Cap.

I MEMORIU EXPLICATIV

1.1 Procedee de sudare in mediu de gaz protector

Dintre toate procedeele de sudare prin topire,cea mai larga aplicare

in ultimele doua decenii au luat-o procedeele cu arc electric in mediu de
gaz protector.La aceste procedee,protectia baii de sudura se obtine prin
suflul unui gaz inert sau activ sau al unui amestec de doua-trei gaze,dintre
care unul este inert in functie de metalul sau aliajul de sudat.
Gazele protectoare folosite nu reactioneaza cu componentii din baia
de sudura;in cazul cand unele gaze active intra in reactie cu componentii
din baie,procesele care au loc trebuie sa fie reducatoare.Datorita
avantajelor pe care le prezinta si a domeniului larg de aplicare,procedeele
de sudare in mediu de gaz protector constituie astazi procedeele industriale
de baza,prin calitatea superioara a imbinarii sudate,in special la metale si
aliaje dificil de sudat.Gazele protectoare folosite sunt:
-inerte:argon,heliu;
-active:bioxid de carbon (CO2 ),hidrogen(H2);
-amestecuri de gaze inerte cu O2,CO2,N2,H2 etc.

Caracteristicile importante ale gazelor folosite la sudare,individual

sau sub forma de amestec sunt:
-protectia totala a baii de sudura;
-pot fi sudate metale sau aliaje de orice compozitie chimica;
-operatia de sudare poate fi mecanizata sau automatizata.

In functie de felul electrodului si a gazului folosit,procedeele sunt:

 Procedeul WIG (Wolfram-Inert-Gas) sau TIG (Tungsten-

Inert-Gas) este procedeul la care arcul electric se mentine intre
un electrod nefuzibil de wolfram(tungsten) si piesa de
sudat,peste care se sufla un gaz inert.La fel ca la sudarea cu
flacara de gaze,sarma de adaos se introduce in zona arcului.

 Procedeul MIG (Metal-Inert-Gas) este procedeul la care arcul

electric se formeaza intre piesa de sudat si o sarma

-3-
 fuzibila,derulata dintr-o bobina care inainteaza permanent in
arcul electric protejat de un suflu de gaz inert.

 Procedeul MAG (Metal-Activ-Gas),la care in locul gazului

inert este folosit un amestec de gaz inert cu gaz activ sau
numai gaz activ,cum este bioxidul de carbon (CO2).

 Sudarea cu plasma este un procedeu care deriva din

procedeul WIG;la acest procedeu arcul format la iesirea din
ajutaj este strangulat cu ajutorul unui bec de cupru racit cu
apa.Plasma poate fi produsa cu un arc direct,indirect sau
combinat,constituind astfel o grupa speciala de procedee cu
gaze disociate,adica descompuse din stare moleculara in stare
atomica si partial ionizate (in ioni si electroni).Este un
procedeu cu sursa de energie concentrata.

 Sudarea cu hidrogen atomic este procedeul in mediu de gaz

protector cu arcul electric independent de piesa de sudat.arcul
produs intre doi electrozi de wolfram,peste care se sufla
hidrogen disociaza hidrogenul in hidrogen atomic necesar
protectiei baii de sudura.

1.2 Gaze,electrozi si materiale de adaos

Gazele folosite la sudarea in mediu de gaz protector pot fi:

-inerte,pentru sudarea otelurilor aliate sau a metalelor si
aliajelor,care nu pot fi inbinate corespunzator la folosirea altor gaze;
-amestecuri de gaze inerte cu gaze active;
-active,dintre care cel mai indicat pentru sudarea otelurilor nealiate
si slab aliate este bioxidul de carbon.Azotul (N2) este folosit pe scara larga
la sudarea cuprului,deoarece nu formeaza compusi daunatori.Hidrogenul
este folosit la sudarea otelului cu hidrogen atomic si la sudarea WIG.
La o folosire normala,atat pentru procedeul WIG,cat si pentru
procedeul MIG,argonul,fiind gazul inert cel mai ieftin,este cel mai indicat
insa in foarte multe cazuri sunt mai avantajoase amestecurile de gaze.
Electrozii de sudare folositi la procedeul WIG si la procedeul cu
hidrogen atomic sunt din wolfram,wolfram toriat sau aliaje de wolfram.
Wolframul (tungstenul) este un metal greu fuzibil,cu temperatura de
topire de 34000C.Electrozii de wolfram se fabrica sub forma de vergele cu
diametrul de 1-8 mm si lungimea de 175 mm,cu varful ascutit pentru

