3.3.

ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE SUDARE ÎN MEDIU DE GAZE

PROTECTOARE MIG/MAG

Etapa 1. Alegerea formei rostului şi a îmbinării

1.1. Prezentarea formei rostului si stabilirea dimensiunilor efective ale acestuia având în
vedere condiţiile concrete de execuţie ale îmbinării. Alegerea dimensiunilor efective ale
rostului la sudarea MIG/MAG se face în principal în funcţie de tehnologia de sudare
respectiv modul de transfer utilizate la realizarea stratului de rădăcină. Acestea depind
la rândul lor de comportarea la sudare a metalului de bază şi recomandările tehnologice
de sudare (material sensibil sau insensibil la supraîncălziri), de grosimea
componentelor, accesul la sudare, importanţa îmbinării sudate (clasa de execuţie),
metoda de susţinere a rădăcinii, poziţia de sudare, etc..
În cazul în care accesul la sudare este dintr-o singură parte, fără suport la
rădăcină, iar la rădăcină nu se admit defecte (clasă de calitate superioară) pentru
execuţia rădăcinii se recomandă sudarea cu transfer prin scurtcircuit sau în curent
pulsat, caracterizate prin energie liniară mică respectiv pericol scăzut de străpungere la
rădăcină. In acest caz asigurarea unei pătrunderi bune la rădăcină cu o uşoară
supraînălţare impune alegerea unei deschideri a rostului b = 2…4 mm respectiv a
umărului rostului c = 0…1 mm, mărimi corelate în principal cu valoarea curentului de
sudare, respectiv cu gazul de protectie utilizat (mai mici la sudarea în CO 2 100%,
respectiv mai mari la sudarea în amestecuri de gaze bogate în argon, Ar + CO 2 , cel mai
comun amestec fiind Ar + 18% CO2, - Corgon 18).
În cazul în care accesul la sudare este dintr-o singură parte cu suport la rădăcină,
execuţia stratului de rădăcină se poate realiza folosind oricare din modurile de transfer,
prin scurtcircuit, prin pulverizare sau în curent pulsat în funcţie de grosimea
componentelor, poziţia de sudare, natura metalului de bază (sensibil sau insensibil la
supraîncălziri), productivitatea urmărită la sudare, modul de execuţie (semimecanizat
sau mecanizat), performanţele instalaţiei, etc.. Forma şi dimensiunile rostului depind de
grosimea componentelor respectiv de puterea arcului electric. Umărul rostului respectiv
deschiderea rostului în acest caz au mai puţină importanţă, urmărindu-se în principal
evitarea pericolului de străpungere a suportului fuzibil, de topire sau lipire a suportului
de Cu sau a suportului ceramic. În cazul folosirii unui suport fuzibil se impune
asigurarea unei pătrunderi de cel puţin 2 mm în acesta.
În cazul accesului din ambele părţi pentru execuţia rădăcinii este posibilă de
asemenea folosirea oricărui mod de transfer. In cazul utilizării transferului prin
scurtcircuit sau în curent pulsat sunt valabile recomandările din primul caz cu b = 2 - 4
mm respectiv c = 1 - 2 mm. In cazul utilizării transferului prin pulverizare, având în
vedere puterea mare a arcului electric şi pericolul mare de străpungere sau de curgere a
băii de metal topit la rădăcină se recomandă ca deschiderea rostului să fie mică, b = 0 -
1 mm, respectiv umărul rostului să fie mare, c = 4 - 6 mm, corelate cu viteza de sudare.
Principala grijă în acest caz este evitarea pericolului de străpungere a rădăcinii respectiv
1
diminuarea dimensiunilor defectelor de la rădăcină. În acest caz la majoritatea
îmbinărilor sudate înainte de execuţia trecerii pe partea opusă realizării primei treceri se
impune prelucrarea rădăcinii (polizare sau scobire-crăiţuire arc-aer) pentru eliminarea
eventualelor defecte specifice sudării stratului de rădăcină : lipsă de pătrundere, lipsă de
topire, pori, fisuri sau microfisuri.
In ceea ce priveşte unghiul rostului se remarcă faptul că acesta are valori mai mici
decât la sudarea manuală cu electrod învelit datorită diametrului redus a sârmei electrod
(0,8…1,6 mm) şi absenţei învelişului de pe sârmă, luând valori cuprinse între 30 …
50. Aceasta conduce la importante economii de material de adaos. Reducerea exagerată
însă, a unghiului rostului poate avea consecinţe grave asupra pericolului de defecte în
îmbinarea sudată ca urmare a tendinţei de scobire (săpare), ciupire, a arcului electric pe
feţele rostului, cu efecte asupra pericolului de scurgere a băii de metal topit în faţa
arcului şi diminuarea pătrunderii sau lipsei de pătrundere, respectiv a pericolului de
lipsă de topire între cusătură şi metalul de bază în zonele scobite rin scurgerea metalului
topit în aceste scobituri. Acest fenomen este amplificat o dată cu creşterea exagerată a
tensiunii arcului electric.
Pe baza recomandărilor de mai sus şi a particularităţilor fiecărei îmbinări sudate
se vor prezenta forma rostului şi a îmbinării şi se vor preciza valorile efective ale
dimensiunilor rostului justificând alegerea făcută.

