Curs Sudor - Axat Doar Pe Procedeul Si Modul de Lucru in TERQUA

1.
SUDAREA
1.1 DEFINITII SI CLASIFICARI
Sudare: operatia de realizare a unei imbinari nedemontabile intre doua sau mai multe piese prin
incalzire si / sau aplicarea presiunii, cu sau fara utilizarea unui material de adaos.
Material de baza: metalul sau aliajul pieselor de sudat.
Material de adaos: metal sau aliaj sub forma de vergele, sarma sau granule, care se topeste in
procesul de sudare si participa la realizarea imbinarii sudate.
Zona influentata termic (ZIT): portiunea din materialul de baza, ramasa in stare solida, a carei
structura s-a modificat in urma sudarii.
Imbinare sudata: imbinare realizata prin sudare. Elementele unei imbinari sudate sunt
reprezentate in Fig. 1:
Fig. 1
Radacina sudurii: primul strat depus in vederea realizarii unei imbinari sudate
Latimea sudurii: dimensiunea maxima a sudurii masurata pe exterior, perpendicular pe directia

de sudare.
Patrundere: adincimea de topire a metalului de baza.
Rand: metal depus prin sudare, care rezulta in urma unei singure treceri (Fig. 1)
Strat: unul sau mai multe randuri situate la acelasi nivel (Fig. 1)
Rost (Fig. 2): spatiul dintre suprafetele frontale ale pieselor de imbinat; forma si dimensiunile
rostului se stabilesc in functie de grosimea pieselor ce se sudeaza (pot fi neprelucrate, in I, sau
prelucrate, in V, U, Y, X ). Rolul rostului este de a asigura un acces bun al electrodului pentru
sudarea pe intreaga sectiune a pieselor.
Page 1 of 46
Elementele geometrice ale rostului sunt:
- unghiul rostului, α
- deschiderea rostului, b
- grosimea peretelui c a rostului
t = grosimea materialului de baza
Fig. 2
Sudare dintr-o singura parte: tehnica de sudare la care sudura se executa dintr-o singura parte
a pieselor de imbinat.
Sudare din ambele parti: tehnica de sudare la care sudura se executa din ambele parti ale
pieselor de imbinat.
Sudura de prindere provizorie (heftuire): sudura de lungime redusa sau in puncte, folosita
pentru pozitionarea pieselor in vederea sudarii.
Energie liniara: energia consumata la sudare, raportata la lungimea unui rand. In cazul sudarii
cu arc electric, energia liniara este produsul dintre tensiunea arcului si curentul de sudare
impartit la viteza de sudare.
1.1.1. CLASIFICAREA SUDURILOR
Sudurile (imbinarile sudate) relizate cu arcul electric se clasifica dupa diferite criterii, astfel:
Dupa tipul imbinarii, sudurile pot fi:
- suduri cap la cap, (simbolizate BW) - suduri de colt, (simbolizate FW)
Dupa modul de acces cu electrodul la

locul de sudare:
- sudare dintr-o parte (ss nb)
- sudare din ambele parti (bs)
Dupa numarul de treceri (de randuri):

- suduri cu o trecere (sl)
- suduri cu mai multe treceri (ml)
Page 2 of 46
Dupa grosimea pieselor ce se
sudeaza:
- suduri intre piese de grosime
egala
- suduri intre piese de grosime
diferita
Dupa metalul de baza al componentelor:

- suduri omogene, cand componentele ce se sudeaza sunt din acelasi metal sau aliaj
metalic
- suduri eterogene (disimilare), cand componentele ce se sudeaza sunt din metale sau
aliaje metalice diferite
2. SUDABILITATEA MATERIALELOR
Dintre materialele feroase folosite pentru structurile sudate, otelul are cea mai larga utilizare.
Fonta este mai putin utilizata in structurile sudate, datorita in special dificultatilor pe care le
prezinta la sudare.
Pentru ca un otel sa fie usor sudabil (prin orice procedeu de sudare si fara nici o restrictie din
punct de vedere al tratamentelor termice): continutul de carbon C = max. 0,25%
Cu cat continutul de carbon creste, cu atat otelul devine mai dur si mai fragil, mai greu sudabil.
Carbonul C = 0% ÷ 2,1% - pentru otel

C = 2,1% ÷ 6,67% - pentru fonta
Pentru otelurile cu C > 0,25% se face preincalzire si tratamente termice post-sudare (de ex.,
revenirea). Daca temperatura de preincalzire este mai mare decat cea necesara se va produce
efectul invers, si anume inrautatirea proprietatilor mecanice ale imbinarii si fraglizarea – tendinta
de fisurare a ei.
Trepte de preincalzire (orientativ):

- treapta I: 200C ÷ 1500C (de ex., pentru un otel carbon, S355J2, cu C ≤ 0,25% dar
grosimea ≥ 25mm)
- treapta II: 1500C ÷ 3000C (de ex., pentru oteluri slab aliate gen 13CrMo4-5 precum si
pentru oteluri nealiate cu C = 0,25% ÷ 0,5%)
- treapta III: peste 3000C (in general se aplica otelurilor foarte putin sudabile, oteluri carbon
cu C > 0,5% si oteluri aliate cu C > 0,25%)
Se va respecta tehnologia de sudare in ceea ce priveste temperatura de preincalzire.
Exemple oteluri carbon si carbon-mangan: S235JR, S275JR, S355J2
O atentie deosebita trebuie acordata otelurilor cu granulatie fina.

Exemple oteluri cu granulatie fina:
- S355NL, S420N, S460NL
- S275M, S355ML, S460ML
- P460Q, P690QL, P690QH
Se recomanda sudarea in mai multe straturi, preincalzire la 800C ÷ 1200C, functie de grosime, si
temperatura intre straturi de max. 2000C; se va evita indreptarea cu flacara
Page 3 of 46
Otelurile aliate (slab, mediu sau inalt aliate) au proprietati speciale care permit utilizarea lor in
diferite medii (temperaturi scazute, temperaturi ridicate, medii corozive etc.).
Elementele de aliere:
- crom (Cr), mareste rezistenta la coroziune
- nichel (Ni), mareste rezistenta la temperaturi scazute
- mangan (Mn), mareste rezistenta la rupere
- molibden (Mo), mareste rezistenta la coroziune si la temperaturi inalte
- vanadiu (V), mareste rezistenta la temperaturi inalte si la oboseala; este un element scump.
Exemple oteluri termorezistente (exploatare indelungata la temperaturi ridicate, 4200C – 6000C):

- nealiate: P235GH, P265GH, P295GH, P355GH
- slab aliate: 16Mo3, 13CrMo4-5, 10CrMo9-10; acestea
se sudeaza cu preincalzire la 650C – 1200C (cand sunt aliate numai cu Mo) sau 2500C –
3000C pentru otelurile Cr-Mo.
Electrozii trebuie sa aiba aceeasi compozitie chimica cu a metalului de baza.
Otelurile inalt aliate sunt numite oteluri inoxidabile si pot fi:

- feritice (X10CrAl24); sunt magnetice
- austenitice (X5CrNi18-10; AISI 304L, AISI 316L); nu sunt magnetice
- martensitice (X10Cr13)
- mixte (duplex -austenito-feritice)
Se folosesc electrozi (si / sau sarme) identici cu materialul de baza, pentru a avea aceeasi
rezistenta la coroziune si oxidare ca acesta. Culoarea albastrui a tablei in zona cordonului sudat
este un factor care grabeste coroziunea. Inlaturarea ei se realizeaza chimic prin decapare sau
mecanic, imediat dupa sudare cu o perie de sarma din otel ionoxidabil si apa.
Otelurile inoxidabile austenitice nu sunt magnetice.
Se evita tratamentele termice de detensionare, intrucat acestea predispun materialul la
coroziuni intercristaline; nu necesita preincalzire, indiferent de grosime.
La otelurile inoxidabile se va lucra numai cu scule, ciocane de zgura, perie de sarma din otel
inoxidabil.
3. PREGATIREA OPERATIEI DE SUDARE

3.1
Page 4 of 46
3.2 PRINDEREA IN PUNCTE
Prinderea provizorie prin sudare, numită şi heftuire, se execută cu aceleaşi materiale şi

tehnologii ca şi sudarea propriu-zisă. Ea constă din depunerea unor rânduri de sudură de
lungime mică (de 4 ori grosimea cea mai mare a materialului dar nu mai mult de 50mm) şi
intermitente (la distanţe de cca. 300-400 mm unele faţă de celelalte).
In general, nu se executa cordoane provizorii (ce urmeaza a fi incorporate in sudura
finala) mai mici de 25mm. Exceptie fac piesele foarte subtiri, la care prinderea va fi punctiforma.
Înainte de sudare, prinderile provizorii se curăţă la luciu metalic şi se examinează. Ele nu
trebuie să prezinte defecte ca: pori, şanţuri, cratere, fisuri, etc. Eventualele prinderi provizorii
fisurate (sau alte defecte) se îndepărtează prin polizare.
Tablele (piesele) ce urmează a fi sudate nu trebuie să fie umede în timpul prinderii în
puncte de sudură. În cazul existenţei umezelii, îmbinarea va fi uscată cu flacără oxi-gaz, sau
printr-o altă metodă (ex.:cu jet de aer uscat şi lipsit de urme de ulei)
Amorsarea arcului se face întotdeauna într-un punct ce urmează a fi acoperit cu sudură. Este
interzisă amorsarea arcului electric în afara îmbinării, pe materialul de bază.
Dimensiunile punctelor de prindere:

- Grosimea punctelor de sudură pentru îmbinări cap la cap trebuie să fie de max. 3÷4 mm
pentru piese până la 15 mm şi max. 8 mm pentru piese cu grosimea mai mare de 15 mm. La
piesele groase sudurile de prindere provizorie se executa din 2 straturi.
În cazul îmbinărilor de colţ, punctele de prindere trebuie să aibă calibrul 0,8÷1 din calibrul
sudurii propriu-zise.
Page 5 of 46
- In general, lungimea unei suduri de prindere trebuie să fie de min. 25mm (dar nu mai mare
de 50mm)
- La prinderea în puncte de sudură a elementelor care urmează a fi sudate discontinuu, se va
ţine cont şi de dimensiunile sudurilor discontinui şi indicaţiile date în Planul sudurilor /
proiect. Punctele de prindere trebuie să fie incluse în cordoanele de sudură discontinui şi nu
trebuie date între acestea.
- Distanţele dintre punctele de prindere (pasul) trebuie să fie aproximativ egale, de 300–400
mm (în situaţii deosebite, când realizarea acestor distanţe nu este posibilă, valorile se pot
micşora în funcţie de situaţia concretă); în cazul pieselor subţiri (până la 10 mm), distanţa dintre
punctele de prindere poate fi de 50-150mm.
- În cazul îmbinărilor care se intersectează, punctele de sudură se vor executa la o distanţă “h”
faţă de punctul de intersecţie, de min. 100 mm.
- Atunci când sudarea propriu-zisa trebuie să se execute cu preîncălzire, prinderea în puncte

de sudură se va executa cu preîncălzirea locală a metalului de bază, la o temperatură egală
cu temperatura de preîncălzire pentru sudare
3.3 PREINCALZIREA
Preincalzirea contribuie in mod eficient la evitarea fisurarii la sudarea unor oteluri aliate si
a otelurilor cu continut ridicat de carbon sau cu grosime peste 20mm.
Marginile pieselor de sudat se incalzesc inainte de inceperea sudarii, de fiecare parte a
axei cusaturii, pana la o anumita temperatura stabilita in prealabil. Temperatura se mentine pe
toata durata de sudare a cusaturii respective. Pentru incalzire se utilizeaza surse de caldura
care trebuie sa realizeze incalzirea treptata si uniforma pe toata lungimea, grosimea si latimea
prescrisa a peretilor, precum si sa mentina, cat mai constanta, temperatura stabilita.
Prin preincalzire se produce diminuarea diferentei de temperatura dintre zona de sudare
si zona alaturata si in consecinta, se micsoreaza viteza de racire a sudurii. Prin aceasta se
diminueaza marimea tensiunilor remanente, se imbunatatesc caracteristicile mecanice, se
Page 6 of 46
reduce sensibilitatea otelului la calire; se preintampina formarea structurilor cu componenti
fragili si se reduce tendinta de fisurare a materialului imbinarii; in plus, baia de sudura se
mentine un timp mai indelungat in stare lichida, creandu-se posibilitatea ca incluziunile de gaze
si incluziunile nemetalice sa iasa la suprafata baii de sudura.
In cazul sudarii in mai multe treceri este necesara mentinerea materialului la o anumita
temperatura, denumita temperatura intre treceri. Uzual, valoarea ei se stabileste egala sau mai
mare decat temperatura de preincalzire. Depasirea temperaturii intre treceri duce la
deteriorarea unor caracteristici ale imbinarii sudate (tenacitatea).
Temperatura mediului ambiant influenteaza procesul de sudare. Cu cat este mai frig cu
atat se mareste viteza de racire a sudurii si creste tendinta de fisurare a sudurii. In general, la
temperaturi ambiante mari de +50C nu sunt necesare precautii suplimentare la sudare. La
temperaturi sub aceasta valoare se impune efectuarea preincalzirii si / sau marirea energiei
liniare la sudare.
Aplicarea preincalzirii
Local global
• Se cere mai putina • Se cere mai multa

energie energie
• Tensiuni din cauza • Incalzire uniforma –
incalzirii neuniforme Preincalzire nu apar alte tensiuni
Gaz/cuptor electric Elemente incalzire curenti