-4-
sudarea cu curent continuu si cu varful tronconic pentru sudarea cu curent
alternativ.Wolframul,fiind scump,este necesar ca,atat la inceputul
sudarii,cat in special la sfarsitul sudarii,gazul protector sa scalde electrodul
o durata de cel putin 5 s ,pentru ca sa nu se produca oxidari;in timpul
sudarii se vor pastra curentii recomandati,deoarece depasirea lor provoaca
de asemenea oxidari,iar oxidarea electrozilor de wolfram conduce la
deteriorarea lor.
Materialele de adaos folosite la sudarea cu electrod nefuzibil de
wolfram trebuie sa fie de aceeasi calitate cu cea a maaterialului de baza.La
sudarea otelurilor inalt aliate sau aliajelor speciale,materialul de adaos se
livreaza odata cu materialul de baza sau pentru sudare se decupeaza fasii
din acesta.
Pentru sudarea cu sarma-electrod fuzibila,in special la sudarea in
mediu de gaz activ,compozitia acesteia trebuie sa fie
corespunzatoare,pentru ca dupa arderea elementelor special introduse in
sarma-electrod sa se obtina o sudura de calitate.La sudarea cu sarma-
electrod fuzibila in mediu de gaz inert,sarma trebuie sa fie de aceeasi
calitate cu cea a materialului de baza.
Pentru sudarea in mediu de CO2 a otelurilor carbon sau a otelurilor
slab aliate din categoriile OL 42 – OL 50,in tara se fabrica,in comformitate
cu STAS 1126-76,sarma S 11 M 2S,aliata cu 1,80-2,10 Mn si 0,70-1,5%
Si,elemente special introduse pentru dezoxidarea baii de sudura;aceste
elemente impiedica actiunea oxigenului asupra carbonului din baia de
sudura care provoaca porozitati.Prin arderea partiala a siliciului si a
manganului se obtine o sudura de calitate superioara,foarte tenace,lipsita
de porozitati.Pentru alte calitati de oteluri,sarma necesara trebuie elaborata
special.De asemenea,in prezent,in tarile dezvoltate industrial,pentru
sudarea in mediu de CO2 se fabrica sarme cu miez in care se introduc
substante de aliere si de dezoxidare.

-5-
 Cap. II CONTINUTUL PROPRIU-ZIS

2.1 Sudarea in mediu de gaz inert cu electrozi de

wolfram (WIG)

La sudarea in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram,arcul

electric se mentine intre piesa de sudat si electrodul de wolfram,peste care
se sufla argon sau heliu.In cazul folosirii numai a argonului,procedeul se
numeste argon-arc.
Sudarea WIG poate fi executata in curent continuu sau
alternativ.Curentul continuu este folosit la sudarea otelurilor inalt aliate si
a cuprului (polaritate directa),iar curentul alternativ la sudarea
aluminiului.Pentru o amorsare si o mentinere usoara a arcului electric,la
sudarea cu curent alternativ,este folosita,in paralel cu transformatorul de
sudare,o sursa de curent de inalta frecventa.
Varianta WIG cu pulsatii de curent este de data recenta.Frecventa
pulsatiilor folosite este intre 1 si 5 pulsatii pe secunda.In timpul impulsului
de curent mare,locul de sudat primeste o cantitate marita de caldura,iar
materialul este topit.In timpul pauzei dintre pulsatii,cand curentul este
mic,se produce o racire si partial solidificarea sudurii.Prin varierea
duratelor si a intensitatilor de curent,introducerea de caldura poate fi
variata in limite largi,ceea ce pentru sudarea unor metale prezinta o
deosebita importanta.
In figura 2.3-Anexa 1 este reprezentata instalatia de sudare WIG,care
cuprinde:portelectrodul 1,butelia de argon 2,reductorul 3 pentru reglarea
presiunii gazului inert,debitmetrul 4 pentru masurarea debitului de
gaz,sursa de curent de sudare 5 (generator,redresor sau transformator de
sudare),generatorul de inalta frecventa 6 pentru amorsarea usoara si
mentinerea stabila a curentului(in special in cazul folosirii curentului
alternativ),instalatia apei de racire 7 si supapa electromagnetica
8,alimentata de un transformator auxiliar 9,actionat de la butonul
portelectrodului,pentru alimentarea acesteia cu gaz.
Sudarea prin procedeul WIG se realizează sub protecţie de gaz inert
cu ajutorul căldurii produse de arcul electric amorsat şi menţinut între un
electrod nefuzibil şi piesă. În funcţie de forma îmbinării sudarea se poate
face cu sau fără metal de adaos.Aportul de metal se realizează prin
introducerea manuală (mai rar automată) în spaţiul arcului, a unei vergele
( material de adaos, fig.9.1-Anexa1) care se topeşte, picăturile fiind dirijate
în zona cusăturii. Prin curgerea continuă a gazului inert se obţine