Desenaţi forma rostului s=

si a îmbinării sudate. (ß) =
Precizaţi valorile efective b=
ale elementelor geometrice c=

1.2 Calculul ariei rostului în funcţie de forma şi dimensiunile acestuia cu ajutorul

uneia din relaţiile de mai jos:

- rost I : Ar = bs

- rost V : Ar = bs + s2tg /2

- rost Y : Ar = bs + (s-c)2tg /2

- rost U : Ar = bs + r2/2 + 2r[s-(c+r)]+[s-(c+r)]2tgß

- rost X : Ar = bs + 1/2(s- c)2tg /2

- rost K : Ar = bs + 1/4(s-c)2tg ß

- rost 1/2 K : Ar = bs + 1/2(s-c)2tg ß

- îmbinări de colţ nepătrunse : Ar = a2 sau Ar = 1/2k2

unde : a - înălţimea (grosimea) îmbinării (sudurii);

2
 k - înălţimea (mărimea) catetei îmbinării.
1.3 Calculul ariei cusăturii folosind una din relaţiile:
Ac = (1,05 ... 1,4).Ar
Obs. Coeficientul care înmulţeşte aria rostului ţine cont de secţiunea cusăturii regăsită
în supraînălţarea acesteia. Valorile mici ale coeficientului corespund grosimilor mari
de material, iar valorile mari grosimilor mici de material, respectiv pentru îmbinările
simetrice.
În cazul îmbinărilor sudate cap la cap cu rosturi neprelucrate (rost I) aplicarea
relaţiei de mai sus duce la erori foarte mari în special la table subţiri cu deschideri mici
(b=1…2 mm), deoarece ponderea materialului de adaos în supraînălţare este în realitate
de două trei ori mai mare decît cantitatea conţinută în secţiunea rostului. Mai mult în
cazul rosturilor I cu deschidere b = 0 ajungem într-o situaţie limită, adică să nu putem
calcula aria cusăturii cu ajutorul acestei relaţii. In astfel de cazuri se recomandă ca aria
cusăturii să se calculeze cu una din relaţiile de mai jos:
Ac = Ar + 2/3B.h pentru îmbinări I asimetrice;

Ac = Ar +4/3B.h pentru îmbinări I simetrice.

unde :
 B = lăţimea cusăturii; se calculeaza geometric funcţie de forma si dimensiunile
efective ale rostului la care se adaugă 2 ... 3 mm care reprezintă zona din metalul de
bază care se topeşte la sudare; valoarea informativă pentru “B” se poate calcula şi cu
ajutorul coeficientului de formă al cusăturii  = B/p, considerând că  = 1,5…2.5
(valori care diminuează pericolul fisurării cusăturii la solidificarea băii).
 h = supraînălţarea cusăturii; se apreciază în funcţie de grosimea materialului de bază
după cum urmează (valori informative):
h = 1 ... 1,5 mm pt. s = 5 ... 10 mm;
h = 1,5 ... 2 mm pt. s = 10 ... 25 mm;
h = 2 ... 3 mm pt. s > 25 mm.
Obs. Supraînălţarea cusăturii la îmbinările cap la cap, respectiv convexitatea cusăturii
la îmbinările de colţ este mai mare la sudarea în CO2 decât în Ar.
Valoarea ariei cusăturii calculată mai sus se rotunjeşte la întreg (calculul este aprox.).
Etapa 2. Alegerea materialelor de sudare

2.1. Stabilirea cuplului sârmă – gaz de protecţie . Alegerea cuplului sârmă – gaz de
protecţie s-a făcut în cadrul subcapitolului 2.4 pe baza criteriilor de alegere a sârmei,
respectiv a gazului de protecţie. Aici se precizează marca (simbolul) sârmei electrod şi
a gazului de protecţie utilizate.

