CURS – SUDOR ELECTRIC - 2014

DEFECTELE ŞI CONTROLUL ÎMBINĂRILOR SUDATE

1. DEFECTELE ÎMBINĂRILOR SUDATE
Prin DEFECT se înţelege orice abatere de la:
 continuitatea cordonului de sudura;
 forma si dimensiunile cordonului de sudura;
 aspectul exterior al cordonului de sudura;
 structura si compozitia chimica;
Prezenta acestor defecte de sudura reduce rezistenta mecanica a cusaturii,influenteaza
negativ capacitatea de etansare si comportarea în exploatare.
Defectele IS prin topire pot fi:
a) defecte de compactitate:
 fisurile;
 suflurile;
 porii;
 retasurile;
 incluziunile de zgura;
 incuziunile de oxid;
 incluziunile metalice.
b) defecte de legatura:
 lipsa de topire;
 nepatrunderea la radacina;
c) defecte de forma:
 crestaturile;
 supraânaltarea excesiva;
 picatura;
 scurgerea de metal;
 lipsa de aliniere;
 strapungerea;
 latimea neregulata;
 revarsarea;
 ciupituri.
d) defecte de strutura si de compozitie:

Fig.7.1.1.Lipsa de topire Fig.7.1.2.Lipsa de patrundere

Cauze: Cauze:
geometrie necorespunzatoare; geometrie necorespunzatoare;
curatire necorespunzatoare; diametrul electrodului prea mare;
intensitatea curentului prea mica;
viteza de sudare mare;
diametrul electrodului prea mic.

Pagina 1 din 6
CURS – SUDOR ELECTRIC - 2014

Fig.7.1.3.Lipsa de patrundere Fig.7.1.4.Lipsa de topire

Fig.7.1.5.Incluziuni de zgura Fig.7.1.6.Strapungere

Cauze: Cauze:
curatire necorespunzatoare; intensitatea curentului prea mare;
lipsa separarii zgurei; diametrul electrodului prea mare;

Fig.7.1.7.Ciupituri(sant marginal) Fig.7.1.8.Scurgere

Cauze: Cauze:
intensitatea curentului prea mare; regim de sudare cu valori prea mari;
curatire necorespunzatoare; lungimea arcului electric prea mare.
conducere gresita a electrodului.

Fig.7.1.9.Revarsare Fig.7.1.10.Supraânaltare
Cauze: Cauze:
regim de sudare cu valori prea mari; vireza de sudare prea mica;
lungimea arcului electric prea mare. diametrul electrodului prea mare;

Fig.7.1.11.Lipsa de aliniere Fig.7.1.12.Incluziuni de zgura

Cauze: Cauze:
Asezarea pieselor gresita curatire necorespunzatoare;
lipsa separarii zgurei;

Fig.7.1.13.Incluziuni de zgura Fig.7.1.14.Incluziuni de zgura

Pagina 2 din 6
CURS – SUDOR ELECTRIC - 2014

Fig.7.1.15.Sufluri.Pori Fig.7.1.16.Neregularitati
Cauze: Cauze:
umiditatea materialului de adaos poziţia electrodului inconstantă
materialul de adaos ruginit variaţia lungimii arcului
MB umed
curăţare necorespunzătoare a muchiilor rostului
sudare în cond. atmosferice necorespunzătoare
utilizarea unui arc lung
debit de gaz protector prea mare sau prea mic
unghiul de înclinare a electrodului faţă de piesă necorespunzător
Remedieri:
-crăiţuire/polizare si resudare

Fig. 7.1.17. Fisuri

Cauze:
Alegerea unui MA necorespunzător respectivului MB
MB cu o comportare nesatisfăcătoare la sudare sau cu defecte de fabricaţie
Sudarea la temperature scăzute fără preîncălzire
Utilizarea unor regimuri de sudare necorespunzătoare (viteză mare de răcire)
Utilizarea unor dispozitive rigide care împiedică deformaţiile
Remedieri:
limitarea fisurii prin gaurire de o parte si de alta a acesteia
crăiţuire sau polizare
resudare

