GRUP COLAR INDUSTRIAL C.D.

NENIESCU
BRILA

PROIECT
EXAMEN PENTRU OBINEREA
CERTIFICATULUI DE COMPETEN
PROFESIONAL
NIVEL 3 AVANSAT
SPECIALIZAREA: MAISTRU MECANIC

TEMA: SUDAREA CU ARC ELECTRIC

ndrumtor:
Nicoveanu Marioara

Absolvent:
Urse Viorel
Cls. II CM.

Anul scolar 2009 2010

 CUPRINS

CAPITOLUL I
UTILAJE I MATERIALE FOLOSITE LA SUDAREA CU ARC ELECTRIC
1.1. Clasificarea surselor de curent electric pentru sudarea cu arc electric
1.2. Accesorii, scule i dispozitive folosite
1.3. Materiale de adaos

CAPITOLUL II
SUDAREA CU ARC ELECTRIC, CU ELECTROZI FUZIBILI NVELII
2.1. Arcul electric
2.2. Tehnologia sudrii cu arc electric cu electrozi nvelii

CAPITOLUL III
SUDAREA AUTMAT CU ARC ELECTRIC CU STRAT DE FLUX

CAPITOLUL IV
SUDAREA CU ELECTROZI FUZIBILI
4.1. Elemente componente ale instalaie
4.2. Funcionarea instalaiei
4.3. Modul de lucru

CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITII MBINRILOR SUDATE
5.1. Echipamente utilizate n controlul sudurilor
5.2. Defectele sudurilor i avarii n structurile sudate

CAPITOLUL VI
INSTRUCIUNI DE SNTATE I SECURITATEA MUNCII LA SUDURA
CU ARC ELECTRIC

BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 ARGUMENT

Asamblrile nedemontabile sunt cele pentru a cror desfacere este

necesar distrugerea parial sau total a organului de asamblare sau a
pieselor componente.
Sudarea este procedeul de asamblare a dou sau mai multe piese prin
topirea local a acestora cu sau fr material de adaos. Procedeul de sudare
sunt: sudarea prin topire cu gaze (oxiacetilenic), cu arc electric, cu hidrogen
atomic, alumino-termic.
Utilaje folosite la aplicarea procedeului de sudare sunt: surse de curent
electric continuu, alternativ, portelectrodul, cleme de contact, masca de
sudare.
mbinarea sudata a unui ansamblu este partea formata din sudura si
zonele invecinate acestuia . Indiferent de procedeul de sudare aplicat la
execuia imbinarilor sudate , sudura trebuie sa asigure rezistenta necesara
construciei respective, precum si continuarea de material . La procedeele de
sudare prin topire, sudura de imbinare se formeaz in general din metal de
adaos, depus in rostul custurii, adic in spaiul delimitat de marginile
pieselor de sudat, la procedeele de sudare prin presiune, sudura rezulta in
urma ntreptrunderii materialelor celor doua piese in stare plastica sau de
topire superficiala. Formele si dimensiunile rosturilor sunt foarte importante
pentru realizarea imbinarilor sudate de calitate de aceea, pentru cele mai
folosite procedee industriale rosturile sunt standardizate.
La stabilirea formei rostului se tine seama de grosimea si calitatea
materialului tablelor precum si energia calorica de sudare introdusa in
unitatea de timp la aplicarea procedeului de sudare respectiv.
La procedeele mecanizate sau automate, sudura este formata in cea mai
mare parte din metalul de baza, iar in multe cazuri la tablele subiri sau de
grosime mijlocie nu este folosit metal de adaos.
In acest fel, pe langa ca se obine o sudura mai omogena in raport cu
materialul de baza , mai rezulta si alte avantaje :
volumul de prelucrare mai redus la piesele de sudat;
consum mai redus de material de adaos;
cost mai redus al imbinarii etc.
In general, este economic ca rosturile san u fie prelucrate, adic
marginile pieselor sa fie plane.
Tablele subiri se sudeaz cu rostul in I, ceea ce se obine prin simpla
alturare a materialelor neprelucrate .
O imbinare des intalnita in construciile sudate este imbinarea de colt,
care rezulta dupa sudare, prin alturarea pieselor neprelucrate cu laturile
marginilor perpendiculare intre ele.
 Pentru tablele si piesele de grosimi mari, in funcie de procedeul de
sudare aplicat, marginile se prelucreaz prin tesirea muchiilor in diferite
forme.
Dupa tesire si prin alturarea capetelor, se obin diferite rosturi sau
combinaii de rosturi:
- rosturi in V, Y, X, U, K, VN etc;
- combinaii de rosturi in V/I, U/V, 2Y etc.
Diferite rosturi sau combinaii se executa in funcie de grosimea
pieselor de sudat, de poziia in spaiu, de clasa de execuie a imbinarii etc.
mbinarea tablelor suprapuse prin procedeele de sudare prin topire se
realizeaz prin suduri de colt sau suduri in guri, in funcie de destinaia
ansamblului sudat.
Formele dimensiunile rosturilor diferitelor imbinari se considera cele
care rezulta dupa executarea sudurilor de prindere in vederea ansamblarii sau
dupa poziionarea si fixarea pieselor de sudat in dispozitivele de manipulare
sau de asamblare inaintea operaiei de sudare.
In tara noastr, pentru diferite procedee de sudare, tinand seama de
sursa de energie folosita la sudare, formele si dimensiunile rosturilor sunt
standardizate.
In standarde, dupa ce se arata forma rostului si dimensiunile respective,
se indica si forma imbinarii care rezulta dupa sudare. Sunt standardizate
formele si dimensiunile rosturilor pentru diferite procedee de sudare, dupa
cum urmeaz: cu flacra de gaze, cu arc electric pentru sudarea manuala cu
electrozi, pentru sudarea automata si semiautomata sub flux, in mediu de gaz
protector etc.
 CAPITOLUL I
UTILAJE SI MATERIALE FOLOSITE

