Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Def) Partea de proprotie principal care arata despre cine sau despre ce se vorbeste in proprozitie.
ex: Pe masa o carte.
Ion citeste o carte.
Clasificare
REGULI:
1. Subiectul se afla de obicei cu CINE?
2. Propozitiile interogative ce pot citi si de la coada, iar pronumele interogativ se inlocuieste cu un
subiect (pronumele , numerar)
3. Fraza se desparte obligatoriu in propozitii lucrandu-se separat in fiecare dintre ele; pronumele
relativ sau nehotarat tine locul unui substantiv ( pronume/numerar ) din propozitii regenta sau a unuia
persoane de catre noi.
FONETICA - ramura lingvisticii ce studiaza sunetele vorbirii
Diftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba)
- ascendent: s->v.(ex: oa-ie)
- descendent: v->s (ex: hai-na)
Triftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba)
ex: le-oai-ca; mi-au spus ;
Hiatul - rostirea consecutiva a 2 vocale alaturate aflate in silabe diferite ce nu fac parte din diftongi
sau
triftongi; ex.: hi-at, sti-au
Silaba este sunetul (o vocala) care cuprinde obligatoriu o vocala si numai una si care se pronunta
cu o singura deschidere de gura ;
Clasificare -
1. Predicat verbal se exprima prin:
a) verb predicativ: Elevii invata.
b) locutiune verbala ( un grup de cuvinte cu sens untar format din mai multe parti de
vorbire ce tine locul unui verb: ex: Si-a dat seama de intamplare.
c) interjectie : Hai la scoala.
d) adverb ( locutiune adverbiala) predicativa
OBS !!! Locutiune adverbiala ( probabil, pesemne, poate, posibil, fireste, cu siguranta, bine,
bineinteles, destul, negresit, aproape) urmate de conjuctiile CA, SA sunt adverbe predicative si
formeaza P.V. sau P.N., iar propozitia secundara este tot timpul SB.
ex.: Vine poate si el. adv de mod
Poate/ ca vine si el/ P1= PP ( adv pred. PV) P2 = SB
A FI
1) predicativ ( formeaza predicatul verbal cand se poate inlocui cu exista, se afla, a se duce, a
avea loc, a proveni, a se intampla, a se implini, a costa, a merge, a dura, etc)
ex.: El este acasa. (PV)
In constructii de genul: Mi-e frica. Mi-e sete. Mi-e bine. ( a fi = predicativ PV, iar subs S)
VOCABULARUL lexic
OBS! Selectam in principal articole, pronume, prepozitii, conjuctii, numeralele pana la 10, verbele
auxiliare.
II.Masa vocabularului (aproximativ 90%)
1. arhaisme
a) lexicale: ienicer, hatman, vornic, plaies
b) fonetice : adeuge, hitlean, umbla
c) gramatical: aripe, palaturi, vazduh;
d) semantice: a saruta (a saluta), a tabara ( a aseza tabara) , mandru ( intelept)
e) sintactice: El este nepot Mariei. (D cu fct de atribut
2. regionalisme
a) lexicale: barabule, perja, samadaie, fagadau, biron;
b) fonetice: gios, barbat, frace
c) gramaticale : a fost, o sa fie
!!! Regionalismele nu trebuie confundate cu unele cuvinte populare: muiere, tin..
3. jargon (barbarisme) cuvinte folosite gresit : barjou, ciao, parol, arividerci
4. neologisme cuvinte imprumutate sau create recent in limba romaneasca ( aprox. 50 000 cuvinte)
-cuvinte noi imprumutate : latina savanta: pictura, fabula, colocviu, a proba;
franceza: poezie, monument, arivist,avion,balon,gara,coeziune;
italiana: capodopera, spaghetti, acent, campron,
germana: sortiment, sac, ganirament;
engleza: offside, footbal, weekend, start, sprinter;
> Limbaj tehnic (cuvinte tehnice) : fotosinteza,electron;
> Limbajul stiitific (cilindre, segment, sasiu)
Limba romana are la baza limba latina populas din cele aprox 150 000 de cuvinte 60-66% sunt
latine.Originile geto dacice: a bagat, baiat, branza, doua, prunc;
Mijloace de imbogatire
-> mijloace externe = imprumuturile:
Imprumuturile noi se adauga celor vechi:
-slava : apostol, cneaz, brazda, coaja, drag, plug, vesel;
-maghiara : chip, hotar, lacat, oras, belsug, viclean,
-turca: basma, chiftea,cascaval, pilaf,halva, dulap, dusumea;
-greaca: agonisi, cort, economicas
-> mijloace interne:
1) derivarea cu afixe (sufix + prefix)
-sufixe: - argumentative: baietoi; diminutivale: baietel;
- colective: bradet; de agent: cojocar
- motionale: ratoi;
-sufixe: - substantivale: bucatar;
- adjectivale: amarnic;
- verbale : a curata
OBS !!! Exista false sufixe (sufixoide) si false prefixe (prefixoide) (-> vezi tabel C.I.).Derivarea
parasintetica concomitenta cu sufixe si prefixe (infrunzi)
Familia lexicala = totalitatea cuvintelor inrudite ca sens formate din acelasi cuvant de baza si
avand acelasi radical.Cuprinde cuvinte derivate compuse, cu valoare gramaticala schimbata si
neologismele daca au fost create in limba romana.
