Sunteți pe pagina 1din 33

Laborator RRP

Tehnici de reconditionare prin metalizare

Student: Branzea Nicoleta Grupa: 642CB

Profesor univ.dr.ing:

Marius Gabriel Dumitru

Tehnici de reconditionare prin metalizare

Esena procedeului de metalizare const n pulverizare, ntr-un fel oarecare, a metalului topit, cu ajutorul unui jet de aer comprimat sau de gaz inert, n particule extrem de fine, cu diametrul ntre 0,010 i 0,015 mm, i n proiectarea lui cu o vitez mare (140 - 300 m/s) pe suprafaa special pregtit a piesei uzate sau deteriorate. Acest procedeu tehnologic este relativ nou i n comparaie cu alte procedee de recondiionare prin ncrcare cu metal prezint urmtoarele avantaje: permite aplicarea unui strat din orice fel de metal cu grosimi de la 0,01 mm pn la 10 mm; stratul de metal depus are o bun rezisten la uzur (de 2- 3 ori mai bun dect a piesei noi); metalul depus este tenace i are o mare porozitate capilar mbuntind frecarea lichid sau semilichid; n timpul metalizrii i dup aceasta, structura metalului de baz nu sufer nici o modificare; este economic i productiv n comparaie cu acoperirile galvanice. Metalizarea nu a cptat o rspndire suficient de mare, deoarece prezint i o serie de neajunsuri: stratul de metal depus are o slab aderen cu metalul de baz; n cazul pieselor cu clire superficial, se produce slbirea seciunii prin operaia de pregtire; are pierderi mari de metal de adaos (circa 50%). Procesul de metalizare const din: topirea materialului de aport (srm sau pulberi metalice), pulverizarea i proiectarea particulelor topite; fuzionarea materialului provenit din pulberi metalice. Fenomenele care se produc n timpul metalizrii snt arderi ale unor elemente metalice din materialul de aport, oxidri pariale, atomizri (pulverizri) n particule fine i deformri ale acestora la ancorarea lor pe pies.

Proprietile fizico-mecanice ale piesei bimetalice (materialul de baz i stratul de metal pulverizat termic) snt determinate de structura etapelor tehnologice succesive: pregtirea suprafeelor pentru aplicarea stratului superficial, depunerea stratului de material de aport i prelucrarea mecanic ulterioar a stratului depus. n funcie de procedeul de nclzire i topire a materialului de aport, metalizarea termic se clasific: cu arc electric; cu cureni de nalt frecven; cu jet de plasm; oxigaz (oxiacetilenic); hidrooxigen; prin detonare.

Procesul tehnologic de reparare a pieselor uzate prin metalizare se compune din trei operaii principale i anume: pregtirea suprafeei piesei; depunerea stratului de metal prin pulverizare; prelucrarea mecanic. a. Pregtirea suprafeei piesei pentru metalizare. Calitatea pregtirii suprafeei piesei este hotrtoare pentru aderena dintre metalul de baz i stratul ncrcat. Pentru a realiza o aderen durabil ntre metalul de baz al piesei i stratul de ncrcare, suprafaa piesei trebuie s satisfac urmtoarele cerine: pe suprafa nu trebuie s fie oxizi, ap, grsimi i alte impuriti; suprafaa trebuie s fie rugoas, pentru a i se mri aria i pentru a se mbunti condiiile de aderen a particulelor pulverizate cu metalul de baz. Pornind de la aceste cerine, procesul de pregtire a suprafeei piesei n vederea metalizrii trebuie s fie format din: degresarea i curirea pieselor; prelucrarea prealabil a suprafeei piesei uzate pentru a i se da o form geometric corect; crearea rugozitii.

