,

Partea a cincea

iNTRETINERE SICONSOLIOARI . .
' .

XXVII .. Defecte si cauzele lor

1. Defecte constatate Ia receptia

Iucrarilor

Co ns tructiile metalice au <lynn taj ul ca piesele lor, in maj orita Lea caz u ri[or, sin t ncacoperitcsi po t fi user con t relate, Slut caz uri dud piese p use in opera prez in Ui. abateri de execu ~ie sa II de montaj, fata de prevederile proiectului, abateri care pot micsora capacitatea de rez.istenta a constructiei sau pot produce greuta·ti in exploatare. Uncle defecte nu prez inta aparent dezavantaje gruye; eu timpul iusa, in exploatare, cle se pot amplifica, sau pot .a vea inn uen te defa vorahile asu pra comp ortarii constructiei, Receptiona rea co nstructiilor metal ice are in tre altele scopul de a conJ. rola dac 5. executia si montaj III eo nstructiilo r s-au Iacu t ell respcctarea pres-crip tiilor tehnice ~i dad lin sint abateri mai m ari decit cele admise. Cu ocazia reccptionarii constructiei metalice trehuie controlate cu atentie deosebit a : - cotele in plan ~i in elevatie ; ill mod deosebit t rcbuie sa se controleze eorele grinzilor eailor de rulare, cotelc legate de pozitia unor gabarite de 1i.bera circulatie sal! de asezarc a uuor instalatii , vcrticalitatea elementelor structurii .'ii asezarea lor in planul struet urii , legaturile dintre elem ente, lmbinari si prinderi ; 0 a terrtie deosehita trebuie data prinderilor stflpilor de fu ucla ~ic, p rinderilor din tre elementele care alcatuiesc structurile principale de rezistenta, legarii grinzilor cailor de rula re de stflpi etc; - asezarea diferitelor contrav intuiri, portals, grinzi de frinare, prinderea lor si montarea barelor acestora, care trebuie Hicuta H'iri'i indoituri ~i farli sageij mari, care le-a r impiedica sa intre in actiune., - vopsirea tu turor elementelor constructiei ~i ill special a acelor patti care se re vopsesc greu in exploatare sau care stnt expuse mal. mult coroziu.nii. La verif'icarea unei constructii trebuie data importanta euvenita difcritelor parti din canstructie ; trebuie sa se cerceteze insa in prirnul rind acele clemente la care defectele pot avea consecinte gra\·e. Mentionarea unor anumite lucrari care trebuie privite cu 0 atentie deosebita are nurn ai scopul de a da 0 imagine asupra organiz arii lucrarilor de verilicare. Slut detecte sau ahateri la piese san in locuri de midi importanta care pot avea co nsecinte locale, dar grave : nici acestea nu trebuie sa scape controlului.

5*M4L

:z

,.