Incalzire cu rezistente
de inalta frecventa
Preincalzire cu flacara
Page 7 of 46
Verificarea temperaturii
de preincalzire si a temperaturii intre starturi
Unde?
Grosimea piesei (t)
t ≤ 50mm t > 50mm

• A = 4 x t dar maxim • A = minim 75mm
50mm. • Unde se poate, temperatura
• temperatura se va se va masura pe fata opusa
masura pe celei ce se incalzeste
suprafata piesei • Se vor astepta 2 min per
dinspre sudor 25mm grosime metal de baza
pentru egalizarea temperaturii
Temperatura intre straturi se va masura pe metalul sudat sau in imediata apropiere.
Cu ce se masoara temperatura?
Termocreta, termocreioane
• Facute din ceara speciala care se topeste la o anumita temperatura(Tempilstik)
sau care isi modifica culoarea (Thermochrome)
• ieftin, usor de folosit
• nu masoara efectiv temperatura.
Page 8 of 46
Termometru de contact
• indica efectiv valoarea temperaturii.
• Necesita calibrare.
• Se foloseste la temperaturi moderate (pana la 350°C).
Dispozitive optice sau electrice pentru masurarea temperaturii fara contact cu piesa pe
care se masoara temperatura (pirometre cu infrarosu sau optice)
4. EXECUTAREA OPERATIEI DE SUDARE (TEHNOLOGIA SUDARII)

4.1 ARCUL ELECTRIC
Dupa natura curentului electric se deosebesc:

- arc electric de curent continuu (simbolizat DC sau c.c.)
- arc electric de curent alternativ (simbolizat AC sau c.a.)
La curent continuu:
- daca electrodul este legat la polul pozitiv (+) al sursei de curent spunem ca se
lucreaza cu polaritate inversa – DC+
- daca electrodul este legat la polul negativ (–) al sursei de curent spunem ca se
lucreaza cu polaritate directa – DC–
Arcul electric fiind un bun conducator de electricitate, este afectat de campurile

magnetice din jurul sau. Din cauza fortelor magnetice, arcul isi schimba lungimea si directia,
fenomenul avand efecte negative asupra calitatii sudurii. Aceasta deplasare a arcului electric se
numeste “suflul arcului”.
Fenomenul se produce la sudarea in curent continuu, in special la sudurile de colt si la
sudarea cap la cap a tablelor groase. Devierea arcului se face resimtita de-a lungul cusaturilor,
precum si la marginea pieselor care se sudeaza.
La sudarea in curent alternativ efectul fenomenului se face foarte putin resimtit.
Efectele suflului pot fi eliminate sau reduse prin urmatoarele metode:
- variatia inclinatiei electrodului
- contactul de masa trebuie sa se afle cat mai aproape de arcul electric. Deplasarea
contactului de masa pe masura executiei cusaturii se poate realiza prin utilizarea unor
contacte magnetice.
- folosirea a doua contacte de masa
Page 9 of 46
- sudarea in directia unei suduri deja executate
- infasurarea cablului de masa in jurul piesei
- mentinerea unui arc cat mai scurt posibil
- executarea punctelor de prindere cat mai dese
- folosirea temporara a unei piese masive din otel magnetic in apropierea arcului electric
(piesa masiva atrage arcul)
- micsorarea curentului de sudare
- preincalzirea; otelul devine complet nemagnetic la temperaturi de circa 7500 C; o
preincalzire la circa 2500 C reduce considerabil efectul de suflu.
4.2 Sudarea MIG – MAG

Este un procedeu de sudare la care arcul electric este amorsat intre un electrod fuzibil, sub
forma unei sarme (care este impinsa mecanizat in arcul electric), si piesa. Sudarea se
desfasoara in mediu de gaz protector,si astfel putem deosebi:
- sudarea MIG (Metal Inert Gas), in cazul unui gaz inert
- sudarea MAG (Metal Active Gas), in cazul unui gaz activ
Procedeul poate fi aplicat in varianta semimecanizata, mecanizata, automatizata sau robotizata.
Dificultăţi la sudarea în atmosfera deschisă (curenţi de aer ).
Procedeul se foloseste numai in curent continuu, polaritatea fiind inversă ( polul + se leagă la
sârma electrod). Se utilizează polaritatea inversă pentru că :
- stabilitatea arcului este mai bună;
- pătrunderea creşte;
- stropirea este mai redusă
În cazul în care procedeul MIG / MAG se utilizează la încărcări de suprafeţe, atunci se utilizează
polaritatea directă (polul – se leagă la sârma electrod ).
Sistemul de avans al sârmei trebuie să asigure o viteză constantă. Este constituit dintr-un
sistem de role călite (rola de sus fiind presoare, iar cea de jos motoare), având diverse profile
funcţie de materialul sârmei (trapezoidal – pentru sarme din otel, semicircular neted – pentru
sarme din aluminiu, cupru; semicircular striat – pentru sarme tubulare). Când se sudează cu
sârmă tubulară, se utilizează un sistem de avans cu 4 role.
Debitul de gaz depinde de tipul materialului de bază, de curentul de sudare, de tipul gazului şi,
chiar, de poziţia de sudare.
Mai mult, trebuie avut în vedere şi diametrul duzei de gaz. Cu cât acesta este mai mic, cu atât
debitul de gaz trebuie să fie mai scăzut pentru a nu se produce turbulenţe.
De asemenea, în cazul arcului scurt, lungimea liberă este mai mică ( 10 – 15mm ) ceea ce
semnifică o protecţie gazoasă mai eficientă. La arcul prin pulverizare, lungimea liberă fiind mai
mare ( 17 – 25 mm, uzual 20mm ) se impune o creştere importantă a debitului de gaz.
În cazul sudării oţelurilor, debitul de gaz se alege astfel:
- pentru sudarea cu arc scurt (short-arc) : 12 –15 l / min ;
Page 10 of 46
- pentru sudarea cu arc prin pulverizare (spray-arc) : 15 – 20 l / min
Debitul de gaz trebuie ales corect deoarece un debit prea mare sau prea mic nu protejează baia
de sudură şi apar pori.
Reglarea debitului de gaz se face cu tot traseul instalaţiei montat, scurgerea de gaz făcându-se
prin pistolet. Pentru ca debitul de gaz măsurat la ieşirea din butelie sau reţea să fie regăsit la
capul de sudare, este necesară verificarea traseului de transport al gazului de protecţie.
Eventualele scăpări de gaz reduc debitul util al acestuia, ducând la apariţia porilor în îmbinarea
sudată.
Lungimea liberă (distanta de la duza de contact pana la capatul sarmei) se alege în funcţie de
tipul arcului electric. Astfel, pentru arcul în scurtcircuit se alege o lungime liberă de 10 – 15 mm
(uzual 15mm), iar pentru arcul prin pulverizare lungimea liberă va fi de 20 – 25 mm (uzual
20mm).
O lungimea libera prea mare duce la deformarea sarmei si la aparitia defectelor de sudare;
amorsarea şi stabilitatea arcului se înrăutăţesc, arcul arde cu zgomot strident, apar mulţi stropi
şi pătrunderea scade.
Trecerea metalului topit prin arcul electric se face in picaturi.

La sudarea MIG / MAG se utilizează diferite tipuri de transfer (tipuri de arc electric). Alegerea
tipului de arc electric se face în funcţie de:
- tipul gazului protecţie ,
- grosimea materialului de sudat ,
- poziţia de sudare.
Avem astfel:
ARCUL SCURT ( short arc )
Apare la curenti mici de sudare, indiferent de tipul gazului de protectie si se foloseste:

- la table subţiri,
- la sudarea rădăcinii
Transferul se face prin scurtcircuit, cu stropire redusă.
Se foloseşte pentru sudarea în toate poziţiile. Acest gen de transfer are loc în cazul când arcul
este menţinut mai scurt, în gama de tensiuni 15-25V.
La un arc scurt corect reglat se aude un zgomot fin ca o pârâitură.
Domeniul de valori pentru arc scurt:
I = 40 ÷ 220 A; gaz: - CO2 sau amestec Ar + CO2
U = 15 ÷ 24 V
Page 11 of 46
ARCUL INTERMEDIAR (transfer globular)
Se caracterizeaza prin:
- putere medie a arcului ,
- grosime medie a pieselor sudate,
- amestecuri bogate în argon ,
- transfer cu picături mari, parţial cu scurtcircuite,
- stropire mai redusă decât la sudarea cu arc lung (în dioxid de carbon ).
Transferul metalului se realizează sub formă globulară şi apare când valorile curentului de
sudare şi tensiunea arcului sunt medii, cuprinse între valorile de scurt-circuit şi spray arc.
Intensitatea curentului nu este suficientă pentru a provoca efectul de gâtuire al picăturii, aceasta
se măreşte căpătând mărimi mai mari decât diametrul sârmei.Transferul se face prin scurt-
circuit, când picătura atinge baia de metal topit, sau prin detaşarea picăturii sub efectul greutăţii.
Traiectoria picăturii este la întâmplare şi nu se produce pe direcţia axei sârmei. La acest mod
de transfer arcul este instabil, pătrunderea este mică, stropii sunt mari. Se evită pe cât posibil
acest mod de transfer.
ARCUL LUNG – la sudarea în dioxid de carbon a tablelor groase utilizând curenţi mari.
Transferul de material are loc cu o stropire intensă, iar stropii sunt aderenţi .
ARCUL SPRAY ( prin pulverizare
Asigură rate de depunere ridicate şi viteze mărite de sudare în cazul sudării tablelor groase
utilizând amestecuri de gaze bogate în argon. Transferul de material se desfăşoară cu picături
fine, fără scurtcircuite, iar stropirea este foarte redusă.
În timpul sudării nu se produce întreruperea arcului, ceea ce face ca acesta să fie foarte stabil.
Domeniul de valori:
I = 240 - 600 A
U = 25 - 40 V; gaz: amestec Ar + CO2
Radacina se executa cu arc scurt, iar straturile de umplere cu arc spray.
ARCUL DE PUTERE RIDICATĂ
Pentru rate de depunere şi viteze de sudare mari utilizând amestecuri speciale cu baza argon
cu adaosuri de heliu. În funcţie de compoziţia gazului apar diferite tipuri de arc şi forme de
transfer ale materialului cum ar fi :
- arc scurt de putere ridicată,
- arc rotitor, apare la curenti de sudare foarte mari – fig
Page 12 of 46
Fig.
ARCUL ÎN IMPULSURI
- utilizabil în toate domeniile de putere, la sudarea MIG sau MAG în gaze de protecţie
bogate în argon,
- se recomandă, în special, în domeniul arcului intermediar
- transferul de material are loc fără scurtcircuite, cu formarea unei picături pe impuls
- stropirea este cea mai redusă în comparaţie cu toate tipurile de transfer
- transferul în impulsuri este imposibil în dioxid de carbon
Domenii de valori ale parametrilor de sudare:

