Subiecte la disciplina Metalice

Otelul 1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier de curgere si un otel de nalta rezistenta fara palier de curgere marcndu-se punctele caracteristice
E - modulul de elasticitate Ae - alungirea la curgere Ag - alungirea plastica la forta maxima Agt - alungirea totala la forta maxima A - alungirea la rupere At - alungirea totala la rupere Rel - limita de curgere inferioara ReH - limita de curgere superioara Rm - rezistenta la tractiune Nota: Daca nu exista palier de curgere, se determina limita de curgere la 0.2% (Rp0.2)

Curba caracteristica a otelului cu comportare ductila

Efort unitar, [N/mm2]

Rm Rp0.2

[N/mm2] 0.2

Alungire specifica, [%]

Curba caracteristica a unui otel de nalta rezistenta Valorile nominale ale limitei de curgere fy de fy = Reh fu = Rm. Valorile nominale ale limitei de curgere fy palier de curgere fy = Rp0.2 fu = Rm. e fu uzual

fara

2. Marca otelului se si particulariznd

in formatul S--- J--- Z--. Sa se dea 3 exemple diferite respective de otel si explicnd .

S--J-Z--

precizate au : calitatea otelului (limita de curgere in N/mm2) caracteristica mecanica (energia de rupere minima, in J, la o anumita temperatura) gtuirea minima, in %,

Exemple: S235 J0 Z15: Otel cu limita de curgere 235 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la 0C, gtuirea minima 15%. S275 J2 Z25: Otel cu limita de curgere 275 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la -20C, gtuirea minima 25%. S355 JR Z35: Otel cu limita de curgere 355 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la +20C, gtuirea minima 35%.

3. Ce este imbatranirea otelului? Ce este ecruisarea otelului? Sa se prezinte comparativ prin intermediul curbelor caracteristice pentru S235, respectiv S460. Ecruisarea otelului apare atunci cnd elementul este solicitat peste limita de curgere. Aceasta

racteristicile Figura de mai jos fenomenelor de ecruisare si imbatranire. , cu prezentarea

Prezentarea comparativa a

si a imbatranirii

4. Ductilitatea otelului este capacitatea lui de a se deforma plastic fara sa se rupa. Ductilitatea la nivel de material se exprima prin : fu fy egala cu 1.20; - alungirea la rupere A este cel putin egala cu 20%. ierului de curgere, Ae

Efort unitar, [N/mm2]

fu fy

Alungire specifica, [%]

5. Ce sunt clasele de

Analiza globala , care sunt parametrii care le definesc? . Clasa

Calculul de rezistenta si stabilitate al structurilor din bare depinde de clasa s este o a : - clasa 1: - clasa 2: - clasa 3: - clasa 4: se redusa (efectiva sau eficace)

plastice

Model comportare
Moment

Distributia ef. unitare Momentul plastic pe sectiunea plina

M Mpl
1

Capacitate de rotire Suficienta

Clasa

M pl

fy

Moment

Momentul plastic pe sectiunea plina

M Mpl
1

Limitata

Mpl

fy

1 Moment

Mpl

Momentul elastic pe sectiunea plina

Mel

M Mpl
1

Nu

fy

1
Moment

Mpl
Mel

Momentul plastic pe sectiunea efectiva

M Mpl
1

Nu 4

fy

Mel Momentul capabil elastic Mpl Momentul capabil plastic M Momentul din incarcari Rotirea sectiunii (curbura) Rotirea (curbura) sectiunii necesara pentru a permite distributia eforturilor in domeniul plastic pl

6. Ce este analiza globala de ordinul II? Ce se prin geometrice ale elementelor (respectiv structurilor) din otel? Cum se ia in considerare in mod practic efectul pentru analiza de ordinul II a unei structuri metalice din bare? Analiza globala de ordinul II ia in considerare efectul formei reale deformate a structurii asupra momentelor si interne din structura. ul. In cazul unei analize elastice, d
cr

Fcr FEd

10 , atunci este necesara luarea in considerare a

efectelor de ordinul II (FEd este ). geometrice constau in aba la rectilinitatea elementelor globala ( care :
0 h m

iar Fcr este , etc. ,

unde:
0 h m 0

= 1/200 -

7. In ce se aplica un calcul plastic de ordinul I pentru analiza unei structuri metalice? Dar un calcul plastic de ordinul II?

plastic de ordinul I impune verificarea n prealabil a criteriului de sensibilitate la efectele de ordinul II. In cazul unei analize plastice, d Fcr 15 , atunci este necesara luarea in considerare a efectelor de ordinul II (FEd este cr FEd iar Fcr este ). criteriul de sensibilitate la efectele de ordinul II nu este ndeplinit. P ordinul II.

8. cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea?

Ce tensiuni apar in

a) Sudare electrica manuala cu electrozi inveliti MMA. Principiul procedeului: arcul electric

b) Sudare electrica in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil MIG / MAG. Principiul procedeului: arcul electric este amorsat ntre un electrod fuzibil, sub forma unei srme de -un mediu de gaz protector. c) Sudare electrica in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil WIG/TIG (gazul inert wolfram / gazul inert - tungsten). Principiul procedeului (WIG) consta n formarea unui arc electric ntre un electrod nefuzibil din wolfram si metalul de sudat. d) Sudare oxiacetilenica OW. Procesul de sudare cu flacara consta n ncalzirea locala cu ajutorul unei flacari, pna la topire, a marginilor pieselor de sudat si a metalului de adaos.

, unde: fu este valoarea nominal a rezisten ei de rupere la trac iune a materialului piesei mai slabe din mbinare; w este coeficientul de corelare.

9. Care sunt modelele de cedare pentru mbinarea cu modul in care se face verificarea.
N N

normale din figura?

N N

In cazul

care mbinarea cu

este normale din figura poate sa cedeze prin: )

- forfecare - cedarea prin presiune pe gaura (pl neta. - ruperea in capabile pentru fiecare mod de cedare se determina astfel: - Forta capabila la forfecare pentru un plan de forfecare:

in care: - factor - fub M2 coeficient

in care - k1 este un factor; - ab este un factor; - fu este ultima a materialului - d este pieselor mbinate. - M2 coeficient in arie neta:

unde: - fu este ultima a materialului - Anet este aria neta a piesei - M2 este coeficient .

10. Ce se exemplu si

printr-o mbinare cu .

de nalta rezistenta la lunecare?

un

printrle pieselor n contact.

p.C.

prin formula:

unde: ks care - M3 este coeficient - Fp,C este .

11. Care este detaliul de principiu utilizat in cazul unei si a unei grinzi metalice cu inima plina?

de continuitate cu eclise

12. Pentru mbinarea cu .

si placa de

din figura, sa se prezinte componentele

-stlp prezentat n Eurocode 3 se face pe baza metodei componentelo sunt solicitate diferit: din figura, cu trei rnduri de

forfecare (1); - inima stlpului la compresiune (2); talpa stlpului la ncovoiere (3); (4); (5); inima stlpului la ntindere (6); inima grinz

(7).

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

13. Ce se

prin nod semi-rigid? Dar

rezistent? -

distinge mai multe cazuri: - atunci cnd toate componentele unui nod sunt suficient de rigide (ideal rigide), mbinarea tre rotirile de la capetele elementelor mbinate (Figura a). n - pentru cazurile intermedia ntre rotirile absolute ale elementelor mbinate (Figura c). n acest caz nodul este semi-rigid.

a) Nod rigid

b) nod articulat

c) Nod semi-rigid

Din punct de vedere al capacitatii de rezistenta, putem avea: - imbinari articulate. Termenul de total rez mbinat. rezistente.

Clasif

Elemente 14. Se da o bara solicitata la ntindere realizata din doua platbenzi mbinate prin suprapunere cu dispuse pe un singur rnd in axa barei. Sa se arate acestei bare in bruta si in nea neta. N N

N N

N Ed Nt , Rd
N Ed

1.0

N t , Rd
Pentru astfel:

: Valoarea de calcul a efortului (f : capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitate la ntindere. cu

Nt ,Rd

de tipul celei din figura, valoarea

capabile se determina

min( N pl ,Rd , Nu ,Rd )

In In dreptul

bruta:

N pl , Rd
de fixare: Nu , Rd

Af y
M0

M0

1.0

0.9 Anet fu
M2

M2

1.25

15. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare solicitata la compresiune axiala uniforma? -1europene de flambaj. In conformitate cu SR EN 1993-1-1, sunt folosite cinci curbe de flambaj (a0, a, b, c si d) transversale Valoarea de calcul a efortului de compresiune NEd

Pentru sectiunile de clasa 1, 2 si 3, valoarea de calcul Nc,Rd se

Verificarea rezistentei barei la pierderea stabilitatii generale la compresiune uniforma se face astfel:

n care: NEd este valoarea de calcul a efortului de compresiune; Nb,Rd Pentru barele cu sectiune de clasa 1, 2 sau 3, r

n care: in care pentru sectiunile de clasa 1, 2 sau 3:

; Ncr de flambaj considerat, calculat .