342

L>;;TRETINERE

sr CONSOLIDARI

V crilicarile si can trolul excel! tiei, Iacu l.c In tirup ul cxecu \iei in II z iu [f :;;i in timpul montajului, de catre delegati ai be neficiarului sal! de se rviciul de control intern al execul.a utului trebuie co nsem natc in procese-verbale, cu rueutiouarea abaterrlor admise. rlaca au e xtst at. Cornisia de reccptic tre buie "ins5 sa consta te clad aceste verif'icari s-au Iacu t. si sa ap rC'ci ~zem asura in care ele corcspund conditiilor tehnice cerut e. " De aceea, este re.comandabil ea la 0 constructie ~i in special la coust ru ctiilc mai imp ort an tc, s5 se intocmeaSc1! u n dosar, en re sa cupriuda IIrill {\toarele piese : - planurile de excel! tic ~i de montuj, in care S~\ SE' treaca toate m odiIicarilc care all iute rveuit la exccu tic :;;i la mont aj, <.:11 j ust ifica rca adrn iterii lor; - procesele vcrhale de receptionare sau de control intern, lncheiate Ia uz ina ina inte de Iivrarea constructiei : - certificatele de calitate pentru m aterialele din care S-3U cunfectio nat, elern entele cons t ructie i, ell m ~i pen tru electrozi, nituri si ~Llru buri ; - procesele verbale ale controlului faCll till tim p ul rnont aj ului, Dosa rul, cornpletat :,;i ell constatarile tehniee ale comisiei de recep \i(:', ranrine ca un document care arata cum s-a cxecutat in realitate co nst rucfia si care stnt cwntualelcaba teri, .. care trebuie ohserv ate a tent in tirnpul e xploatarii ei. De asernenea, dac.i m ai t.irz iu se ivesc uncle def'ecte san s iut. necesare consolidiiri ori translormiiri, exist a clemente pe baza carora sc pot face usor proiectele necesare. Dclectele care se pot coustata en ocaz ia con l rolului executici, <11 m ontajului ~i I'll Tecep tioniirii unei coustructii mctalice slut va riate, Delee tele cele mai ohisnuite sint date. in continnare. Defecleie de sudare slnt defecte frecvente (are constau in arderea materialului la m arginea cordonului de sudura, nepatrunderea sudurii, Iisuri ~i dimensiuni rnai mici Ia la\imea ~i mai ales la lungimea cordoanelor de sudurii. U neori nu se cu fa ta sudura de .zgul'il si se vopseste peste aceas ta, ceea ce 'da 0 impresie gre')itil asupra dimensiunilor sudurii. Un defect grav este nesudarea l'i"idiicinii sudurilor executate in V. Pot cxista ')i defectc interne, ell nepatrunderi, lipsa de legatnra, pori etc. La sudarea unor clemente se praduc riisUciri sail curhari, din cauza aplicarii unei tehnologii de su dare necorespu nz atcare, care Iac piesa improprie sau ii reduc din calitate. Daca In sudare nu se pastreaza 0 or dine corecta in executareasu durilor, apar stiiri de eforturi mari, care due In fi-· surarea sudurilor im cdiat sau mai tirziu, dupa u n limp oarecare de exploatare. Alte def'ecte gru\'c stnt lipsurile ~i sa nturile de In i'neeputul ')i de 11'1 sf irsitu l cordoanelor de sudura, m ai ales in cazul clementelor de constructie supuse la incarcari dinamice. Calitatea matcrialului depus poa te s~ tlll corespunda calitatii materialului pieselor. La Lmbiniirile nituite, m ai ales la cell' ell diamet re de 23 rum ~i maj m ari, gaurile pot fi insuficient umplu te sau niturile pot Ii hatute in g5.ur], insuf'icient curat ate. Este important, m ai ales In constructiile en solicitiiri