Diametrul Tensiunea arcului Curentul de Rata depunerii
sârmei electrod [V] sudare [Kg / h]
[mm] [ A]
0,8 14 – 26 50 -220 0,8 –3,4
1,0 16 – 27 60 - 250 1,2 – 4,8
1,2 17 – 32 80 - 320 1,5 – 4,8
1,6 19 – 35 100 - 460 2,5 – 7,5
De obicei, tensiunea arcului este cu 2 – 3 V mai mare în cazul utilizarii amestecurilor de gaze
de protecţie faţă de sudarea doar în CO2.
Condiţia pentru a avea un arc stabil este ca viteza de avans a sârmei să fie egală cu viteza de
topire a acesteia.
Dacă tensiunea arcului este mare, atunci creşte lungimea arcului, zgomotul arcului devine mai
moale, lăţimea depunerii este mai mare, suprainaltarea este mai mica, la fel si pătrunderea.
În cazul utilizarii unor tensiuni mai reduse, lungimea arcului scade, zgomotul arcului devine mai
dur, creşte pătrunderea şi se micşorează lăţimea depunerilor.
Cresterea vitezei de sudare conduce la micsorarea patrunderii si latimii, dar si la marirea

suprainaltarii.
Daca viteza de sudare este prea mica, baia topita va curge in fata arcului, scazand patrunderea
si crescand riscul de aparitie a porilor.
Pozitionarea pistoletului fata de directia de sudare:
• Împins. Pistoletul de sudare „împinge baia de sudare”
Page 13 of 46
• Neutru. Pistoletul de sudare este ținut vertical fata de direcția de deplasare
• Tras. Pistoletul de sudare „trage baia de sudare”
La sudarea MIG / MAG, materialele pentru sudare sunt sarmele si gazele de protecţie.
Sarmele pot fi:

- pline
- tubulare
DESCRIEREA TIPURILOR PRINCIPALE DE MIEZ LA SARMELE TUBULARE
TIP R (cu flux rutilic)

- sunt cel mai usor de folosit
- asigură un transfer de metal prin pulverizare
- pierderi mici prin stropire
- depun zgura, care acoperă în întregime sudura
- destinate sudării atat cu un singur rând cat şi cu mai multe rânduri, în toate pozitiile
- gaze de protecţie : CO2 şi, uneori , amestecuri Ar – CO2 ( dacă producătorul recomandă),
pentru a îmbunătăţi transferul şi a reduce stropirea
TIP B (cu flux bazic)
- transfer globular al metalului
- depunerea are o formă uşor convexă
- zgura poate acoperi sau nu sudura
- in general, pot fi utilizate doar la sudarea în poziţiile orizontală si orizontal pe perete
vertical
- gaze de protecţie : CO2 sau amestecuri pe bază de argon
- îmbinările sudate prezintă caracteristici de rezistenţă şi de tenacitate mai ridicate
- depunerile prin sudare au rezistenţă mai mare la fisurare
TIP M (miez din pulberi metalice)

- transfer de metal prin pulverizare cu picături foarte fine
Page 14 of 46
- acoperire minimă cu zgură
- miezul este constituit din aliaje metalice şi pulberi de fier precum şi alte elemente care
ameliorează calitatea arcului ceea ce permite acestor sârme să producă coeficienţi mari
de depunere fără riscul lipsei de topire
- gaze de protecţie : amestecuri Ar – CO2
- poziţii de sudare: toate
TIP V, W si Y
- fără gaz de protecţie
- asigură un transfer de metal variind între transferul globular şi cel prin pulverizare
- solutie dezvoltata pentru aplicatiile de santier (fara butelii de gaz)
GAZE DE PROTECŢIE LA MIG-MAG

Pentru sudarea MIG se folosesc gaze inerte: Ar, He – se aplică în general la sudarea oţelurilor
inox şi a aluminiului şi aliajelor acestora.
Pentru sudarea MAG se folosesc gaze active: CO2, Ar + CO2 – se aplică la sudarea oţelurilor
carbon nealiate.
Simbolizari gaze:
- C1: 100% CO2
- M21: 82% Ar + 18% CO2
- I1: 100% Ar
- M13: 98% Ar + 2% O2
- M12: 97.5% Ar + 2.5% CO2
GAZE UTILIZATE LA SUDAREA MAG A OŢELURILOR CARBON
CO2
- la sudarea cu arc scurt, în special
- stropirea creşte semnificativ cu creşterea vitezei de avans a sârmei
- realizarea de îmbinări cu porozitate redusă
- cantitate mare de zgură
Amestecuri Ar + CO2
- cel mai utilizat amestec de acest tip este cel ce conţine 18% CO2, restul fiind Ar (gaz M21),
acest amestec fiind un compromis între avantajele dioxidului de carbon ( CO2 ) şi stropirea
redusă a amestecurilor Ar – O2 ;
- în industria constructoare de autovehicule, unde trebuie redusă cantitatea de zgură ,
tendinţa este de reducere a ponderii CO2 în amestecuri, ceea ce duce şi la reducerea
stropilor
Page 15 of 46
- la sudarea tablelor ruginite, cu ţunder sau unse, se recurge la creşterea conţinutului de
CO2 până la 25 % pentru reducerea tendinţei de formare a porilor
- la sudarea tablelor pasivate din domeniul naval se utilizează amestecuri cu până la 40 %
CO2, care asigură realizarea de îmbinări fără pori ( deşi există soluţia clasică de sudare în
CO2 cu sârmă plină sau tubulară )
GAZE UTILIZATE LA SUDAREA MIG / MAG A OŢELURILOR ÎNALT ALIATE Cr – Ni
Argon – Ar
- arc instabil în absenţa elementelor oxidante
- baie metalică foarte vâscoasă
- depuneri neregulate
Amestecuri Ar – O2
- O2 = ( 1 – 3 ) % pentru stabilizarea arcului
- aport termic redus
- grad de oxidare ridicat
- sensibilitate la formare de pori datorită oxigenului
- peste 3% oxigen se utilizează mai rar pentru că se produce o oxidare puternică a
suprafeţelor şi se formează zgură ce se elimină greu
Amestecuri Ar – CO2
- pentru stabilizarea arcului se utilizează între 0,05 şi 5 %de CO 2 ;
- se îmbunătăţeşte capacitatea de umectare
- se intensifică fenomenul de oxidare al suprafeţelor ( dar este mai redus faţă de
amestecurile Ar – O2 ) ;
- viteza de sudare se poate mări dacă se adaugă heliu
RECOMANDĂRI PRIVIND SUDAREA MIG - MAG
Calitatea unei îmbinări sudate depinde în mare măsură de modul de pregătire a pieselor.
Înainte de sudare se curăţă rostul îmbinării şi marginile alăturate cu peria de sârmă sau prin alte
mijloace dacă este necesar pentru a îndepărta orice impuritate care ar putea produce defecte în
sudură (oxizi, grăsimi, rugină etc). In cazul in care urmeaza sa se sudeze piese grunduite, se
recomandă îndepărtarea grundului de pe table.
Când documentaţia de execuţie impune preîncălzire, aceasta se execută cu flacără
oxiacetilenică neutră. Preîncălzirea se execută înainte de sudare şi se menţine pe tot parcursul
sudării la valoarea menţionată în documentaţia de execuţie. Temperatura de preîncălzire se
măsoară de către executant, cu creioane termochimice sau termometre de contact. Sudarea se
execută după asamblare la un interval cât mai scurt de timp, pentru a se evita oxidarea
suprafeţelor curăţate şi pregătite pentru sudare, precum şi pătrunderea în zona îmbinării a
impurităţilor.
Nu se începe sudarea dacă pregătirea pentru sudare nu este corespunzătoare, marginile

îmbinării prezintă urme de rugină, oxizi, umezeală, impurităţi.
Sârma folosită la sudare cu amestec de gaze trebuie să nu prezinte deformaţii şi să fie lipsită de
rugină, grăsimi sau alte impurităţi.
Page 16 of 46
Depunerea cordonului de sudură se face prin diferite mişcări ale arcului electric (pistolet) care
depind de tipul îmbinării şi poziţia de sudare.
Page 17 of 46
Pentru a asigura o topire corespunzătoare a materialului de bază, la straturile de umplere se va
insista asupra marginilor tablelor, iar stratul de suprafaţă trebuie să depăşească cu 1-2 mm
marginile tablelor. În timpul sudării, se vor evita mişcările prea bruşte ale pistoletului, pentru
evitarea pătrunderii aerului în spaţiul arcului şi oxidarea băii de metal topit.
Page 18 of 46
Aşezarea straturilor trebuie să se facă corespunzător, evitându-se formarea unghiurilor ascuţite
între metal depus şi metal de bază sau între rândurile de sudură, acestea ducând la apariţia
defectelor ca lipsă de topire sau incluziuni de zgură. Acolo unde se constată o aşezare
necorespunzătoare a rândurilor de sudură se va corecta prin polizare pentru a realiza o trecere
lină între rânduri.
Page 19 of 46
Page 20 of 46
Page 21 of 46
Page 22 of 46
Patrundere excesiva (metal topit atarnand sub sudura)
Cauze Modul de remediere

- energie liniara excesiv de mare - micsorati tensiunea arcului si reduceti
viteza de avans a sarmei
- mariti viteza de sudare
Page 23 of 46
Fisurari
- la cald: se produc în timpul răcirii, la temperaturi apropiate de temperatura de topire; apar in
sudura, foarte rar in ZIT
- la rece: se produc la racire sub 250°C; apar in ZIT, in prezenta hidrogenului (umezelii)
Este considerată cel mai periculos defect de sudare.
Cauzele fisurilor sunt, în esenţă:

- incompatibilitate dintre metalul de bază şi cel de adaos
- regim de sudare neadecvat
- lipsa preîncălzirii
- aplicarea unui tratament termic după sudare necorespunzător
- ridigizarea exagerată a structurii
Page 24 of 46
- prezenţa hidrogenului (umezelii)
- ordine de sudare necorespunzătoare
- utilizarea unor rosturi de formă neadecvată
Stropire excesiva

- viteza de avans a sarmei prea mare - reduceti viteza de avans a sarmei
- tensiunea arcului prea mare - reduceti tensiunea arcului
- lungimea libera a sarmei prea mare - reduceti lungimea libera
- piesa de sudat murdara - inlaturati orice grasime, rugina, vopsea
umezeala sau murdarie de pe piesele de
sudat inainte de inceperea sudarii
- protectie gazoasa insuficienta - mariti debitul de gaz sau preveniti
formarea curentilor de aer din jurul
arcului
- sarma de sudare murdara - folositi sarma curata si uscata
- eliminati posibilitatea contaminarii sarmei
de la liner
Strapungeri

- energie liniara excesiv de mare - micsorati tensiunea arcului si reduceti
- mariti si / sau mentineti constanta viteza
de sudare
Page 25 of 46
Cordon de sudura neregulat

- mana sudorului nesigura - sprijiniti mana pe o suprafata solida sau
lucrati cu amandoua mainile
4.4
Influenta parametrilor regimului de sudare asupra elementelor geometrice ale cordonului
de sudura
- Curentul de sudare, Is: influenteaza adancimea de patrundere; cu cat creste intensitatea

curentului de sudare cu atat creste patrunderea
- Tensiunea arcului, Ua: influenteaza nesemnificativ adancimea de patrundere; cu cat
creste tensiunea cu atat creste latimea cordonului
- Viteza de sudare, vs: latimea cordonului de sudura este mai mare la viteze mici de
sudare, scazand cu cresterea vitezei
Influenta parametrilor tehnologici asupra elementelor geometrice ale cordonului de

sudura
- Lungimea arcului, la: influenteaza in mod direct tensiunea arcului si deci latimea
cordonului de sudura (cu cat creste lungimea arcului cu atat creste latimea cordonului)
la ≈ de - arc normal
la < de - arc scurt
la > de - arc lung
- Lungimea libera a electrodului, le: influenteaza cantitatea de metal topit, deci

suprainaltarea (cu cat creste lungimea libera cu atat creste suprainaltarea)
- Pozitia electrodului fata de piesa: in functie de inclinatia fata de sensul de inaintare (vs)
sudarea se numeste in pozitie „inainte” sau in pozitie „inapoi”.
α - unghi de inclinare
pentru α = 150 - 200, patrunderea este maxima, latimea cusaturii fiind minima
pentru α > 0 pozitia „inainte”, patrunderea creste cu scaderea unghiului de inclinare
Page 26 of 46
pentru α < 0 pozitia „inapoi”, patrunderea incepe sa scada brusc la cresterea unghiului de
inclinare
5. Deformatii la sudare

