sudarea cap la cap

Unghiul pistoletului de sudare la

sudarea de colt

Unghiul pistoletului de sudare la diverse pozitii de sudare

Sens sudare

Sens sudare
Vertical descendent
Orizontal
Sens sudare

Vertical ascendent
 la sudarea cu arc scurt, nu tineti
pistolul prea inclinat, pe directia cel mult 15 ْ mai mult de 15 ْ
sudarii ci mai degraba
perpendicular pe suprafata piesei
 Daca curentul de gaz protector sensul sudarii
bate prea inclinat pe suprafata
piesei atunci exista posibilitatea
ca aerul sa fie aspirat in spatiul CORECT GRESIT
arcului.
 Se poate suda cu arc tras sau
impins
 La sudarea cu arc spray,
recomandarea este sa sudati cu arc 5ْ inclinarea sirmei
impins, si cu inclinatie de 5 grade sensul sudarii

 la sudurile cu rost simetric dintr-

un strat si la sudurile de radacina
pozitionati simetric pistoletul fata
de marginile rostului

 la sudurile (straturile) de umplere

sau de acoperire trebuie luate in
considerare si cusaturile deja
depuse.
 Daca executati suduri de colt la
imbinarea tablelor de grosimi grosimi identice
diferite, trebuie: a tablelor
 sa inclinati arzatorul mai mult
spre tabla mai groasa, sau
 sa mentineti unghiul de inclinare grosimi diferite
de 45 de grade, dar arzatorul sa-l ale tablelor
deplasati 2-3 mm spre tabla mai
groasa

 Nu lasati o distanta prea mare

intre duza de gaz si suprafata
piesei de sudat. Reduceti astfel
posibilitatea de aparitie a porilor

 La sudarea de pozitie, deoarece

există riscul curgerii băii, se  Pătrunderea la sudarea vertical
descendentă este la curenţi de
impune respectarea unor poziţii sudare egali, mai redusă decât
ale sârmei electrod care să susţină la sudarea ascendentă deoarece
baia metalică arcul electric arde pe baia
Pentru evitarea curgerii băii, metalică şi nu pe materialul de
tensiunea de sudare se va reduce bază:
faţă de poziţia orizontală cu 1 – 3
Volti;
 Pendularea arcului exemplu de pendulare
 se face la straturile de umplere
 de evitat pentru radacina sudurii
 cu viteza moderata si nu foarte
ampla
 Sudarea cu arc tras
Avantaje
 Pătrundere mărită
sensul sudarii
 Aspect bun al suprafeţei
Dezavantaje
 Material de bază invizibil
 Risc de apariţie a lipsei de topire
 Tendinţă de stropire la sudarea cu
arc spray pistol inclinat inainte fata de sensul de sudare
Tendinţă spre formare de crestături
marginale la cusături groase

Sudarea cu arc impins

Avantaje
 Control bun al pătrunderii – sensul sudarii
Straturi de rădăcină
 Vizibilitate bună a arcului
Dezavantaje
 Pătrundere puţin mai redusă pistol inclinat inapoi fata de sensul de sudare
 Aspect mai puţin bun al suprafeţei

 Influenta pozitiei pistoletului sensul sudarii

asupra formei cordonului de
sudura este prezentata in
figura alaturata
 In nici o situatie nu lasati baia
de metal topit sa curga
inaintea arcului electric. Arcul
electric trebuie sa atace (sa
scobeasca) marginile rostului,
si baia de metal trebuie sa
umple spatiul creat
 Este important sa mentineti
CONSTANT pozitiile corecte
ale pistoletului de sudare
descrise mai sus in toate
situatiile
 la schimbari de directie ale
sudurii
 la schimbari de nivel (urcare,
CORECT GRESIT
coborire)
 Este bine sa verificati daca
puteti mentine corect pozitia
pistoletului, incercind “la
rece”, inainte de sudare
traiectoria si pozitionarea
pistoletului
 amorsarea arcului electric se face doar în rost. Este interzisă amorsarea pe piese. Eventualele
amorse accidentale vor fi polizate,
 craterele finale trebuie închise prin întoarcerea arcului şi menţinerea lui câteva secunde
deasupra baii. De asemenea, după întreruperea arcului (de la butonul pistoletului) pistoletul nu
este îndepărtat ci este menţinut încă câteva secunde
 Curatati zgura (chiar si la sudarea MAG unde zgura este putina) atit intre straturi sit si dupa
terminarea sudurii.
 Polizati denivelarile cordoanelor de sudura sau a hefturilor de prindere, ca regula generala de
lucru, dar obligatoriu la suduri cu regim (putere) mic, la suduri de calitate inalta, sau unde sunt
create treceri bruste de sectiune, arsuri sau alte defecte de forma ale stratului anterior
 Executati inchiderea sudurilor sudura de colt continua la
ca in figura alaturata. Nu trecerea pe grosimea tablei
incheiati cordonul de sudura
pe grosimea materialelor 20…40 mm
3. DEFECTE ALE SUDURILOR
In unele cazuri datorita nerespectarii conditiilor de lucru, materialelor de
sudare, greselilor de executie sau defectiunilor instalatiei, pot aparea defecte
sau imperfectiuni ale sudurii.
Datorita acestui lucru a aparut necesitatea stabilirii unor criterii de acceptare
a defectelor functie de gravitatea si dimensiunile acestora.
In Astra se lucreaza in general, functie de cerintele contractuale dupa
normele ISO EN 5817; UIC 897-13; DIN 6700, care contin conditiile de
acceptare a defectelor.
Toate defectele care nu sunt acceptate (nu se incadreaza in criteriile de
acceptare ale normei) trebuie sa fie reparate.
Defectele de sudare se pot imparti in doua mari grupe:
- defecte vizuale – care se observa cu ochiul liber sau la o usoara
marire si care pot fi observate de catre sudor si reparate.
- defecte interne ale sudurii – care necesita un control nedistructiv
(Rx, Us) pentru punerea lor in evidenta.
Clasificarea defectelor cu comentarii explicative este continuta de norma SR
EN 26520.