DEFECTE $I CAUZELE LOR

343

mari, ca piesele sa aiba m arginile gaurilor racordate at.it In capul existent dt lji Ia eel format la hatere. Lipsa acestor racor dari produce concentrari de efurturi marl la legatura tijei nitului cu capul si provoaca retezarea capului III t impul exploatarii. Alte def'ecte curente slut lipsa de stringere a pachetului de piese, capete incomplete sau deplasate ~i eli unele goluri intre acestea ~i piese. Elcmentclc uzinate au u neori abateri in ceca ce priveste dime nsiunile sectiunilor. , La monia] ul consiruciiilor meialice se pot face greseli, diu care unele pot influenta cotcle de a nsam blu san cotele locale ale constructiei, iar altele rezis ten \a si stabili tatea elemcntelo r constructiei, Prill asezarea gre~itf\ a st ilpilo r fa\;ii de pozitia din planuri pot rez ulta gl'cu Uqi In asezarea rectilinic si 101 cota necesara a uucr clemente, cum .sint~illele eriiloI' podurilor rulante, sau nu se ponte asigura deschiderea corecta pentru podurile rula n te. Este posibil din aceeasi ca uz a ca elernentele .st ilpilor s5 intre in ga ba ritul de clrculatie al podurilor rula nte sau sa reduca neadmisibil intervalul de siguranta. Greseli f'recvente se pot produce Ia Iixarea sUlpilor de Iundatii prin huloane de ancoraj, din cauza dep lasarii acestora 'In turnarea Iundatiilor, In unele caz uri tija hulnanelor de ancoraj nu riim ine suiicient in atarri pen tru insurubarea com pletii: a piulitoi norm ale ~i a cclei de sigurantii. Aceste defecte trebuie constatate imediat prin controlul eicctuat In timpul m ontajulni :;;i remcdiatc inainte de a se trece Ia definiti'\':}rca mo ntaj ului. Clnd 5C mouteaza stilpii inainte ~i apoi se ridica fermele, este posibil en din abateri de a:;;ezare a st ilpilor si din ahateri la lungimile fermelor, .aces tea 5ii nu mai reazeme suficient pe scaunele prevazute in acest scop, J 11 troducerea l! nor placi de compensa rc groase intre guseul fermei ~i st ilp in ra u tate:;; te condi tine de I ucru ale lmbinfirii fermei ell s tllpul tii face ca reactiu Ilea fermei sa fie tru nsmisa de suruhurile irnbina rii, care slut de obicei hru te; accasta nu se poate realize Insa decit ell deforma tii plastice, u neori neadmisibile in imhinare. Alteori, gaurile elementelor care se imbina Ill! mai corespund :;;i se Hirgesc sal! se dau altele no! cu flac'iira oxia'cetilenid't, ceca ce este inadmisibil. Sint ~i cazuri cind, din cauza nepotrivirilnr, f'ermele se asaz a dez axat fata de st ilp, fapt care ill uncle cazuri poate duce la solici fa ri dez av a ntaj oase. Din lipsa u nei verificiiri a elementelor inainte de ridicare :;;i mo ntare, u nele bare ram in ell def'crrn atii sail slut strimbe ceca ce, pe llnga aspectul neplacut, duce la intra rea in actiune a aces tor hare cu lut.irziere, dad sint intinse, sau Iavorizeaza flambajul lor daca slnt comp rimatc. Neatentia Ia manta rea panelor~i aeon tra vintuirilor ponte provoca asez area Iermelor inelina t 1'ata de verticals sa u ell talpile curbate in plan. Aceste aha teri trehuie constatate :;;i corecta te in timpul In care se face montaj ul, deoa rece corcctarea lor este Ioarte grcu de Iacut mai LIrz iu. Panele acoperisutui se monteazji adesea cu siigeti in pIa nul invelitorii, fie din cauza ordinii gresite de asezare a clem cntelor de invelitoare, fie din faptul d. tirantii, p revaz u ~i uneori pentru aucora rca panelor, nu se lntirid

344

INTRE,Tl1"-lERE :;;1 COl\:SOLlDARI

suficient ; unele delormatii s int produse de ahaterile la dimensiunile pa nclor, care sint mai lungi sau m ai scurte, Contraoiniuirite in llelitorii, ale peretilor,ale st.ilpilor, pot prezenta de asemeuea grescli de montaj; barele contravtutuirilor nu sc intind biue, slut lasate ell sageti m ari sau Slut indoite ; in asernenea situatii, co ntra vintuirile nu mai sint suficient de eficace, 0 greseala, care se face la rnontarea contra v lntuirilor p rinse ell suruhuri, consta in m iirirea gaurilor in gusce san in bare, din cauza nepotrivirilor de montaj; datorita acestei situa tii, barele se incarca eli eforturi foarte reduse, pina cind se stabileste ('011tactul tijelor suruburilor, iar cousecinta este m arirea def ormatiilor COIlstru ctiei, Griruile ciiilor de tulare pot prezenta clefecte de m ontaj u neori grave. Asezarea gresita III plan ca pozitie sau en fringeri duce la pozi Iii deplasate ale sinei de rulare, en exce ntricitati fa ~i'! de inim a si provcaca efo rluri suplime ntare in grinzi ~i mai ales 111 su durile de prmdere a talpii de inim a, Este neadrnisibila de asernenea asez.area acestora inclinat faFl de verticala. Alte abateri consta u in a~ezarea nep aralela a grinzilor celor dona cai din. aceeasi deschidere sau la alte cote dedt cele din prciect, rezult.lud dill acestea greuta ti in fn nctionare a pod ului ~i chiar reducerea gaharitului de circulatie. Grinzile cailor de tulare ale podurilor rulante mai pot prezenta def'ecte de prindere intre inimii ~i t5.1pi, devieri rata de planul vertical, inclinari si curbari ale Hilpilor peste limitele admise. Im biniiril« 1i prittderile sint. partite care prez int a des defecte. Dcsr-ori imbiniirile sau prinderile nu se execu ta ell. in project, nu se pun t.oate uiturile .0;;1uruburile s sau nu se sudeaz a eordoanele ell dirnensiunile prev azute. Din cauza unor ahateri de a=,;ezare sa u taiere la iungime a pieselor, 11 U ram ine Ioc suficient pentru dezvoltarca neeesara a prinderii. Pentru a rcmedia acest defect, Ill. rnontaj se introduc piese suplimentare, se u$aza cordoanele de sudura in alt mod, Ii se modifies dimensiunile, astfel di se poate aj unge la prinderi dezaxate sa II Ill. prinderi ell piese intermediare, care sWbesc prinderea, Este Ioarte 'impurtant ell. ordinea de executie a unor imhinari sa fie respectata riguros, pentru a nu se modifica distrihu tia eforturilor in structura metalica, Aceasta nu poate fi constatata declt in timpul montaj ului .;;i cornisia de receptie trehuie sa se asigure di. executia a Iost, bine facuUi eerind procesele verbale de constatare, In rnulte eazuri, in special in locurile unde haterea niturilor Ill. montaj se executa greu, se 10Iocuiesc niturile cu su rub uri ; aceasta lnlocuire ponte fi uneori acceptata, clad executia s-a Iacut ingrijit, alez lndu-se gaurile, ~i daca s-an Iolosit ~Hru bu ri pas uite de a ceeasi rezis te Ilta totala ca si ni turtle. Asezarea sinei caii podurilor rulante se face de multe ori Hira ate ntia cu vcnita. In atara de asezarea cu excentricitate, sina poate sa nu fie fixatii de grinda, coresp unzjitor fortelor transversale date de pod, ceea ee duee repede la ondularea ei, Sina mai poate fi asezata inclinat, fie din cauz a eil este ri'iSllcita, fie datorita asezarii inclinate a t.alpii superioare a grinzii; in acest caz, bandajuI rotii nu mai reazema pe intrenga liitime a sinei, se