Degresarea i curirea pieselor se fac prin metodele descrise la splarea pieselor. Prelucrarea prealabil este necesar pentru a i se da piesei cu suprafaa uzat forma geometric corect, precum i pentru asigurarea unei grosimi minime a stratului de ncrcare a piesei metalizate; aceast grosime depinde de diametrul piesei i este de obicei de 0,3 - 0,5 mm. Necesitatea pregtirii suprafeei piesei n vederea metalizrii, limiteaz folosirea procesului, n special pentru piesele care au coeficientul de siguran mic sau diametrul redus. Prelucrarea prealabil a pieselor pentru metalizare se face la strunguri universale, strunguri revolver, maini de frezat i alte maini. Cele mai rspndite metode de pregtire a suprafeei piesei n vederea metalizrii sunt : curirea prin sablare sau curirea cu alice fine; prelucrarea mecanic prin tierea unui filet ntrerupt sau a unui filet ntrerupt cu seciunea dreptunghiular care apoi se randalineaz; prelucrarea prin electroeroziune crend pe suprafaa piesei eroziuni adnci. Mai exist i alte metode de pregtire ca de pild: cere starea cu o dalt tocit, zimuirea etc. Dar n practic ele nu iau gsit o utilizare larg. Aderena cea mai bun (110 -130 kg/cm2) dintre stratul ncrcat i metalul de baz al piesei se obine dup prelucrarea mecanic, iar aderena cea mai mic (40 kg/cm2) la prelucrarea prin sablare; prelucrarea prin electroeroziune asigur rezisten cu o valoare mijlocie de 70 kg/cm2. Prelucrarea prin sablare sau curirea cu alice fine se folosete n special pentru crearea rugozitii pe suprafeele plane ale pieselor sau pe piese cu duritate superficial mare. La curirea prin sablare se folosete nisip de cuar (gruni duri, cu muchii ascuite, cu diametrul de 1,5 - 2,0 mm). Curirea se face n camere speciale de sablare. Pregtirea pentru metalizare a suprafeelor cilindrice se face prin executarea unui filet ntrerupt. Acest procedeu se folosete de obicei la piesele cu duritatea de cel mult 300 - 325 HB. Filetul ntrerupt se taie cu un cuit de oel rapid, ascuit la un unghi de 50-60 i cu o raz de racordare la vrf de 0,5-1,0 mm. Se recomanda urmtorul regim de filetare: viteza de achiere 25 - 35 m/min, avansul la o rotaie 0,3 0,4 mm i adncimea de achiere 0,5 - 0,6 mm. Suprafeele prelucrate, racordrile, gurile - care nu se metalizeaz - se protejeaz cu hrtie, carton sau tabl moale. 4

b. Depunerea stratului de metal topit prin pulverizare este un proces complex, nsoit de un ir de fenomene fizico-chimice. Particulele de metal topit de pe arcul electric ajung pe suprafaa piesei de baz la o temperatur nalt i n stare plastic fiind puternic mpinse de jetul de aer comprimat. Cnd lovesc suprafaa piesei, ele se deformeaz, se lipesc de pies i de particulele ce vin dup ele. n timpul zborului, particulele metalice se vor rci foarte puin deoarece au o vitez mare (circa 200 m/s) i durata de deplasare foarte scurt (0,003 0,005 s), ns imediat ce ader de pies suport o rcire intens. Astfel se explic temperatura foarte redus la care se nclzesc piesele metalizate, precum i posibilitatea de a acoperi cu metal pulverizat i piese nemetalice (lemn, marmur, gips etc.). n timpul topirii, particulele metalice se oxideaz puternic i se satureaz cu azot din aer. Datorit temperaturii ridicate a arcului electric, de circa 2400-2600C, o parte nsemnat a elementelor chimice ce intr n componena metalului pulverizat arde. De aceea, compoziia, macrostructura i proprietile mecanice ale stratului metalizat se deosebesc mult de compoziia i proprietile metalului din care au provenit (a srmei pentru metalizat). Stratul de metal depus prin metalizare are o culoare neagrruginie, iar dup prelucrare se prezint ca o suprafa mat cenuie, cu mici incluziuni (puncte negre) de oxizi. Aceasta se explic prin faptul c stratul metalizat reprezint o suprapunere aglomerat de particule metalice nvelite ntro pelicul de oxizi care provoac acestuia o mare porozitate, mpiedicnd contactul total ntre particule. De aceea, problema principal a reglrii procesului de metalizare const n alegerea unor regimuri de lucru (tensiune, intensitate, presiunea jetului de aer etc.) care s produc o oxidare minim i o ardere ct mai mic a elementelor de aliere (n special a carbonului). Factorii care influeneaz calitatea i aderena stratului de metal depus snt urmtorii: temperatura de topire a electrozilor (srmei); calitatea materialului de adaos; viteza de naintare a electrozilor (viteza de formare a picturilor de metal lichid); presiunea jetului de aer care condiioneaz mrimea i viteza particulelor metalice.