1.1. Clasificarea surselor de curent electric pentru sudarea cu arc

electric

Se realizeaz dupa mai multe criterii. Dupa felul curentului se

deosebesc :
- surse de curent continuu care pot fi generatoarele ce formeaz o
construcie compctala care rotoarele motorului si generatorului se monteaz
pe un arbore comun intr-o carcasa si se numesc grupuri convertizoare. Daca
generatorul este antrenat de un motor cu ardere interna se numete grup
electrogen .
- surse de curent alternative care sint aparate electrice ce
transforma curentul electric de la reea in curent de sudare cu frecventa de la
reea sau cu frecventa ridicata
Dupa curentul maxim de sudare se deosebesc:
- surse pt cureni de sudare redui pina la maximum 180 A
destinate sudrii manuale cu electrozi intre 1,5 si 4 mm
- surse pt cureni de sudare pina la 350 A destinate sudrii manuale
cu electrozi cu diametrul de 2-6 mmsi montate pe roti
- surse pt cureni de sudare mari (600-1000 -1500 A) destinate
sudrii manuale cu electrozi groi peste 8 mm diametru si sudrii
semiatomate si automate. Grupurile si transformatoarele pina la 1000 A sunt
montate pe roti, iar in cazul alimentarii mai multor posture sint staionare .
Sursele de curent de sudare nu lucreaz la curent maxim indicat in
clasificarea anterioara, ci mult mai redus. Regimul de lucru nominal se
caracterizeaz prin curentul de sudare la o durata activa de funcionare Da=
80% pentru un ciclu de lucru cu o durat de 5 min. Regimul de lucru continuu
cu durata active Da=100% este regimul la care durata de funcionare la
sarcina nominala poate fi continua fara o incalzire excesiva .
- surse de curent continuu. Sursele de curent continuu pot fi
grupuri de sudare si redresoare.
In completul grupului de sudare sint cuprinse in general urmtoarele
elemente:
- generatorul de curent
- motorul de antrenare a generatorului -tabloul de comanda
-trenul cu roti pt deplasare pt cele mobile
 In figura este reprezentat grupul CS-500 destinat sudrii prin mai multe
procedee: cu electrozi inveliti, in mediu C02, sub strat de flux.
Caracteristicile tehnice ale generatorului sint date in table . La sudarea sub
strat de flux si in mediu de C02 tinind seama ca durata active Da=100%
curentul maxim de sudare este 370 A, la o tensiune de 370 W. Caractesisticile
se schimba cu un miner, care fixeaz poziia crucii portperii; poziia intre 0,8
si 1 a caracteristicilor coboritoare se folosete la sudarea cu electrozi inveliti,
iar cea intre 1 si 1,2 pentru sudarea sub strat de flux.
Placa de borne pentru curenii de sudare a generatorului este prevzuta
cu patru borne :
- borna electrod pt legarea cablului de sudare a cletelui
portelectrod
- borna 50-500 A , pt legarea cablului de sudare in primele patru
domenii
- borna 350-625 A , pt legarea cablului de usdare in domeniul al 5-
lea
- borna caracteristicii rigida , pt legarea cablului de sudare in
mediul de C02
Pe tabloul de comanda mai sint:
-comutatorul stea - triunghi pt pornirea si oprirea motorului de
antrenare -placa de borne pt legarea grupului la reeaua electrica -comutatorul
pachet pt schimbarea polaritii -voltmetru si ampermetru
Motorul de antrenare al grupului este un motor asincron trifazat si
poate fi legat la tensiunile reelei de 220-500 V.
Dupa instalarea la locul de munca, grupurile trebuie legate la pamint
prin bornele lor speciale. Daca la pornirea cu comutatorul stea-triunghi sensul
de rotaie nu corespunde cu cel indicat de plcuta, se vor schimba intre ele
doua faze. Comutatorul domeniilor de curent se aseaza pe poziia necesara
ianite sau dupa pornirea grupului, iar curentul de sudare se regleaz cu
reostatul de excitaie.
La redresoarele pentru sudri care transforma curentul electric alternative in
curent electric continuu se folosesc semiconductoare care se monteaz in
scheme de redresoare, in general in punte trifazata. Surse de curent
alternative. Sursele de curent alternativ pt sudare pot fi transformatoarele de
sudare si grupurile de generatoare de frecventa mrita (150Hz,300Hz).
a) Transformatoarele de sudare sint aparate care funcioneaz cu
caracteristici coboritoare; in acest scope le au o inductanta care asigura
decalajul intre tensiune si curent. Transformatoarele de sudura modifica
parametrii puterii electrice de la o reea electrica cu tensiune de 200-500V la
tesiunea sudrii cu intensitate mare de curent.
Avantajele trasnformatoarelor constau in faptul ca nu au organe in
micare de aceea durata lor de serviciu este mare si nu necesita intretinere, au
randamentul de doua ori mai mare decit convertizoarele si au costul de
fabricaie sub 20% din cel al unui convertizor. Transformatoarele prezint
dezavantajul ca nu pot fi folosote la sudarea cu electrozi cu invelis basic sau
cu invelisuri subiri.
Transformatoarele de sudare TASM-300 sint prevzute in interiorul
miezului transformatorului cu un miez mobil (sunt magnetic) cu ajutorul
cruia se pot obine variaii ale curentului in limite mari (78-480 A).
Principalele lui caracteristici sint:
- curentul nominal, in A-300
- durata active Da, in %-60
- tensiunea de lucru , in V-32
- tensiunea de alimentare , in V-220 ; 380 ; 500
Transformatorul are doua trepte de reglare a curentului : treapta 1 (75-
230 A) si treapta 2 ( 220-480 A)
Introducerea sub tensiune a transformatorului se executa dupa legarea
bornei la pamint.
b) Generatoarele sincrone monofazate cu frecvente mrite antrenate de
motoare asincrone alimentate la tensiuni de 220 sau 300 V se folosesc pt
sudare . Acestea se construiesc pt cureni de sudare de 120-450 A (la
DA=60%) cu frecventa de 150, 300 si 450 Hz. Aceste generatoare sint mult
mai scumpe, sint inferioare convertizoarelor de curent continuu, fapt pentru
care sint folosite pe scara redusa .