Cuvinte de baza : floare rad. flor + arie, ar, icica; inflorit;
Tema alcatuita din radical + sufix sau prefix la care se adauga un alt sufix sau prefix.:
Ex: radical bun --> stra + bun + ic;
Camp lexical = toate cuvintele subordonate ca inteles unei idei comune (mama, tata, frate,
sora).
Expresiile : grupul de cuvinte cu sens unitar, cu forta expresiva mai puternica decat a
structurilor care formeaza structuri metaforice;
ex.: a face pe mortul in papusoi;
Expresii idiomatice = imbinari de cuvinte cu sens figurat propriu uneu sungure limbi si care nu
se pot traduce cuvant cu cuvant (ex.: a nu fi in apele sale );
Semantica:
- studiaza sensul cuvintelor:
1. sens propriu ( obisnuit )
a) de baza : Am un picior rupt.
b) propriu, secundar: Masa are un picior rupt. (element)
2. figurat : pe un picior de plai. ( panta )
PRONUMELE
OBS !!! Pronumele au aceleasi F.S. ca si substantivele dupa cazul in care se afla.
1. Pronumele personal:
- are doua forme: - accentuata: eu, tu, noi, voi, pe mine, pe tine, tie, mie;
- neaccentuata(scurte): cazul Ac (pe cine? de regula): ma, t,il,o;
cazul D (cui?): imi, mi, iti, ti, ii, ne, i, ra, le ;
3. Pronume reflexiv :
- are numai cazurile Ac si D;
- are forme proprii numai pentru persoana a III;
Forme accentuate Forme neaccentuate
AC (pe) sine ; se, s- ;
D siesi, sie ; isi,si ;
OBS !!! Pentru persoana I si a II imprumuta formele neaccentuate de AC si D ale pronumelor
personale.
Persoana I Persoana II
Sg Pl Sg Pl
AC ma,m ne te va
D imi,mi ne,ni iti,ti va,vi,v
OBS !!! Pentru a deosebi pronumele reflexive de cele personale tinem cont: daca este pronume
reflexiv subiectul face actiunea si tot el suporta consecintele.
Ex.: Eu ma spal ( pron. reflexiv, CD ) => d.activ pronominala;
Eu ma gandesc ( pron reflexiv, ffs ) => d. reflexiva;
Daca este pronume personal subiectul face actiunea si altcineva suporta consecinta.
Ex.: Mama ma spala. ( pron. personal, CD in AC => d.activa )
4. Pronumele de intarire
Masculin u,i Feminin a,e;
Sg Pl Sg
Pl
I \ II \ III I \ II \ III I \ II \ III I \ II \
III
N,AC,G,D insumi\insuti\insusi insine\insiva\insisi N\AC insami\insati\insasi
insene\inseva\insesi
G\D insemi\inseti\insesi
insene\inseva\insesi
5. Pronumele posesiv
- pronumele posesiv se acorda cu posesorul in persoana si numar;
- pronumele posesiv se acorda cu obiectul posedat in gen, nr. si caz;
- pronumele posesiv este insotit intotdeauna de articol posesiv genitival (a,ai,ale.al), care
este element constitutiv formand impreuna cu pronumele posesiv un singur cuvant; de aceea
cand intalnim un nume predicativ format din pron posesiv acesta va fi in cazul N;
Cartea este a mea. ( n.p., N )
Cartea este a baiatului. (n.p., G )
a) LOR LUI EI - sunt pronume personale desi sugereaza posesia, nu devin adj pron.