Temperatura de topire a electrozilor depinde de regimul de lucru al aparatului electric de metalizat. Intensitatea curentului variaz ntre 100 i 200 A, tensiunea arcului - ntre 20 i 55 V, iar temperatura de topire a particulelor atinge 2400-2600C. Calitatea materialelor de adaos. Materialul pentru electrozi cel mai des folosit este srma de oel cu coninut mare de carbn tip OSC (oel carbon de scule, cu 0,6-1,2%C). Cantitatea mare de carbon a metalului de adaos este necesar pentru a compensa pierderile prin oxidare ale carbonului n timpul topirii i al pulverizrii. Aceast pierdere reprezint 25-35% din coninutul total de carbon. Dar pentru a obine o aderen ct mai bun este necesar ca materialul de adaos s fie plastic (moale), adic s aib un coninut redus de carbon. Pentru a mbina aceste dou aspecte, la alegerea electrozilor, se va ine seama de natura i funciunile pe care le ndeplinete piesa respectiv, de duritatea superficial i de condiiile de lucru. Astfel, pentru piesele a cror suprafa necesit o rezisten crescut la uzur (n special fusurile arborilor) se impune folosirea unor materiale de adaos cu coninut bogat de carbon. La alegerea calitii electrozilor trebuie s se in seama de faptul c stratul metalizat va avea o duritate mai mare dect duritatea srmei din care a provenit, deoarece se produce rcirea rapid a particulelor n timpul pulverizrii, nsoit de o ecruisare prin lovire. Viteza de avansare a electrozilor trebuie s asigure stabilitatea arcului electric i n acelai timp s permit topirea uniform i omogen a metalului de adaos pentru ca acesta s fie apoi pulverizat n particule egale. Mrimea vitezei de avans a electrozilor influeneaz direct productivitatea aparatului de metalizat i a procedeului nsui i este cuprins ntre 2 i 6 m/min. Ea se stabilete n funcie de grosimea electrozilor, de presiunea aerului i de distana dintre arcul electric i piesa ce se metalizeaz. Aceast distan - pentru o bun aderen - trebuie meninut ntre l00 i 150 mm. Presiunea jetului de aer are o mare importan pentru obinerea unei metalizri de calitate. O presiune de aer mrit provoac micorarea dimensiunilor particulelor metalice (de la 0,4 mm pn la 0,005 mm) i mpingerea lor cu putere pe suprafaa metalului de baz. Pe de alt parte, n cazul unei presiuni sczute, se mrete oxidarea particulelor pulverizate i se obine o aderen nesatisfctoare. Pentru a se obine o aderen corespunztoare este necesar ca particulelor metalice s li se imprime o vitez de 150-200 m/s; aceast vitez se poate asigura cu aer la presiuni de lucru cuprinse ntre 4,5 i 6 kgf/cm2. Timpul necesar pentru metalizarea pieselor cilindrice se determin cu relaia : 6

Procesul tehnologic de metalizare a pieselor uzate se realizeaz cu ajutorul unor instalaii. Pentru lucrrile pregtitoare sau pentru cele de finisare a suprafeei metalizare se folosesc maini-unele (strunguri), maini de rectificat, polizoare etc. din cadrul seciei de prelucrri mecanice. Operaia de metalizare a unei piese cilindrice cuprinde urmtoarele faze: fixarea piesei (arborelui) n dispozitivul de antrenare ; rotirea piesei cu 30- 60 rot/min ; pulverizarea metalului pe suprafaa care se rotete. Aparatul de metalizare fiind fixat pe sania strungului care rotete piesa, va trimite jetul de aer cu metal topit perpendicular pe axa de rotaie a piesei, n acelai timp el se va deplasa de-a lungul axei piesei cu un avans de1,0-2,5 mm/rot. Metalizarea se execut pn se obine dimensiunea nominal plus adaosul de prelucrare, adic 0,40-.0,90 mm pe fiecare parte. Indiciul unei corecte alegeri a parametrilor metalizrii care s asigure depunerea unui strat omogen, aderent, avnd duritatea necesar este temperatura piesei. Ea nu trebuie s depeasc 60-70C deoarece altfel se creeaz zone de influen termic foarte periculoase pentru pies (canalele filetului vor deveni puncte de concentrare a tensiunilor i vor provoca ruperea arborelui). c. Prelucrarea mecanic. Dup operaia de metalizare se face prelucrarea mecanic de netezire prin achiere a suprafeelor piesei. Procedeele tehnologice i regimurile de lucru snt cele pentru prelucrrile obinuite. Astfel, n cazul metalizrii suprafeelor rotunde, degroarea manonului 7

metalizat se face prin strunjire cu cuite nzestrate cu plcue de metal dur Viteza de achiere se ia de 15-20 m/min, avansul de 0,20- 0,25 mm/rot, iar adncimea de achiere de 0,4-0,5 mm. Finisarea suprafeei se execut prin rectificare cu pietre din carburi de siliciu cu granulaie medie (46-48 uniti).