-6-
protejarea electrodului şi a băii de metal topit împotriva influenţei
nefavorabile a gazelor din aer.

2.2 Sudarea cu sarma-electrod fuzibila in mediu de

gaz protector inert sau activ

La procedeele de sudare cu sarma-electrod fuzibila in mediu de gaz

protector, arcul electric se mentine intre o sarma-electrod subtire ,antrenata
permanent in arc, si piesa de sudat.
Arcul se mentine cu ajutorul unui cap de sudare sau al unui
portelectrod,prevazute cu un ajutaj de gaz,ghidaje pentru conducerea
sarmei,contacte pentru curentul de sudare,buton de comanda etc.
Procedeul este folosit semiautomat sau automat,in functie de utilajul
care este intrebuintat.
Sursele de curent folosite la sudare nu mai sunt cu caracteristici
cazatoare ca la sudarea cu electrozi inveliti,ci cu caracteristici rigide sau
usor urcatoare,in cazul in care mentinerea arcului in mediu de gaz este
stabila.Pentru realizarea unei protectii complete este necesar ca gazul
protector sa fie admis in spatiul arcului inainte de amorsare,adica arcul sa
se produca dupa formarea mediului protector de gaz;de asemenea,dupa
intreruperea arcului este necesar ca gazul sa mai fie suflat cateva
secunde.Procesul se amorseaza prin apasarea unui buton de pe
porelectrod,dupa care incepe debitarea gazului si apoi inaintarea
sarmei,astfel incat amorsarea arcului se produce numai in mediu de gaz
protector.De asemenea,la intreruperea procesului de sudare debitarea
gazului este intarziata cateva secunde fata de intreruperea procesului de
sudare,pentru ca sa nu se produca oxidarea sudurii depuse si a capatului de
sarma inca in stare topita.Toate aceste pre- si post-debitari la instalatiile
actuale sunt temporizate,ele succedandu-se dupa apasarea pe butoanele
instalatiei.
Sarmele pentru sudare au diametrul de la 0,6 pana la 2,4 mm.Pentru
curenti de sudare pana la 300 A,pistoletele (portelectrozii) nu necesita
racirea cu apa;capetele de sudare sunt,in general,cu racire cu apa,deoarece
sunt destinate sudarii cu curenti de intensitate mare (>500 A).

-7-
 2.3 Procedeul MIG

Procedeul de sudare in mediu de gaz inert este folosit atat in varianta

automata,in care pentru antrenarea sarmei este necesar un cap de sudare
pentru inaintarea pe linia de sudat si pentru antrenarea automata a
sarmei,cat si in varianta semiautomata,unde procesul de sudare este condus
manual cu ajutorul unui portelectrod special (pistolet).Procedeul este
cunoscut universal sub denumirea de procedeul SIGMA (Shielded-Inert-
Gas-Metal-Arc),adica “arc metalic protejat cu gaz inert”.
In figura 2.4-Anexa 2 este reprezentata schema instalatiei de sudare
automata sau semiautomata MIG.Generatorul de sudare pentru instalatia
de sudare MIG trebuie sa fie echipat cu un generator de sudare cu
caracteristica rigida (grupul de sudare GS-500 fabricat in tara) sau cu
redresoare de sudare.
In prezent in tara,se fabrica instalatii de sudare MIG-MAG.
Procedeul de sudare MIG se foloseste automat sau semiautomat la
sudarea aliajelor de aluminiu,magneziu,titan,cupru etc.,la sudarea
otelului,precum si la incarcari cu metale dure.In tabelul 2.6-Anexa 3 se dau
regimurile de sudare orizontala semiautomata a aluminiului,cu curent
continuu,polaritate inversa,cap la cap,fara prelucrarea marginilor.
Pentru sudarea otelului necoroziv,in tabelul 2.7-Anexa 3 sunt
indicate regimurile de sudare si modul de prelucrare a tablelor.