Sârma electrod (marca sârmei): …………….. (STAS sau normă) ………………

Gazul de protectie:………………………..…. (STAS sau normă) ………………

2.2. Stabilirea diametrului sârmei electrod. Diametrul sârmei electrod poate fi ds = 0,6;
0,8; 1,0; 1,2; 1,6 mm. Alegerea diametrului se face în funcţie de grosimea metalului de
3
bază, valoarea curentului de sudare (modul de transfer), poziţia de sudare, forma
rostului, etc.. Diametrul de sârmă cel mai utilizat şi care acoperă o plajă mare de
necesităţi tehnologice la sudare este diametrul de 1,2 mm. Pentru grosimi mici de
material s <= 2-3 mm se folosesc după caz diametrele mai mici 0,8 mm respectiv 1,0
mm. Diametrele mari >= 1,6 mm se recomandă la grosimi mari de material la sudarea
cu transfer prin pulverizare. Nu se recomandă diametre mari de sârmă peste 1,2 mm în
cazul transferului prin scurtcircuit datorită stabilităţii slabe a arcului electric. Pot fi
utilizate însă cu succes în cazul sudării în curent pulsat în special la sârmele moi din
aluminiu sau sârme tubulare.

2.3. Stabilirea numărului de treceri. Depinde în principal de natura metalului de bază

(sensibil sau insensibil la supraîncălziri), de modul de transfer utilizat (arii de treceri
mai mici la transfer prin scurtcircuit, respectiv arii de treceri mari la transfer prin
pulverizare), de poziţia de sudare, forma rostului, tipul îmbinării, etc.. Pe baza acestor
factori se stabileşte aria trecerilor; poate lua valori cuprinse în domeniul 5 … 40 mm 2.
Pentru calculul numărului de treceri se pot utiliza relaţiile:
2.3.1. pentru îmbinări cap la cap şi îmbinări de colţ pătrunse (cu rost
prelucrat):

Ac - Atr
nt - 1 = --------------
Atu
unde:
nt - numărul de treceri;
Ac - aria cusaturii;
Atu - aria trecerilor de umplere ale rostului;
Atr - aria stratului de rădăcină.
2.3.2. pentru îmbinări de colţ nepătrunse şi îmbinări cap la cap cu rost I
(executate în două treceri):
Ac
nt = --------
At
Obs. La stabilirea ariilor Atr respectiv Atu se va urmării ca rezultatul îimpărţirii
să fie un număr întreg sau apropiat de un întreg [se admite o toleranţă de +/-( 0,1 ) ].