Metalizarea cu arc electric

Procedeul a fost inventat in 1914 de Schoop in colaborare cu Bauerlin. In procesul de pulverizare cu arc electric, doua sarme conductibile electric, sunt topite cu ajutorul unui arc electric. Materialul topit este atomizat cu un jet de aer comprimat si proiectat catre suprafata substratului (piesa de metalizat). Particulele topite, la impactul cu substratul, se vor solidifica rapid pentru a forma o acoperire. Acest proces de pulverizare cu arc realizat in mod corect este numit proces rece deoarece suprafata substratului poate fi mentinuta la temperatura scazuta in timpul procesului evitand deteriorarea, schimbari metalurgice si deformari geometrice ale substratului. Acoperirile obtinute cu arc electric sunt mai dense si mai puternice (aderente) decat echivalentul lor obtinute prin procesul de combustie, costuri scazute de functionare, rate ridicate de eficienta, toate acestea fac procesul foarte competitiv in acoperirea suprafetelor mari. Dezavantajul procesului este ca nu poate preincalzi substratul (este nevoie de o alta sursa) si foloseste numai sarme cu conductibilitate electrica.

Diagrama schematica a procesului de pulverizare (metalizare) termica cu arc electric

Principiul de operare Sistemul HVAF-ARC (viteza ridicata aer combustibil-arc) produce acoperiri dense si fin structurate din sarma. Pistolul TSR300H foloseste un arc electric pentru topirea sarmei si un jet aer-combustibil (propan, propilena, GPL) supersonic pentru atomizarea metalului topit si accelararea particulelor fine rezultate. Capul de pulverizare contine o camera de combustie toroidala, cu o insertie catalitica din ceramica pentru a stabiliza arderea, unde are loc arderea propilenei. Gazele de ardere formeaza un jet supersonic lipsit de oxigen (nu oxideaza metalul topit) directionat spre zona arcului electric. Metalul topit, rezultat in arcul electric format intre cele doua sarme, este atomizat si accelarat spre un substrat (piesa) unde se depune si se raceste rapid formand acoperirea.

Aici puteti vedea: http://www.youtube.com/watch?v=oQ9pjivjgDo http://www.youtube.com/watch?v=5qO2qcpu7cM

Metalizare cu jet supersonic cu metal

Jet supersonic din gaze de ardere

Durificare prin metalizare in arc electric cu 40Cr130 a unui cilindru hidraulic presa (inlocuieste cromarea)

10

http://www.youtube.com/watch?v=_LpbG9UZrV4 http://www.youtube.com/watch?v=pnf5nxaAbeY

Microstructura depunerilor in arc electric

Strat pulverizat in arc electric din doua sarme diferite pseudoaliaj: otel 13Cr / bronz aluminiu http://www.gordonengland.co.uk/

11

Metalizari rezistente cu porozitate redusa Acoperirile dense si foarte fin structurate se obtin datorita atomizarii in particule extrem de fine a sarmelor topite (0.002 mm), accelararii la viteze foarte mari a particulelor metalice si protectiei la oxidare. Modelul de pistol TSR300H depune diferite sarme tubulare sau din aliaje, rezultand acoperiri foarte dure (> 60 HRC) cu rezistenta crescuta la uzura de eroziune si abraziune. Aceste acoperiri inlocuiesc cromarea dura in multe aplicatii industriale.

12

Metalizare HVAF-ARC TSR300H

ZINCARE, CROMARE, CUPRARE, DURIFICARE SUPRAFETE, MOLIBDENARE, STANARE etc, sunt principalele aplicatii ale procesului de pulverizare termica in arc electric. Metalizarea cu zinc

13

Avantajele metalizarii cu arc electric Procesul de metalizare cu arc electric este caracterizat prin eficienta deosebita, datorata n principal, reducerii numarului de operatii de pregatire pentru suprafata, premergatoare aplicarii zincului. Utiliznd metalizarea cu arc electric, se reduc costurile de operare, fiind necesara

14

doar sablarea n prealabil a suprafetei, renuntnd astfel la spalarea, degresarea, uscarea suprafetei.

Costuri scazute de functionare Eficienta ridicata Posibilitatea zincarii reperelor mari. Nu exista limita de marime pentru repere. Suprafata reperului zincat este mentinuta la o temperatura scazuta n timpul procesului, evitnd astfel, o posibila deteriorare, schimbari metalurgice si deformari geometrice ale materialului.

Tubulaturile etanse pot fi metalizate fara riscul de a exploda. Procesul nu este limitat doar la utilizarea zincului. Materialul de acoperire se poate alege n functie de aplicatia dorita, putnd aplica orice material conductiv ce poate fi tras n srme.