2.4 Procedeul MAG

Sudarea in mediu de gaz protector cu sarma-electrod fuzibila este,in

prezent,larg folosita in varianta cu gaze active.Gazele inerte fiind
scumpe,si in cazul cand materialul de sudat permite,pot fi folosite cu
succes amestecuri de gaze inerte cu gaze active,obtinandu-se viteze de
sudare sporite.La sudarea,insa, a otelurilor nealiate sau a otelurilor slab
aliate,rezultate foarte bune se obtin folosindu-se gazul CO2,care este un
gaz ieftin.Gazul sau amestecurile de gaze folosite trebuie sa fie lipsite de
umiditate.Gazul CO2 folosit in tara,avand o umiditate pana la 0,1%
(H2O),este necesar sa fie deshidratat,cauza din care la butelie,inaintea
reductorului se monteaza un incalzitor,care inlatura inghetul in cazul cand
se produce o detenta prea mare,si un deshidrator pentru absorbtia
umiditatii din gaz.La temperatura inalta a arcului electric,gazul CO2 se
descompune in oxid de carbon,care este un gaz reducator si care protejeaza
-8-
baia de sudura,si in oxigen,care reactioneaza cu elementele componente
din baia de metal topit pe care le oxideaza.Pentru obtinerea unor suduri de
calitate,in sarma-electrod fuzibila se introduc –la elaborarea otelului
respectiv- elemente dezoxidante ca Si,Mn si Al,care,intrand in reactie cu
oxigenul,formeaza compusi zgurifianti si trec la suprafata baii de
sudura.Sudura ramane compacta cu caracteristici mecanice in multe cazuri
superioare otelului sudat,in functie de compozitia si caracteristicile
metalului de baza supus sudarii.
Sudarea in mediu de CO2,desi are o productivitate mai mica fata de
sudarea sub flux,prezinta avantajul ca arcul electric este vizibil,poate fi
usor dirijat si poate fi utilizat in orice pozitie in spatiu.In comparatie cu
sudarea cu electrozi inveliti,sudarea in mediu de CO2 prezinta avantajul
unei productivitati mult mai mari,nu necesita prelucrari prea mari ale
marginilor pieselor de sudat,nu necesita curatirea zgurii,iar arcul electric
nu trebuie intrerupt pentru aruncarea capetelor de electrozi,el putand fi
mentinut continuu de la un capat la altul al sudurii.
Instalatia pentru sudarea semiautomata in mediu de CO2 fabricata in
tara tip SACO (Fig. 2.5-Anexa 4) cuprinde urmatoarele ansambluri:
-cap de sudare (pistolet) 1,fara racire cu apa,pentru curenti pana la
300A,si cap de sudare 2,cu racire cu apa,pentru curenti de peste 300A;
-mecanism de antrenare a sarmei 3,cu caseta de sarma;
-pupitru de comanda 4;
-sursa de curent 5,formata dintr-un convertizor CS-500,cu
caracteristici rigide;
-sistem de incalzire (cu rezistenta electrica) si dezhidratare 6
(umplut cu silicagel);
-reductor de presiune cu debitmetru 7,pentru masurarea debitului de
gaz;
-cabluri de racord si sudare 8;
-butelie de gaz CO2 9 (cele mai utilizate sunt cele cu continut de 25
kg,respectiv 12500 l gaz).
Instalatia este destinata sudarii cu sarma-electrod de 1-2 mm,cu
viteze de inaintare intre 78 si 615 m/h,care se obtin cu un numar de 20 de
trepte de reglare.Raza de actiune a capului de sudare este de 30 m in jurul
semiautomatului;cablul de racord al capului de sudare este de 3 m.Caseta
poate cuprinde o cantitate de sarma pana la 5 kg.Semiautomatul se
monteaza si se exploateaza in comformitate cu instructiunile ce insotesc
instalatia la livrare.
La sudare,sarma-electrod este mentinuta vertical fata de piesa sau
usor inclinata la un unghi de 5 pana la 100 fata de verticala,in care caz
suflul de gaz asigura protectia necesara baii de sudare;viteza de sudare
poate varia intre 18-30 m/h,in functie de grosimea materialului de sudat,de
marimea rostului,de intensitatea curentului de sudare si de diametrul

-9-
sarmei-electrod.Se va evita formarea craterelor la sfarsitul sudurilor
executate,printr-o usoara pendulare de du-te-vino.Miscarile care trebuie
imprimate capetelor sarmei-electrod pentru sudarea orizontala si in jgheab
sunt reprezentate in figura 2.6-Anexa 5.
Pentru suduri de colt sau imbinari cap la cap verticale,urcatoare si
coboratoare,capatul sarmei-electrod se va mentine in bisectoarea
unghiului,insa inclinat cu 10 pana la 200 fata de orizontala,imprimandu-i-se
scurte oscilatii la primele straturi,dupa care oscilatiile capatului sarmei sunt
marite (fig.2.7-Anexa 5).