1.2. Accesorii, scule si dispozitive folosite.

Cablurile de sudare folosesc pentru conducerea curentului la

portelectrod si la clema de contact a piesei din lucru. Este o construcie
multifilara din sirme de cupru electrolitic acoperite cu o infasurare din fire de
bumbac si izolaie de cauciuc. Seciunea cablului se alege in raport cu
diametrul electrozilor. Pentru sudarea cu electrozi cu diametrul pina la 3,5
mm se folosesc cabluri cu seciuni nominale 25 mm, pina la 4 mm, de 35
mmm pina la 5 mm, de 50 mmm. Lungimea cablului nu trebuie sa
depeasc 5 m. Pentru lungimi mai mari de 5 m se vor lua seciuni
standardizate mai mari. Legaturile dintre cabluri se executa cu racordri fixe
sau demontabile cu ajutorul crora se obin contacte bune complet isolate.
Pentru legarea la clete si clema de contact, cablurile se vor cositori. Cletele
portelectrod servete la conducerea electrodului prins in el, pentru realizarea
cordonului de sudura.
Cletele portelectrod trebuie sa fie uor la manipularer si sa prezinte sigurana
sudorului impotriva electrocutrii. Clema de contact servete la conducerea
curentului de la sursa de curent la masa sau la piesa de lucru. Se prinde de
masa sau piesa cu un urub de presiune.
Sculele necesare sudorului sint:
- ciocanul de sudor pt curirea zgurii, cu un capt in forma de dalta, iar
celalalt ascuit;
- ciocanul cu cap rotund pt ciocanirea sudurii;
- dalta pt ndeprtarea stropilor de sudura si ciocanul obijnuit;
- peria de sirma de otel pt curirea zgurii sau ruginii. Este indicat ca
pentru curirea stropilor sa fie folosit un ciocan pneumatic.
Echipamentul de protecie il constituie :
- masca si ecranul de mina pt protecia ochilor, a fetei si a gitului; sint
executate din materiale rezistente la cldura cu masa de 6000-650 g, avind
filtrele pentru masti din sticla colorata verde-inchis;
- manusi cu cinci sau mai puine degete;
- sorturile cu pieptar, cu umerar sau sort scurt;
- bocanci sau jambiere;
Toate materialele de protecie sint din piele.
abloane si calibre de msurare pentru controlul rostului al prelucrrii
corecte a marginilor, al denivelrii pieselor, al marginilor dintre ele al
dimensiunilor sudurilor executate.
Dispozitive de asamblare care servesc la prinderea pieselor in vederea
alctuirii asamblurilor.

1.4. Material de adaos

In cazul sudrii cu arc electric, materialul de adaos il constituie

electrozii. Acetia pot fi neinveliti sub forma de vergea sau sirma in bobine si
inveliti, sub forma de vergele .
1) Electrozi inveliti . Aceti electrozi sint utilizai pt rolul multiplu pe
care invelisurile le indeplinesc si anume :
-sa mreasc stabilitatea arcului electric format intre electrod si piesa
-sa creeze o perdea de gaze care sa protejeze de oxigenul si azotul din
aer
- sa creeze in baia topita un strat acoperitor de zgura care sa impedice
va accesul aerului la metalul lichid, sa incetineasca rcirea metalului datorita
acestui fapt se obine un aspect frumos la suprafaa sudurii sub forma de solzi
mruni uniform repartizai
- sa intoduca in custura sudata elemente de aliere , in cazul cind in
invelis sint introduce feroaliaje sau oxizi de metale . Numrul componenilor
ce formeaz masa de invelire a electrozilor poate ajunge la 15 . 2)
Clasificarea electrozilor inveliti poate fi fcuta dupa diferite criterii :
 - dupa dimensiuni electrozii inveliti se fabrica cu grosimi in mm , de
1.6; 2; 2,5; 3,15; 3,25; 4; 5; 6 , iar la cerere de 6; 8; 10; 12,5 si lungimi de
200-450 din 50 in 50 mm .
- dupa grosimea invelisului elctrozii pot fi :
- cu invelis subire de grosime pina la 10% din diametrul vergelei ,
folosii la construcii de importanta redusa deoarece caracteristicile mecanice
ale sudurii obinute nu sint superioare .
- cu invelis mediu , de grosime intre 10 si 15 % din diametrul vergelei,
cu caliti mai mari ale sudurii obinute .
- cu invelis gros de grosime peste 25% din diametrul vergelei, folosii
la construcii importante .
- cu pulberi din fier in invelis la care componenii de invelire sint
amestecai sint amestecai cu pulberi de fier .
- dupa destinaie electrozii pot fi:
- pentru sudarea de imbinare a construciilor
- destinai lucrrilor de incarcare, a cror depunere este dura, rezistenta
la uzura mare , prevede zece grupe de electrozi
- alte tipuri, ca electrozi pt armature , scule aschietoare etc .
- dupa natura invelisului electrozii pot fi:
- cu invelis acid A destinai sudrii otelurilor carbon pina la 0.25% C
insa pt lucrrile fara importanta
- cu invelis titanic T destinai sudrii otelurilor carbon pina la 0,25 C si
a otelurilor slab aliate cu Mn . In present sint cei mai intrebuintati pt lucrrile
curente
- cu invelis baza B destinai sudrii otelurilor slab aliate si otelurilor cu
coninut de carbon pina la 0.49% sint folosii la sudarea construciilor
solicitate puternic
- cu coninut celulozic C destinai lucrrilor de antier pt sudarea in
toate poziiile
 CAPITOLUL II
SUDAREA CU ARC ELECTRIC,
CU ELECTOZI FUZIBILI INVELITI