3.1 Defecte ale imbinarilor sudate

Nr. DEFECTUL DESCRIEREA DEFECTULUI

discontinuitate cu doua dimensiuni care se poate produce in
1 Fisura timpul racirii (fisura la cald) fie ulterior acesteia, datorita
solicitarilor (fisura la rece)
2 Microfisura fisura de dimensiuni microscopice
fisura a carei directie principala este aproximativ paralela cu
3 Fisura longitudinala axa sudurii. Aceasta poate fi: in sudura, in zona influientata
termic, in metalul de baza.
fisura a carei directie principala este aproximativ
4 Fisura transversala
perpendiculara pe axa sudurii.
5 Fisura in crater fisura produsa in craterul final al sudurii
cavitate in cusatura, produsa de degajarea de gaze in cursul
6 Suflura
procesului de racire
7 Por suflura de forma practic sferica
8 Porozitate pori uniform distribuiti in sudura
9 Pori de suprafata sufluri mici de la suprafata cusaturii
10 Sufluri aliniate sufluri distribuite in lungul unei drepte paralele cu axa sudurii.
11 Retasura cavitate datorata contractiei metalului in timpul solidificarii
cavitate la sfirsitul unei treceri neeliminata ininte sau in timpul
12 Retasura de crater
trecerii urmatoare
13 Incluziune solida corp strain incorporat in sudura
14 Incluziune de zgura reziduu de zgura inclus in sudura.
particola de metal strain inclusa in sudura. Poate fi wolfram,
15 Incluziune metalica
cupru, alt metal..
lipsa legaturii intre metalul depus si metalul de baza sau intre
doua straturi succesive de metal depus. Poate fi laterala -
16 Lipsa de topire
afecteaza marginile de sudat, intre rinduri sau la radacina
sudurii.
lipsa de topire a marginilor de sudat care lasa sa persiste un
17 Lipsa de patrundere
interstitiu intre aceste margini.
lipsa de conformitate de natura geometrica a suprafetei
18 Forma defectuoasa
exterioare in raport cu profilul corect al sudurii.
lipsa de metal in forma de adincitura care se intinde pe o
19 Crestatura continua
anumita lungime a marginilor sudurii
Crestatura la insuficienta de metal pe marginile laterale ale radacinii
20
radacina provocata de contractia metalului din sudura.
exces al grosimii metalului depus in straturile terminale ale
21 Ingrosare excesiva
unei suduri cap la cap
Convexitate Imperfectiune a unei suduri caracterizata printr-un profil
22
excesiva convex exagerat
exces de metal la radacina pentru o sudura executata pe o
23 Exces de patrundere singura parte sau prin metalul deja depus pentru o sudura in
mai multe straturi
unghi prea mare intre planul tablei si planul tangent la
24 Defect de racordare
suprafata cusaturii in locul racordarii.
exces de metal depus care acopera suprafata metalului de baza,
25 Scurgere de metal
fara legatura intima cu acesta
nealiniere intre doua piese sudate astfel incit desi suprafetele
26 Nealiniere axiala
exterioare ale acestora sunt paralele, nu sunt la nivelul cerut.
Nealiniere nealiniere intre doua piese sudate astfel incit suprafetele
27
unghiulara exterioare nu sunt paralele sau la unghiul prescris.
scurgere a metalului depus datorata unei topiri excesive,
28 Supratopire
conducind la un exces sau o lipsa de metal.
29 Strapungere caderea baii topite care conduce la perforarea sudurii.
insufuicienta locala sau continua de metal depus, conducind la
30 Subtiere
un profil al sudurii redus in raport cu profilul corect.
Asimetrie excesiva nu sunt necesare explicatii ( sudura este depusa mai mult pe
31
a sudurii de colt una dintre componente)
32 Latime neregulata variatia excesiva a latimii
33 Reluare defectuoasa neregularitate locala de suprafata la reluarea sudarii
34 Arsura deteriorare locala si superficiala a metalului de baza rezultata a
 amorsarii unui arc electric
strop de metal topit proiectat in timpul sudarii si care adera pe
35 Stropi
materialul de baza sau pe sudura deja solidificata.

3.2 Clasele de calitate ale sudurilor

In cele ce urmeaza se va prezenta nivelul de acceptare a defectelor conform

standardului SR EN 25817 si unele particularitati ale normei UIC.
Aceasta norma prevede trei niveluri de acceptare a defectelor sudurilor:

Simbolizarea nivelului Nivelul de acceptare

D moderat
C intermediar
B sever

Standardul , se aplica la:

- oteluri nealiate si aliate
- procedeele de sudare manuala, mecanizata si automata
- toate pozitiile de sudare
- materiale de baza cu grosimea de la 3mm la 63 mm
- imbinari sudate cap la cap, in colt si ale racordurilor la tevi
- sudare cu electrod fuzibil fara protectie gazoasa, sudare sub strat de
flux, sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil
si nefuzibil, sudare cu plasma.