b) Orice pronume posesiv care sta langa substantivul, obiect posedat devine adj pronominal
posesiv cu doua exceptii:
- daca este insotit de prepozitie ( ex.: Cartea de la ai mei. )
- daca este insotit de art. pos. gen. forma alor ( Cadoul alor mei. )
c) Cand este insotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale cu regim de genitiv si fara art pos alor
pronumele pos devine adj pron pos in AC:
ex.: Venea in urma baiatului. ( C.c.l. in G )
Venea in urma lor. (C.c.l. in G ) pron pers
Venea in urma alor nostrii. (C.c.l. in G pron pos )
Venea in urma noastra. (Adj pron in AC )
6. Pronumele demonstrativ
a) de apropiere: acesta, asta, cestalalt, astalalt;
b) de departare: acela, ala, celalalt, ilalalt;
c) de identitate: masculin N-AC : acelasi, aceiasi;
- G-D : aceluiasi, aceloras;
Feminin N-AC: aceeasi, aceleasi;
- G-D: aceleiasi, acelorasi;
7. Pronume nehotarat:
a) simple: unul, altul, atata, cutare, tot, alde, niscai;
b) compuse: altcineva, cineva, cateva, vreounul, fiece, fiecine;
> Cuvintele altceva, altcineva, careva, cineva, oricine, fiecine sunt numai pronume nehotarate.
> Cuvintele fiece, niscai, niscaiva, alde sunt numai adj pron nehotarate.
ex.: Un baiat scrie, altul citeste. alt baiat = adjectiv;
| unul = pronume
9. Pronume relativ partea de vorbire flexibila care apare in fraza care leaga PS de regenta;
a) simple cine, ce, care, cat, al catelea, de ( ex: A venit fata / de am chemat-o. )
b) compuse N-AC: cel ce , ceea ce, cei ce, cele ce;
- G-D: celui ce, celei ce, celor ce, celui ce;
OBS !!! Nimic invariabil, forma de singular. Ca adjectiv pron. negativ posesiv are formele
niciun,nicio.
VERBUL
- Clasificare
I. Dupa inteles si predicativitate:
- verbe predicative au inteles de sine statator si pot forma singure predicatul verbal;
- verbe nepredicative nu pot forma singure predicatul, nu au inteles;
a) verbe copulative: a deveni, a fi, a ajunge, a iesi, a se face, a insemna, a parea, a ramane , a
se
naste, a se chema, a reprezenta, a se constitui;
b) verbe auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpului compus si al diatezei pasive;
OBS !!! Aceste verbe nu se analizaeaza separat. Verbele predicative formeaza singure predicatul
verbal.
Verbul - vb predicative moduri personale ( predicative PV)
- moduri nepersonale ( nepredicative alte functii sintactice)
- vb nepredicative copulative;
- auxiliare;
OBS !!! Tot impersonale sunt si vb. Copulative A FI, A SE PAREA, cand intra in expresii vb
impersonale: este bine, pare simplu.
OBS !!! Pot deveni impersonale si unele verbe predicative personale prin adaugarea unor forme
neaccentuate a pronumelor personale (a-i ajunge, a-i ramane)
III. Dupa tranzitivitate 1.vb tranzitive ( au sau pot avea C.d.) unele au dubla tranzitiv. : a invata;
- 2. Vb intranzitive nu au CD a se teme, a se grabil;
OBS !!! Unele vb pot fi intranzitive: -> vb copulative; -> vb impersonale; -> vb de miscare;
-> vb de la d.pas; -> vb. La diateza reflexiva (maj);
Diatezele:
1. Diateza activa actiunea facuta de s. gramatical si se rasfrange direct/indirect asupra unui
obiect.
2. Diateza pasiva actiunea suferita de subiectul gramatical si este facuta de altcineva ( de un
agent al actiunii cu f.s. de compl de agent si subiect logic al propozitiei) ex.: El este vazut de mama.