2.1. Arcul electric.

Arcul electric se formeaz intre un electrod de metal sau de carbine si

piesa de sudat, legate la o sursa de curent electric de sudare. El este una din
sursele termice cele mai folosite pt topirea pieselor de sudat si a materialului
de adaos in vederea imbinarii. Arcul formeaz o descrcare electrica
puternica si se menine format daca distanta dintre electrod si piesa, format
din gaze si vapori , este ionizata . Pentru aceasta este necesar ca intre electrod
si piesa sa existe o cdere de tensiune U si sa circule un curent electric I,
adic sa fie dezvoltata o putere de ionizare UI suficienta ca atomii sa se
disocieze in ioni si electroni, astfel incit acetia sa curg continuu intre
electrod si piesa . Daca electrodul este catod (este legat la polul negative) si
piesa este anod legtura se numete directa. Daca electrodul este anod si piesa
catod legtura se numete inverse. Temperatura la anod este intotdeauna mai
mare decit la catod cu citeva sute de grade din cauza bombardamentului
electronilor care trec intodeauna de la catod la anod.
In cazul sudrii cu curent alternative de frecventa joasa (50Hz) pentru
meninerea arcului este necesar sa se ia masuri speciale de ionizare a
intervalului . Daca electrodul sau invelisul acestuia conine elemente uor
ionizate (K, Na, Ca, Mn, Al) atunci arcul se menine uor. Amorsarea arcului
se face printr-un contact uor al electrodului de piesa cind se creeaz un
scurtcircuit, iar intensitatea mare de curent dezvolta o mare cantitate de
cldura, care produce topirea asperitilor superficiale ale catodului si
anodului in contact , astfel ca poate incepe emisia de electroni . Prin
scurgerea electronilor ctre anod si a ionilor pozitivi ctre catod arcul se
menine sub forma de coloana , astfel incit circuitul electric este permanent
stabilit intre electrod si piesa. Virful electrodului fiind adus la incandescenta
respective la topire m metalul trece in picaturi in sensul electrod-piesa,
indifferent de polaritate. Iluminarea arcului fiind puternica, permite
urmarireaprocesului, este necesara folosirea unui geam protector cdtorat.
 2.2. Tehnologia sudrii cu arc electric cu electrozi inveliti.

1) Tehnica sudrii. Pentru meninerea arcului si realizarea sudrii

sint necesare trei micri ale electrodului fata de piesa: de apropierea
electrodului pe msura topirii acestuia , astfel incit arcul sa fie meninut la
lungimea necesara ; o micare transversala, pendulara , pt topirea marginilor
de sudat si obinerea limii necesare a sudrii ; micarea de inaintare a
electrodului pe linia de sudura . Dupa formarea arcului electrodul se inclina la
20-30 grade fata de verticala imprimindu-se cele trei micri in vederea
obinerii cordonului de sudura . Poziia electrodului si micrile acestuia sint
in primul rind influientate de poziia de lucru, pentru sudarea la poziia
orinzontala , in jgheab electrodul se tine pe bisectoare , inclinat, fata de linia
de formare a cordonului cu 60-70 grade , iar la executarea primului rind al
celui de-al doilea strat la poziia in jgheab axa electrodului trebuie sa fie pe
bisectoarea unghiului format intre primul strat si suprafaa piesei . Aceeai
poziie se menine si la executarea rindurilor straturilor de incarcare . Pt
sudarea in poziie orizontala a mbinrilor in Vsi Y pt cele trei rinduri care
formeaz straturi electrodului I se vor imprima micrile corespunztoare
limilor de executat.
2) Sudarea tablelor si a profiielor .Tablele sproflele subiri cu
grosimea peretelui sub 1 mm se vor suda cu electrozi inveliti, numai prin
suprapunere , cu partea suprapusa peste o garniture de cupru . Tablele cu
grosimea intre 1 si 2 mm se sudeaz cap la cap , fara interstiii sau bordurate ,
aezate pe o garnitura de cupru , sau pe o banda de otel sub rost care ramine
sudata de table . Tablele si profilele subiri sub 3 mm se recomanda a fi
sudate cu curent continuu , de polaritate diversa (tabla fiind catod va avea o
temperatura mai joasa). Tablele cu grosime medie intre 3 si 6 mm se sudeaz
in I, V si Y pe muchie sau la guri rotunde , pe una din parti sau lateral. Atit
tablele subiri cit si cele de grosime mijlocie se sudeaz in trepte inverse .
Tablele si profilele cu grosime de peste 6 mm se sudeaz numai cu rosturile
prelucrate . Pt sudarea tablelor si profiielor cu grosimi mari este indicata , in
multe cazuri preincalzirea , iar succesiunea rindurilor trebuie sa corespunda
grosimii sudurii, pentru a se preveni apariia fisurilor.
3) Sudarea fontelor . Piesele care in mod obinuit sint supuse
operaiunii de sudare sint din fonta cenuie cu rezistenta la rupere cuprinsa
intre 12 si 32 daN / mm2 si alungirea pina la max 3% . O imbinare omogena
a doua piese din fonta ne se poate obine decit prin sudarea la cald , adic
dupa incalzirea pieselor la temperature de 650-700 grade C , cu un electrod
de fonta . Deoarece fonta la atingerea temperaturii de topire (1150-1300
grade C) devine brusc lichida, sudarea ei se executa numai in poziie
orizontala in locauri delimitate cu placi de grafit . Piesele mari se incalzesc
in cuptoare special zidite , cu ajutorul crbunelui de lemn . Piesele mici se
incalzesc in cuptoare obinuite si se sudeaz in locuri ferrite de cureni . La
sudare este folosit curentul continuu , polaritate directa , luindu-se 70-80 A pt
fiecare mm grosime de electrod . Procesul de sudare trebuie sa fie neintrerupt
si de aceea se recomanda ca piesele mari sa fie sudate de doi sudori . Sudarea
la rece a fontei se poate executa cu electrozi de Ni, Ni-Cu , feronichel, cupru-
otel etc. Pentru mrirea rezistentei imbinarii se recurge la consolidarea
marginilor de sudat cu uruburi scoabe etc .
4) Sudarea de ncrcare. ncrcarea prin sudura se folosete in
doua
situaii:
-la reconditionarea pieselor uzate, cind incarcarea se face cu un
material de adaos de aceeai calitate cu a materialuli de baza ;
-la fabricarea de produse noi, la in care prile active ale pieselor se
incarca de obicei cu materiale dure de compoziie diferita de materialul de
baza; piesele astfel obinute se numesc bimetalice, iar operaia, cind
incarcarea se executa in scopul mririi duritii, se numete incarcare dura .
Prin acest procedeu se executa de exemplu , matriele , stanele etc, care in
trecut se executau integral din oteluri aliate . Pentru incarcarea diferitelor
piese cum sint sculele de prelucrare , armaturile , piesele de utillaje solicitate
la uzura abraziva se fabrica numeroase mrci de electrozi pt incarcare cu
proprieti speciale. Pentru sudarea cu aceti electrozi se recomanda ca
piesele de incarcat sa fie preincalzite la 300-450 grade C.
 CAPITOLUL III
SUDAREA AUTOMATA CU ARC ELECTRIC
SUB STRAT DE FLUX