2.4. Dispunerea trecerilor în rost (schiţă).

- loc pentru schiţă -

4
Etapa 3. Calculul parametrilor tehnologici de sudare
3.1. Stabilirea modului de transfer a picăturii:
- transfer prin scurtcircuit: grosimi mici (s < 5 mm, a < 5 mm), sudarea stratului
de rădăcină, sudarea în poziţii dificile (vertical, peste cap, etc.)
- transfer prin pulverizare: la grosimi mari de material, pentru sudarea în poziţie
orizontală sau în jgheab;
- transfer sinergic în curent pulsat: la grosimi medii de material unde tehnologia
de sudare clasică se plasează în domeniul transferului intermediar caracterizat
prin stropiri mari, pentru sudarea stratului de rădăcină, la sudarea în poziţii
dificile;
În tabelul 3.3.12 se prezintă domeniile specifice modurilor de transfer a picăturii
în funcţie de marca sârmei electrod (metalul de bază oţel nealiat sau slab aliat),
diametrul sârmei şi gazul de protecţie corespunzătoare valorii curentului de sudare
utilizat.
3.2. Curentul de sudare, Is. Viteza de avans a sârmei electrod vae. Depinde de modul de
transfer, diametrul sârmei, poziţia de sudare, etc.. Reglarea curentului de sudare
respectiv a puterii arcului electric se face prin modificarea vitezei de avans a sârmei
electrod pe baza relaţiei de proporţionalitate existentă între cei doi parametrii
tehnologici. Practic la sudarea MIG/MAG viteza de avans a sârmei electrod poate fi
considerată parametrul principal în stabilirea tehnologiei de sudare care în anumite
condiţii date (materialul sârmei, diametrul sârmei, gazul de protecţie) determină valorile
celorlalţi parametrii tehnologici şi în primul rând valoarea curentului de sudare. Deci
când stabilim curentul de sudare trebuie să stabilim practic valoarea vitezei de
avans a sârmei electrod cei doi parametri fiind indisolubil legati unul de altul.
3.2.1. Stabilirea naturii si polarităţii curentului:
Sudarea MIG/MAG se desfăşoară exclusiv folosind polaritatea inversă CC+.
3.2.2. Stabilirea corelaţiei curent de sudare - viteză de avans sârmă electrod se face din
nomograme de tipul Is = f(vae), figura 3.3.1, trasate pentru anumite condiţii concrete de
lucru (tip material de adaos, diametru sârmă, gaz de protecţie, lungime capăt liber
sârmă, mod de transfer, clasic sau în curent pulsat), din tabele tehnologice (sau
şabloane) funcţie de condiţiile concrete de lucru. In tabelele 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4,
3.3.5, sunt prezentate corelaţiile dintre viteza de avans a sârmei electrod şi valoarea
curentului de sudare pentru diametrele de 1,0 şi 1,2 mm, folosind ca şi gaze de protecţie
CO2 100% şi CORGON 18 (amestec 82% Ar + 18% CO 2, cel mai frecvent utilizat la
sudarea oţelurilor nealiate şi slab aliate), iar ca sârmă electrod, sârma nealiată SG2 (cea
mai utilizată pentru sudarea oţelurilor nealiate şi slab aliate cu Mn), în varianta clasică
sau în curent pulsat.
În tabelul 3.3.6 sunt prezentate domeniile de variaţie ale curentului de sudare în
funcţie de diametrul sârmei.
Tabelul 3.3.5
ds (mm) 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6
Is (A) 30…70 60…150 80…180 100…350 200…400

5
OBS. F. IMPORTANTA – Valoarea vitezei de avans a sârmei electrod din tabelele
de mai jos se corectează prin înmulţirea cu coeficientul k = 0,8. Deci: (vasreal = kxvas)

Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB), (echivalentă cu SG2)

Diametrul sârmei: 1,0 mm; Is = 60 – 180 A
Gazul de protecţie: CO2 100%
Sensul de sudare: spre stânga (prin împingere)
Tabelul 3.3.1 Corelaţia viteza de avans a sârmei – curent de sudare (ds = 1,0 mm)
Nr. vas Is Ua lcl Q Vs
Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min)
1. 2 68 15,3 8 8 17
2. 3 96 16 8 8 17
3. 4 128 16,8 8 8 17
4. 5 132 18,8 10 8 17 Transfer prin
5. 6 144 20 10 10 20 scurtcircuit
6. 7 156 21,5 10 10 20
7.1 8 180 22,5 10 10 20
7.2 8 172 22,5 12 12 25

Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB), (echivalentă cu SG2)

Diametrul sârmei: 1,0 mm; Is = 80 – 180 A
Gazul de protecţie: CORGON 18
Sensul de sudare: spre stânga (prin împingere)
Tabelul 3.3.2 Corelaţia viteza de avans a sârmei – curent de sudare (ds = 1,0 mm)
Nr. Vas Is Ua lcl Q Vs
Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min)
1. 2 53 15,3 8 8 15 Arc instabil Is - mic
2. 3 90 15,8 8 8 15
3. 4 120 16,3 8 8 15
4. 5 140 17 10 8 15
Transfer prin
5. 6 160 18 10 10 20
scurtcircuit
6. 7 176 18,8 10 10 20
7.1 8 200 19,8 10 10 20
7.2 8 184 20 12 12 25