Stratul acoperirii poate varia n functie de necesitati, oferind astfel o protectie suplimentara pe suprafetele critice.

Reperele pot fi procesate la fata locului, fara a necesita mutarea acestora ntr-un loc special amenajat.

Aplicatii ale metalizarii cu arc electric si gaze combustibile


Protejarea anticoroziva cu zinc si aluminiu; Reconditionarea sau conditionarea arborilor cotiti; Reconditionarea lagarelor; Metalizarea inelelor de piston; Metalizarea cilindrilor de laminor; Metalizarea capetelor de condensator; Realizarea de matrite pentru mase plastice si materiale neferoase; Reconditionarea camasilor de rulmenti; Reconditionarea valturilor din industria tipografica; Cuprari, nichelari, cromari dure, etc; Protejarea pieselor de otel sau fonta la temperaturi ridicate; 15

Metalizarea anti-scnteie a crligului de macara; Metalizari decorative; Metalizarea cilindrilor hidraulici.

http://www.youtube.com/watch?gl=SG&feature=related&hl=en-GB&v=c_8akBHg7mk

Metalizarea cu sarma in flacara oxi-gaz


http://www.plasmajet.ro/ro/content/metalizarea-cu-sarma

16

Procesul de metalizare cu sarma in flacara de combustie

Metalizare cu sarma in flacara oxi-gaz: schema procesului

Instalatia completa de metalizare in flacara cu sarma Este cel mai vechi procedeu de pulverizare termica, a fost inventat in 1910 de elvetianul Schoop. Procesul are la baza pulverizarea unui metal sub forma de sarma, topit intr-o flacara oxiacetilenica. Pulverizarea se face cu un jet de aer comprimat. Spray-ul, format din picaturi fine de metal topit, ajunge pe substratul pregatit (piesa metalica) unde se raceste rapid formand o acoperire. Acest proces realizat in mod corect se numeste proces rece deoarece temperatura substratului 17

poate fi mentinuta la valori scazute (100 150 grade C) pe durata procesului de metalizare, evitand modificarile structurale sau de forma ale substratului. Procesul se foloseste si in prezent pentru acoperiri anticorozive cu zinc, aluminiu, staniu pentru depunere de compozitie pe lagare de alunecare (cuzineti), pentru depunere de cupru, alama, bronz etc pe fonte cu grafit sau inoxuri austenitice si nu in ultimul rand pentru metalizare cu sarme din aliaje dure pe baza de crom, nichel, molibden etc.

Instalatie Metco 10 E

Microstructura acoperirilor din sarma prin combustie

18

http://www.plasmajet.ro/ro/content/procesul-de-pulverizare-termica-de-combustie-cu-pulbere

Metalizare LVOF(procesul de pulverizare trmica de combustie cu pulbere)

Pulverizare termica cu pulbere in flacara de combustie cu viteza scazuta

Metalizare oxiacetilenica cu pulbere - schematic 19

Acest proces este cunoscut si sub numele de LVOF (proces oxigen-combustibil de viteza scazuta), a fost inventat in anul 1930 de Fritz Schori. In principal acest proces consta in pulverizarea unui material topit pe o suprafata pentru a obtine o acoperire.

Instalatie de metalizare Metco 6P

20

Materialul sub forma de pulbere este topit intr-o flacara (oxiacetilenica sau alt combustibil) pentru a forma un spray fin. Cand spray-ul ajunge la suprafata pregatita a unui material substrat, picaturile fine topite se solidifica rapid formand acoperirea . Procesul de metalizare in flacara realizat corect este denumit proces rece deoarece temperatura substratului este mentinuta scazuta pe durata metalizarii evitand deformari, schimbari de structura etc. Exista pulberi metalice de fuziune care dupa operatia de pulverizare sunt fuzionate de substrat cu o torta (oxiacetilenica) sau in cuptor la 1040 -1100 grade C rezultand un strat cu legatura metalurgica si lipsit de porozitate. Acesta nu este considerat un proces rece. Microstructura depunerilor din pulberi prin pulverizarea termica de combustie

Microstructura acoperiri prin combustie a pulberii de bronz aluminio http://www.gordonengland.co.uk/

21

Metalizare cu pulbere a unui ax concasor din industria cimentului

Reconditionare prin metalizare cu pulbere a unei carcase din fonta din industria energetic