- energie liniara excesiv de mare - folositi dispozitive de fixare; se cere
atentie deoarece pot apare fisuri in
sudura si in ZIT – se recomanda
examinare vizula sau PT/MT pe toata
lungimea
Cu cat regimul de sudare este mai intens - sudarea in puncte inainte de inceperea
(intensitate si viteze mari de sudare) cu atat sudarii propriu-zise
zona de deformatii va fi mai mare. - micsorati tensiunea arcului si reduceti
- mariti viteza de sudare
- sudati segmente scurte (100-250mm) si
permiteti sa se raceasca intre sudarea a
doua segmente
La imbinarile cu lungimea:
- mai mica de 300-400mm - cordoanele se realizeaza printr-o sudura continua de la un
capat la celalalt
- intre 400-1200mm - se sudeaza de la mijloc catre capate
Cu cat este mai scurt cordonul de sudura, cu atat deformatiile sunt mai mici. Se pot deci
suda portiuni de 100-200mm, in ordinea de aplicare a cordoanelor si in sensul de sudare,
incepand de la mijloc catre capete.
- mai mare de 1200mm - se va suda in trepte inverse. Segmentele se impart in 200-250mm.
Page 27 of 46
Varianta:
Pentru sudarea in mai multe straturi:
La sudarea din ambele parti, randurile trebuie amplasate alternativ pe cele 2 parti, astfel incat
deformatiile sa se echilibreze cat mai mult.
Preincalzirea pieselor de sudat – inainte de inceperea sudarii, capatul fiecarei piese de sudat se
incalzeste iar aceasta temperatura se mentine pe toata perioada de sudare. In acest mod se
diminueaza diferenta de temperatura dintre zona de sudare si zona invecinata, si ca urmare
deformatiile vor fi mai mici.
Page 28 of 46
6. IMPERFECTIUNI LA SUDARE SI MODUL DE EVITARE
Printr-o imperfectiune se înţelege orice abatere de la continuitate, formă, dimensiune, aspect,
structură etc. prescrise pentru îmbinarea sudată în standarde sau documentaţia tehnică a
produsului.
Imperfecțiunile îmbinărilor sudate prin topire se pot grupa în:
a) Imperfecțiuni interne
c) Imperfecțiuni de formă şi suprafaţă
Unele imperfecțiuni de sudare pot fi admise, altele sunt neadmisibile.
Imperfectiunile neadmise se numesc defecte de sudare.

În ceea ce priveşte nivelurile de acceptare a imperfectiunilor îmbinărilor sudate cu arc
electric din oţel sau aluminiu se pot utiliza ghidurile conţinute în standardele SR EN ISO 5817.
Sunt prevăzute trei niveluri de acceptare a imperfectiunilor.
Aceste niveluri sunt:
- moderat, simbolizare D
- intermediar, simbolizare C
- sever, simbolizare B
Dacă au apărut defecte exterioare (depistate vizual) sau interne (depistate la US) acestea se
remediază imediat prin:
- polizare sau crăiţuire + polizare la metal curat
- verificare zona polizata / craituita cu lichide penetrante sau pulberi magnetice
–resudare - cu aceleaşi materiale şi în aceleaşi condiţii ca la sudarea iniţială
Limitele de acceptabilitate a îmbinărilor sudate vor fi conform documentaţiei de execuţie,

standarde de execuţie, interpretare şi acceptare agreate de către Client. Verificarea execuţiei
îmbinărilor sudate se face pe tot parcursul operaţiilor de pregătire pentru sudare, în timpul
sudării şi după sudare de către executanţi (sudori – autocontrol, CTC – control) pentru
conformitate cu documentaţia de execuţie.
CONTROLUL IMBINARILOR SUDATE
Trebuie realizat in urmatoarele faze:

1. Inainte de inceperea sudarii
- Examinarea documentatiei de executie, inclusiv a tehnologiei de sudare (pentru
cunoasterea conditiilor tehnice de executie si control a sudurilor respective)
- Verificarea materialelor de baza si de adaos dupa certificatele de calitate si marcajele
existente pe materialele respective, precum si corespondenta marcii acestora cu
documentatia de executie
- Verificarea formei si dimensiunilor rostului
- Examinarea marginilor rostului in vederea detectarii eventualelor defecte (suprapuneri,
fisuri etc) precum si a curatirii marginilor ce urmeaza a fi sudate
Page 29 of 46
- Verificarea bunei functionari a utilajului pentru sudare, existenta conditiilor optime pentru
sudare (protectia contra vantului si a curentilor de aer, temperatura peste 50C), realizarea
conditiilor de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor
2. In timpul sudarii
- Modul de fixare a marginilor in vederea sudarii si executarea sudurilor de prindere pentru
realizarea abaterilor din documentatie
- Respectarea modului de executare a preincalzirii si a temperaturii de preincalzire, a
temperaturii intre straturi
- Executarea primului strat de sudura
- Curatirea intre straturi
- Respectarea parametrilor si pozitiei de sudare
- Marcarea de catre sudori a imbinarilor executate
3. Dupa executarea sudarii

- Verificarea dimensiunilor, a existentei defectelor interioare si exterioare; se realizeaza
prin metode de control nedistructiv si / sau distructiv
Metode de control nedistructiv:
EXAMINAREA VIZUALĂ
Se face in mod obisnuit cu ochiul liber sau cu lupe, pentru marire. In zone greu accesibile se
foloseste endoscopul. Presupune:
1) Examinarea vizuală a rostului, inainte de sudare
a) Se verifica faptul că forma şi dimensiunile rostului corespund celor din specificaţii

b) Se verifica faptul că rostul de sudat şi suprafeţele adiacente sunt curăţate
c) Se verifica faptul că părţile ce urmează a fi sudate sunt fixate în concordanţă cu desenul
sau instrucţiunile de lucru
2) Examinarea vizuală în timpul sudării
a) Se verifica faptul că fiecare strat de metal depus este curăţat înaintea de a se depune
următorul strat
b) Se verifica faptul că nu sunt imperfecţiuni vizibile cum ar fi fisuri sau cavităţi. Dacă astfel
de imperfecţiuni sunt observate, ele trebuie raportate pentru a fi remediate înainte de
depunerea următorului strat
c) Se verifica faptul că tranziţia între straturi este sub forma unei treceri cât mai lină, formă
care să permită sudarea următorului strat
3) Examinarea vizuală după sudare
Page 30 of 46
Sudura trebuie examinată pentru a verifica faptul că:
a) Toată zgura a fost îndepărtată

b) Nu există urme de lovituri (în special la aluminiu)
c) Supraînălţarea corespunde cu cerinţele tehnologiei
d) Suprafaţa sudată este regulată
e) Pătrunderea, rădăcina, concavitatea (convexitatea), orice arsură, pori, stropi sau
crestătura sunt cuprinse în limitele specificate în tehnologie
7. REPREZENTAREA SI NOTAREA SUDURILOR PE DESEN;

DOCUMENTATIA DE SUDURA
7.1 SIMBOLIZAREA PROCEDEELOR DE SUDARE
Procedeele de sudare sunt clasificate si definite conform SR EN ISO 4063:2011; pentru o mai
usoara recunoastere si utilizare in desene si alte documente de lucru (de ex., WPS, harta
sudurilor etc), fiecare procedeu de sudare este identificat printr-un indice numeric. Acest numar
de referinta cuprinde maxim trei cifre.
Exemple numere de referinta pentru procedee mai des folosite:

Numar de referinta Abreviere Descrierea procedeului
SR EN ISO 4063:2011
111 Europeana: MMA Sudare manuala cu arc electric cu electrod
invelit; Manual Metal Arc welding
Americana: SMAW Shielded Metal Arc Welding
121 Europeana: SAW Sudare cu arc electric sub strat de flux cu
electrod sarma
Americana: SAW Submerged Arc Welding
131 Europeana: MIG Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in
mediu de gaz inert (Metal Inert Gas)
Americana: GMAW Gas Metal Arc Welding using inert gas
135 Europeana: MAG Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil in
mediu de gaz activ (Metal Active Gas)
Americana: GMAW Gas Metal Arc Welding using active gas
136 Europeana: FCAW Sudare MAG cu sarma tubulara cu miez de flux
Americana: FCAW Gas Metal Arc Welding using active gas and
flux cored electrode
138 Europeana: FCAW Sudare MAG cu sarma tubulara cu miez de
pulbere metalica
Americana: FCAW Gas Metal Arc Welding using active gas and
metal cored electrode
141 Europeana: WIG (TIG) Sudare in mediu de gas inert cu electrod
nefuzibil de wolfram si sarma plina [Wolfram
Inert Gas Welding (Tungsten Inert Gas
Welding)]
Americana: GTAW Gas Tungsten Arc Welding
311 Europeana: - Sudare oxiacetilenica
Americana: OAW
821 Europeana: - Taiere cu arc-aer
Americana: -
871 Europeana: - Scobire arc-aer
Americana: -
Page 31 of 46
7.2 SIMBOLIZAREA POZITIILOR DE SUDARE EN ISO 6947
Pozitiile de sudare sunt definite conform SR EN ISO 6947:2011; pentru o mai usoara
recunoastere si utilizare, acestora le-au fost atribuite simboluri. Astfel deosebim (sageata indica
sensul de sudare):
- pozitia orizontala:
Simbol pentru imbinare cap la cap: PA Simbol pentru imbinare de colt: PA

(sudare in jgheab)
- pozitia orizontala cu perete vertical:
Simbol pentru imbinare de colt: PB Simbol pentru imbinare de colt: PB
- pozitia orizontal pe perete vertical (la cornisa)
Simbol pentru imbinare cap la cap: PC Simbol pentru imbinare de colt: PC
- pozitia orizontal peste cap (pentru sudurile de colt)
Simbol pentru imbinare de colt: PD Simbol pentru imbinare de colt: PD
- pozitia peste cap (pentru suduri cap la cap dar si de colt)
Page 32 of 46
Simbol pentru imbinare cap la cap: PE Simbol pt. imbinare de colt: PE
- pozitia verticala ascendent
Simbol pentru imbinare cap la cap: PF Simbol pentru imbinare de colt: PF
- pozitia verticala descendent
Simbol pentru imbinare cap la cap: PG Simbol pt. imbinare de colt: PG
- pozitie pe teava pentru sudare ascendenta
Simbol pentru imbinare cap la cap: PH Simbol pentru imbinare de colt: PH
- pozitie pe teava pentru sudare descendenta
Simbol pentru imbinare cap la cap: PJ Simbol pentru imbinare de colt: PJ
- pozitie pe teava pentru sudare orbitala
Page 33 of 46
Simbol pentru imbinare cap la cap: PK Simbol pentru imbinare de colt: PK
7.3 PREGATIREA IMBINARII

Standardul SR EN 9692-1 furnizeaza recomandari pentru pregatirea imbinarii in cazul otelurilor
sudate cu electrod invelit, WIG, cu gaze sau in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil (in
mod similar, SR EN 9692-2 furnizeaza recomandari pentru pregatirea imbinarii in cazul otelurilor
sudate sub strat de flux iar SR EN 9692-3 furnizeaza recomandari pentru pregatirea imbinarilor
din aluminiu)
Pregatirea imbinarilor cap la cap sudate dintr-o parte:

