Sunteți pe pagina 1din 12

DEFINITII CLASIFICARI SUDURA Dezvoltarea n timp a sudarii a fost determinata n primul rnd de cerintele industriei, n special a celei constructoare

de masini, n vederea creiarii si perfectionarii unor procedee mai productive de mbinare.


Aplicarea sudarii nsa, n constructia de utilaje, instalatii, constructii metalice impune printre altele o deosebita atentie n ceea ce priveste:

proiectarea constructiei; alegerea materialelor de 939f !j baza "#$% si a materialelor de adaos "#A% stabilirea si verificarea te&nologiei de sudare; omologarea te&nologiei de sudare; calificarea si specializarea personalului de e'ecutie; controlul distructiv si nedistructiv a mbinarilor sudate,

(eglijarea acestor factori poate avea consecinte negative n e'ploatarea constructiilor sudate. )ealizarea unor mbinari necorespunzatoare, att din punct de vedere constructiv, ct si al e'istentei practice a acestora, face posibila c&iar avarierea constructiilor respective.
*usatura sudata mpreuna cu zona influentata termic "+,-% si cu metalul de baza neafectat de procesul de sudare formeaza mbinarea sudata, numita sudura. )ezulta ca sudura este un ansamblu eterogen ".igura /.0.%

Figura 4.1. Partile componente ale cusaturii sudate

B - latimea cusaturii; B. - latimea ZIT; a - supranaltarea cusaturii; a1 - supranaltarea radacinii; MB - material de baza; ZIT - zona in luentat termic; !1 - sectiunea rostului; !" - sectiunea patrunderii sudurii

)ostul este spatiul dintre suprafetele frontale ale pieselor ce urmeaza a fi sudate,figura /.1. )ostul este necesar pentru a asigura patrunderea sudurii pe ntreaga sectiune a materialului de baza.

Figura ".".#lementele caracteristice ale rostului 1-muc$ia componentelor; "-muc$ia rostului; %-muc$ia radacinii rostului; &-grosimea componetelor; l-lungimea rostului sau latimea componentelor; b-desc$iderea piciorul rostului; b1-desc$iderea rostului; c-naltimea piciorului rostului; '-ung$iul rostului #odul de pregatire a pieselor pentru sudare este standardizat "de e'emplu, 2) 3( 19!41 pentru cazul pieselor din otel sudate cu electrozi nveliti, cu arc electric n mediu de gaz protector sau cu gaz% 5n figura /.3. sunt indicate principalele tipuri de rosturi utilizate la sudare. -ipul si dimensiunile rostului depind de caracteristicile materialului de sudare de grosimea sa, precum si de procedeul de sudare folosit

Figura 4.%. Principalele tipuri de rosturi utili(ate la sudarea prin topire

2ub aspectul economic este de dorit ca sectiunea rostului sa fie ct mai mica, rostul ideal fiinf, din acest punct de vedere, cel neprelucrat "rost ,% cu desc&idere 6. Din punct de vedere al tensiunilor si deformatiilor produse la sudare de preferat rosturile simetrice ", sau 7% celor asimetrice "8,9, 0:18, ; 9, ; 7%

<regatirea rostului poate fi facuta mecanic, prin taiere cu foarfeca sau asc&iere, respectiv termic prin taiere cu flacara, plasma sau laser. Abaterile la pregatirea rostului trebuie sa fie ct mai reduse, cerinta importanta mai ales la zutilizarea unor procedee mecanizate de sudare. 5n general, cu notatiile din figura /.3. se recomanda ncadrarea abaterilor geometrice n urmatoarele abateri ma'ime =:> 6, b:>0 mm r:>6, mm c:>0 mm

5n cazul sudarii unor piese cu grosimi diferite este necesara prelucrarea pieselor astfel nct n zona de mbinare grosimile acestora sa fie egale, figura /./.