Sudarea cu arc electric se preteaz la automatizare si se aplica la lucrri

in serie , deoarece desi investiiile pentru sudarea automata sint mari ,
productivitatea creste corespunztor cu creterea vitezelor de sudare si
depuneri de 5-15 ori fata de suadrea cu electrozi inveliti ceea ce face ca
metoda sa fie avantajoasa . La sudarea automata cu arc se folosete sirma
electrod fizibila . Aceasta este antrenata continuu la baia de sudare pe msura
ce se topete . Pentru ca baia de metal topit sa fie protejata impotriva, ozidarii
arcul electric este acoperit de un flux granulat sub care el se menine , de
unde metoda poarta denumirea "cu arc electric sub strat de flux ". Fluxul
reduce pierderile prin stropire , camufleazsa radiaiile arcului, reduce
cantitile de fum si gaze degajate si asigura sudurii o calitate superioara . La
sudarea automata operaiile de depunere a fluxului de inaintare a sirmei
electrod si de naintare a capului pe linia de sudare se executa automat .
Pentru asigurarea unui bun contact , sirmele sint cuprate lucios . Pentru
sudarea otelurilor carbon sirmele au un coninut mrit de Mn iar pt sudarea
otelurilor aliate corespunztor cu diferite elemente :mangan, siliciu, molibden
, crom . Diametrele uzuale ale sirmelor simt intre 1,2 si 5 mm . Sirmele se
livreaz in colaci, diametrul bobinelor intre 220 si 280 mm si masa de 10-20
kg .
Fluxurile se prezint sub forma de granule intre 0,1 si 4 mm si pot fi :
-topite , fabricate prin topirea componenilor intr-un cuptor dupa care se
granuleaz in apa . Componenii sint minereuri de mangan, cuart si fluorina,
magneziu si aluminiu.
-ceramice , fabricate prin mcinarea fina a componenilor (marmura,
fluorina, oxid de aluminiu si feroaliaj) aglomerarea cu silicat de sodiu
granularea si apoi uscarea .
Sirma si fluxul se aleg in funcie de calitatea otelului de sudat. Pentru oteluri
carbon se aleg sirme aliate cu mangan si fluzuri lipsite de Mn si invers ;
pentru otelurile slab aliate se aleg sirme aliate corespunzatorcu limitarea de
SP02 in flux de maximum 35% ,
Grosimea stratului de flux ce trebuie depus pe linia de sudura pina la 20
mm pentru tablele subiri si pina la 60mm pentru materialele groase. Fluxul
netopit trebuie strins si refolosit . Zgura strinsa si nemacinata poate fi folosita
in amestec de 25 % cu flux proaspt . Din punct de vedere al modului de
lucru , instalaiile pentru sudura automata substrat de flux sint mobile sau
staionare . Instalaiile mobile pot fi aduse la ansamblurile de sudat iar in
timpul opratiei de sudare capul de sudare este deplasat de-a lungul rostului de
sudat, sudorul se deplaseaz odat cu tractorul de sudare . La instalaiile
staionare deplasrile in vederea sudrii , sint executate de piesa de sudat, iar
sudorul supravegheaz locul de pe platforma de lucru .
 CAPITOLUL IV
SUDAREA CU ELECTROZI FUZIBILI

In ultimul timp in cadrul constuctiilor de maini s-au extins in mod

deosebit constuctiile de piese prin metoda de asamblare prin sudare . O mare
productivitate pentru sudarea pieselor mici si mijlocii are metoda de sudare
cu sirma electrod fuzibila cu funcionare semiautomata .

4.1. Elemente componente ale instalaiei.

O instalaie de sudare semiautomata cu sirma de electrod rizibila se

compune din urmtoarele parti:
-transformatorul- redresor
-cutia de comanda si control (derulatorul)
-policonductorul (tubul de legtura)
-pistoletul de sudare
-regulatorul de presiune
-butelia de gaz
-compresorul
Transformatorul-redresor protejat intr-o cutie de tabla cu doua roti are
pe una din fete panoul de comanda .
Cutia de comanda sau derulatorul cu posibilitatea de a fi amplasata pe
un redresor , pe un pivot suport sau pe sol , pe cele patru roti propii . Cutia de
comanda este impartita in doua componente uor accesibile datorita capacelor
laterale . Primul compartiment conine : bobina de sirma-electrod , motorul
de impingere a sirmei, mecanismul de alimentare cu sirma si blocul de
cuplare . Al doilea compartiment se compune din regulatorul de presiune al
aerului, manametrul, releul pneumatic, filtru de aer, electrovana de gaz.
Pe panoul din spate al cutiei sint montate racorduri si conexiuni pentru
curentul de comanda, gazul de protecie, curentul de sudare si aer comprimat.
Policonductorul de sudare este constituit dintr-un tub exterior din
cauciuc pinzat continind impletitura de sirma de cupru care conduce curentul
de sudare. Aceasta impletitura este racita interior si exteriorprin circulaia
aerului comprimat. In interior tubul de ghidare al sirmei electrod care asigura
trecerea gazului protector si a sirmei electrod. Capetele tubului policonductor
sint echipate cu racorduri speciale pentru cuplarea de o parte la derulator si de
cealalt parte la pistoletul de sudare.
Tubul policonductor conduce la pistolet sirma-electrod, curentul de
sudare, gazul protector si aerul comprimat. Acoperit de un mason de cauciuc
mineral pistoletului conine turbina pneumatica care constituie elemental de
traciune al sirmei-electrod, atit timp cit motorul electric din derulator
acioneaz mecanismul de impingere a sirmei-electrod. La extremitatea
pistoletului se afla conducta de gaz cu poziii reglabile rolul sau fiind de a
repartiza fluxul razelor in jurul sirmei-electrod si a baii de metal metal topit
in timpul sudrii.
Captul -contact care transmite curentul de sudare sirmei-electrod este
amplasat in interiorul conductei de gaz. Aerul comprimat actionind turbina de
recuperat asigura rcirea pistoletului. Pirghia comanda inceperea si oprirea
operaiei de sudare. Un ecran protejeaz mina sudorului de cldura degajata
de arcul electric.
Pistoletul poate fi prevzut cu o conducta curbat regalbila in toate
direciile ceea ce uureaz mult accesul in poziii dificile de sudare. In trusa
de utilaje exista un set de capete-contact de diferite diameter pentru schimb.