Grosime Tip Simbol Reprezentare Unghi b c h
material pregatire α, β mm mm mm
mm
≤2 Margini - - - -
rasfrante
≤4 Margini - ~t - -
drepte
3 < t ≤ 10 Pregatire in 400 < α ≤ 4 ≤2 -

V ≤ 600
> 16 Pregatire in 50 < β ≤ 5 ≤ b - -

V cu rost 200 ≤ 15
ingust
(cu suport
la radacina)
5 ≤ t ≤ 40 Pregatire in α ≈ 600 1 ≤ b 2 ≤ c -
Y ≤4 ≤4
(in V cu
deschidere
la radacina)
Page 34 of 46
> 12 Pregatire in 80 ≤ β ≤ ≤ 4 ≤3 -
U 120
3 < t ≤ 10 Pregatire in 350 ≤ β 2 ≤ b 1 ≤ c

½V ≤ 600 ≤4 ≤2
> 16 Pregatire in 150 ≤ β 6 ≤ b - -

½ V cu rost ≤ 600 ≤ 12
ingust
(cu suport
la radacina)
> 16 Pregatire in 100 ≤ β 2 ≤ b 1 ≤ c -

½U ≤ 200 ≤4 ≤2
Pregatirea imbinarilor cap la cap sudate din ambele parti:

Grosime Tip Simbol Reprezentare Unghi b c h
material pregatire α, β mm mm mm
mm
≤8 Margini - ~ t/2 - -
drepte (111)
≤ t/2
(135)
Page 35 of 46
3 ≤ t ≤ 40 Pregatire in α ≈ 600 ≤3 ≤2 -
V
> 10 Pregatire in α ≈ 600 1 ≤ b 2 ≤ c -

Y ≤3 ≤4
(in V cu
umar la
radacina)
> 10 Pregatirea α ≈ 600 1 ≤ b ≤2 ~ t/2

in X ≤3 ~ t/3
(simetric
sau
asimetric)
> 12 Pregatire in 80 ≤ β ≤ 1 ≤ b ~ 5 -
U cu umar 120 ≤3
la radacina
≥ 30 Pregatire in 80 ≤ β ≤ ≤ 3 ~3 ~t-
dublu U 120 c/2
(simetric
sau
asimetric)
3 ≤ t ≤ 30 Pregatire in 350 ≤ β 1 ≤ b ≤ 2 -
½V ≤ 600 ≤4
> 10 Pregatire in 350 ≤ β 1 ≤ b ≤ 2 t/2

K ≤ 600 ≤4 sau
t/3
Page 36 of 46
> 16 Pregatire in 100 ≤ β 1 ≤ b ≥ 2 -
½U ≤ 200 ≤3
> 30 Pregatire in 100 ≤ β ≤ 3 <2 ~ t/2

dublu ½ U ≤ 200
Pregatirea imbinarilor de colt:
Simbol Reprezentare Unghi b

α mm
Sudate dintr-o 900 ≤2
parte
Sudate din 900 ≤2

ambele parti
Page 37 of 46
Îmbinarile sudate se reprezinta pe desen de executie respectând recomandarile
generale ce se aplica în desenul tehnic. Pentru simplificare se poate utiliza reprezentarea
simbolica, descrisa în SR EN 2553. Aceasta cuprinde un simbol elementar, care poate fi
completat printr-un simbol suplimentar, o optiune conventionala si indicatii complementare.
Metoda de reprezentare a sudurilor pe desen de executie:
1 - linia sagetii
2 – linia de referinta
3 – coada
Se folosesc 2 sisteme diferite, A si B, pentru a desemna partea sagetii si partea opusa

sagetii pe desene.
Sistem A – sudura este pe partea sagetii Sistem B – sudura este pe partea sagetii
(simbolul se trece pe partea continua a liniei (nu se mai deseneaza linia punctata iar
de referinta) simbolul se trece sub linia de referinta)
Sistem A – sudura este pe partea opusa Sistem B – sudura este pe partea opusa
sagetii sagetii
(simbolul se trece pe partea punctata a liniei (nu se mai deseneaza linia punctata iar
de referinta) simbolul se trece pe partea continua a
liniei de referinta)
Page 38 of 46
Simbolizari de baza:
Tip pregatire Reprezentare Simbol elementar Indicatii
complementar
e
Margini -
rasfrante
Margini drepte
Nici o cifra in fata

simbolului inseamna
patrundere completa
Pregatire in V

simbolului inseamna
patrundere completa
Pregatire in Y

simbolului inseamna
patrundere completa
Pregatire in ½
V

simbolului inseamna
Page 39 of 46
patrundere completa
Pregatire in ½
Y

simbolului inseamna
patrundere completa
Pregatire in U

simbolului inseamna
patrundere completa
Pregatire in ½
U

simbolului inseamna
patrundere completa
Pregatire in X
Pregatire in K

simbolului inseamna
patrundere completa
Sudura de colt
Nici o cifra dupa simbol

inseamna sudura
continua
Page 40 of 46
Sudura de colt
cu patrundere
adanca
inseamna sudura
continua
Sudura de colt
cu catete
inegale
inseamna sudura
continua
Sudura in K +
colt in
completare
Marginile in V
rasfrant
½ V rasfrant
Sudura pe
margine
Page 41 of 46
Sudura in
gauri alungite
(fante)
Cu patrundere completa
s se trece daca
patrunderea e partiala
Sudura in
gauri rotunde
s se trece daca
patrunderea e partiala
Bolturi
Page 42 of 46
Sudura de
incarcare
s=grosime strat depus
Simboluri suplimentare:
Denumire Simbolizare Ex. de aplicare Reprezentarea
sudurii
Sudura indepartata
la ras
Convex
Concav
Marginile netezite
prin retopire
superficiala
a) Reluare la
radacina
(facuta dupa
sudarea in V)
b) Sudura de
sustinere
(facuta inainte
de a suda in
sanfren)
Ingrosarea la
radacina a sudurii
(suprainaltarea
radacinii)
Suport la radacina
(nespecificat)
Suport permanent la
radacina
Suport temporar la
radacina
Page 43 of 46
Distantier
Sudura pe contur
Sudura intre 2
puncte
Sudura de santier
Sudura de colt
discontinua cu
elemente dispuse
alternant (zig-zag)
Sudura de colt discontinua cu elemente dispuse alternant (zig-zag)
Sudura de colt discontinua cu elemente dispuse spate in spate
Page 44 of 46
Simbolizare folosita atunci cand tipul de sanfren este hotarat de atelierul de productie,
cu conditia sa sa obtina clasa de calitate a sudurii dorita; pentru imbinrile la care este necesar
ca patrunderea sa fie completa nu se scrie nimic in fata simbolului:
Ex. in sistem A:
7.4 Specificatia de sudare (WPS)
Procedura de sudare este o succesiune specificată de acţiuni care trebuie să fie urmate în
cazul executării unei suduri , incluzând referirea la materiale, pregătire , preîncălzire (dacă este
necesară ) , metoda de sudare şi controlul sudării şi tratamentul termic după sudare ( dacă este
relevant ) precum şi echipamentul necesar care trebuie utilizat .
Documentul care prevede în detaliu variabilele necesare unei aplicaţii specifice pentru
asigurarea repetabilităţii este specificaţia procedurii de sudare ( WPS ) .
WPS trebuie sa ofere detalii despre modul in care trebuie sa se efectueze o operatie de sudare
si trebuie sa contina toate informatiile relevante despre lucrarea respectiva.
Un WPS ofera informatii despre domeniul de grosimi al partilor de imbinat, informatii privind
materialul de baza si materialul de adaos, procedeul de sudare.
Unii producatori elaboreaza, in mod suplimentar, instructiuni de lucru pentru fiecare lucrare
specifica, ca parte a unui plan detaliat de productie.
ANEXA 1 - Modele WPS + harta+INDICATII TEHNOLOGICE
Page 45 of 46
6. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU
Starea tehnica a sursei de curent este o conditie esentiala pentru stabilitatea regimului de
sudare.
Sculele de pe masa de lucru trebuie aranjate ordonat. Sculele si accesoriile deteriorate,
asociate cu dezordinea la locul de munca contribuie si la accidente. Cablurile de curent si
contactele deteriorate produc pierderi mari de curent in circuitul de sudare. Nu este permis sa
se lucreze cu contacte improvizate. Sudorii nu vor umbla la tabloul electric.
Sudorul nu trebuie sa lucreze fara echipament de protectie in buna stare.
Sudorii sunt responsabili de intretinerea curenta a echipamentelor de lucru: curatari, inlocuirea
componentelor cu perioada de uzura determinata, schimb sau completari de lubrifianti,
inlocuire consumabile, filtre etc.
La folosirea pistoletelor de sudare sudorii trebuie sa se asigure ca:
- Pentru introducerea sarmei in pistolet aceasta se taie cu un cleste corespunzator, nefiind
admisa ruperea sarmei prin indoire; alimentarea cu sarma se face obligatoriu cu duza de
contact demontata; pistoletul trebuie sa fie intins complet cand este introdusa sarma;
dupa ce sarma a iesit din pistolet pe la capatul corespunzator, se monteaza duza de
contact si cea de gaz si se verifica obligatoriu presiunea de apasare a rolelor de
antrenare din mecanismul de avans. Acestea trebuie sa patineze atunci cand sarma
intalneste o bucata de lemn la 2 cm de duza de contact. Pistoletele racite cu lichid
trebuie intinse si lasate pe podea 5 minute cu pompa instalatiei de racire pornita.
- Verificarea gradului de incarcare cu stropi este obligatia sudorului. Curatarea se face prin
periere si stergere, in nici un caz prin batere sau scuturare, ori de cate ori se constata ca
stropii au aderat pe duza de gaz. Se va folosi spray (pasta) anti-stropi.
- Verificarea nivelului lichidului de racire se face minim de doua ori pe zi.
- Port-duza si duza de contact se strang cu cheia (nu cu altceva), fara a forta; nu se
admite exploatarea pistoletelor cu duza de contact, port duza sau duza de gaz slabite.
- De doua ori pe luna furtunul conducator trebuie suflat cu aer comprimat
- Pentru o buna functionare tubul de ghidare se inlocuieste dupa 150-200 Kg sarma
- La terminarea lucrului masinile dotate cu pistolete racite cu lichid se opresc la 5 minute
dupa incetarea procesului de sudare
- Apropierea masinii de locul unde se sudeaza nu se face prin tragerea de pistolet
- Daca se lucreaza la pozitie iar pistoletul este prevazut cu gat fix, acesta nu trebuie
repozitionat
Se va verifica zilnic daca exista apa distilata (NU APA POTABILA) suficienta in pompa surselor
de sudare. De asemenea se va verifica daca instalatia de racire functioneaza corect, deoarece
blocarea sau functionarea intermitenta a pompei poate duce la arderea cablului de forta cat si a
sursei de sudare.
Sudorul nu va face nici o reparatie la sursa de curent, aceste reparatii ii revin doar
electricianului. La aparitia unor defecte majore in functionarea echipamentelor sudorii au
obligatia de a-si anunta seful ierarhic.
Page 46 of 46

 
 


 
 
 
 
 

    
  
 


 


 




 







   
  
   
 
  
 
 
  
  
  

 

 
 
  
    
 
    
  
   
 
 





 
   

 
 

 
 
 

 



 

 

             

          
            


               
             
               
              
            

               
           


              

            
          
          

 
 






 
   

 
 

 
 
 

 


             

              

              

 

 
 

          
            
             




             





             

 
 






 
   

 
 

 
 
 

 


           

           

             


              
             


             


             

              


                
               

              
                
             


 
 






 
   

 
 

 
 
 

 


             




    
  

               

             
            

 


 


 
 






 
   

 
 

 
 
 

 









 






      


 
 






 
   

 
 

 
 
 

 






 


 
               

 
            
             

 
                
               



 
 


TERQUA S.R.L.
WELDING PLAN
rev 0
Produs: PEKRUN PK 21
PRODUCT
ID PE 00061721
Client:PEKRUN Desen : 00061721
DRAWING:
CLIENT:
Executie /Execution Verificare / Checked

Nr.imbinare Grosime Procedeu de Calitate mat. Examinare Criterii de
WPS / PQR Nr. Reper Calitate material baza Tip imbinare Preincalzire
sudata material sudare adaos imbinare acceptare Sudor Sef de sectie (nume, Inspector NDT (nume,
(nume,data ,semnatura) data, semnatura) data, semnatura)
material Welder Head of workshop NDT inspector
No.welding joint WPS / PQR Nr.of piece base material quality Welding process filler material joint type jointcontrol acceptance criteria Preheating
thinckness (name, data, signature) (name, data, signature) (name, data, signature)
UNTERRAHMEN ID 9016324000
WPS 135 G4Si1 + EN ISO 5817

1 1+3 45+20 S355JR 135 FW VT 100% preincalzire min 15°C
PQR 150059 M21 clasa C

2 2+3 20+20 S355JR 135 FW VT 100% preincalzire min 15°C

3 2+3 20+20 S235JR 135 BW VT 100% preincalzire min 15°C

4 3,4+5 20+15 S355JR 135 FW VT 100% preincalzire min 15°C
Întocmit/Issued/Ausgestellt Verificat /Checked/Geprüft Aprobat /Approved/Genehmigt

iwe/iwi Nita Mihaela iwe Geana Eleonora iwe Geana Eleonora
F-7.5.5 - 05 rev 1
Cod articol: 11835000
Normä Liebherr Versiunea: 000
LIEBHERR - Standard de fabricatie a componentelor si

structurilor de extractie din otel 5 5
Acest document nu poate fi copiat sau multiplicat färä acordul prealabil.