22

Metalizare in jet de plasma atmosferica

Reprezentarea schematica a procesului de metalizare in jet de plasma. Procesul de metalizare cu plasma are la baza pulverizarea unui material (pulbere ceramica, metalica, etc) topit in jetul de plasma pe un suport pentru a obtine o acoperire. Procedeul a fost inventat in 1920 de H. Gerdien in Germania. Sistemele comerciale au aparut dupa 1950. Materialul sub forma de pulbere este injectat in jetul de plasma care are o temperatura foarte ridicata 10.000-16.000 grade C si peste 3000 m/s. In jet pulberea este incalzita rapid si accelarata la viteze peste 600 m/s.. Pulberea ajunsa la punctul de inmuiere este proiectata pe substrat unde se raceste brusc formand acoperirea. http://www.youtube.com/watch?v=7I-an8kDIdU http://www.youtube.com/watch?v=pvm4R2wBjvA http://www.youtube.com/watch?v=W0-V6lmaMfs

23

Metalizare in jet de plasma cu pulbere nanometrica de ZrO2-8%Y2O3 pe o galeria de evacuare auto

24

Microstructura depunerii de ZrO2-8Y2O3 Acest procedeu realizat corect este numit Proces rece deoarece temperatura materialului substrat poate fi mentinuta scazuta in timpul procesului evitandu-se deformarile, schimbarile metalurgice, sau distorsiunile in substrat. Pistolul de metalizare in plasma este compus dintr-un anod de cupru si un catod de wolfram, ambele fiind racite cu apa. Gazul de plasma curge in jurul catodului si prin anod care are forma unei diuze. Plasma este initiata printr-o descarcare sub tensiune mare (>10.000 V), ducand la ionizarea locala a gazului de plasma care devine bun conducator electric pentru un arc de curent continuu ce se formeaza intre catod si anod. La trecerea prin arcul electric gazul se disociaza si se ionizeaza formand plasma. La iesire din diuza ionii se recombina cedand energia absorbita intr-un timp foarte scurt, ceea ce duce la formarea unui jet de plasma foarte fierbinte. In acest jet este injectata pulberea dintr-un dozator. Pulberea este imediat incalzita pana la punctul de inmuiere si accelarata pe distanta de pulverizare 25 -150 mm la 450 - 650 m/s. Procesul de metalizare in plasma este folosit cel mai adesea in conditii atmosferice normale avand denumirea APS. Se practica si metalizarea in camere vacumate in care s-a introdus un gaz de protectie la presiune scazuta, procesul numindu-se VPS sau LPPS. Metalizarea in jet de plasma are avantajul ca poate folosi materiale cu punct de topire foarte ridicat cum ar fi refractarele sau ceramicele. Procesele de combustie (AC-HVAF, HVOF) nu pot depune aceste tipuri de materiale.

25

Metalizare prin electroscanteie

Procedeul este cunoscut si sub denumirea de Electro-Spark Deposition (ESD) - depunere prin scanteie electrica, a fost dezvoltat in ultimii 15 ani si este mai putin cunoscut. Procesul ESD utilizeaza energia stocata in condensatori pe care o transfera la un electrod consumabil din: carburi (de W, Ti, Cr etc), otel inoxidabil, inconel, aluminiu etc., pentu o durata foarte scurta de 1/ 1000 secunde. Temperatura scanteii la varful electrodului este intre 8.000 si 25.000 grade C, materialul (electrodul) ionizat este transferat la suprafata substratului, producand un aliaj cu acesta si o depunere peste interfata aliata electrod substrat. Stratul depus are o aderenta metalurgica pe substratul impregnat sau aliat cu materialul electrodului. Impregnarea se realizeaza mai ales atunci cand electrodul este o carbura (WC, TiC) Echipamentul pentru ESD are o greutate de 25-30 kg, este usor de folosit si permite aplicatii in-situ (portabil). In timpul depunerii prin ESD, substratul nu se incalzeste.

26

Caracteristicile stratului depus sunt controlate din parametrii procesului: energia scanteii, tensiunea, durata scanteii, inductanta, frecventa, temperatura, numarul de treceri, forta de apasare, viteza etc. Pe substrat se depune un strat cu o grosime de 0,03 -0,17 mm si o aliere in substrat, sau impregnare, pe o adancime de 0.03 mm. Metalizarea ESD se aplica pentru: http://www.youtube.com/watch?v=SDMGbkmQ2WM - rezistenta la uzura de toate tipurile

Bordul de atac al paletelor se durifica prin depunere de carbura de wolfram (WC)