DEFECTE

~I CAUZELE

LOR

345

dczvolta presiuni locale m ari si apare uzu ra accentuat a a IJ<l ndaj ul ui rntilor ~5i a siue] (fig, XXYII.l), Situatia Iiiud diferi t a in Iungul sinei, uzura este neuniIorma si de aceea sina se degradeaz a Joart e repe de. Estc posibil ca prin ascz aren sine i, 1'0 lile sf! Irece cu buza ba ll-0

dajului C 0 parte san pe alta a~inei, l'..tg, xxvn.i ,n.~ezarea ' d e lect lloasa- a _ "-_", _ , ec uz ln d u-se repede~ i dereglind sina eli n sinet. p()zi~ ia e i. Def'ecte pot prezenta ~i ros t II rile sinclor, p ri n neaseza rea la nivel si prin Ii "area insulicient a, ceca cc dft nastere la socuri la treccrea podurilor rula nte. Cu ocasia receptioniirii lucriirilor pot Ii constat.ate ~i alto delecte, uneori foa rte gra ve. ,-\5 lfel s-au gusil Ia u nele cons trnctii eu zabrcle diagonaie com primate inlcc uite cu diagou ale dimcnsiona tc pcntru in tindere, innjidiri ale unor gr'inzi sup use la incovoie rc in alte pcz itii dcclt ccle din project, solicitate la m omen te incovoiet oarc mai mari eft cole pcntru care a fos t dim en.sionatii innadirca. f II 111IIIte cazu ri sec~iu nile ha relor sin t schim hate, alca tuindu-se din altc clemente, carnien', table, care nu mai corespund solicitarilor la care s iII L sup lise barele : indecscbi ill! sint rcspcctate ('8. racteristicile necesare irnp iedicarii pierderii stabilil atii. Inlocuiren unei bare din OL 37 nn se pou te Iacc CL! elcm e nLe din OL 32 numai pc haza arici sectiunii. Delccte care pot avea urm ari suparatoare in exploatare slut produse u ucori din m ontare a u nor clemente care in tim p ul tra nsportul ui, la depozit arc salt din alte cauzc, all dipatat deforrnatii plastice !;ii la montaj au fast rur~a te pcntru a se pu tea i ncheia cons tructia ; in aserneuea situatii pot ap area solicitari in exploatare neadmisibile pentru sectiunea respectiva,
p_--