Acest document a fost generat electronic si este valabil färä semnäturä. 1 / 69
8. Cerinte generale de sudura

8.1. Procedee de sudare
Urmätoarele procedee de sudare sunt admise pentru executarea elementelor de constructie
LIEBHERR:
Tabelul nr. 8.1:
Procedee de sudare Norma
135: GMAW 111: SMAW 141 / 142: GTAW / TIG
136 / 138: FCAW 121: SAW 783: SW ISO 4063
8.2. Lista cu materialele de adaos si combinatiile de materiale

9 9
Acest capitol prezintä cerintele pentru utilizarea metalelor de adaos si combinatiile

de materiale:
Tabelul nr 8.2.A:
Procedeu Grupa metal Denumirea ISO Denumirea AWS
sudare de adaos
135: GMAW ISO 14341 - A G 46 4 M21 AWS A5.18 ER 70S-6
1
G4Si1
ISO 16834 - A G 69 4 M21 AWS A5.28 ER 100S-G
2
Mn3NiCrMo
136: FCAW ISO 17632-A T 42 5 B M 2 H5 AWS A5.20 E70T-5M-JH4
1
ISO 18276 -A AWS A5.29 E110T5-K4M-H4
2
T 69 4 Mn2NiCrMo M M 1 H5
138: FCAW ISO 17632 -A T 46 4 Mn 1Ni AWS A5.18 E 70C-GM H4
1
M M 1 H5
ISO 18276 -A AWS A5.28 E 110C-GM H4
2
T 69 4 Mn2NiCrMo M M 1 H5
111: SMAW ISO 2560 - A E 46 6 1Ni B 42 AWS A5.5 E 7018-G H4
1
H5
ISO 18275 -A E 69 6 AWS A5.5 E 11018-G H4
2
Mn2NiCrMo B 42 H5
121: SAW 1 ISO 14171 -A S 38 5 AB S25i AWS A5.17
Flux : ISO 14174 F7A8-EM12K
Flux : SA AB 1 67 AC H5
2 ISO 26304 -A S69 FB S3Ni2 AWS A5.23 F11A8-EM4-M4H4
5Cr Mo Flux : ISO 14174 Flux : SA AB 1 67 AC H5
141: GRAW ISO 636-A W46 4 W4Si1 AWS A5.18 ER70S-6

1
ISO 16834-A W Mn3Ni1Mo AWS A5.28 ER 100S-G
2

Observatie:
Uscarea nivelului inferior al fluxului de arc pentru procesele 111 si 121 se face
in conformitate cu recomandärile producätorului.
Grupe de materiale de bazä:

Tabel nr. 8.2.B A B C
Pläci din otel LH240 / LH350 LH 690 /
LH380 / LH380
Elemente de Z35
S 355 J2+N S 355 G 12 MnMo 74 VLS
G 12 MnMo 74 24 CrNiMo 445 V 28
constructie J2G3 G 20 Mn 6 N +QT CrSiMo 865 V 18
modelate G 20 Mn 6 +QT G 18 CrMo 4 +QT G 24 NiCrMo 4 /
Mn 6 +QT G 18 NiMoCr
(turnate, forjate) 36 VLS
G 18 CrMo 4 VLS
Uzura
elementelor de / LHX 420 /
constructie uzate
LHX 350 + QT, LHX 400,
Pläci uzate / / LHX 500, CREUSABRO
4800 / 8000 pläci bimetal
Combinatii de materiale de bazä / metale de adaos

Tabelul nr. 8.3.B A B C
A 1 1 1
B 1 2 1
C 1 1 1
Proces-verbal de receptie a metalului de adaos

Un proces-verbal de receptie in conformitate cu EN 10204 trebuie sä fie livrat la fiecare
transport. Acesta trebuie emis cel putin in limba englezä.
Certificatul de verificare trebuie sä continä cel putin:
- Numele producätorului
- Denumire standard
- Numärul sarjei
- Numär de comandä al furnizorului
- Numärul notei de livrare
- Diametrul de metal de adaos (dacä este cazul)
- Proprietäti mecanice ale materialului realizat (conform EN 10204 - 2.2)
- Analiza chimicä a materialului realizat (conform EN 10204 - 3.1)

Test Scopul verificärii Proces-verbal de receptie

Incercarea la intindere conform O incercarea la intindere per
ISO 6892-1 unitate de control Incercärile trebuie efectuate de
/V
Incercarea de incovoiere prin O incercarea de incovoiere prin cätre un inspector autorizat sau
soc conform ISO 148-1 soc per unitate de control la un centru de testare certificat.
1)
Compozitia
1)
chimicä O analizä per sarjä
Trebuie sä fie verificate componentele urmätoare:
C, Si, Mn, P, S, Ni, Mo, Al, Cr, Cu, V, Nb, B
8.3. Preincälzirea / räcirea
Preincälzirea preliminarä
Cand temperatura camerei sau a elementului de constructie este mai micä de +15°C si /
sau este prezentä umiditatea, se va efectua, in mod sistematic, o preincälzire preliminarä
la 60°C ± 10°C.
Temperatura in timpul regimului de lucru

Temperatura in timpul regimului de lucru trebuie sä fie < 250°C.
Temperatura in timpul regimului de lucru se mäsoarä in timpul operatiei de sudare. Nu
este permis sä se sudeze in continuare in cazul in care temperatura din regimul de lucru
este in afara de tolerantele specificate.
Preincälzirea
Temperaturile de preincälzire se vor alege conform tabelului urmätor: Tabelul nr. 8.3.A:
+
\ ..... fl
o Preincälzire
"H Preincälzire Preincälzire in
. 150°C ± 150°C ±
25°C conformitate cu
es 25°C cerintele
O producätorului de
Ü 30 ■ 20 1 otel
10
Grupa A Grupa B
(din tabelul 8 2 B )
Grupa C
(din tabelul 8 2 B ) (din tabelul 8.2.B)

In cazul in care sunt sudate intre ele diferite grupe de materiale de bazä:
- Se utilizeazä temperaturile definite in tabelul de mai sus 8.3.A
- Se respectä prioritatea acordatä in tabelul urmätor 8.3.B
Tabelul nr. 8.3.B:

Grupe de materiale de bazä sudate Domeniul de aplicare al temperaturii
intre ele recomandatä sä fie utilizatä
A cu B B
A cu C C
C cu B C
Observatie:
Se ia in considerare grosimea celei mai groase pläcii a ansamblului pentru a defini
temperatura de preincälzire.
Operatia de sudare de poate incepe numai dacä temperatura de preincälzire se incadreazä
in tolerantele specificate.
Aceste temperaturi ale preincälzirea definite in tabelul 8.3.A sunt recomandate de cätre
firma LIEBHERR.
Furnizorul care nu doreste sä aplice recomandärile de preincälzire (tabelul 8.3.A) va

confirma alegerea temperaturii de preincälzire printr-o calificare a procedurii de sudare
Räcirea dupä mcälzire

Intervalul de timp de räcire si extinderea structurii granulare din elementul de constructie
sudat va fi dirijat pentru a evita formarea unor zone labile. Acestea trebuie sä fie
monitorizate de cätre furnizor.
8.4. Pozitiile de sudare

Pozitiile de sudare trebuie sä fie in conformitate cu:
_______________________________ Standard
ISO 6947
Observatie:
Sudarea in pozitie verticalä descendentä nu este permisä.

8.5. Fisa tehnologicä a operatiilor de sudare (WPS)

Fisa tehnologicä a operatiilor de sudare (WPS) trebuie stabilitä in conformitate cu:
_______________________________ Standard __________________________
ISO 15609-1
8.6. Calificärile sudorilor

Sudorii vor fi calificati in conformitate cu norma urmätoare:
_______________________________ Standard ________
ISO 9606-1
8.7. Sudura de prindere

Cerintele pentru sudura de prindere se aplicä la elementele de structurä, materialele
auxiliare, la sudura cu pläci de scurgere. Parametrii pentru sudura de prindere sunt
aceeasi ca cei de la sudura ulterioare (preincälzire, parametrii de sudare, cerintele
din capitolul 10.2, ....)
Sudura de prindere (cu hafturi) se efectueazä cu acelasi metal de umpluturä ca cel pentru
sudura ulterioarä.
8.8. Sudura cu pläci de scurgere

Sudura cu pläci de scurgere trebuie sä fie executatä la fiecare sudurä cap la cap sau
sudurä de colt care nu pot fi inchise.
Dimensiunile si forma pläcii de scurgere

Dimensiunea pläcii de scurgere trebuie sä fie adaptatä pentru a acoperi intreaga inältime a
muchiei tesite.
Sudarea
Distanta cea mai micä la placa de scurgere intre inceputul sau sfärsitul straturilor de
sudurä si pläcile in cauzä de sudat trebuie sä fie de cel putin 40 mm.
Exemplu:
Schita nr. 1
o p
40 mm 40 mm
minimum minimum

Indepärtarea pläcilor de scurgere

Pläcile de scurgere se indepärteazä in asa fel incät sä nu afecteze metalul de bazä. Aceastä
operatie poate fi efectuatä cu flacärä oxiacetilenicä, prin täiere sau polizare.
Observatie
Indepärtarea mecanicä a pläcilor de scurgere prin lovire cu ciocanul nu este permisä.
Finisarea dupä indepärtarea pläcilor de scurgere

Inceputul si sfarsitul sudurii trebuie prelucrate prin polizare in conformitate cu cerintele
„KG”.
> A se vedea capitolul 9.6 pentru cerintele aferente.
Verificarea
Verificarea cu pulbere magneticä se va efectua la zona de bazä.
Aceastä incercare trebuie efectuatä in conformitate cu cerintele din capitolul 11.3.
8.9. Sudura cu canale de scurgere ceramice

Sudura cu canale de scurgere ceramice poate fi efectuatä doar in zonele care nu au acces
interior. Utilizarea de canale de scurgere ceramice este specificatä pe desenele
LIEBHERR.
Exemple
Schita nr. 1 Schita nr. 2
Observatie:
Dimensiunea si forma canalelor de scurgere ceramice trebuie adaptate in functie de
lungimea necesarä si profilul necesar, pentru a garanta conformitatea sudurilor cu
cerintele din capitolul 10.2.
de backup ceramice trebuie sä fie adaptate in functie de lungimea si profilul necesar,

pentru a garanta conformitatea sudurilor in conformitate cu cerintele capitolului 10.2.