4.2. Funcionarea instalaiei.

Cu ajutorul ntreruptorului postul este pus sub tensiune.

Transformatorul auxiliar produce un curent alternativ de 110 V care este legat
de releul pneumatic. El alimenteaz motorul de impingere, electroavansul de
gaz protector si comutatorul principal.
La acionarea pariala a pirghiei de comanda aerul comprimat circula
trecind prin filtrul de aer. Regulatorul de pre siune si releul pneumatic. Releul
pneumatic prin inciderea circuitului de comanda pune in funciune: motorul
de impingere, comutatorul principal si electrovana. Motorul acioneaz
asupra sirmei-electrod prin intermediul rolelor de antrenare. Dar, in aceasta
faza, cuplul motorului electric nu este suficient pentru avansarea sirmei
deoarece turbina pistoletului nu funcioneaz pentru ca aerul comprimat se
scurge printr-o supapa aflata deasupra turbinei. La inchiderea comutatorului
principal transformatorul coboar tensiunea de la reea la tensiunea de sudare
aleasa in prealabil cu ajutorul unui selector de gaz si a unui comutator plasate
pe tabloul de comanda.
Electrovana se deschide si gazul de protecie trece. Curentul de sudare
este condus in capul-contact si de aici in sirma-electrod. La asigurarea
completa a pirghiei de comanda, aerul comprimat este admis in turbine si
sirma-electro este antrenata prin intermediul rolelor pistoletului. Derularea
sirmei este asigurata de motorul electric de impingere a derulatorului si de
motorul pneumatic de traciune a pistoletului. Avanatajul noului sistem este
reducerea considerabila a frecrii sirmei de pereii policonductorului. In timp
ce captul sirmei-electrod intra in contact cu piesa , se formeaz arcul electric
si incepe sudarea .
 Operaia se menine atit timp cit operatorul tine apsata pirghia de
comanda. La punerea in stare de lucru a instalaiei, se va avea in vedere sa se
nregistreze urmtorii parametric de sudare:
-inregistrarea parametrilor curentului electric de sudare -reglarea
vitezei de derulare a sirmei-electrod, cu ajutorul regulatorului de presiune al
aerului din derulator
-deschiderea vanei de la butelia de gaz si reglarea debitului necesar
-poziionarea conductei de gaz a pistoletului pentru urmtoarele regimuri de
lucru: arc scurt sau arc lung.

4.3. Modul de lucru.

In mod obinuit se execuata sudarea de la dreapta la sting, pistoletul

fiind uor nclinat in dreapta. Aceasta poziie ofer avantajul unei vizibiliti
foarte bune a liniei de sudat. Cind trebuie realizat un cordon de grosime
relative mare sudarea spre dreapta se poate intrebuinta in egala msura si
ofer avantajul penetraii mai bune, nclinaia pistoletului raminind aceeai.
Sudarea cu sirma-electrod fizibil se esxcuata prin asamblarea otelurilor
moi si uor alaite cu grosimi de l-30mm pentru sudarea cap in cap si de la l-
12mm pentru sudarea de colt si in T; pentru asamblarea otlelurilor inoxidabile
si a aluminiului cu grosimi intre 2-10mm. Sirma-electrod folosita are
diametrul de 0,6-1,6 mm; mai rar se folosesc diameter pina la 2 mm. Gazele
de protecie folosite sint argonul C02 sau un amestec al acestora. Unul din
procedeele de protejare a metalului topit din baia de sudura de contactul cu
oxigenul din aer este suflarea unui gaz asupra arcului de sudare.
Gazele protectoare folosite la sudare pot fi:
-inerte, cum sintargonul, heliul sau amestecul acestora;
-reducatoare, cum sinthidrogenul sau amestecul de hydrogen cu argon;
-oxidante, cum sint: bioxidul de carbon sau amestecul acestora cu Ar
etc.
1) Sudarea MIG {Metal-Inert-Gaz} Procedeul de sudare cu sirma-
electrod fizibila in curent de gaz inert este folosit atit in varianta
semiautomata cit si in cea automata. Gazul protector folosit este argonul +5%
C02 pentru sudarea otelurilor moi si slab aliate; argonul +1% oxigen pentru
otelurile inoxidabile; argonul sau argonul ++5% H2 pentru sudarea
aluminiului.
2) Sudarea MAG {Metal-Activ-Gaz}. Gazele inerte fiind scumpe,
pentru sudarea otelurilor de construcie se folosete C02 care este un gaz
active. La temperature inalta a arcului electric, C02 se descompune in CO si
oxigen; CO este reducator deci protector, iar pentru preintimpinarea aciunii
oxigenului se folosesc sirme aliate slab cu mangan si siliciu.
 CAPITOLUL V

CONTROLUL CALITII MBINRILOR SUDATE

Controlul calitii mbinrilor sudate se realizeaz n trei etape:

n etapa I se realizeaz controlul calitii materialelor ce intr n
procesul de sudare. Se verific caracteristicile, compoziia chimic, starea de
prelucrare a metalului de baz ce se sudeaz (laminat, turnat, forjat, tratat
termic ete).
Se verific starea i caracteristicile srmei-electrod, fluxului sau
electrozilor, compoziia chimic i umiditatea gazului de protecie (dac snt
conform cu prescripiile tehnice).
Att materialele de baz, ct i materialele de adaos trebuie s fie
nsoite de certificate de calitate.
nainte de sudare se verific felul cum au fost pregtite marginile
pieselor n vederea sudrii, respectiv dac dimensiunile elementelor rostului
de sudare se nscriu n prescripiile tehnice.

n etapa a II-a se realizeaz controlul n timpul sudrii. Se urmrete ca

valoarea parametrilor de sudare s se ncadreze n prescripii. Controlul
privete i modul cum se efectueaz custura sudat dup fiecare trecere, cum
se manevreaz electrodul. Nu se va omite nici controlul privind curarea de
zgur a sudurilor.

n etapa a II-a se realizeaz controlul mbinrilor sudate.