2.5 Incarcarea prin sudare cu arc electric in mediu

de gaz protector

Procedeele de sudare in mediu de gaz protector sunt folosite pe scara

larga la executarea de suprafete protectoare ale aparatelor diferitelor
instalatii,la incarcarea sculelor de prelucrare si la obtinerea de suprafete
placate,la masini si instalatii pentru industria
chimica,farmaceutica,alimentara,textila etc. cu caracteristici speciale sau
incarcari inoxidabile rezistente in diferite medii,la temperaturi inalte.
Procesul de sudare cu hidrogen atomic este folosit la incarcarea cu
carburi de wolfram pentru perforatoare si la incarcari de aliaje dure pentru
scule de aschiere si pentru utilajele supuse la uzura si temperaturi inalte.
Procedeul de sudare WIG (TIG) este folosit pentru incarcari cu
aliaje neferoase speciale,cu oteluri inalt aliate sau cu aliaje cu caracteristici
speciale.La sudare se foloseste curent alternativ;peste curentul de sudare se
suprapune un curent de inalta frecventa,ceea ce asigura stabilitatea
mentinerii arcului electric.In general,gazul folosit este argonul.Procedeul
poate fi folosit manual (ca si cu flacara de gaz),sau automat;materialul de
adaos,sub forma de sarma sau carburi sub forma de pulbere,introduse intr-
o teava cu pereti foarte subtiri,este avansat manual sau automat (numai
sarma) in arc.
Prin procedeul WIG se pot obtine fie incarcari de duritate mare
pentru sculele de prelucrare,fie incarcari rezistente la coroziune chimica
sau termica pentru diferite aparate.Acest procedeu fata de altele ofera
posibilitatea obtinerii celor mai reduse amestecuri ale materialului de
incarcare cu materialulu de baza.Metoda de sudare spre dreapta este mai
favorabila decat sudarea spre stanga,deoarece arcul electric nu trebuie sa
fie orientat spre metalul de baza.Influenta mainii de lucru este determinata

- 10 -
pentru obtinerea de amestecuri foarte reduse in sudura.Procedeul este
folosit pentru:
-scule de prelucrare la cald cu continut de 4-5% W;
-aliaje Cr-Ni-Mo pentru scule de prelucrare la cald;
-otel rapid cu 8,5% Mo pentru scule de prelucrare la cald si la rece;
-otel de scule cu 12% Cr;
-aliaje dure cu Cr-W-Co tenace si rezistente la coroziune,rezistente
la temperaturi inalte si la uzuri.
Piesele se sudeaza cu preincalzire.
Procedeul prezinta avantajul ca poate fi complet mecanizat.In acest
scop este necesara folosirea sarmelor subtiri in bobine.Straturile cu suduri
late si plate se obtin prin folosirea in plus a unui dispozitiv de
pendulare.Prin folosirea sudarii automate si a dispozitivelor de
pendulare,prin procedeul WIG patrunderea poate fi total reglata.
Procedeul MIG (MAG),cu sarma electrod fuzibila,fata de procedeul
WIG,are o productivitate cu mult mai mare la incarcare,insa prezinta
dezavantajul ca primul strat se amesteca in mare proportie cu metalul de
baza,ceea ce dilueaza metalul de incarcare;se foloseste curent
continuu,polaritate inversa.Gazele de protectie pot fi:argon cu adaos redus
de oxigen pentru oteluri,amestec de azot cu hidrogen pentru oteluri inalt
aliate,argon cu heliu pentru cupru etc.Se lucreaza cu densitati mari de
curent (pana la 200 A/mm2).Sarma-electrod folosita este in general plina;se
obtin duritati pana la 60 HRC.Pentru obtinerea de productivitati marite se
foloseste si o sarma suplimentara,care insa nu este sub curent,ci este
antrenata in baia de sudura sub arcul electric.Pe langa faptul ca
productivitatea poate fi dublata,sarma suplimentara raceste baia de
sudura,astfel incat amestecul cu materialul de baza este micsorat,iar
calitatea incarcarii se imbunatateste.Sarma introdusa suplimentar poate fi
de diametru mai mare fata de sarma-electrod,de exemplu cu diametrul de
2,4 mm sau 1,6 mm,caz in care productivitatea poate fi mult marita.Se
obtin patrunderi pana la 0,5 mm si grosimi de incarcare pana la 4 mm.Prin
imprimarea de oscilatii transversale se pot obtine si straturi late,pana la 35
mm.