8.10. Ordinea sudurilor

Operatia de sudare „QN”
Este necesarä o ordine specificä a sudurilor dacä urmätoarea cerintä este specificatä pe
desenul LIEBHERR:
QN
Ordinea sudurilor "QN" trebuie sä mdeplineascä urmätoarele cerinte: - Situafia nr. 1
Exemplu de cerintä pe desen Ordinea de sudare

Stratul pe etapele de sudare (conform schitelor 1 si 2)

1 Se executä stratul din partea opusä a sudurii A
2 Executati 100 mm de suduri din partea opusä B si B’, färä oprire.
3
Executati primul strat de sudurä din cordoanele de sudurä B si B’ färä oprire.
4 Executati sudura A.
5 Polizati lnceputul si sfärsitul a staturilor de sudurä din sudura A.

Situafia nr. 2
Exemplu de cerinta pe desen
Stratul pe etapele de sudare (conform schitelor 3 si 4)

1 Se executä stratul din partea opusä a sudurii A
2 Executati 100 mm de suduri din partea opusä B si B’, färä oprire.
3
Executati primul strat de sudurä din cordoanele de sudurä B si B’ färä oprire.
4 Executati sudura A.
Sudura si finisarea in colturile interioare sau exterioare

In zonele cu mai multe suduri care traverseazä in acelasi punct coltul din interior sau
din exterior al ansamblului trebuie respectate urmätoarele cerinte:
Avem 2 posibilitäti:
- Cazul nr. 1: recuperarea cordonului de sudurä prin altul
- Cazul nr. 2: suduri mcrucisate cu punct comun si finisare prin polizare
In fiecare caz, se aplicä una dintre aceste solutii.

- Cazul nr. 1 Recuperarea cordonului de sudurä prin altul

Coltul interior Coltul exterior
Pasi de sudare (conform schitelor 1 si 2)

1 Se executä sudura A
Executati sudura B 100 mm, färä oprire, in jurul coltului acoperind capätul
2
sudurii A.
Cazul nr. 2 Suduri incrucisate cu punct comun si finisare prin polizare

Coltul interior Coltul exterior
Pasi de sudare (conform schitelor 1 si 2)

1 Se executä sudurile A,B si C
2 Polizati excesul pe o lungime de 50 mm colt, pe fiecare sudurä

8.11. Sudura pläcilor filetate si de bazä

Ordinea de executare a operatiilor de asamblare si sudare trebuie sä lndeplineascä
urmätoarele cerinte: _________________________________________________
_______________________________ Standard __________________________
Instructiunile referitoare la calitate QMF 2 013 xx LIEBHERR
8.12. Buloane sudate

Specificatia pentru buloane
Buloane trebuie sä respecte standardul urmätor:
_______________________________ Standard
ISO 13916
Procedurile de sudare si criteriile de acceptare

Procedurile de sudare si criteriile de acceptare trebuie sä lndeplineascä urmätoarele cerinte:
Sudura buloanelor cu acces Sudura buloanelor färä acces pentru
pentru pistolul de sudat buloane pistolul de sudat buloane
783 135 / 141
/ Cusäturä sudatä perifericä
/ 3 mm
Criterii de acceptare Criterii de acceptare
ISO 14555 A se vedea capitolul 10.2
8.13. Inele de incärcare

Ordinea de asamblare si sudare a inelelor de incärcare trebuie sä respecte cerintele
producätorului: ____________________________________________________
Tipul Standarde
VLBS „RUD” si VRBS „RUD” RUD - disponibil pe www.rud.com
Altele Ca urmare a desenului LIENHERR
8.14. Dispozitive de angrenare a solului (GET) LIEBHERR

Ordinea de asamblare si sudare trebuie sä respecte cerintele producätorului:
_______________________________ Standard _____________________
Norma LIEBHERR / cod articol 11826047
Scule aschietoare
8.15. Pläci bimetal

Aceastä cerintä este specificatä pe desenele LIEBHERR intr-un camp specificat de mai
jos si se aplicä elementul de constructie LIEBHERR care necesitä sudurä pe pläci
bimetal.
Exemplu:
BIMETAL Cordon de sudurä conform: Norma LIEBHERR 11835000
Sudurile in cauzä sunt specificate pe desen printr-un simbol specific ca mai jos:
Sudarea pläcilor bimetalice trebuie realizatä pe placa de otel moale cu un filet sudat care
merge pänä la 2 mm sub suprapunere, asa cum s-a descris in schita nr. 1 care urmeazä.
Exemplu:
Schita nr. 1
2mm p ^ <BIMETAL
Strat de acoperire
L_
Otel moale
8.16. Materiale auxiliare

Materialele auxiliare nu trebuie sä modifice geometric elementele de constructie.
Dacä materialele auxiliare sunt sudate prin hafturi sau sudate pe elementele de
constructie, acestea trebuie lndepärtate dupä terminarea elementului de constructie.
Sudura de prindere (haftuirea) si zonele sudate vor fi verificate prin metoda de verificare
„MT” in conformitate cu capitolul 11.3 dupä lndepärtare.
Pozitiile materialelor auxiliare trebuie sä fie lnregistrate pentru fiecare cod de produs din
categoria 1.
La cerere, acest document trebuie sä fie pus la dispozitia firmei LIEBHERR.
Observatie:
Este interzisä sudura de prindere si sudura materialului auxiliar la mai putin de 30 mm de
margine.

9. Finisarea prin sudura / polizare

9.1. Polizarea „AC”
Polizarea unghiului muchiei este necesar la elementele de constructie, dacä simbolul
urmätor este indicat pe desen:
AC
Polizarea trebuie fäcutä in conformitate cu cerintele de mai jos:
- Prin polizare, unghiul muchiei va fi separat in 2 x 45°.
- Striatiile de la polizare se vor efectuate in directie longitudinalä.
- Rugozitatea nu va depäsi Rz = 25 gm.
Schita nr. 1
9
Schita nr. 1 Rezultat

9
Directia striatiilor de la polizare
9.2. Sudura „AG”

Operatia de sudare descendentä este necesarä la elemente de constructie dacä simbolul

urmätor este specificat pe desen:
AG
Sudura descendentä trebuie sä fie realizatä in conformitate cu tabelul de mai jos:
Caracteristici Va ori
a (mm) = Sudurä de colt concavä a < 14 mm a > 14 mm
D (mm) = Distantä descrescätoare 50 mm 90 mm
______ Sudura färä placä terminalä Sudurä cu placä terminalä

9.3. Finisarea „AGB”

O polizare descrescätoare este necesarä in cazul in care pe desen este specificat simbolul
urmätor:
AGB
Finisarea prin polizare descrescätoare „AGB” trebuie sä fie realizatä conform ordinii
enumerate in tabelul de mai jos:
Pasi Cerinte Rezultate

__ 2 ____________________ 2 _______________ Imaginea nr. 1
1 Se efectueazä sudurile de colt specificatä
pe desenul LIEBHERR.
2 Pläcile de scurgere se vor indepärta cu

flacärä oxiacetilenicä din punctul A si B
definite mai jos si definite cum sunt
definite in schita nr. 1: Imaginea nr. 2
- Punctul A: 5 mm deasupra pärtii
superioare a sudurii
- Punctul B: 5 mm deasupra pärtii
superioare a metalului de bazä.


__ 2 _____________________ 2 ________________ I
3 O finisare prin polizare va fi efectuatä la
final urmärind marginea pläcii la 200 mm maginea nr. 3
cu o suprapunere egalä sau mai mare de
R40 mm. Capätul suprapunerii intre placä
si metalul de bazä se va pozitiona la 30
mm de capätul pläcii.
Sunt permise numai nervurile
longitudinale. Rugozitatea nu trebuie sä
depäsescä Rz25.
Schita nr. 2
4 Polizarea „AC” de 150 mm se va asa

cum este definitä in schita nr 3. Este
interzis orice fel de defect pe metalul de Imaginea nr. 4
bazä si pe placä.
Schita nr. 3
9.4. Finisarea „AGW”

O polizare descrescätoare este necesarä in cazul in care pe desen este specificat simbolul
urmätor:
AGW
Finisarea prin polizare descrescätoare „AGW” trebuie sä fie realizatä conform ordinii
enumerate in tabelul de mai jos Tipuri de pregätire a sudurii
Pregätirea suprafetelor pentru sudare e
Caracteristici Valori
e (mm) = grosimea pläcii e < 12 mm 12 < e < 22 mm e > 22 mm
D (mm) = Distantä descrescätoare 35 mm 50 mm 65 mm


__ 2_ ______________________ 2_________________
1 Se efectueazä sudurile descrescätoare asa
cum se specificä in schita nr. 1.
Directia specificatä in schita nr. 2 trebuie
respectatä.
Sudura de colt se executä asa cum se Imaginea nr. 1
specificä in desenul LIEBHERR (Prin
recuperarea primelor straturi din schita nr. 3)

2 O finisare prin polizare va fi efectuatä la I

final urmärind marginea cu o suprapunere
a razei egalä sau mai mare de R40 mm. maginea nr. 2
Capätul suprapunerii intre placä si metalul
de bazä se va pozitiona la 30 mm de
capätul pläcii.
Sunt permise numai nervurile
longitudinale. Rugozitatea nu trebuie sä
depäsescä Rz25.
Schita nr. 4
3 Polizarea „AC” de 150 mm se va asa

cum este definitä in schita nr 5. Este
interzis orice fel de defect pe metalul de Imaginea nr. 3
bazä si pe placä.
Schita nr. 5

9.5. Polizare „GL”

Polizarea striatiilor de la täiere si marginile pe directie longitudinalä este necesarä pentru
elementele de constructie dacä pe desen este specificat simbolul urmätor:
GL
Aceastä polizare trebuie facutä in conformitate cu cerintele de mai jos:
- Marcajele de täiere se indepärteazä prin slefuire.
- Striatiile de la polizare se efectueazä pe directia longitudinalä.
- Se aplicä specificatia "AC".
- Rugozitatea suprafetei nu poate depäsi Rz 25 gm
Schita nr. 1 Rezultat
Directia striatiilor de polizare
9.6. Polizarea „KG”

Polizarea capetelor de cusäturi sudate este necesarä la elementele de constructie in cazul
in care pe desen este specificat simbolul urmätor:
KG
Aceastä polizare trebuie facutä in conformitate cu cerintele de mai jos:
- Se aplicä specificatiile „AC” si „GL”.
- Polizarea se executä pe cele 3 fete ale pläcii (sus, jos si margine), asa cum este
descris in schitele care urmeazä.
- Trecerea dintre zona sudatä si suprafata nu trebuie sä prezinte nici un unghi
ascutit, trecerea trebuie sä fie linä.
- Rugozitatea suprafetei nu poate depäsi Rz 25 gm
Schita nr. 1
9
Schita nr. 2
9

Schita nr. 3
9.7. Uniformizare GTAW / TG

Uniformizarea GTAW / TIG este necesarä la elementele de constructie in cazul in care pe
desen este specificat simbolul urmätor:
WIG
Procedura de sudare 142

Indreptarea GTAW / TIG se efectueazä in conformitate cu:
______________________________ Standard ________
ISO 4063

Instructiuni de sudare
Uniformizarea TIG se efectueazä dupä operatia de sudare si constä in retopirea zonei de
trecere dintre cusätura de sudurä si materialul de bazä (vezi schitele 1 si 2 de mai jos). Cu
aceastä operatiune, se realizeazä o trecere foarte omogenä intre materialul de bazä si
cusätura de sudurä.
Uniformizarea GTAW / TIG
Caracteristica Valoarea
L 10 ± 2 mm
Observatie:
Sudarea cu procedura de sudare 141 (operatia de sudare TIG cu material de umpluturä
solid) este permisä numai in cazul in care rezultatul uniformizärii TIG nu indeplineste
nivelul de calitate corespunzätor pentru defecte. Trebuie sä respecte capitolul 8.2.
Nivelul de calitate pentru defecte

Standardul si nivelul de calitate pentru defecte de sudare care sunt definite in capitolul
10.2 trebuie sä fie aplicate.