Figura 4.4. Modul de preatire a rostului n cazul mbinarii cap la cap a unor piese de grosime di erita 3lementele caracteristice ale mbinarii sudate sunt reprezentate n figura /. . Figura 4.). #lemente caracteristice ale mbinarii sudate 1 - radacina cusaturii; " - strat; % - cusatura; 4 - r*nd; B - latimea cusaturii; s - grosimea piesei; s1 - grosimea practica a cusaturii; p - patrunderea a - supranaltarea cusaturii ? cusatura este formata din rnduri si straturi. )ndurile @trase@ sunt e'ecutate deplasnd electrodul n linie dreapta, fara pendulari laterale, cu o viteza constanta si cu o astfel de intensitate nct depunerea sa fie continua "poz.0 si poz./ figura /. %. )ndul obtinut are o latime "n functie de parametrii de sudare% de 0A1 ori diametrul electrodului.

)ndurile @pendulate@, sunt rezultate din combinarea deplasarii n linie dreapta cu o miscare de pendulare laterala. 5n acest caz, se obtin rnduri cu o latime egala cu de 3A/ ori diametrul electrodului. Daca latimea rndului nu acopera rostul se trag doua sau mai multe rnduri n vederea acoperirii rostului la acelasi nivel formnd stratul "figura /. poz. 1% )adacina este un rnd tras la partea cea mai ngusta a rostului. Forme ale mbinarilor sudate sunt reprezentate n figura 4.6.

Figura 4.+ Forme ale mbinarii sudate

a - mbinare cap la cap;

b - mbinare de colt prin suprapunere;c A mbinare de colt interior;

d A mbinare n muc&ie; e A mbinare de colt e'terior;f A mbinare n @-@; g A mbinare n cruce Beometria mbinarii sudate de colt o reprezentam n figura /.C.

Figura 4.,. -eometria mbinarii sudate de colt a1 - grosimea practica; a" - grosimea de calcul

<ozitiile principale de sudare sunt reprezentate n figura /.4.

Figura 4... Pozitiile principale de sudare ?bs. (otatiile pozitiilor de sudare conform standardelor. PA PC PE PF PF pozitie orizontala orizontala pe perete vertical peste cap verticala ascendenta cap la cap verticala ascendenta colt PA PB PD PG PG orizontala n jg&eab ?rizontala cu perete vertical orizontala peste cap verticala descendenta cap la cap verticala descendenta colt

4.1. REPREZENTAREA SI NOTAREA SUDURILOR PE DESEN 5mbinarile sudate se reprezinta pe desen de e'ecutie respectnd recomandarile generale ce se aplica n desenul te&nic. <entru simplificare se

poate utiliza reprezentarea simbolica, descrisa n 2) 3( 11 3. Aceasta cuprinde un simbol elementar, care poate fi completat printrAun simbol suplimentar, o optiune conventionala si indicatii complementare. 5n figura /.9. se prezinta spre e'emplificare simbolurile elementare pentru diferite mbinari sudate.

Figura 4./.&imbolurile mbinarilor sudate 0simboluri elementare1 2imbolurile suplimentare sunt indicate n figura /.06, ele caracterizeaza forma suprafetei e'terioare a sudurii. .orma suprafeteii sudurii sau a sudurii a% <lana b% conve'a c.%concava d.%#arginile sudurii trebuie netezite prin retopirea superficiala e.% suport la radacina permanent 2imbol

f% 2uport la radacina detasabila

Figura 4.12. &imbolizarea mbinarilor sudate 0simboluri secundare1 #etoda de reprezentare a sudurilor pe desen de e'ecutie este e'emplificata n figura /.00. si cuprinde simbolul, o linie de indicatie a mbinarii, o linie de referinta si un anumit numar de cote si semne conventionale.