- 11 -
 Cap. III MASURI DE TEHNICA
SECURITATII MUNCII

In general,procedeele de sudare cu arc electric in mediu de gaz

protector sunt mai periculoase decat procedeele de sudare cu arc electric cu
electrozi inveliti sau cu arc acoperit sub flux,deoarece tensiunile de
amorsare si de mentinere a arcului electric sunt mai mari si deci pericolul
de electrocutare este mai mare.

Sudorul trebuie sa cunoasca toate masurile de tehnica securitatii

muncii de la sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti,privind
manipularea aparatelor,folosirea organelor de protectie,masurile privind
sudarea diferitelor metale si aliaje etc.

Cel mai periculos procedeu de sudare in mediu de gaz protector este

procedeul de sudare cu hidrogen atomic,deoarece,asa cum s-a mentionat la
capitolul respectiv,acest procedeu necesita tensiuni de amorsare de peste
250 V si de mentinere a arcului electric de peste 60 V,ceea ce prezinta un
mare pericol de electrocutare.Desi portelectrozii sunt,in general,complet
izolati,nu este permis ca sudorul sa lucreze fara manusi de
protectie,deoarece vine in contact cu piesele de sudat sub tensiune
periculoasa.

La sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector,indiferent de

procedeu,aparatele trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv care sa asigure
scoaterea automata a sursei de curent de sudare din circuit la intreruperea
arcului electric si intreruperea automata a debitarii gazului la intreruperea
sudarii.Buteliile de gaze protectoare pentru sudare se vor folosi cu
reductoare de presiune si debitmetre reglate corespunzator.

Legaturile electrice de legare a aparatelor la retea si de legare la

pamant se vor executa numai de electricieni.Legaturile aparatelor la
montare se vor face numai de catre electricieni,in conformitate cu
instructiunile uzinelor constructoare.Sudorii nu au voie sa intervina decat
la legaturile electrice de tensiune joasa,adica numai in circuitul de sudare.

- 12 -
 Gazele se vor consuma cu reductoare de presiune reglate
corespunzator,prevazute si cu debitmetre,iar pentru gazul CO2 si
incalzitoare-deshidratoare.

La sudarea aliajelor,in special la sudarea aliajelor de aluminiu si

cupru,se recomanda ca sudorii sa lucreze in conditii de buna exhaustare a
gazelor produse la sudare,in special la sudarea cu sarma-electrod fuzibila.

- 13 -
Cap. IV ANEXE

- 14 -
ANEXA 1

Fig. 9.1

- 15 -
ANEXA 2

- 16 -
ANEXA 3

- 17 -
ANEXA 4

- 18 -
ANEXA 5

- 19 -
 Bibliografie

1. Ion TABACARU,O DUMITRASCU,s.a.-utilajul si tehnologia

constructiilor mecanice ,E.D.P., Bucuresti 1980;
2. I. JACOB, I. FRANGOPOL, s.a- Constructii sudate E.D.P,R.A,
Bucuresti-1978;
3. Ilie Vasile , utilajul si tehnologia sudarii E.D.P. ,Bucuresti -1989
4.NICOLAE POPESCU-Studiul materialelor, E.D.P.
Bucuresti-1977
5.N.ATANASIU,E.ARIESEANU,GR. PEPTEA-Utilajul si
tehnologia lucrarilor mecanice (PII), E.D.P. Bucuresti-1983;
6.AUREL CIOCARLA VASILESCU s.a.-Tehnici de masurare in
domeniu Ed.CD. PRESS Bucuresti 2007
7.AUREL CIOCARLA VASILESCU, M.CONSTANTIN -
Asamblari mecanice ED.CD. PRESS Bucuresti 2007

- 20 -