3.2.1 Definitii
defect scurt - ansamblu de unul sau mai multe defecte avind lungimea
totala de maximum 25 mm la 100 mm lungime a sudurii, SAU maximum un
sfert din lungimea sudurilor mai scurte de 100 mm
defect lung - ansamblu de unul sau mai multe defecte avind lungimea totala
mai mare de 25 mm la 100 mm lungime a sudurii, SAU mai mare de un
sfert din lungimea sudurilor mai scurte de 100 mm
aria proiectiei – lungimea sudurii examinate X (inmultit cu) latimea
maxima a acesteia.
aria suprafetei de rupere – aria care trebuie sa fie luata in considerare
dupa rupere.
a – grosimea nominala a sudurii de colt
b – latimea suprainaltarii sudurii
d – diametrul suflurii sferoidale
h – dimensiunea (inaltimea sau latimea defectului
l – lungimea defectului
s – grosimea nominala a sudurii cap la cap, sau in cazul patrunderii partiale,
adincimea prescrisa a patrunderii
t – grosimea peretelui
z – lungimea catedei sudurii in colt

Defecte ale imbinarilor sudate care NU SE ADMIT

CLASA DE DEFECTUL CONFORM DEFECTUL CONFORM

CALITATE SREN 25817 UIC 897 13 O
Fisuri Fisuri
Incluziuni de cupru Crestaturi marginale ascutite
Subtiere sau supratopire – defect Amorse de arc pe suprafata piseleor
lung de sudat
D C B
Lipsa de patrundere – defect lung Suprainaltari excesive cu trecere
Suduri de colt cu grosimea totala brusca de sectiune
mai mica decit grosimea
nominala - defect lung
Fisuri in crater Retasuri in crater
Sufluri alungite si tubulare – Incluziuni solide
defect lung
Incluziuni solide (fara cele de  
  C B
cupru) – defect lung
Lipsa de topire  
Scurgere de metal  
Reluare defectuoasa  
Lipsa de patrundere - defect scurtUrme sau lovituri ale sculelor de
  curatare
Suduri de colt cu grosimea totala Lipsa de patrundere
B
mai mica decit grosimea Lipsa de topire
nominala - defect scurt Grosime a sudurii mai mica decit cea
ceruta

3.2.2 Exemple de dimensiuni MAXIME ale unor defecte acceptate

Nivelele de acceptare ale defectelor imbinarilor sudate trebuie cunoscute de

catre sudor in conformitate cu normele de calitate impuse.
Mai jos sunt date doar citeva exemple calculate pentru defectele care se
accepta intre anumite limite, conform nivelului B sau C din standardul SR
EN 25817, pentru anumite grosimi ale materialului de baza si ale sudurii.
 Dimen Denumire Formula si calculul Obser
siune defect (Nr. dimensiunii -
Pentru sudura de colt a5

Cota
MAX. defect conf. maxime admise a vatii
[mm] a7 EN 25817) defectului
a5
0,1 x S
Lipsa dar maxim 1,5 mm
h5= 1,5 patrundere (S=patrundere Numai
h1 0,5 (patrundere ceruta) nivel C
Patrundere
nominala
h4= 2 incompleta ) Daca S = 5mm, !
h2= 1

(ceruta) (9) atunci

h3= 0,5
0,1 x 5 = 0,5mm
Pozitionare 0,5+0,1 x a
Nivel
h2 1 gresita dar maxim 2mm
B
(10) 0.5+0.1 x 5 =1mm
Crestatura Nivel
h3 0,5 0,5
(11) B
1+0,1 x b
7
Convexitate dar maxim 3mm
Nivel
h4 2 excesiva latimea b se ia
B
h1= 0,5 (13) 10mm
1 +0,1 x 10=2mm
Patrundere ceruta =5 0,3 x a Numai
dar maxim 2mm defecte
Sufluri
h5 1,5 sau mai scurte scurte
alungite (5)
decit grosimea Nivel
0,3 x 5 = 1,5mm B
Grosimea
totala mai 1 + 0,15 x a
MARE decit dar maxim 3 mm Nivel
h6 1,75
grosimea 1 + 0,15 x 5 = B
h6= 1,75 h7= 0,8 nominala 1,75mm
(ceruta) (14)
α Grosimea Numai
h8= 2,25 totala mai
0,3 +0,1 x a
defecte
MICA decit scurte
h7 0,8 dar maxim 1 mm
grosimea Nivel
0,3 + 0,1 x 5 = 0,8
nominala C
(ceruta) (15) !
5 Defect de
1,5 + 0,15 x a
simetrie a Nivel
h8 2,25 1,5 + 0,15 x 5= 2,25
sudurii in colt B
mm
(20)
Defect de
inclinare Nivel
α 105 ATENTIE 105 grade BUI
este specific C
UIC (17)
In tabelul de mai sus, in coloana a doua sunt date dimensiunile maxime admise pentru o
sudura de colt de 5 mm (calculate in coloana a 5-a). Pentru exercitiu, va rugam sa
calculati si sa completati (in coloana libera, 3) dimensiunile maxime admise ale
defectelor pentru o sudura de colt de 7 mm .
ATENTIE, nu toate defectele sunt in clasa B de calitate !!
Daca mai multe defecte se regasesc in aceeasi sectiune a unei suduri, atunci trebuie luata
in considerare SUMA defectelor conform defectului nr. 26 “Defecte multiple intr-o
sectiune”
 Dimen Denumire Formula si calculul Obser-
siune defect (Nr. dimensiunii maxime vatii
Pentru o sudura cap la cap de 7 mm MAX.