3. Diateza reflexiva actiunea este savarsita de s. gramatical ce participa intens la actiunea pe
care o face in interesul lui; Vb. la aceasta diateza sunt insotite de pron reflex. (marca) f.neaccentuate
de N-AC.;
Ex.: Eu ma gandesc. ( d. reflexiva pron reflexiv, f.f.s. )
Eu ma imbrac. ( pe cine? pe mine ma. => d. activ pron., ma = pron reflex. ,cd. in AC )
Mama ma spala ( d.activa = > pron pers, CD in AC)
Moduri si timpuri
A.Moduri personale (predicative) => Predicat Verbal
I. Indicativ (actiune sigura) II. Conjunctiv (posibilitate)
- prezent : eu citesc; - prezent: (eu) sa citesc;
- imperfect: eu citeam; - perfect: (eu) sa fi citit;
- perfect simplu: eu citii
-perfect compus: eu am citit
- mai mult ca perfectul: citisem
- viitor I : voi citi
- viitor II : voi fi citit
III. Conditional-optativ (dorinta) IV. Imperativ (porunca) are numai timp. prezent,
pers II, nr sg/pl)
- prezent: eu as citi - sg : forma afirmativa : citeste f.negativa:
nu citi!
- perfect: eu as fi citit - pl: f afirmativa: cititi! f.negativa:
nu cititi!
PREPOZITIA
Def.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura numai in prepozitie unde leaga un ATR sau
COMPLEMENT de termenul regent intre ele stabilindu-se un raport de subordonare.
Clasificare
I. Dupa alcatuire 1) simple: cu,pe,de,la,dupa,etc
2) loc.prepozitionala : de, la, inspre, de catre, de pe la;
II. Dupa caz 1) cu regim de AC - prep.: cu, pe, de, la;
- loc.prep: fata de, in jur de, din cauza de,etc;
2) cu regim de G - prep.: impotriva, asupra, contra, deasupra, inapoia;
- loc.: in fata, din cauza, in spatele, in susul, in dosul, etc;
3) cu regim de D - gratie, multumita, datorita, asemenea, aidoma, conform,
potrivit;
OBS!!! Prepozitia nu au functia sintactica, ele intra in alcatuirea partilor de propozitie pe care le
subordoneaza termenului regent.
ARTICOLUL
Def.) Partea de vorbire flexibila care individualizeaza intr-un anumit grad obiectul denumit de
substantiv.
Clasificare
I. Dupa gradul de individualizare:
a) articole hotarate (definite): a) propriu-zise: fata,
fetele,fetei,baietilor,fetelor,baiatul;
b) articol posesiv genitival = face legatura intre posesor(aflat in G) si obiectul
posedat sau apare
ca element constitutiv al pron. adj. pron. posesive si a
numeralelor ordinale;
c) articol demonstrativ genitival = leaga de regula adjectivul sau un numeral
de subst. determinat
purtand substantiviza adj. sau numeralul sau este
element constitutiv al
gradului superlativ relativ (cel harnic; cel mai harnic);
N-AC cel/cea, cei/cele;
G-D celui/celei, celor/celor
d) articol nehotarat
a) N-AC un/o, niste/niste;
b) G-D unui/unei, unor/unor;
II. Dupa pozitia fata de cuvantul articulat
a) proclitice (antepuse)
- art.nehotarat (intotdeauna)
- art. hotarat propriu-zis: forma G-D sg [lui] cand insoteste un
nume masculin sau unul
feminin strain : lui Ion, lui Carmen;
b) euclitice (post-puse) = articol hotarat propriu-zis cu exceptia celor de
mai sus;
OBS!!! Cand adjectivele stau in fata substantivelor acestea imprumuta articolul de la substantiv.
SUBSTANTIVUL
Def.) Partea de vorbire flexibila care se declina si denumeste obiecte: fiinte, lucruri, fenomene,
stari, insusiri, actiuni.
Declinarea = trecerea unui substantiv prin toate cazurile;
OBS!!! Substantivele se recunosc prin numarare sau prin adaugarea unui adj. propriu-zis ori
demonstrativ.
Clasificare
Dupa inteles: 1) comune: om, oras, catel.
2) propriu: Ion, Iasi, Grivei;
Dupa alcatuire: 1) simple: caine, Iasi, Ana;
2) compuse: caine-lup, Cluj-Napoca, Ana-Maria
Genul 1) masculin nume de munti, localitati, literele alfabetului, lunile anului, notele
muzicale,cele mai multe cifre.
2) feminin zilele saptamanilor, nume de tari, continente, insule, majoritatea numelor
care exprima atitudine,
stare psihica, actiuni provenite din infinitivele lungi (culcare,fuga);
3) neutru simturile, actiuni din vb la participiu, materii si insusiri, sporturile, vanturi;
ADJECTIVUL
Def.) Partea de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect denumit de substantiv cu
care se acorda => adj propriu-zis sau calificative.