2. Defecte care apar in exploatare

Partile sin be ale U ne i construe tji, ca rezulta t al concep tiei de proiecrare, <II execu lid in uz in» san al mon taj ul ui, sint puse ill e vidcn ta dupa un tirnp oarecare de e xploatare. lm biuarilc piosclor ~i lrgiiturilc lor cu structure se sl ahesc cu timpui la cons true tiile ni tuite salt p rinse cu surubu ri si, dad. nu sint rep arate la lim p. due la degradf! ri rna ri ; cordon uele de sudu ra fisureaz a en timpul, dac:fl sin L iI1SL!Hcienl t' sa u nccorect exccu tate. Slut cazuri ciud se distrug 11 il Ll ri lc de glt ale grinzilo r cailor de rula re .'5i crapa sudurilc de prindere ;J le inim ii de talpa s uperioara, fie din cauza dim eusionarii insufieiente, fie din Iap tul d'i executia nu S-il IiIcul ingrijit.

344

INTRETI,\\!ERE

'<;;1CONSOLIDAR1

suficient ; uncle delormatii s int produse de abaterile 1£1dimensiunile parielor, care sint mai lungi san mai scurte, Contraotntuirite tnoelitarii, ale pere tilor, ale s tilpilor, pot p rezenta de aserueuea greseli de monlaj; barele cont.rav intuirilor nu se intind biue, slut lasate cu sage]i mari san sint indoite; in asemenea situa tii, contra v intuirile nu mai sint suficient de eficace. 0 greseala, care se face 1£1 mcntarea ccntravintuirilor pri nse cu suruburi, consta in marirea gaurilor in gusee sau in bare, din en nza nep otrivirilor de m o ntaj ; da torita aces tei srtuatii, barele sc incarca ell eforturi foarte recluse, pina cind se stabileste C'ontactul tij elor suruburilor, iar consecin ta este m ari rea deform a tiilor co 11-structiei. Griniile ciiilor de rulare pot prczcnta defecte de niontaj uneori gran'. Asezarea gresit a In plan ca poz itie sau cu Iringeri duce 1£1pozitii deplasate ale sinei de rulare, ell excentricitati i'ala de inim a ~i provoaca efort uri suplimeutare in grinzi si mai ales in sudurile de prindere a talpii de iuim a .. Este neadmisihila de asemenea asezarea acestora incli nat fata de verticala, Alte ahateri constan In asezare a neparalela a grinzilor celor doua dli din aceeasi deschidere san la alte cote decit cele din proiect, rezult.ind dill acestea grcnta ti In I'll nc ~iona rea po dului si chiar red ucerca gabaritul ui de circulatie, Grinzile cailor de rulare ale podurilor rulaute mai pot prezenta defecte de prindere intre inima si talpi, devieri fata dc plant! I vertical, inclinari si curbari ale talpilor peste limitelc admise, 1m binarile ~i prinderile sint p artile care prezinta des c1efecte. Descori imbinarile sau prinderile nu se executa ca in proiect, nu se pun toate niturtle si suruburile sau nu se sudeaz.a cordoa nele cu dimensiunile prevaz ute. Din cauza unor abateri de asez are san t.aiere la lungime a pieselor, nu ram inc loc suficient pentru dezvoltarea necesara a prinderii. Pentru a remedia a cest defect, la rn ontaj se introduc piese suplimentare, se a~az1i ['01'doanele de sudura in alt mod,. Ii se modified dimensiunile, astfel ca se poate ajunge la prinderi dezaxate sau Ia prinderi cu piese intermediate, care slabesc prinderea. Este f'carte 'important ca ordinea de exeeutie a unor imbinari sa fie respectata riguros, pentru a nu se modifica distrihutia eforturilor in structura me talica. Aceasta nu poate Ii constatata decit in timpul moritajului si com.isia de receptie trehuie sa se asigure ca executia a Iost, Line facuta cerind procesele verbale de constatare. In multe cazu ri, in special 'in locurile unde baterea niturilor la m ontaj se executa greu, se InIocuiesc niturile cu~uruburi; aceasta inlocuire poate fi uneori acceptata, daca executia g-a faeut ingrijit, alez indu-se gaurile,:;;i daca s-au folosit :;;llruburi p asuite de aceeasi rezistenta totals ca si niturile. Asezarea sinei dEi podurilor rulante se face de m ulte ori fara a ten tia cuvenita. In afara de asezarea cu excentricitate, sina poate sa nu fie fixatii de grinda, corespunzator Iortelor transversale date de pod, ceea ce duce repede la oridularea ei. Sina m ai poate Ii asezata inclinat, fie din cauzfi c5 este rasucita, fie datorita asezarii inclinate a talpii superioare a grinzii; in acest caz, ba ndaj ul roth nil mai reazerna pe intreaga lll:time a sinei, se

DEFECTE :;;I CAUZELE LOP.