Cota
s= defect conf. admise a defectului
[mm]
12 EN 25817)
s=7

0,3 x s
Numai
dar maxim 2mm
Sufluri alungite defecte
h1 2,1 (5)
sau mai scurte decit
scurte
grosimea
h3= 2,2
Nivel B
0,3 x 7 = 2,1mm

h2= 0,5
12
h2 0,5 Crestatura (11) 0,5 Nivel B

1 + 0,1 x b
dar maxim 5 mm
Suprainaltare
daca se ia b=12 mm
h3 2,2 excesiva
(aici b= latimea sudurii la
Nivel B
(12)
suprafata)
1 + 0,1 x 12 = 2,2 mm
7

1 + 0,3 x b
dar maxim 3 mm
h7= 0,5
Exces de
daca se ia b= 5mm
h1= 2,1 h4 2,5 patrundere
(aici b=latimea sudurii la
Nivel B
(16)
radacina)
1 + 0,3 x 5 = 2,5
Pentru suduri
longitudinale
0,1 x t
dar maxim 3mm
h6= 0,3

Defect de
(t=grosimea compo-
h5 0,7 aliniere
nentei cele mai subtiri)
Nivel B
(18)
0,1 x 7 = 0,7mm
Pentru suduri circulare
0,5 x t
dar maxim 2 mm
Numai
Subtiere, 0,05 x t
defecte
h6 0,35 supratopire dar maxim 0,5 mm
scurte
(19) 0,05 x 7 = 0,35 mm
Nivel B
h4= 2,5

h5= 0,7

Retasura la
0,5
radacina,
h7 0,5 crestatura la
dar numai cu treceri Nivel B
line
radacina (21)
5
Pentru exercitiu, va rugam sa calculati si sa completati (in coloana libera, 3)
dimensiunile maxime admise ale defectelor pentru o sudura cap la cap cu grosimea de 12
mm .
Daca mai multe defecte se regasesc in aceeasi sectiune a unei suduri, atunci trebuie luata
in considerare SUMA defectelor conform defectului nr. 26 “Defecte multiple intr-o
sectiune”
3.3 Cauzele aparitiei defectelor

Cele mai frecvente defecte ale sudurilor sunt:

- porii
- lipsa de topire
- stropii
- crestatura marginala
- incluziunile de zgura
- lipsa de patrundere
- convexitate excesiva
- retasura
- arsura
- fisura

Porii:
- cavitati (goluri) in cordonul de sudura provocate de ramanerea de
gaze in sudura in timpul solidificarii.

Porii pot fi de suprafata sau in interiorul cordonului de sudura.

Cauzele aparitiei porilor:

1. debit prea mic de gaz de protectie – reglaj incorect

2. debit prea mare de gaz de protectie – reglaj incorect
3. obturarea diuzei de gaz cu stropi de metal
4. obturarea difuzorului de gaz cu stropi de metal sau murdarie
5. electroventil de gaz defect
6. diuza de curent nu este centrata in diuza de gaz si astfel gazul nu
acopera uniform baia de sudura.
7. diuza de gaz deformata.
8. scurgeri de lichid de racire la pistolet (la pistoletele racite cu
lichid)
9. traseu de gaz (furtune si racorduri de furtune) cu neetanseitati –
poate duce atit la pierderi de gaz cit si la aspiratie de aer si
impurificarea gazului de protectie
10.distanta prea mare de la diuza de gaz la piesa.
11.lungimea libera a sirmei prea mare
12.inclinarea prea mare sau neadecvata a pistoletului de sudare -
poate duce la aspiratia aerului de catre gazul de protectie si
impurificarea acestuia din urma.
13.efectul de cos – gazul de protectie este ridicat, sau se ridica
datorita incalzirii piesei, (gazul devine mai usor) si nu mai asigura
protectia baii de metal topit.
14.curenti de aer la locul de sudare. Atentie polizarea linga locul de
sudare poate creea curenti de aer si deranja protectia cu gaz a
sudurii.
15.suflajul magnetic
16.piese de sudat necuratate, cu umiditate, oxizi, uleiuri, vopsea,
tunder…
17.sirma de sudare impurificata cu oxizi, uleiuri…
18.gazul de protectie necorespunzator calitativ (impurificat).
19. viteza prea mare sau prea mica de sudare Daca viteza de sudare
este prea mare, baia metalica se solidifica prea repede si gazele nu
mai au timp sa iasa la suprafata.
20.lipsa protectiei de gaz la radacina la rosturile cu deschidere mare
 Cauzele producerii porilor

Sarma unsa
Contaminarea gazului datorita Aerul poate sa intre datorita:
spargerii furtunului de gaz - turbulentelor provocate de stropi sau
de debitul prea mare
- debit de gaz necorespunzator
- arc instabil
Condens pe sarma de sudare la
pistoletele racite cu apa
Absorbtie de aer. Sensibilitatea
creste daca debitul de gaz este prea
Protectie insuficienta datorita scazut
inclinatiei pistoletului