Figura 4.11.3eprezentarea sudurilor pe desen-e4empli icare

,ndicatiile suplimentare se refera la realizarea sudurilor pe contur, a sudurilor efectuate la montaj, indicatiile procedeului de sudare, eventual nivelul de acceptare a defectelor, pozitia de lucru, materalul de adaos. 4.2. ASAMBLAREA PIESELOR PENTRU SUDARE 5n vederea sudarii, piesele trebuie pozitionate astfel nct sa se asigure rostul dorit si fi'ate pentru a nuAsi sc&imba pozitia relativa n timpul sudarii. .i'area pieselor poate fi realizata prin: prinderea provizorie prin sudare; ntroducerea n dispozitive de prindere. <rinderea provizorie prin sudare, numita si &eftuire, se e'ecutD cu aceasi materiale si te&nologii ca si sudarea propriuAzisa, ea consta din depunerea unor rnduri de sudura de lungime mica "16A36 mm sau cca. 1 ori grosimea materialului% si intermitente "la distante de cca. 366A 66 mm unele fata de celelalte% 5nainte de sudarea prinderile provizorii se curata la luciu metalic si se controleaza. 3ventualele prinderi provizorii fisurate se ndeparteaza prin polizare. Ea realizarea operatiei de prindere provizorie prin sudare se au n vedere urmatoarele reguli generale: amorsarea arcului electric se face totdeauna ntrAun punct care urmeaza sa fie acoperit cu sudura; craterul de nc&eiere al sudurii va fi umplut cu material de adaos prin ntroducerea arcului electric;

n cazul pieselor de grosime mare prinderea provizorie se efectueaza n mai multe straturi, de obicei doua, alcatuite n trepte; straturile succesive se depun n sensuri opuse pentru a nu concentra cratarele de nc&eiere ale rndurilor de capat al sudurii figura /.01

diametrul materialului de adaos utilizat pentru prinderea provizorie trebuie sa fie suficient de mic pentru a permite o apropiere suficienta de partea inferioara a rostului, n caz contrar neasigurnduAse o patrundere completa la radacina figura /.03

5nainte de asablarea pentru sudare piesele se curata n zona adiacenta mbinarii. <rezenta impuritatilor, o'izilor. #urdariei afecteaza calitatea sudurii, favoriznd producerea unor defecte de sudare. 4.3. SUSINEREA BII TOPITE. )ealizarea unui strat de radacina uniform pe ntreaga lungime a sudurii, fara strapungeri sau lipsa de patrundere reprezinta o cerinta de calitate esentiala. 5n cazul sudarii manuale aceasta conditie se ndeplineste prin de'teritatea sudurului care poate sa compenseze anumite abateri n pregatirea rostului. Ea sudarea mecanizata, automatizata sau robotizata abaterile dimensionale ale rostului pot conduce la producerea unor suduri de calitate necorespunzatoare. <entru obtinerea unui strat de radacina de calitate este necesara sustinerea baii topite. Aceasta se realizeaza folosind una dintre metodele prezentate n figura /.0/ si anume: depunerea manuala a unui strat de sudura "radacina% care apoi actioneaza ca suport pentru straturile urmatoare "a%

utilizarea unui suport din material nefuzibil, de obicei cupru "b% utilizarea unui suport din material fuzibil sub forma de platbanda "c% dupa sudare suportul poate fi lasat n mbinare sau poat fi ndepartat prin polizare; materialul suportului va fi similar sau compatibil cu materialul de baza; utilizarea unei perne de flu' "d% utilizarea unui suport ceramic "e% utilizarea unei folii adezive din aluminiu cu fibra de sticla care se fi'eaza prin lipire de piesele de sudat "f%

Figura 4.14. Metode de sustinere a radacinii sudurii Ea sudarea cap la cap a tevilor se utilizeaza frecvent ca suport un inel fuzibil "metalic% care ramne dupa sudare inclus n mbinare, figura /.0

Figura 4.1). &ustinerea radacinii cu un inel uzibil 0la sudarea te5ilor1 5n cazul sudarii manuale a stratului de radacina, pentru a elimina riscul ramnerii unor defecte n stratul respectiv, se recomanda prelucrarea din partea opusa a acestuia si resudarea portiunii ndepartate figura /.0!.

Figura 4.1+. &cobirea radacinii la sudarea din doua parti. De obicei, aceasta prelucrare se efectueaza prin scobire arcAaer si polizare