6
Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB), (echivalentă cu SG2)
Diametrul sârmei: 1,2 mm; Is = 90 – 350 A
Gazul de protecţie: CO2 100%
Sensul de sudare: spre dreapta (prin tragere)
Tabelul 3.3.3 Corelaţia viteza de avans a sârmei – curent de sudare (ds = 1,2 mm)
Nr. Vas Is Ua lcl Q Vs
Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min)
1. 2 74 18,5 10 10 16
2. 3 112 19,3 10 10 16
Transfer prin
3.1 4 144 20,8 10 10 16
scurtcircuit
3.2 4 136 21 12 12 25
4. 5 160 22,3 12 12 25
5. 6 184 23,5 12 12 25
6. 7 204 25,3 14 15 30
7. 8 224 27,5 14 15 30 Transfer
8. 9 248 28,8 14 15 30 intermediar
9.1 10 268 30,5 14 15 30
9.2 10 256 31 16 18 40
10. 11 280 32,3 16 18 40
11. 12 300 33,5 16 18 40 Transfer globular
12. 13 290 33,3 20 20 45

Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB), ( echivalentă cu sârma SG2)

Diametrul sârmei: 1,2 mm; Is = 120 – 350 A
Gazul de protecţie: CORGON 18
Sensul de sudare: spre dreapta (prin tragere)
Tabelul 3.3.4 Corelaţia viteza de avans a sârmei – curent de sudare (ds = 1,2 mm)
Nr. Vas Is Ua lcl Q Vs
Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min)
1. 2 68 17,5 10 10 16 Arc instabil - Is mic
2. 3 108 17,8 10 10 16
3.1 4 144 17,8 10 10 16
Transfer prin
3.2 4 140 17,8 12 12 25
scurtcircuit
4. 5 168 18,8 12 12 25
5. 6 188 19,5 12 12 25
6. 7 204 20,3 14 15 30
7. 8 224 21,5 14 15 30
8. 9 250 26,5 14 15 30 Transfer
9.1 10 260 27 14 16 30 intermediar
9.2 10 248 27 16 18 40
10. 11 266 27,5 16 18 40
11. 12 290 29 16 18 40
Transfer prin
12. 13 300 30 20 20 45
pulverizare
13. 13 288 29,5 20 20 45

7
Sudarea sinergică în curent pulsat
Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB)
Diametrul sârmei: 1,2 mm
Gazul de protecţie: CORGON 18
Sensul de sudare: spre stânga (prin împingere)
Tabelul 3.3.5 Corelaţia dintre viteza de avans a sârmei electrod şi curentul de sudare
Nr. Vas Is Ua lcl Q Vs Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min) Ib (A) f, (Hz)
1. 2 52 31,3 12 10 16 arc instabil
2. 2 48 35 12 10 16 20 56
3 3 72 35,5 12 10 16 24 74
4. 4 100 35,5 12 10 16 28 94
5. 5 124 35,5 12 10 16 36 112
6. 6 144 36,3 15 12 25 40 130
7. 7 168 36,5 15 12 25 44 148
8. 8 200 37,5 15 12 25 56 168
19. 9 220 38 15 12 30 60 186
10. 10 258 38,3 15 12 30 72 204
11. 11 256 40,5 15 18 40 84 222
12. 12 280 41,5 15 18 40 96 242
13. 13 300 42 15 18 40 108 260
14. 14 312 42,8 15 18 40 116 278
15. 15 328 43 15 18 40 160 284
16. 16 328 42 15 18 40 216 284