Murdarie, rugina, condens

Metal solidificat

Metal de baza
 Lipsa de topire

– lipsa de legatura intre metalul depus si piesa sau intre doua

straturi

Cauzele aparitiei lipsei de topire:

1. pregatire defectuoasa a rostului - unghi rost prea mic
- deschidere rost prea mica
- inaltime rost prea mare
- dezaxare prea mare
- concentrare de stropi si zgura
2. amorsare defectuoasa a arcului -lipsa placute tehnologice
- nepolizarea hefturilor
- suprapunere prea mica a trecerilor
3. puterea arcului prea mica - tensiune insuficienta
- curent de sudare prea mic
- viteza de sudare prea mare
- lungimea libera a sirmei prea mare
- lungimea arcului prea mare

4. scurgerea baii inaintea arcului - puterea arcului si volumul baii

topite prea mari
- viteza de sudare prea mica
- inclinarea electrodului in modul
“impins” prea mare
5. pozitionare gresita a electrodului - lungime libera prea mare
- diuza prea mare
- dispunere gresita a trecerilor
- latime sau/si grosime a
cordonului de sudura prea mare
Stropii
- metal topit proiectat in timpul sudarii care adera pe piesa

Cauzele aparitiei stropilor:

- parametrii de sudare reglati necorespunzator
- piesele de sudat sunt cu impurutati

Crestatura marginala
- lipsa de material la marginea sudurii sub forma de adancitura

Cauzele aparitiei crestaturilor marginale :

- tensiune prea mare
- viteza de sudare prea mare
- pendulare necorespunzatoare
- pozitionarea gresita a pistoletului de sudare

Incluziunile de zgura

- reziduu de zgura inclus in sudura

Cauzele aparitiei incluziunilor de zgura:

- necuratarea de tunder a rostului de sudare si a zonei imbinarii
- necuratarea zgurii din rostul de sudare inainte de depunerea unei
noi treceri
 Lipsa de patrundere

- lipsa de topire a marginilor pieselor de sudat astfel incat lasa sa persiste

un spatiu intre aceste margini

Cauzele aparitiei lipsei de patrundere:

- rost de sudare necorespunzator (c-mare; b-mic)
- curent de sudare prea mic
- tensiune prea mare
- viteza de sudare prea mare

Convexitate excesiva

- imperfectiune a unei suduri caracterizata printr-un profil convex

exagerat
Ingrosare

Convexitate excesiva

Suprainaltare admisa
Suprainaltare admisa

Cauzele aparitiei convexitatii excesive:

- pozitie de sudare prea ascendenta
- viteza de sudare prea mica
- inclinatia arzatorului de sudare este prea mare si se sudeaza cu
arzatorul inclinat inapoi
- tensiunea arcului de sudare este prea mica si/sau avansul sirmei
este prea mare
 Arsura
- deteriorare locala si superficiala a metalului de baza rezultata a
amorsarii unui arc electric

Cauzele aparitiei arsurilor:

- amorsarea accidentala a arcului electric pe piese in alte zone
decat rostul de sudare

Fisura
- discontinuitate de material cu doua dimensiuni care se poate
produce in timpul racirii (fisura la cald) sau dupa racire (fisura la rece)

Dupa orientarea lor in spatiu fisurile pot fi longitudinale, transversale sau

ramificate.

Cauzele aparitiei fisurilor:

- utilizare de materiale de baza necorespunzatoare
- material de baza impurificat cu unsori, vopsele, apa.
- electrozi neuscati
- material de adaos cu continut ridicat de hidrogen
4. REMANIEREA DEFECTELOR DE SUDARE

GENERALITATI
- la lucrarile de reparatie se respecta regulile generale specifice fiecarui
procedeu (ex: locul de fixare a clemei de masa, curatirea zgurii, amorsarea in
rost a arcului, inchiderea craterului final etc)
- se respecta conditiile generale de executie si control conform instructiunilor
de lucru
- daca pentru sudarea subansamblului respectiv este prevazuta preincalzirea,
aceasta va fi obligatorie si in cazul repararii prin sudare
- in cazul otelurilor inoxidabile, scobirea defectului se realizeaza cu plasma si
nu prin craituire

4.1 Parametrii tehnologici

4.1.1 CRAITUIREA
- craituirea se executa cu parametrii din tabelul 1
- pentru defecte subtiri sau cu adancime mica, se alege un diametru mic de
electrod si curent spre limita inferioara

Tabelul 1 – Parametrii pentru craituirea arc- aer

Gros. Parametrii crăiţuirii Dimensiuni canal Consum / metru liniar
mater. [ mm ]
[ mm ] Ø el. Curent Pres. Viteză Lăţime Adâncime Timp Aer Electrod
[mm] [ A ] [MPa] [m/min] [h] [ m3] [ g]
4 210-250 0,5 0,6-0,8 6 3-4 0,05 0,15 16
5 - 50 6 250-290 0,5 0,5-0,7 7-8 4-5 0,06 0,32 62
8 350-390 0,55 0,4-0,5 9-11 5-8 0,07 0,49 162
Curent continuu, polaritate directa (pol minus la electrod)