27

Domenii de utilizare ale metalizarii

Metalizarea este folosita in toate ramurile industriale Lagare de alunecare - cuzineti Acoperirile obtinute prin pulverizare termica pentru suprafete moi de alunecare, permit inglobarea particulelor abrazive si deformarea cauzata de aliniamente nepotrivite. Aceste acoperiri necesita lubrefiere si trebuie sa fie ieftine deoarece se uzeaza in zona de contact. Unele acoperiri sunt poroase si au avantajul ca porii functioneaza ca rezervoare de lubrefiant. Cele mai uzuale metalizari pentru lagare de alunecare moi, sunt cele pe baza de bronz de aluminiu, bronz fosforos, argint grafitat, babbitt (YSn88), bronz-polimer composit etc. Acoperirile obtinute prin pulverizare termica pentru suprafete dure de alunecare, au o rezistenta ridicata la uzura. Lagarele dure sunt folosite acolo unde nu este necesara inglobarea particulelor abrazive si autoalinierea, iar lubrefierea este putin importanta. Natura straturilor depuse prin metalizare, produce beneficii in plus fata de materialele laminate sau turnate, datorita porozitatii care actioneaza ca rezervor de lubrefiant si naturii composite a oxizilor inclusi in fazele amorfe ce duc la cresterea rezistentei la uzura. Desi au o macroduritate mai mica decat laminatele si turnatele, straturile obtinute prin metalizare sunt mai rezistente la uzura. Cele mai folosite metalizari, in cazul lagarelor dure, sunt pe baza de cermeti precum carburile de wolfram cobalt 28

sau crom-nichel/crom, oxizi ceramici precum cel de crom, cel de aluminiu sau titan, molibden si aliaje diferite de fier, nichel, crom si cobalt . Inlocuire cromare dura Cromarea dura (obtinuta prin electrodepunere) are neajunsuri cum ar fi: grosime maxima a stratului 0,1 mm, duritate limitata 600 - 650 HV, electrolitii sunt puternic poluanti. Pe plan mondial, acolo unde calculele economice o permit, electrocromarea a fost inlocuita cu depunerea de tip HVAF sau HVOF a pulberilor WC-Co-Cr 86-10-4. Straturile pot atinge grosimi de ordinul milimetrilor, duritati > 1000 HV si o aderenta superioara electrocromarii.

Electrozi de impamantare - cuprare Otelul sub forma de bara, platbanda etc, poate fi acoperit cu un strat gros din cupru pur. Reperul obtinut are conductibilitatea electrica a cuprului si rezistenta mecanica a oteluli. Grosimea stratului de cupru depus pe otel, poate fi de ordinul milimetrilor. Acoperiri rezistente la abraziune Ideal ar fi ca straturile depuse prin metalizare pentru rezistenta la abraziune sa aiba o duritate superioara suprafetei cu care vine in contact sau particulelor abrazive ce o uzeaza. Acoperirile folosite sunt cele din carburi de wolfram-cobalt (pana la 540 grade C), carburi de crom-nichel-crom (pana la 850 grade C), stellitarea cu diferite tipuri de stellite (900 grade C), oxizi ceramici precum cel de crom si aluminiu, aliaje autofuzionante (Ni-Cr-B-Si) si diferite alte aliaje dure. Acoperiri rezistente la eroziune Alegerea acoperirilor rezistente la uzura prin eroziune se face in functie de severitatea si tipul eroziunii. Pentru o eroziune severa prin lovire sub un unghi mic de atac, unde uzura este asemanatoare cu cea de abraziune, sunt necesare acoperiri cu duritate mare. Pentru unghiuri mari de lovire, in jur de 90 grade, mai importanta devine tenacitatea acoperirii. 29

Pentru cavitatie si lovire cu lichide in general, este necesara o suprafata cu rezistenta ridicata la oboseala. Cele mai uzuale straturi rezistente la eroziune se obtin din carburi, aliaje cu baza cobalt (stellite), aliaje autofuzionabile, oxizi ceramici, aliaje diferite, aliaje neferoase, monel etc. Aliajele polimer tip PTFE, cu un coeficient de frecare foarte scazut, sunt adesea folosite. Acoperiri rezistente la coroziune Pulverizarea trmica este des folosita in protectia anticoroziva a materialelor. Acoperirile rezistente la coroziune obtinute prin pulverizare termica se impart in trei grupe principale: - acoperiri anodice - acoperiri catodice - acoperiri neutre Acoperirile anodice pentru protectia aliajelor fierului sunt aproape in totalitate acoperiri cu Zn si Al sau aliajele lor. ZINCAREA Zincarea prin pulverizare termica poate fi facuta in flacara sau arc electric, un proces simplu si deosebit de eficient. Aceste straturi functioneaza ca anod si sunt de sacrificiu, sunt exceptional de rezistente in conditii severe de coroziune putand rezista pana la 50 ani fara alta intretinere. Aluminiul este cel mai eficient in protectia otelului din structurile metalice ce functioneaza sau sunt expuse la apa de mare. Acoperirile catodice contin un metal care este catod in raport cu substratul. Acoperirile cu nichel sau otel inoxidabil sunt catozi in raport cu otelul obisnuit pe care il protejaza cu succes. Procedeul de pulverizare termica permite aplicarea de straturi din materiale exotice precum tantal pentru medii extrem de corozive. In aceste cazuri de protectii este necesara ermetizarea straturilor depuse (inchiderea porilor) pentru a impiedica accesul mediului coroziv la substratul protejat. 30