3.3. Tensiunea arcului, Ua. Depinde de materialul sârmei electrod, curentul de sudare,
diametrul sârmei electrod, gazul de protectie, tipul de transfer, poziţia de sudare, etc.
Pentru asigurarea unui transfer optim cu număr redus de stropiri se recomandă ca
între curentul de sudare şi tensiunea arcului să existe corelaţia:
- la sudarea cu arc scurt:
Ua = 14 + 0,05Is [V] - la sudarea în CO2 100 %;
Ua = 14 + 0,05Is - (2…4V) - la sudarea în amestec de gaze bogate în argon.
- la sudarea cu arc spray sau globular:
Ua = 14 + 0,05Is [V] + (2…4 V) la sudarea în CO2 100 %;
Ua = 14 + 0,05Is la sudarea în amestec de gaze bogate în argon.
La sudarea în poziţii dificile tensiunea arcului se reduce la o valoare cât mai mică,
dar care să asigure stabilitatea arcului, pentru a preîntâmpina scurgerea metalului topit,
având în vedere că tensiunea arcului măreşte fluiditatea băii.
3.4. Viteza de sudare, vs. Depinde de grosimea metalului de bază (grosimea sudurii de
colţ), modul de transfer, tehnica de sudare (număr mare sau număr mic de treceri),
poziţia de sudare, varianta de sudare (semimecanizată sau mecanizată), etc.. Domeniul
de variaţie este cuprins între 15 - 100 cm/min, cu precizarea că viteza de sudare la
sudarea MIG/MAG este substanţial mai mare decât la sudarea manuală cu electrod
învelit. Recomandări utile privind viteza de sudare:
9
  15 - 30 cm/min la sudarea semimecanizată cu transfer prin scurtcircuit, sau la
sudarea stratului de rădăcină;
 30 - 50 cm/min la sudarea semimecanizată cu transfer prin pulverizare sau în
curent pulsat; există o valoare optimă a vitezei de sudare situată în jurul a 40 - 45
cm/min pentru care se obţine pătrunderea maximă;
 30 - 100 cm/min la sudarea mecanizată în funcţie de grosimea componentelor;
Pentru calculul vitezei de sudare se poate folosi una din următoarele relaţii:
3.4.1. Cu ajutorul ratei depunerii:
Ad
vs = --------- 100 [cm/min]
At .
unde: Ad = rata depunerii [gr/min]; Ad = f(Is,ds) cu Ad = m.vae,
At = aria trecerii [mm2];
 = densitatea [gr/cm3]; pentru oţel  = 7,8 gr/cm3;
m = masa unui metru de sârmă [gr/m]; m = f(ds), vezi tabelul 3.3.7;
vae = viteza de avans a sârmei [m/min]
Tabelul 3.3.7
ds (mm) 0.8 1,0 1,2 1,6
m (gr/m) 3,9 6,2 8,9 15,8

3.4.2. Cu ajutorul vitezei de avans a sârmei electrod:

Ae
vs = vae-------- 100 (cm/min)
Atr,u
3.4.3. Cu ajutorul nomogramelor sau şabloanelor tehnologice în funcţie de aria
trecerii, diametrul sârmei, viteza de avans a sârmei (curentul de sudare respectiv modul
de transfer), figura 1.
Obs. Viteza de sudare trebuie să se încadreze în intervalele de valori prezentate
mai sus.Dacă această condiţie nu este îndeplinită se va modifica aria trecerii sau viteza
de avans a sârmei (curentul de sudare).
3.5. Lungimea capătului liber lcl. Depinde de modul de transfer, curentul de sudare,
diametrul sârmei, etc.. Valori informative:
- 8….15 mm la sudarea cu arc scurt (cu transfer prin scurtcircuit) şi intermediar,
în funcţie de diametrul sârmei şi de valoarea curentului de sudare;
- 15…20 mm la sudarea cu transfer prin pulverizare sau în curent pulsat;
Influenţează stabilitatea arcului electric, respectiv modifică valoarea curentului de
sudare (Is scade cu creşterea lui lcl), tabelul 3.3.8, 3.3.9. Această influenţă este cu atât mai
mare cu cât diametrul sârmei este mai mic.

10
Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB)
Diametrul sârmei: 1,0 mm
Gazul de protecţie: CORGON 18
Sensul de sudare: spre stânga (prin împingere)
Tabelul 3.3.8 Influeţa lungimii capătului liber asupra curentului de sudare (ds =1,0 mm)
Nr. Vas Is Ua lcl Q vs
Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min)
1. 9 228 21 5 12 25 Topirea duzei
2. 9 212 21,5 8 12 25
3. 9 216 21,5 10 12 25 Arc stabil
4. 9 192 22 15 12 25
5. 9 176 22,5 20 15 25 Lipsă de protecţie
6. 9 160 23 25 15 25
7. 9 140 23,5 30 15 25 Arc instabil

Marca sârmei: OK AUTROD 12.51 (ESAB)