4.1.2 SUDAREA MANUALA CU ELECTROZI INVELITI (SE- 111)

- in cazul reparatiilor la care trebuie efectuata prinderea provizorie cu sudura,
hefturile vor fi executate cu electrozi subtiri ( 2,5 mm, eventual 3,25 mm),
parametrii orientativi fiind dati in tabelul 2; in tabelul 3 este prezentata o
recomandare pentru amplasarea hefturilor, dimensiunile lor si distanta dintre
ele
Tabelul 2 – Parametrii pt. heftuire SE-111
Diametrul
electrod [ mm] 2,5 3,25
Is [ A ] 60 - 90 110 - 140
Ua [ V ] 17 - 20 19 - 22
 Tabelul 3 – Amplasarea, dimensiunile hefturilor si distanta dintre ele
Grosimea 1 - 1,5 2-3 4-6 7 - 10 Peste 10
MB(mm)
Lungimea Minim 10 – 12 mm
heftului(mm) 2 ÷ 3 ori grosimea MB, dar nu mai mare de 70 mm
Grosimea 0,6 ÷ 0,7 din grosimea MB, dar nu mai mare de 4 5 ÷ 7 mm
heftului(mm) mm
Şi nici mai mic de 1 – 1,5 mm
Distanţa dintre
hehefturi(mm) 25 - 40 40 - 100 60 - 150 80 - 200 100 - 500

- sudarea stratului de radacina (daca este cazul) se face cu electrozi subtiri (2,5
mm, maxim 3,25 mm) cu o miscare rectilinie ( nu se fac pendulari)
- la intreruperea arcului electric, la schimbarea electrodului, la terminarea unui
rand, se face curatirea zgurii pana la metal curat, cu rascheta si peria de sarma
- tipul de electrod va fi acelaşi pentru heftuire, rădăcină şi rândurile de
umplere.
- valorile recomandate pentru curentul de sudare şi tensiunea arcului sunt date
în tabelul 4, în funcţie de diametrul electrodului.

Tabelul 4 Parametrii regimului de sudare

Diametrul 2,5 3,25 4,0 5,0
electrod [ mm]
Is [ A ] 60 - 90 110 - 140 150 - 180 180 –220
Ua [ V ] 17 - 20 19 - 22 21 - 24 23 - 26

- pentru sudarea pe verticală, valorile curentului se reduc cu 15 %. Pentru

sudarea în cornişă şi pe plafon, valorile curentului se reduc cu 30 %.
- randurile de umplere se execută în general cu electrozi de diametrul 4 şi 5
mm, mişcarea electrodului este în general de pendulare.

4.1.3 SUDAREA SEMIMECANIZATA IN MEDIU DE GAZ

PROTECTOR (135- MAG)
- daca la reparatie se pune problema heftuirii, aceasta se poate face prin
procedeul MAG sau SE ; valorile orientative ale parametrilor folositi la
heftuire sunt date in tabelul 2- in cazul sudarii SE, si in tabelul 5- in cazul
sudarii MAG ; recomandari pentru dimensiunile si amplasarea hefturilor-
conform tabelului 3
 - Tabelul 5 – Parametrii pt. heftuire si sudare MAG-135
Grosimea Diametrul Is Vas Distanta Debit
piesei [mm] sârmei [A] [m/min] diuza [mm] [l/min]
[ mm]
1,5- 5 0,8 60-120 4,5- 9,5 12-17 8-12
≥4 1,0 70-140 3,7- 7 12-18 12-14
200- 320 10- 16 15-20 14-17
1,2 120- 180 4,4- 6,5 12-18 14-17
220- 360 7,7- 12,5 15-20 15-18

- sudarea se executa cu parametrii recomandati in tabelul 5

- in functie de configuratia zonei reparate, de accesul la baia topita si de
dimensiunile randurilor care se doresc a se realiza, se va opta pentru directia
de sudare (tabelul 6)
Tabelul 6 Influenta directiei de sudare
Direcţia arcului spre DREAPTA spre STÂNGA
Pătrunderea mare mică
Lăţimea cordonului îngust larg
Supraînălţarea cordonului accentuată scăzută
Tendinţa de formare a slabă puternică
porilor

- pistoletul se tine in general inclinat la 150- 200 fata de verticala; mişcarea

pistoletului este în general rectilinie, fără pendulări, la sudarea rădăcinii si a
rândurilor subţiri. La rândurile de umplere se fac mişcări transversale, scurte
(pendulări) faţă de direcţia de sudare ; amplitudinea pendulărilor este mică şi
are un timp scurt de oprire pe marginile rostulu

4.2 Modul de reparare al diverselor defecte de sudura

FISURI ( COD IIS: 100- E)