Pagina 3 din 6
CURS – SUDOR ELECTRIC - 2014
2. CONTROLUL ÎMBINĂRILOR SUDATE
ETAPE DE CONTROL
a) Înainte de sudare – se referă la:
 Calitatea materialului de bază si de adaos
 Modul de pregătire a elementelor ce se sudează
 Starea tehnica a utilajului de sudare si a sculelor sudorului
 Starea fizică şi psihică a sudorului
b) În timpul sudării:
 Respectarea parametrilor de sudare
 Pozitia de sudare
 Ordinea de sudare prescrisă
 Conditiile prescrise de aerisire si protectia muncii
c) După sudare:
 Verificarea îmbinării sudate pentru a stabili în ce măsură este în concordanţă cu
prescripţiile documentaţiei de execuţie
METODE DE CONTROL
După tipul metodelor aplicate, controlul îmbinărilor sudate poate fi:
 Nedistructiv
Vizual (cu ochiul liber sau cu lupa)
Prin măsurători cu şublerul sau cu şabloane
Radiaţii penetrante (radiografic), ultrasunete, particule magnetice, lichide penetrante
 Distructiv – încercări mecanice pe epruvete prelevate din IS

Controlul îmbinarilor sudate cu radiatii penetrante

Schema de principiu
Pagina 4 din 6
CURS – SUDOR ELECTRIC - 2014
Controlul consta în radiografierea îmbinarilor sudate du surse care emit radiatii X sau γ.
Tehnica radiografierii îmbinarilor sudate
Radiatiile X generate de o sursa sunt dirijate asupra unei îmbinari sudate, pe care
o penetreaza,ajungând la o caseta cu film pe care îl impresioneaza. Din cauza atenuarii
diferite a radiatiilor la strabaterea unui material compact sau cu defect, locurile cu defecte
se vor evidentia ca zone întunecate.
Pregatirea suprafetei
Initial îmbinarea se controleaza vizual, se înlatura stropii de metal si zgura. Daca este
necesar suprafata cusaturii se prelucreaza.
Filmele si casetele
Se utilizeaza filme speciale:
fara ecrane;
cu ecrane fluorescente.
Directiile de iradiere
Sursa de iradiere se aseaza astfel încât fasciculul de radiatii sa fie perpendicular pe centrul suprafetei
controlate si pe centrul filmului.
Examinarea radiografiilor
Radiografiile vor fi examinate într-o camera obscura, cu ajutorul unui ecran mat,uniform
luminat. Defectele constatate se compara cu cele existente pe un film etalon.
Controlul cu ultrasunete

Schema de principiu
Defectoscopia cu ultrasunete se aplica frecvent, dar rezultatele nu sunt extrem de precise(erori de
interpretare). Defectele care se pot pune în evidenta sunt:incluziunile,
porii, fisurile, suflurile, lipsa de topire si nepatrunderile.
Examinarea se face,de obicei cu unde transversale. În acest caz se utilizeaza un singur
palpator.Anumite defecte nu se pot evidentia decât cu doua palpatoare: nepatrunderile, fisurile
transversale. Defectul din interiorul sudurii apare pe un ecran sub forma unor curbe de mărime
proporţională cu mărimea şi poziţia defectului.

Pagina 5 din 6
CURS – SUDOR ELECTRIC - 2014
Controlul magnetic al imbinarilor sudate
Metoda se aplica materialelor cu proprietati magnetice.Prin aceasta metoda se
pun în evidenta defecte superficiale, de suprafaţă.

Se aplică un curent electric între 2 electrozi fixaţi pe sudură, între aceştia prin sudură se creează un câmp
magnetic.
Intensitatea curentului este de 300A pentru o distanţă de 100mm sau de 1000A pentru o distanţă de 250mm
între electrozi.
Pe suprafaţa sudurii se presară o pulbere de fier, care se orientează după liniile câmpului magnetic.
Pentru a mari contrastul dintre suprafata îmbinarii si pulberea magnetica, suprafaţa se vopseste. La utilizarea
corecta a metodei se pot detecta fisuri deschise de ordinul sutimilor de milimetru.
Controlul cu substante penetrante
Metoda se aplica pentru detectarea defectelor de suprafata. În raport cu metoda anterioara, aceasta se poate
aplica si materialelor nemagnetice.
Aplicarea metodei utlizeaza urmatoarele substante:
 agent penetrant colorat;
 revelator-suspensie de caolin;
 substante de curatare-dizolvanti puternici.

Pagina 6 din 6