10. Criterii de acceptare a sudurii

10.1. Cusätura sudatä
Dimensiunile cusäturii sudate sunt specificate pe desenele LIEBHERR, fie direct in
detaliile de sudurä, fie intr-un camp specific pe desen.
Exemplu: _____________________________________________________________
Executia elementului de constructie conform: Norma LIEBHERR 11835000
Sudurä de colt nedimensionatä: a = \a\ mm
Reprezentarea simbolicä a lmbinärilor sudate conform: __________________ ISO 2553
Reprezentarea simbolicä a imbinärilor sudate in conformitate cu:
Standard
ISO 2553
10.2. Nivelul de calitate pentru defecte

Nivelul de calitate pentru defecte este in conformitate cu urmätoarea cerintä:
Standard Nivel de calitate
ISO 5817 B
Observatie:
In plus fatä de cerinta specificatä mai sus, trebuie sä fie respectate valorile limitä pentru
urmätoarele defecte:
Trimitere la Denumirea Observatii Grosimea Limite pentru

ISO 6520 - 1 defectului defecte
5014 Crestäturä ft
longitudinalä
intre solzii de
sudurä > 0,5 mm h < 1 mm
Ada citurä crestatä pe ia
n longitudinalä dintre
dire iile de sudare.
603 Suprafatä Defect local datorat Nu sunt
ruguroasä indepärtätii prin rupere a acceptate.
prinderilor sudate
temporar.

Trimitere la Denumirea Observatii Grosimea Limite pentru

ISO 6520 - 1 defectului defecte
604 Urmä de la Defect local din cauza > 0,5 mm Nu sunt
polizare polizärii acceptate.
605 Urmä de Defect local datorat Nu sunt
ciobire utilizärii unei dälti sau a > 0,5 mm acceptate.
altor scule
606 Polizare mai Reducerea grosimii unei
adanc piese de prelucrat datoritä > 0,5 mm h < 1 mm
unei polizäri excesive.
10.3. Tolerante pentru constructiile sudate

Dacä nu sunt mentionate alte tolerantele, atunci se aplicä urmätoarele tolerante pentru
dimensiuni (lungimi, unghiuri, formä si pozitie0:
Standard Clasa de toleranta Clasa de toleranta

pentru dimensiuni pentru dimensiuni
liniare unghiulare
ISO 13920 B F

11. Verificarea nedistructiva

Acest capitol defineste toate cerintele pentru calificarea inspectorilor, toate responsabilitätile
si criteriile de acceptare.
11.1. Calificarea inspectorilor

Calificarea inspectorilor pentru verificärile nedistructive mentionate in capitolele 11.2,
11.3 si 11.4 se face in conformitate cu: ________________________________________
_______________________________ Normele ________________________________
ISO 9712 - nivelul 2 sau SNT-TC-1A nivelul 2
11.2. Verificarea cu ultrasunete

Domeniul de aplicare al verificärii
Suprafetele care trebuie inspectate sunt specificate in desene cu indicatia „US” sau, dupä
cum urmeazä:
US
Observatie:
Sudarea transversalä cu pläci de scurgere poate fi verificatä numai dupä indepärtarea acestor
pläci de scurgere, in conformitate cu capitolul 8.7.
Tehnici, nivelurile de verificare si evaluare

Conform:
Norma Nivelul de verificare
ISO 17640 B
Caracterizarea indicatiei din operatiile de sudare

Indicatiile interne se vor caracteriza in conformitate cu:
_______________________________ Norma _________
ISO 23279
Criterii de acceptare
Nivelul de calitate pentru indicatiile de la verificarea cu ultrasunete trebuie sä respecte:
ISO 11666 2
Procesul-verbal al verificärii

Procesul-verbal al verificärii trebuie sä fie elaborat in functie de:

Norma
ISO 17640
Observatii:
In plus fatä de cerintele acestui Standard, procesul-verbal al verificärii trebuie sä
continä urmätoarele informatii:
- Cod articol LIEBHERR si indicele de revizuire al elementului de constructie
- Numärul comenzii de cumpärare LIEBHERR
- Numärul de serie al elementului de constructie.
11.3. Verificarea cu pulbere magneticä

Suprafetele care trebuie inspectate sunt specificate in desene cu indicatia „TM” sau, dupä
cum urmeazä:
TM
Nivelul de calitate pentru indicatiile de la verificarea cu pulbere magneticä trebuie sä
respecte: ____________________________________________________________
ISO 23278 1
_______________________________ Norma _____________
ISO 17638
Observatii:
In plus fatä de cerintele acestui standard, procesul-verbal al verificärii trebuie sä continä
urmätoarele informatii:

11.4. Metoda de penetrare cu lichid

Suprafetele care trebuie inspectate sunt specificate in desene cu indicatia „PT” sau,
dupä cum urmeazä:
PT
Nivelul de calitate pentru indicatiile de la verificarea prin penetrare trebuie sä respecte:
ISO 23277 1
_______________________________ Norma _____________
ISO 3452 - 1
Observatii:
In plus fatä de cerintele acestui standard, procesul-verbal al verificärii trebuie sä continä
urmätoarele informatii:
12. Testarea
12.1. Test de etanseitate

9
Domeniu de utilizare
Aceastä cerintä este specificatä pe desene LIEBHERR printr-un camp specific in chenarele
de mai jos si se aplicä pentru oricare element de constructie LIEBHERR care necesitä o
etanseitate ermeticä.
Chenarele de pe desenele vechi

Mediu de exploatare din Ulei hidraulic Presiune testare *a* bar
colector:
Presiunea in colector: 3 bari
Presiune testare colector: 6 bari Prescriptii tehnice de livrare: TLV 12 224
Chenarul de pe desenele curente
Presiunea de testare conform: Norma LIEBHERR 11835000 \a\ bar
Normä asociatä_____________________
_______________________________ Norma
EN 837 - 1
Instrumente
Se va utila un manometru din clasa de precizie 1, de preferintä cu o märime nominalä 100
(in conformitate cu standardul de mai sus) va fi utilizat.
Scalä
In normä sunt indicate scale diferite. Pentru a alege o scarä corespunzätoare, se aplicä doar
urmätoarea regulä: ________________________________________________________
A P max < TP < P max
Unde „PT” este presiunea de testare, iar „Pmax” este valoarea maximä a scalei.
Aplicatie

Testarea se face dupä procesele de finisare ale metalului, cum ar fi sablarea, insä inainte de
pregätirea pentru vopsirea exterioarä.
Toate compartimentele separate trebuie sä die testate individual.
O datä ce in elementul de constructie s-a atins presiunea de testare (TP), orificiul de intrare
trebuie inchis si presiunea trebuie verificatä dupä 60 de minute.
In cazul unei pierderi de presiune, scurgerea trebuie sä fie localizatä, remediatä si trebuie
repetat testul panä cand nu se mai este observatä nici o pierdere de presiune.
Dupä finalizarea unei testäri valide, nu poate fi indepärtat nici un element de constructie
conform listei de componente, in caz contrar, testul trebuie repetat.
Raportul de testare
Se intocmeste un raport de testare pentru fiecare element de constructie testat si trebuie sä
continä informatiile urmätoare:
- Numärul de serie al elementului de constructie
- Presiunea de incercare
- Termenul de valabilitate al manometrului
12.2. Dispozitive de fixare

Utilizarea dispozitivelor de fixare trebuie sä lndeplineascä urmätoarele cerinte: ________
_______________________________ Norma _________________________________
Instructiune de lucru LIEBHERR WI LEC 404 048 / cod articol 11836282
12.3. Prelevarea probelor de material

Domeniu de utilizare
Se referä numai la pläci de otel cu o grosime de peste 12 mm.
Frecventa de esantionare
9 9
Primul articol:
Prelevarea probelor la primele articole se va face in mod sistematic pentru elementele de
constructie din categoria 1.
Elementele de constructie de serie:
Prelevarea probelor la elementele de constructie de serie se va face numai la cererea
departamentului de calitate LIEBHERR.
Märimea zonei de prelevare a probelor


Curs Sudor - Axat Doar Pe Procedeul Si Modul de Lucru in TERQUA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Sudor - Axat Doar Pe Procedeul Si Modul de Lucru in TERQUA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Material de baza: metalul sau aliajul pieselor de sudat.

Latimea sudurii: dimensiunea maxima a sudurii masurata pe exterior, perpendicular pe directia

Patrundere: adincimea de topire a metalului de baza.

t = grosimea materialului de baza

1.1.1. CLASIFICAREA SUDURILOR

Dupa tipul imbinarii, sudurile pot fi:

- suduri cap la cap, (simbolizate BW) - suduri de colt, (simbolizate FW)

Dupa modul de acces cu electrodul la

Dupa numarul de treceri (de randuri):

Dupa metalul de baza al componentelor:

Carbonul C = 0% ÷ 2,1% - pentru otel

Trepte de preincalzire (orientativ):

Se va respecta tehnologia de sudare in ceea ce priveste temperatura de preincalzire.

Exemple oteluri carbon si carbon-mangan: S235JR, S275JR, S355J2

O atentie deosebita trebuie acordata otelurilor cu granulatie fina.

Exemple oteluri termorezistente (exploatare indelungata la temperaturi ridicate, 4200C – 6000C):

Otelurile inalt aliate sunt numite oteluri inoxidabile si pot fi:

3. PREGATIREA OPERATIEI DE SUDARE

Prinderea provizorie prin sudare, numită şi heftuire, se execută cu aceleaşi materiale şi

Dimensiunile punctelor de prindere:

- Atunci când sudarea propriu-zisa trebuie să se execute cu preîncălzire, prinderea în puncte

• Se cere mai putina • Se cere mai multa

Gaz/cuptor electric Elemente incalzire curenti

Grosimea piesei (t)

t ≤ 50mm t > 50mm

Temperatura intre straturi se va masura pe metalul sudat sau in imediata apropiere.

4. EXECUTAREA OPERATIEI DE SUDARE (TEHNOLOGIA SUDARII)

Dupa natura curentului electric se deosebesc:

Arcul electric fiind un bun conducator de electricitate, este afectat de campurile

4.2 Sudarea MIG – MAG

Dificultăţi la sudarea în atmosfera deschisă (curenţi de aer ).

Trecerea metalului topit prin arcul electric se face in picaturi.

Apare la curenti mici de sudare, indiferent de tipul gazului de protectie si se foloseste:

ARCUL SPRAY ( prin pulverizare

Radacina se executa cu arc scurt, iar straturile de umplere cu arc spray.

ARCUL DE PUTERE RIDICATĂ

Domenii de valori ale parametrilor de sudare:

Cresterea vitezei de sudare conduce la micsorarea patrunderii si latimii, dar si la marirea

Pozitionarea pistoletului fata de directia de sudare:

• Împins. Pistoletul de sudare „împinge baia de sudare”

• Tras. Pistoletul de sudare „trage baia de sudare”

Sarmele pot fi:

DESCRIEREA TIPURILOR PRINCIPALE DE MIEZ LA SARMELE TUBULARE

TIP R (cu flux rutilic)

TIP M (miez din pulberi metalice)

GAZE DE PROTECŢIE LA MIG-MAG

GAZE UTILIZATE LA SUDAREA MAG A OŢELURILOR CARBON

GAZE UTILIZATE LA SUDAREA MIG / MAG A OŢELURILOR ÎNALT ALIATE Cr – Ni

RECOMANDĂRI PRIVIND SUDAREA MIG - MAG

Nu se începe sudarea dacă pregătirea pentru sudare nu este corespunzătoare, marginile

Cauze Modul de remediere

Este considerată cel mai periculos defect de sudare.

Cauzele fisurilor sunt, în esenţă:

Cauze Modul de remediere

Cauze Modul de remediere

Cauze Modul de remediere

- Curentul de sudare, Is: influenteaza adancimea de patrundere; cu cat creste intensitatea

Influenta parametrilor tehnologici asupra elementelor geometrice ale cordonului de

- Lungimea libera a electrodului, le: influenteaza cantitatea de metal topit, deci

Cauze Modul de remediere

- intre 400-1200mm - se sudeaza de la mijloc catre capate

- mai mare de 1200mm - se va suda in trepte inverse. Segmentele se impart in 200-250mm.