- in cazul in care fisura a fost evidentiata in urma unui control vizual, la
remaniere este esentiala inlaturarea completa a zonei care cuprinde fisura;
daca un capat al fisurii, care este de obicei foarte subtire si greu de observat cu
ochiul liber, ramane in piesa, acesta va forma o noua fisura care se va propaga
atunci cand zona se va incalzi sau piesa va fi solicitata in exploatare; in cazul
evidentierii fisurii prin lichide penetrante, capatul fisurii este bine pus in
evidenta
- capetele fisurii se curata cu o hartie abraziva fina (granulatie 180÷240) ;
dupa suflarea piliturii, daca exista fisura in zona curatata, aceasta va aparea ca
o linie neregulata, subtire si de o nuanta mai inchisa decat piesa
- se marcheaza traiectoria si terminatiile vizibile ale fisurii; de la aceste
terminatii, se estimeaza traseul pe care ar fi probabila propagarea fisurii si se
prelungeste marcajul pe inca 10-12 mm
- la capetele marcajului se executa cate o gaura cu diametrul 10mm,
adancimea gaurii variind in functie de grosimea piesei, adancimea estimata a
defectului etc. (fig.1)
- se craituieste arc- aer un canal pe marcajul dintre cele doua gauri si se
verifica daca fisura a fost inlaturata; daca este necesar, operatia se repeta; pot
exista situatii in care craituirea se executa pe toata grosimea piesei; orientativ,
parametrii regimului de craituire sunt dati in tabelul 1 - se polizeaza tunderul
pana la metal curat si se face o noua verificare a existentei fisurii
- se executa incarcarea prin sudare a canalului; daca este un canal strapuns, se
sprijina radacina cu un suport de cupru; sudarea se poate face prin procedeele:
MAG- 135; SE- 111; la un canal ingust si adanc, este preferabil procedeul SE-
111
- in cazul fisurilor ramificate, a fisurilor marmorate in retea si a fisurilor
radiale, procedura descrisa mai sus se extinde la mai multe canale sau la
intreaga suprafata afectata de fisuri; in cazul fisurilor din crater, care de obicei
sunt superficiale, este suficienta polizarea pe o anumita adancime a zonei .

Ø 10
A-A
3÷5

6÷8

A
10 ÷ 12

Canal craituit
intre cele doua
gauri
( electrod ø 4)

Fig.1
CAVITATI : PORI si SUFLURI ( COD IIS: 200- A); RETASURA
(COD IIS 202- K)
- suflurile, porii si retasurile de suprafata se elimina prin polizarea zonei
afectate urmata de incarcarea prin sudare
- in cazul defectelor izolate, cand suprafata polizata este mica, incarcarea prin
sudare se face prin miscari de pendulare sau circulare
- in cazul defectelor grupate, cand suprafata polizata este mare, aceasta se
incarca prin rinduri paralele de sudura; fiecare rand se suprapune cu
aproximativ 1/3 din latimea sa, peste randul precedent (fig.2)
- dupa sudare se polizeaza la nivel, verificarea facandu- se cu liniarul sau cu
un sablon de contur, in cazul suprafetelor profilate
- in cazul cavitatilor aflate in adancimea piesei, se face scobirea defectului
prin polizare adanca, gaurire, craituire (urmata de polizarea suprafetelor
decarburate), sau alt procedeu mecanic sau termic; se incarca cu sudura printr-
un numar suficient de randuri/ straturi si se polizeaza la nivel;
- daca scobirea strapunge piesa, se sprijina radacina sudurii cu un suport de
cupru; se poate suda atat MAG cat si manual cu electrozi, in functie de
configuratia si intinderea zonei

1/3 L L

Rand 4
Rand 1

Fig.2

INCLUZIUNI SOLIDE (COD IIW: 300- B)

- Incluziunile solide (corpuri solide straine si zgura) inglobate in masa piesei
si mai rar la suprafata ei, se inlatura prin scobirea defectului: polizare adanca,
gaurire, craituire (urmata de polizarea suprafetelor decarburate) sau alt
procedeu mecanic sau termic; se incarca cu sudura printr- un numar suficient
de randuri/ straturi si se polizeaza la nivel; verificarea geometriei suprafetei se
face cu liniarul sau cu un sablon profilat
- daca scobirea strapunge piesa, se sprijina radacina sudurii cu un suport de
cupru; se poate suda atat MAG cat si manual cu electrozi, in functie de
configuratia si intinderea zonei
 INGROSARE si CONVEXITATE EXCESIVA (COD IIW: 502;503) –
fig.3

Ingrosare

Convexitate excesiva

Suprainaltare admisa
Suprainaltare admisa
Fig. 3

- se repara prin polizare daca acest lucru nu este interzis prin norma de produs
sau clauza contractuala
- polizarea se executa pe aceiasi directie cu directia solicitarii mecanice din
imbinarea respectiva;
- pentru polizare se utilizeaza pietre cu profil adecvat, neuzate si cu granulatie
cat mai fina
- in cazul in care defectul este uniform – ca dimensiune si geometrie- pe toata
lungimea controlata, se polizeaza surplusul de material pana la cota nominala
sau cota tolerata
- in cazul in care defectul este neuniform pe lungimea controlata, se
marcheaza cu creta zonele, astfel incat sa se stie pe ce adancime trebuie
polizata fiecare zona.

EXCES DE PATRAUNDERE (COD IIW: 504) -fig. 4

- daca imbinarea sudata este intr- o clasa de calitate inferioara si defectul este
relativ uniform ca dimensiuni si depaseste suprafata piesei pe toata lungimea
controlata (nu exista spatii concave care patrund sub suprafata piesei) sau
excesul de patrundere este de mici dimensiuni (picatura), se polizeaza excesul
de patrundere.