Diametrul sârmei: 0,8 mm
Gazul de protecţie: CO2 100%
Sensul de sudare: spre stânga (prin împingere)
Tabelul 3.3.9 Influeţa lungimii capătului liber asupra curentului de sudare (ds = 0,8mm)
Nr. Vas Is Ua lcl Q Vs
Obs.
crt. (m/min) (A) (V) (mm) (l/min) (cm/min)
1. 7 108 19,5 5 8
2. 7 100 20 8 8 Arc stabil
3. 7 96 20 10 8 15
4. 7 80 21,3 15 10 Arc instabil
5. 7 72 25,8 20 10 Arc imposibil
3.6. Poziţia relativă a duzei de contact faţă de duza de gaz. Depinde de modul de
transfer, respectiv de curentul de sudare şi asigură protecţia necesară arcului şi băii,
vizualizarea arcului, stabilitatea arcului, evită supraîncălzirea duzei de contact şi a duzei
de gaz. Recomandări:
- duza de contact în exteriorul duzei de gaz cu 2…3 mm pentru Is <= 150 A;
- duza de contact la nivelul duzei de gaz pentru Is = (150…250) A;
- duza de contact în interiorul duzei de gaz cu 3 – 5 mm pentru Is > 250 A.
Distanţa dintre duza de gaz şi componente se ia în domeniul 10…15 mm, funcţie
de tipul de transfer.
3.7. Debitul de gaz, Q. Depinde de forma îmbinării, modul de transfer, curentul de
sudare, viteza de sudare, etc.. In general ia valori cuprinse în domeniul 10…20 l/min.
Recomandări:
- 10..15 l/min la sudarea cu transfer prin scurtcircuit sau intermediar;
- 15…20 l/min la sudarea cu transfer prin pulverizare sau în curent pulsat.
Pentru calculul debitului de gaz se poate folosi şi relaţia:
Q = (10…15).ds
11
3.8. Înclinarea sîrmei electrod, . Datorită absenţei zgurii la sudare este posibilă atât
sudarea spre stânga cât şi sudarea spre dreapta în funcţie de modul de transfer şi
grosimea componentelor. Influenţează totodată şi geometria cusăturii.
Recomandări:
- sudarea spre stânga, sau prin împingerea cusăturii, la table subţiri;
- sudarea spre dreapta, sau prin tragerea cusăturii, la table groase.
- la sudarea cu arc scurt (prin scurtcircuit) se poate folosi după caz atât
sudarea spre stânga cât şi sudarea spre dreapta cu înclinarea capului de sudare  =
10…20;
- la sudarea cu transfer prin pulverizare sau în curent pulsat se recomandă
sudarea spre stânga sau prin împingerea cusăturii, pentru mărirea stabilităţii arcului, cu
înclinarea capului de sudare  = max 5.
3.9. Energia liniară El. Depinde de sensibilitatea la supraîncălzire sau nu a metalului de
bază. Se determină cu ajutorul relaţiei:
Ua.Is
El = --------- 60 [J/cm]
vs
unde: Ua = tensiunea arcului (V);
Is = curentul; de sudare (A);
vs = viteza de sudare (cm/min).

4.0 Întocmirea specificaţiei preliminare a procedurii de sudare conform SREN 288/3-

1995.

În tabelele 3.3.10 şi 3.3.11 sunt prezentate regimuri tehnologice utilizate la

sudarea MAG a oţelurilor carbon şi slab aliate pentru îmbinări sudate cap la cap şi
îmbinări sudate de colţ.

Tabelul 3.3.12 Domenii specifice modului de transfer a picăturii

Diame- Curentul de sudare (A)
Tipul sârmei trul Gazul de protecţie Arc scurt Arc Arc spray
sârmei intermediar (Arc lung)
0,8 100%CO2 40 - 140 140 - 170 170 – 220
0,8 82%Ar + 18%CO2 40 - 160 160 - 190 190 – 245
1,0 100%CO2 40 - 195 195 - 230 230 –350
Sârmă plină
1,0 82%Ar + 18%CO2 40 -180 180 - 220 220 – 345
G3Si1
1,2 100%CO2 60 - 190 190 - 265 265 – 400
G4Si1
1,2 82%Ar + 18%CO2 65 - 215 215 - 255 255 –400
1,6 100%CO2 90 -225 225 - 345 345 – 400
1,6 82%Ar + 18%CO2 95 – 270 270 – 330 330 – 400

12