345

dez volta presiu ni locale m ari _.;;i aparc {) uzura accentuat a a baudajului rotilor si a :5inci (fig. XXYII.1). Situatia mod -diferiUi. in lungul sinei, uzura este neuniIorma .;;i de aceea sina se degradeaza Ioar}c repede. Este p osihil ca pnn asezaren siuei, rutile sa Irece cu buza bandaj ului pc 0 parte sa 1I pc alta a siuei, Fig. XXY ILl Asezarea defectuoasa a sinei. uz indu-se repe de si dcregiind sina din p ozit ia ei, Delecte pot prezcnta ';;1 1'05t II rile ~i nelor, p ri n neasezarea la nivel ',ii prin Il xarea insuf icienta, ceea ec (I ii nastcre la socuri la trecerea podurilor rulante. Cu oca zia receptioniirii lucriirilor pot Ii eonstatate si alte def'ecte, uneori f oa rl e gra vc . .vstlel s-au g5sit la uncle xonstructii ell z.iibrcle diagonale comprimate in! ocuite en diagouale dime nsiona te pcntru intindere, innadi ri ale unor grinzi sup lise la incovoie re in alte pozitii dectt cele din protect, solicitate la m crncnte incovoiet oa rc m ai marir[Jrele pen lru care a Iost dim en.sio!w t ii innadirca. in m nile cazu ri secti unile barelor sin t schirnhate, alcatuindu-se din aile clemente, carnien', table, care nu mai coresp und solicitarilor la cafe sill t S upuso barrie; indeoschi nu sin t respectate ea rae teristicile necesare im picdicarii pierderi i stabilita pi. Inlocuirea II nei bare din OL 37 nu se poatc Iace eu clcme ntc din OL:)2 num ai pe baza ariel sectiunii. Defecte care po t a vca u rm [ni sup aratoare in exploa tare s int pro duse uncori din menta rca unor eleru ente care in timp ul transportului, la depozi tarl' saud in al Le ca uze, all eapa tal detorma ~ii plastice ;;i la montaj au Iost Iurtate pe ntru a se putea inchcia constructia ; In aserrienea situatii pot ap arca solicil.ari In exploatare ncadmisibile pentru sectiunea respectiva,

2. Defecte care apar in exploatare

Partilc slabc ale u ne i co ns t ructii, ca rezul ta t al co aceptiei de proiectare, <11excc II ~ie-f In uz in:l sa u al man luj ul u i, s int puse ill evidenta d upa U 11 timp oare care de exp loat.are. Irn bi nariie pieso lor ~i 1egfllu rile 10r ell structu ra se slabesc ell tim pul b. runs tructiilc nil.u ite sau prinse en suruburi ~i, daca nu sint reparate 1a limp. due In degradari mari : cordoa nele de sudura fisureaza eu timpul, dar;1 s int insuficiente san nccorect executate, Sinl cazuri rind se distrug IIi turtle de git ale grinzrlor cailor de rulare '5i crapa sudurile de priudere <lie- j nimii de talpa Sll perioara, fie din ca uz a dimcnsionarii insuficiente, fie dill Iap t 111 rii. e xecu "[ia lUI s-a Hien t ingrijit.