Fig. 4

- in cazul imbinarilor pretentioase se face scobirea radacinii prin polizarea sau

craituirea unui canal in care se face resudarea radacinii prin procedeu SE-111
sau MAG-135
 - polizarea se executa pe aceiasi directie cu directia solicitarii mecanice din
imbinarea respectiva;
- pentru polizare se utilizeaza pietre cu profil adecvat, neuzate si cu granulatie
cat mai fina

DEFECT DE RACORDARE (COD IIW:505); ASIMETRIA SUDURII

DE COLT (COD 512)
SCURGERE DE METAL (COD 507) - fig. 5

Z1
α
α

Z2
Racordare corecta (α mare) Racordare incorecta (α mic)
Z2 < Z1

Scurgere

Fig. 5

- defectul se repara prin polizare, doar daca acest lucru nu este interzis prin
norma de produs;
- polizarea se executa pe aceiasi directie cu directia solicitarii mecanice din
imbinarea respectiva;
- pentru polizare se utilizeaza pietre cu profil adecvat, neuzate si cu granulatie
cat mai fina;
- in cazul asimetriei sudurii de colt, se face o polizare suficient de adanca,
astfel incat sa se poata depune unul sau mai multe randuri (functie de
dimensiunea cordonului) pentru a se ajunge la cota necesara; daca polizarea
nu e suficient de adanca, s- ar putea ca prin sudare sa se ingroase excesiv
sudura;
- in cazul in care configuratia subansamblului este neadecvata sau prin
polizare nu se reuseste redarea geometriei si dimensiunii corecte a sudurii,
aceasta se inlatura prin craituire sau polizare simultan cu realizarea unui canal
care se va resuda printr- unul din procedee (MIG sau SE).

NEALINIERE AXIALA (COD IIW: 507) : NEALINIERE

UNGHIULARA (COD IIW: 508)
- defectul trebuie inlaturat prin taiere termica sau mecanica ;
- se reface imbinarea sudata cu parametrii tehnologici indicati in planul de
sudare, luandu-se masurile tehnologice necesare: dispozitiv de montare-
sudare care sa impiedice deplasarea sau/ si rotirea pieselor; ordine adecvata de
sudare etc.
- se interzice redresarea ansamblului la rece sau la cald, deoarece in sudura se
acumuleaza tensiuni mari care pot duce la fisurare si rupere in exploatare.

SUPRATOPIRE (COD IIW: 509); SUBTIERE (COD IIW: 511) – fig. 6

- se inlatura zona defecta din sudura prin polizare sau craituire urmata de
polizare la metal curat;
- adincimea de craituire sau polizare depinde de adancimea defectului; canalul
realizat trebuie sa permita depunerea cel putin a unui rand/ strat care sa
reproduca stratul final al sudurii defecte; in cazul unui canal cu dimensiuni
mari, latimea si razele de racordare ale canalului trebuie sa asigure un acces
bun al pistoletului de sudare
- sudarea se poate face prin procedeu MAG- 135 sau SE- 111

Fig. 6

STRAPUNGERE (COD IIW: 510)

- se inlatura zona defecta din sudura, pe toata graosimea piesei, prin polizare
sau craituire (urmata de polizare la metal curat); zona inlaturata trebuie sa aiba
o deschidere suficienta pentru a permite accesul la radacina
- sudarea se poate face prin procedeu MAG- 135 sau SE- 111; in functie de
latimea la radacina a canalului, se poate folosi un pat de cupru pentru
sprijinirea radacinii.

LIPSA DE PATRUNDERE (COD IIW: 402) ; RETASURA (COD IIW:

515);
CRESTATURA MARGINALA (COD IIW:5011; 512); CRESTATURA
LA RADACINA (COD IIW: 515)
- se inlatura zona defecta din sudura prin polizare sau craituire urmata de
polizare la metal curat;
- canalul astfel realizat trebuie sa permita sudarea cel putin a unui rand care sa
realizeze o legatura corecta cu cordoanele anterioare si sa se racordeze
corespunzator la metalul de baza;
- sudarea se poate face prin procedeu MAG- 135 sau SE- 111.
RELUARE DEFECTUOASA ( dupa intreruperea arcului electric) - (COD
IIW: 517)
- se polizeaza defectul pe o adancime care sa asigure existenta doar a
metalului sanatos si pe lungime de minim 15 mm;
- se sudeaza prin procedeu MAG- 135 sau SE- 111, urmarindu- se ca sudura
de reparatie sa fie bine racordata la metalul de baza si la sudura anterioara;
- daca este necesar, se face o polizare de finisare pentru inlaturarea
suprainaltarii si realizarea unei racordari line;

ARSURA ( amprenta arcului electric pe piesa) - (COD IIW: 601)

- se polizeaza superficial suprafata afectata de arsura; in caz ca adancimea
polizata este mai mare decat toleranta la grosime a tablei respective, se face
incarcarea prin sudare a zonei polizate, urmata de polizare la nivel; se verifica
suprafata cu liniarul sau cu sablon profilat

STROPI DE SUDURA (COD IIW: 602)

- se elimina prin daltuire cu rascheta sau prin polizare care sa nu afecteze
suprafata piesei.

URMA DE POLIZARE (COD IIW: 604); URMA DE DALTUIRE

(COD IIW: 605);
POLIZARE EXCESIVA (COD IIW: 606)
Daca adancimea defectului depaseste toleranta la abaterea de la grosimea
piesei, se polizeaza zona defectului pana la metal curat si se incarca prin
sudare (procedeu MAG sau SE); se polizeaza zona la nivel si se verifica
suprafata cu liniarul sau cu sablon profilat.