EFORTURI IN COMPONENTELE MECANICE

(Recapitulare)

cu efect in volumul de
material

Eforturi de natura
mecanica
produse de catre sarcini
(forte/momente) exterioare
exista atta timp cat exista
si sarcinile

Eforturi de natura
termica
Eforturi reziduale

daca precedentele doua

tipuri sunt independente
unul de celalalt, eforturi
reziduale se suprapun
lor.
existenta lor afecteaza in
special rezistenta la
oboseala

cu efect la suprafata
"eforturi de contact"

Instabilitate =
FLAMBAJ
Produse prin nclzire /
rcire uniforma
Produse de catre variatia
temperaturii

simple
( - normale sau tangentiale)
combinate
( si )

statice
variabile
(in timp)
statice

(constante in timp)
prin impact (soc)
periodice sau cvasiperiodice

OBOSEALA

prin impact (soc)

periodice sau cvasiperiodice OBOSEALA
statice - produc compresiune locala, PRESIUNE DE CONTACT
prin impact (soc)
variabile
periodice
statice - produc deformatii plastice
prin impact (soc)
variabile

plane
(contacte conforme)
concentrate
(liniare sau punctiforme)
(contacte neconforme =
Hertziene)

variabile

periodice OBOSEALA DE CONTACT

dilatare/contractare mpiedicata = E T
ex. Tub cu pereti grosi:

- nu depind de sarcinile exterioare si deci au un caracter permanent

- pot fi cu greu estimate sunt de evitat
- in anumite condiii (mai rar) ele au un caracter benefic (compensator)
- in cea mai mare parte a cazurilor eforturile reziduale sunt inerente, dar exista
si cazuri cand acestea sunt generate special (pentru a creste rezistenta la
oboseala)
-

SURSA: Procedeele tehnologice de producere a

componentelor mecanice
- deformari plastice la cald sau la rece
- tratamente termice
- turnarea
- sudarea
- rectificarea

In general, eforturile reziduale au un rol important in special prin efectul in cazul concentratorilor de eforturi
Eforturile reziduale pot fi reduse prin tratamente termice de detensionare (incalzire urmata de racire lenta) sau prin tratamente mecanice (bombardare cu alice)

Eforturi simple ( sau )

Efortul principal

Distributia eforturilor

Legea constitutiva

intindere/compresiune cu
forta normala N

N
forfecare cu forta
taietoare F

N
L
= E = E
A
L

A - aria sectiunii
L lungimea barei
E modulul lui Young

T
incovoiere cu momentul
de incovoiere Mi

Plan neutru

torsiune cu momentul de
torsiune Mt

Mt

y M
M
y Mi E
= y = max i = i
Iz
Wz
R
Iz

r Mt
=G r
Ip
L

max =

-
Axa neutra

Mt

A - aria sectiunii
L lungimea barei
G modulul de elasticitate transversala

R - raza de curbura a planului neutru

y distanta de la axa neutra
Iz Momentul de inertie axial al sectiunii
Wz Modulul de reziatenta axial al sectiunii
L lungimea barei
E modulul lui Young

Mi

rmax M t M t
=
Ip
Wp

R - raza de curbura
r distanta de la axa neutra
Ip Momentul de inertie polar al sectiunii
L lungimea barei
G modulul de elasticitate transversala

pentru Iz, Ip vezi Tabelul 2.

Tipuri de calcule de rezistenta:

a) Dimensionare

Element Dimensional =

Incarcare
Efort admisibil

N / F / Mi / Mt
A / Wz / W p =
a / a

b) Verificare- doua metode echivalente:

1.
1

F
= G
A

Metoda efortului admisibil

Slash (/) separa alternativele.

2

Efort efectiv =
2.

Incarcare
Efort admisibil (Valoare maxima)
Element Dimensional

/ = N / F / M i / M t / a / a

A / Wz / W p

Metoda coeficientului de siguranta

Efort efectiv =

Coeficient de siguranta =

/
Efort admisibil
Coeficient de siguranta admisibil (Valoare minima) c = a a ca
Efort efectiv
/

Sectiunea

/ = N / F / M i / M t /

A / Wz / W p

Incarcare
Element Dimensional

Wp

Iz

d 2

d4

d3

d4

d3

64

32

32

16

(D2 d 2 )

(D 4 d 4 )

(D4 d 4 )

(D4 d 4 )

64

bh

bh 2
or
12
hb 2
12

y
h

Tabelul 2. Proprietatile sectiunilor tipice:

Wz
Ip

Aria, A

32 D

bh 2
hb 2
or
6
6

32

(D 4 d 4 )
16 D

b h 3 sau b h 2 sau
h b3
hb2
= f (h / b) = f (h / b) din
din tabele

tabele

I.2. Solicitari combinate (mixte) (+) Cum se determina efectul echivalent al eforturilor normale si
tangentiale prezente in aceeasi sectiune? Prin calculul efortului normal echivalent bazat pe una dintre
urmatoarele teorii de rupere:
-

Teoria efortului normal maxim

Teoria deformatiei normal maxime

Teoria efortului tangential maxim Tresca- (k=4)

Teoria energiei maxime de deformatie von Mises (k=2.6 or 3)

Intr-o forma sintetica, calculul de verificare se face cu ecuatia:

eq = 2 + k 2 < a

unde k are valori intre 2.6 si 4 in functie de teoria de echivalare folosita.

Nota
Ultimile doua modele conduc la rezultate apropiate de realitate in special pentru materialele ductile, omogene
si izotrope.
3