5.1. Echipamente utilizate n controlul sudurilor

Controlul nedistructiv al mbinrii sudate cuprinde:

 controlul vizual, cu ochiul liber sau cu lupa, prin care se controleaz
aspectul i uniformitatea depunerii, lipsa de material, cratere, fisuri,
revrsri sau anuri marginale.
- controlul dimensional, prin care:

A - se verific supranlarea custurii sudate cap la cap;

B - se verific dimensiunea sudurii de col i anume supranlarea custurii.

Cu ajutorul ublerului pentru sudur se mai controleaz:

C - unghiul rostului de sudare;

D - perpendicularitatea celor dou piese ce urmeaz a fi sudate;

E - deschiderea rostului de sudare.

Atenie asupra poziiei ublerului In timpul msurrii, care trebuie s

fie simetric aezat pe feele de baz.
 Controlul de punere n eviden a defectelor interne se face cu raze
penetrante R6ntgen i gama. n acest mod incluziunile, nep-trunderile i
porii snt uor de pus n eviden. Crpturile i fisurile longitudinale se
determin, de asemenea, fr dificulti. Fisurile sub rndul de sudur,
microfisurile snt mai greu de determinat.

Sudurile de col, cap la cap ale evilor circulare i longitudinale cer o

tehnic special, care se refer la poziia sursei de raze penetrante i locul de
aezare a filmului fa de defect.
 Controlul cu ultrasunete al defec telor interioare ale sudurii. Defectul n
interiorul sudurii apare pe un ecran sub forma unor curbt-de mrime
proporional cu mrimea i poziia defectului,

Controlul cu flux magnetic. Se aplic un curent electric ntre doi

electrozi fixai pe sudur, ntre acetia prin sudur se creeaz un cmp
magnetic. Intensitatea curentului este de 300 A pentru o distan de 100 mm
sau de 1000 A pentru o distan de 250 mm ntre electrozi.
Pe suprafaa sudurii se presar o pulbere de fier, care este orientat
dup liniile cmpului magnetic.
Prezena defectului este pus n eviden de orientarea pulberii dup
forma defectului la locul respectiv.

Controlul cu lichide penetrante se aplic numai pentru defecte de

suprafa neobservabile cu ochiui liber, i const n:
curirea suprafeei de contact cu degresant;
pe suprafaa sudurii se aplic lichid penetrant, care ptrunde n
fisurile ce nu se vd cu ochiul liber;
 dup un timp (cca. 5... 10 minute) se cur lichidul de pe
suprafaa sudurii;
se depune un strat de developant, care prin absorbirea lichidului
penetrant, pune n eviden existena fisurii.

:
 Controlul distructiv. Pentru acesta piesa sau o parte din aceasta se
decupeaz i se cerceteaz.
Metodele de cercetare snt:

- ncercri mecanice pentru a verifica caratceristicile fizice i

mecanice ale mbinrii sudate respectiv n custur n ZIT si n MB.

- analiza metalografic cu microscopul metalografic, prin

examinarea unor probe prelevate din custura sudat sau din proba martor.
Probele martor se execut odat cu piesa, cu aceeai tehnologie i materiale
de adaos. Se verific structura in sudur (I), ZIT (II), i metalul de baz (III),
nainte de tratamentul termic i dup acesta.

Analiza chimic se execut pe metal extras din custura sudat i din

metalul de baz. n acest mod se poate stabili dac compoziia chimic a
electrodului a fost bine aleas.

5.2. Defectele sudurilor i avarii n structurile sudate

Defectele sudurilor se pot clasifica dup diferite criterii. Cele mai

interesante criterii snt: tipul defectului i cauza defectului. n cele ce
urmeaz se va folosi clasificarea dup tipul defectului. Acest criteriu conduce
la trei tipuri de defecte: defecte dimensionale, defecte de continuitate i
defecte de caracteristici.
Defecte dimensionale sunt:
a. Lipsa de
ptrundere figura
alturat, cauzat de rostul
prost proiectat, tehnologia
de sudare greit cum ar fi
curent Is prea mic sau mod
operatoria neadecvat n
cazul sudrii manuale. Lips de ptrundere la suduri cap la cap i
Lipsa de ptrundere face suduri de col.
ca seciunea sudat s fie
mai mic dect cea prevzut i deci rezistena sudurii s scad. Totodat, se
creeaz ncrestri, care concentreaz tensiunile i snt deci surse poteniale de
generare a unor fisuri.
b. Dimensiuni i profiluri incorecte ale custurilor (figura 195), cauzat
de aceeai factori ca i cei de la lipsa de ptrundere. Cel mai periculos efect l
constituie ncrestrile profilelor necorespunztoare, care, prin concentrarea de
tensiuni, snt surse poteniale de fisuraie. Periculoase snt i custurile cu
dimensiuni sub cele prescrise, fiindc rezistena sudurilor scade, dar i cus-
turile cu dimensiuni prea mari snt de evitat fiindc ele reduc capacitatea de
deformare local a structurii i deci i mresc rigiditatea. Lipsa de aliniere,
trecerile brute de seciune, ncrestrile de toate felurile ngreuiaz scurgerea
normal a fluxului de for la exploatarea structurii sudate i prin aceasta se
pot ivi avarii.

Defectele de continuitate sunt:

a. Porii, cauzai de gazele dizolvate n metalul topit i care n cursul
solidificrii nu au putut iei din metal i au rmas prinse n custur sub
form de mici caviti rotunjite. Ptrunderea gazelor n metalul topit depinde
de cantitatea i presiunea lor, iar formarea porilor de viteza ascensional a
bulelor de gaze raportat la viteza de cristalizare a bii de sudur. Murdriile
de orice fel de pe componente, srme de sudur i materiale de adacs,
grsimile, umezeala rugina, toate snt generatoare de gaze. Vitezele de rcire
mari n zona sudurii fac ca baia metalic s cristalizeze rapid i depind
viteza ascensional a bulelor de gaze s se formeze pori. Porii reduc seciunea
custurilor i, prin aceasta, rezistena lor. Periculozitatea porilor nu st numai
n cantitatea lor ci i n forma i distribuia lor n suduri. Formele sferice snt
mai puin periculoase dect cele alungite. O distribuire uniform a porilor pe
seciunea custurii este de preferat unor distribuii n iruri, cu sau fr
aglomerri locale de pori.
b. Fisurile i microfisurile, cauzate de pierderea local a plasticitii
combinat cu tensiuni de ntindere, snt cele mai periculoase defecte de
continuitate. Marea lor periculozitate st n faptul c, n condiii prielnice,
fisurile i microfisurile se propag rapid i degenereaz n ruperi i deci n
avarii. Din acest motiv este important ca n structurile sudate s se foloseasc
metale de baz MB i de adaos MA care s aibe capacitatea de a opri
propagarea fisurilor, adic transformarea lor n ruperi i n avarii. Fisurile
reprezint totodat ncrestri i deci concentratori de tensiune i reduc
seciunea rezistent a mbinrilor sudate.
 Dimensiuni i profiluri incorecte ale custurilor la suduri cap la cap i suduri de col.