Clasificare
1) dupa structura sau alcatuire a) simple: mic, greu, verde;
b) compuse: cumsecade
2) dupa flexiune: a) variabile (isi schimba forma) - cu o terminatie (la sg pt masc si fem) fata
mare/baiat mare
- cu 2 terminatii (la sg 1 t fem, 1 t
masc) baiat mic/fata mica
OBS!!! Pentru forme flexionare se ia in considerare si pl (masc, sg, fem, sg)
b) invariabile (nu-si schimba forma): aievea, asemenea, cumsecade,
daldora, atroce, eficace,gri;
OBS!!! 1) Cand are functia de N.P. adjectivul este in cazul N realizand acordul cu S;
2) Adjectivul se acorda in gen, nr si caz cu subst. determinat.
Gradele de comparatie
1) pozitiv: frumoasa;
2) comparativ: - de superioritate: mai frumoasa; -de inf: mai putin frumoasa; - de
egalitate: la fel de frumoasa;
3) superlativ: - relativ ( de sup: cea mai frumoasa, de inf: cea mai putin frumoasa);
- absolut (foarte frumoasa);
OBS!!! Forme expresive ale superlativului absolut: tare, grozav, nemaipomenit, extraordinar,
nevoie mare, o frumusete de, frumoasaaa, rascunoscut, stravechi, arhiplin, ultrasupraaglomerat.
OBS!!! 1) Fara grad de comparatie, major, superior, optim, suprem, exterior, anterior, extrem, viu,
intreg, unic.
Locutiuni adjectivale!!! cu dare de mana, fel de fel, ca lumea, cu judecata, de treaba, cel mai de
pret, etc.
CONJUCTIA
Clasificare
I Dupa alcatuire simple: si, nici,iar,dar, ori,daca, desi, sa
- compuse: ca sa, deoarece, intrucat, fiindca;
II Dupa rolul lor:
1. coordonatoare = in propozitie si in fraza leaga propozitiile si parti de propozitie de acelasi
fel;
a) copulative: si, nici, iar, precum si, nu numai si;
b) adversative: dar, iar, insa, ci, in schimb;
c) disjunctive: ori, sau, fie, ba;
d) conclusive: deci, asadar, prin urmare, in concluzie;
2. subordonatoare = numai in fraza leaga P.S. de regenta;
III Cuvinte cu rol de conjuctie subordonatoare:
a) pronume (adj. pronominale relative):
ex.: cine, care, ce, cat, cel ce;
b) unele pronume/adjectivale pronominale nehotarate:
ex.: oricine, oricare, oricat;
Locutiuni conjuctionale: va sa zica, chiar daca, macar sa, din cauza ca, pana ce, indata ce, etc.
Contragerea = procedeu gramatical prin care o proportie secundare se transforma in parte de
propozitie corespunzatoare; dispar elementul de relatie, propozitie secundare, predicatul acestuia
care se poate inlocui cu substantiv, verb, numerar;
Ex.: Cand m-am desteptat 1/ era tarziu. 2/ P1 = CCT P2 = PP
La desteptare era tarziu. = CCT
Expansiunea(extinctia sau dezvoltarea): procedeul invers contragerii prin care o parte de propozitie
se dezvolta in propozitie corespunzatoare, apar elemente de relatie, un nou predicat si deci o noua
propozitie.
Ex.: Trenul a sosit la ora stabilita. = Atr
Trenul a sosit la ora 1/ care a fost stabilita 2/ P1= PP; P2 = ATR;
FRAZA
Numeralul
Def.) Partea de vorbire flexibila care exprima un numar sau determinarea numerica a obiectelor prin
numarare.
I.numeral cardinal
1. propriu-zis
-> dupa alcatuire simple: 1-10, suta, mie, zero, miliard;
- compuse: the rest of us
-> valori: - substantivale: Doi au plecat.
- adjectivala: Doi elevi au plecat.
OBS!!! Cand este urmat de un substantiv procedat de prepozita de numeral care are val. propriu-
zis are functie substantivala, substantivele avand avand f.s. de atribut substantival. prep.
ex.: In clasa sunt douazeci de elevi. (val. subst., S Atr. subs.prep)
In clasa sunt nouasprezece elevi. (val. adj., Atr adj)
OBS!!! Cand apar singure numerale cardinale propriu-zise formeaza G(genitivul) cu prepozitia "a" si
D cu "la";
ex.: Cartile a doi dintre ei.
Le-am dat la doi.