344
suficient; caresint

INTR.£Tl1"'ffi.RE

$1 COXSOLIDARr

unele deformatii sint prcduse de abaterile la dirnensiu nile panelor, mai III ngi sau mai scurte, Conlravlnluirile inoelitorii, ale pere lilor, ale stilpilo r, po t p rezen ta de. asernenea greseli de manta); barele contra v intuirilor nu se in tin d hi ne, slut Iasate cu sageti mad sau s int indoite ; ill aseme ne a situatii, contra v intuirile nu mai sint suficienL de efieaee. 0 greseala, care se face la montare a contra vintulrilor prinse ell suruburi, ccnsta in m5.rirea gaurilor in gusee sau in bare, din ca nz a nepotrivirilor de mcntaj ; datorita acestei situ atii, harele se inca rca cu ef'erturi foarte red use, p ina ciud se s tahileste contactul i ij elo r suruburilor, iar consecinta estc m iirirea deform atiilor construe ~iei. Grircile editor de rulare pot prezen ta defee te de l110n taj uneori gra Y('. Asez area gre~ita In plan ca pozltie sau cu fringeri duce la p ozitii deplasate ale siuei de tulare, en excentricitati fa~a de iuim a !iii provoaca eforturi supIimentare in grinzi .;;i mai ales in sudurile de priudcre a talpii de inim a, Este neadmisibila de asernenea asezarea acestora inclinat faIa de verticals. Alte abateri constau ill asezare a nep aralela a grinzilor celo'!" dona cai din. aceeasi deschidere san la alte cote decit cele din proiect, rezulttrid dill acestea gretltati in functioua rea podului ~i chiar red ucerea gabaritul ui de circula tie. . Grinzile cailor de tulare ale podurilor rulante mai pot prezenta defecte de prindere intre inimii.;;i talpi, devieri fala de planul vertical, inclinari .;;i curbari ale t alpilor peste limitele ·admise. J mbitiiirile si prirulerile sint pilrtne care prez inta des defecte, Dcscori Imhinarile san prinderile nu se executa ea in proiect, nu se pun toate niturile si suruburile sau nu se sudeaza cordoanele ell dimensiunile prevaz ute, Din cauza unor abateri de asezare sau taiere la iungime a pieselor, nu ram ine lee suficient pentru dezvoltarca necesara a prinderii. Pentru a remedia acest defect la montaj se introduc piese suplimentare, se a~azii cordoanele de sudura in alt mod, Ii se mndifica dimensiunile, asttel eil. se poate aj uuge la prinderi dezaxate san la prinderi cu piese intermediare, care slii.besc prinderea. Este Ioarte important en ordiuea de executie a unor Imbinari sa fie respectata riguros, pentru a llU se modifiea distributia eforturilor in structura metalica, Aceasta llU poate fi constatata decit ill timpul moritajului ~i comisia de receptie trebuie so. se asigure ca executia a fast hine facnta cerind procesele verhale de constatare. In m ulte cazuri, in special in locurile unde haterea niturilor la montaj se executa greu, se inlocuiesc niturile ell suruburi ; aceasta Inlocuire poate fi uneori acceptat.a, daca executia s-a Hicut ingrijit, alez indu-se gaurile, ~i daca s-au folosit suruburi p asuite de aceeasi rezistenta totala ca ~i niturile. Asezarea sinei caii podurrlor rulante se face de multe ori nIdi ate ntia eu venita. In afara de asezarea cu excentricitate, sina poate sa nu fie Iixa til de grind5, corespunzator fortelor· transversale date de pod, ceea ce duee repeele la oridularea ei, Sina mai poate fi asezata inclinat, fie din cauzri en este rasncita, Iie datorita asezarii inclinate a talpii superioare a grinzii; in acest cat, ba ndajul rotii nn mai .reazema pe intreaga Hi.time a sinei, Sf':

DEFECTE $1 CAUZ£LE

LOR

345

YOH [\ pres] LI ni locale mari ~i apare uzura acceutuata a handajului rotilor ~i a sinei (fig, XXYIU), Situatia Iiiud dlfcrit a in lungul sinei. uzura este neuniIorm a ~i de aceea sina se degradeaza Iuart c repede. Este p osibil en prin a~ezn roa siuei, rutile sa frccc CII buza ball-0