Avarii n structurile sudate

1. Avariile n structurile sudate au aprut nc de la nceputul folosirii

sudrii n industrie. Ele au produs nsemnate pagube i n anumite cazuri
victime omeneti, constituind cea mai sever i costisitoare coal pentru pro-
iectanii i productorii de structuri sudate. Pe baza cunotinelor dobndite
din analizele de avarii, concepia, proiectarea i fabricaia structurilor sudate
au fcut progrese remarcabile. Totodat a fost impulsionat cercetarea tiini-
fic n direcia fenomenului de rupere fragil care st la baza celor mai multe
avarii ale structurilor sudate.
Ruperea fragil este favorizat de factorii fragilizanti dintre care unii
produc fragilitate i alii fragilizare. La
acetia se adaug efectele favorabile ale
defectelor sudurilor.
c. Custurile nu au capacitatea de a
opri ruperi ce le lovesc transversal,
venind din metalul de baz MB dect
dac ruptura face un unghi mai mic de
30 cu axa custurii . Aceast
incapacitate a custurii se explic prin
volumul ei mic n raport cu volumul
metalului de baz MB. Chiar dac plasti-
citatea custurii este semnificativ mai
mare dect cea a metalului de baz MB,
ea nu oprete ruperea fiindc n volumul Figura 204. Ruperi ce lovesc
ei redus nu se poate disipa suficient transversal custura: a. rupere
ce nu este oprit de custur
fiindc unghiul de lovire
30; b. rupere oprit de
custur fiindc < 30.
energie prin deformri plastice locale. Din acest motiv, este inutil s se cear
n caietele de sarcin ale structurilor sudate caracteristici de plasticitate ale
custurilor cu mult mai mari dect cele ale metalului de baz MB.
n concluzie, custurile snt arareori locul de generare a fisurilor iniia-
toare de ruperi n structuri sudate. Propagarea unei ruperi prin custuri se face
extrem de rar. Custurile, chiar avnd o plasticitate mult mai mare dect
metalul de baz MB, nu pot opri o rupere dect dac aceasta lovete sub
unghiuri mai mici de 30.
 CAPITOLUL VI
INSTRUCIUNI DE SNTATE I SECURITATEA MUNCII LA
SUDURA CU ARC ELECTRIC

Arcul electric produce o lumin puternic, eman radiaii ultraviolete i

infraroii, care au aciune vtmtoare asupra ochilor i pielii.
n timpul lucrului, arcul electric mai produce stropi de meta! lichid,
care pot provoca arsuri ale hainelor sau ale minilor. n aceste condiii, n
mod obligatoriu sudorul trebuie s fie dotat cu echipament de protecie,
corespunztor condiiilor de lucru.
Pentru protejarea ochilor se folosesc mti de cap sau de mn eu
ecrane din sticl colorat. Masca este prevzut cu o fereastr n care se
introduce o sticl filtrant, colorat verde sau rou, nchis.
Aceste sticle, n funcie de pute rea arcului snt numerotate cu cifre care
indic gradul de nchidere a culorii.
Pentru sudarea manual se folosesc sticle filtrante nr. 5, 6 i 7
Sudorii nu vor umbla la tabloul electric dect n cazul c este instruit n
prealabil i autorizat i atunci, intervenia se va face numai dup ce s-au luat
toate msurile pentru a prentmpina accidente prin electrocutare.
Prin nerespectarea regulilor de tehnica a securitii muncii se pot
produce urmtoarele accidente:
electrocutri;
mbolnvirea ochilor si arsuri ale pielii provocate de radiaiile
arcului electric;
arsuri si rniri produse de scntei, picaturi de metal, zgura sau de
piesele incalzite;
intoxicri provenite de la gaze si fumul degajat;
incendii cauzate de scnteile imprastiate de arcul electic.
Sursele de curent pentru sudare cat si masa de lucru trebuie sa fie legate
la priza de pamant inainte de punerea lor in functiune.Legaturile vor fi
executate de electricieni.
Sudorul trebuie sa lucreze numai pe covoare de cauciuc sau pe grtare
de lemn si imbracat cu echipament de protecie: manusi, sort din piele,
bocanci, care sa-l apere atat impotriva stropirilor cat si impotriva radiaiilor
arcului.
Se interzice sudarea pieselor vopsite sau in apropierea substanelor
inflamabile deoarece se pot provoca incendii.
Cablurile de sudare trebuie sa fie in stare perfecta; nu este admisa
legarea pieselor si apoi izolarea lor cu banda izolatoare.
 Ecranele si mtile trebuie sa protejeze complet fata, gatul si urechile
sudorului, atat impotriva radiaiilor, cat si contra stropilor. Pentru curirea
zgurei si a picaturilor de metal, sudorul trebuie sa poarte ochelari de protecie
cu vizoare de sticla necolorata.
Cabinele sudorilor vor fi bine iluminate si inconjurate cu paravane
pentru a se feri persoanele din jur de radiaiile arcului electric.
La locurile fixe de sudare se vor amenaja guri de aspirare pentru
gazelle si fumul ce se degaja in timpul sudrii si se va asigura o buna
ventilaie.
La sudarea pe antiere (de construcii sau navale) in locuri periculoase,
sudorii vor purta centuri de sigurana sau vor lucra pe scaune suspendate
 BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Beride, Sudarea cu arc electric, Editura Tehnic, Bucureti,

1982
2. Viorel Micloi, Bazele proceselor de sudare, Editura Didactic i
Pedagogic, , Bucureti, 1982
3. Traian Sljean, Statistic n sudur, Editura Flaca, Timioara, 1974
ANEXE
.