Sunt preferate procesele care dau cele mai dense acoperiri ( HVAF, HVOF, plasma si acoperiri fuzionabile). Acoperirile mai groase dau o protectie mai buna decat cele subtiri. Acoperirile neutre precum cele ceramice pe baza de oxid de crom sau aluminiu asigura o protectie excelenta la coroziune in aproape toate mediile izoland substratul de mediu. In general un material neutru nu va accelara coroziunea materialului de baza chiar daca acoperirea este penetrabila (poroasa), dar trebuie evitata corodarea substratului pentru a evita exfolirea. Este recomandata ermetizarea acoperirii. Sculele si matritele acoperite prin pulverizare termica au un cost semnificativ influentat de aceasta operatie. Gratie unei investitii consistente, folosind pulverizarea termica, durata de viata a matritelor si sculelor acoperite duce la o perioada de folosire indelungata in comparatie cu cele neacoperite. Materialele de acoperire care maresc durata de functionare a matritelor, includ materialele cu rezistenta ridicata la uzura in conditii de temperatura si mediu agresiv chimic. Refacerea geometriei (Restaurarea) pieselor uzate sau gresite in timpul prelucrarilor mecanice este o aplicatie curenta pentru pulverizarea termica. Beneficiile sunt: costuri scazute, performante ingineresti crescute si/sau marirea duratei de folosire. In plus fata de aplicatiile originale, acoperirile prin pulverizare termica folosite pentru repararea reperelor uzate, ca de exemplu lagarelor subdimensionate, role de tipografie etc, sunt un mod rapid si economic pentru refacerea dimensiunilor. Acoperirile dielectrice, realizate prin pulverizarea termica a pulberilor ceramice, sunt cele mai des folosite in industria aerospatiala, industria electronica, industria energetica (centrale eoliene) si a automobilelor. Oxidul de aluminiu depus in jet de plasma realizeaza o acoperire densa care este capabila sa reziste la mii de volti in functie de grosimea acoperirii. Acoperirile de emisie folosesc o matrice impregnata cu un agent de eliberare (antilipire) pe baza de teflon sau silicon. Aceste straturi antilipire sunt folosite in industria cauciucului, adezivilor, plasticului sau produselor alimentare.

31

Acoperirile de tractiune sunt folosite pe rolele de tiparire sau in industria hartiei pentru a apuca sau alimenta hartia. Deoarece tractiunea acoperirii depinde substantial de rugozitatea suprafetei sale, aproape orice material poate fi utilizat pentru a realiza o suprafata de tractiune. Totusi in majoritatea cazurilor unde este recomandata o astfel de acoperire, este prezenta in mare masura si uzura si de aceea cele mai bune acoperiri sunt pe baza de carburi sau aliaje de nichel.

Bibliografie: http://library.utm.md/lucrari/Tipografia/2008/68/Reconditionarea_pieselor_auto_DS.pdf http://www.scribd.com/doc/17429314/Metode-de-Repatatii-Proiect-Complet http://ro.wikipedia.org/wiki/Metalizare http://www.plasmajet.ro/ro/content/metalizarea-cu-sarma http://www.plasmajet.ro/ro/content/procesul-de-pulverizare-termica-de-combustie-cu-pulbere http://www.gordonengland.co.uk/ http://www.youtube.com/watch?v=oQ9pjivjgDo http://www.youtube.com/watch?v=5qO2qcpu7cM

32

http://www.youtube.com/watch?v=_LpbG9UZrV4 http://www.youtube.com/watch?v=pnf5nxaAbeY http://www.youtube.com/results?search_type=&search_query=Plasma+Jet+Romania&gl=US&h l=uk http://www.youtube.com/watch?gl=SG&feature=related&hl=en-GB&v=c_8akBHg7mk http://www.messer.ro/Messer_in_Romania/Castolin_Eutectic/index.html

33