16. Sa se prezinte constructiva pentru prinderea articulata la baza a unui stlp realizat dintr-un profil dublu T. La ce eforturi se buloanele de ancoraj in acest caz ? Prinderea articulata a stlpilor la baza se poate face cu 2 buloane de ancoraj din otel rotund si placa de baza. In acest caz verificarea buloanelor de ancoraj se face cont de prezenta la baza stlpului att a cat si a axiale (daca este de ntindere):
2 2

N max Ft , Rd

k Vmax Fv, Rd

in care:
k 3 Rb f Rib

, Rfb si Rib sunt rezistentele materialului din bulon la ntindere si respectiv la

forfecare Ft,Rd este rezistenta la ntindere a bulonului Fv,Rd este rezistenta la forfecare a bulonului (se ia nf = 1) Nmax si Vmax sunt valorile maxime ale la baza stlpilor ( ). Daca axiala este de compresiune, verificarea se face doar la

axiala pozitiva si .

17. Sa se prezinte constructiva pentru prinderea ncastrata la baza a unui stlp realizat dintr-un profil dublu T. La ce eforturi se buloanele de ancoraj in acest caz ? Rezemarea ncastrata la baza se poate face prin intermediul unor buloane de ancoraj si a unei placi de baza rigidizata cu traverse (vezi figurile de mai jos). Alegerea dimensiunilor in plan ale placi de baza se face astfel incat sa nu se depaseasca rezistenta betonului din cuzinetul . intermediul buloanelor de ancoraj, se recomanda nglobarea bazei stlpului intr-o In acest caz de la baza stlpului.

18. Ce

de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi?

Grinzile cu inima plina de clasa 4 se verifica luand in considerare posibilitatea ca inima sa isi piarda local stabilitatea, adica sa voaleze.

(a)

(b) (c) Voalarea inimilor grinzilor la diferite solicitari: (a) compresiune; (b) incovoiere; (c) forfecare Fenomenul de voalare se produce atunci cand valorile tensiunilor ating valorile denumite critice:
Ed cr

Ed

cr

in care: - cr este rezistenta critica la compresiune - cr este rezistenta critica la forfecare Atunci cand inimila este supusa la solicitari complexe care produc eforturi unitare si , este necesar sa se ia in calcul si interactiunea lor (de exemplu interactiunea incovoire - forfecare, interactiunea incovoire - forfecare - local). Voalarea poate fi limitata sau inhibata daca se dispun rigidizari (rigidizari transversale, rigidizari longitudinale).

Structuri 19. Se da rigla unui cadru in forma unei grinzi cu zabrele de forma trapezoidala. Sa se prezinte o varianta de , schema geometrica si detalierea unui nod de talpa superioara si respectiv a unuia de talpa inferioara, in varianta sudata. Grinzile cu zabrele se pot deschidere, etc. In figura se sub diferite forme, in de o grinda trapezoidala cu diagonale si A , incarcari, .

B Daca barele ( , diagonale, ) se , atunci diagonalele si solidarizate cu de colt, ca in figura de mai jos: din doua corniere dispuse spate in spate i

Det. A

Det. B

20. Sa se prezinte sistemul de contravntuiri pentru o hala parter cu o singura deschidere si 5 travei, cu stlpi articulat la baza. necesitatea dispunerii sistemului de contravntuiri. Halele parter cu structura metalica pot fi realizate din cadre portal avnd grinzile prinse incastrat de stlpi si stlpii articulat la baza. In acest caz, stabilitatea pe di transversala este asigurata prin efectul de cadru. Pentru asigurarea pe longitudinala, se pot dispune contravntuiri verticale in . Pentru a asigura transmiterea incarcarilor orizontale de la la sistemul de contravntuiri din , se dispun contravntuiri in planul in traveile ce contravntuiri verticale.

Daca se dispun contravantuiri verticale si in cadrele de fronton pentru cresterea rigiditatii pe directie transversala, atunci se dispun contravantuiri in planul acoperisului care sa lege panourile contravantuite de pe cele doua frontoane (vezi figura de mai jos).