dcz

T'Ti""" II I,

IJ

, -

dajului pc 0 parte san pe alt a a 't sinei, 1" Ig. ,,-, ',,"v,'IT _. _ A ~elareD.e d f ec t'UQ,asu a 1 • \lZ in d u-sc rC]JC de si dercgl ind siua d in sinel. P oz i\in ci. Defeete pot prezen La .'}] rest II rile ~inclor, p rin nea.)ezarea In nivel si p rin fi xa rca insuf'icien ta, ceca ce drl nas tcre la socuri la trecerca pod urilor rula nte. Cu ocaio rccep/ionarii lucriirilor pot fi constatat e ~i alte delscte, uneori fna rte gro ve. _\.sHel s-au gasi~ la uncle const.ructii eu z abrclc diagonale comprimate inlor uite ell diago nale dimensiouate pentru int iudere, inniidiri ale unor gri nz i SllP lise In incovoicrc in alte p ozi [ii de c l L cele din proiect, solicitate J a III omen te incovoie l oare mai III a ri ca eel pcntru care a Iost dime nS1011 a L f\ inuadirca. in 1TI1liLc cazuri sectiunile barclor sint schim bate, alc atuindu-se din alte clemente, co ruiere, table, care nil mai corespu nd sclicitfirilor la care sin t supuse barele ; iudeosehi IlU sint respcctate caracterist iclle necesa re im piedlcarii P ierderii st.a bili Ui.tii. Inlocuireu II nei bare din OL 37 1lI\ se ponte Iacc cu clemente din OL 32 numai pe baza arici sectiunii, Defectc care pot ave a urrn ari sup aratoare in exploatare sint produse u ncori din m o nta rca II nor clemente care in timpul tra nsportul ui, Ia depozita re sa II din al te ca uze, au eapala t deforma til p lastice :;;i la montaj au fost rort.a le pentru a se putca incheia constru ctia ; 'in asernenea situatii pot ap area sulicil ari III exploatare neadmisibile pentru sectiunea respective.

2. Defecte care apar in exploatare

Piirtile slabc ale u nei cous l.ruc tii, ca rezultat al conceptiei de proiectare, <11executiei in lIZ i n:i sa u al mon taj ului, s lnt pnse in evidenta dupa un timp oarc ca re de cxploatare. Imbiniirile p iesclor .~i kg<'ltnrile lor ell structura se slabese ell timpul la l o nstru qiilc nit uite sa It prinse ('II ~ u rubu ri .;;i, daca nu Slnt reparate Ia Limp. due In degra dari m ari ; cordoa nele de sudura fisureaz a ell timpul, duetl s iIII ills IIlicicnte sail nccoreet exccutat c. S int cazuri dod se distru g IIi l u rile de git ale grinzilor cailor de tulare si erapa su d u rile de prindere a le i rumii de talpa s tl perioara, fie din cauza dime usioriarii insufieiente, fie dill Iaptul ca executia nu s-a I5cut ingriJiL

346

J};;TRET~~ERE

$I

CONSOLIDARI

Sina grinzilor cailor de rulare se dercglcaza u neori foarte repedc, deplus! l~ du-se .;;i lui n d 0 form a !;icrpuiUi in plan .. DefecLnl se produce din COl uza adop larii unui sistcrn de prindere necorrspn nzator. din ca uza s tringerii. insuficie n le a suru bu rilor placutelor, a asez arii sinei pc talp a Y opsita sa u niurdara de unsoare sal! a Iunctionarii defcctuoase a porlurilor rulantc. Dercglarea ~indor cc nst itule un defect care trebuie inluturat, eliminludu-se p~ (1., () parle cauzc!c care 0 produc, iar pc de alta, re a ductndu-se periodic sinele ill pozi] in corcct«. :)inele uzate se inl oe l! icsc inaiute de a aj uuge la o HZ!! j"fi acccntuata, care provoac a la rludul ci 0 det eriora rc R 1"0 tilor pod u ri] o irulante. Deplasurea In(end[\ a grinzilor cailor de tulare S0 poate produce desc ori Ia (·0 ns l ructiile din dep ozite de mate riale, prin t asarea Il('c,gali\; a Iundatiilor ilpilor de sustinere (rotirea f'nn da tiilnr), in cazul in ca 1"(: sc dep oz itNLZii c a n l iI fl \i rn a ri de rnateriale llng5 s tilp i. Coree tare-a SC' POrt Ie Iace p rin deplasarca ~inf'i. ceea cc d uce Insii la ascz ari exceutric c, sal! mH~ hi ne, p ri 11 reasezarca st il pl! III i in poz i\ia \ rrli ra 1a. Sint cazuri dnd grinzile ciiilor de rulare, din cnuza uuor lasiid all' funda tiilor, cap fiHl de ni vel uri rn ari in luugul i0 1", cind sina de pe 0 rale ajunge la diiere n] e ma ri de ni vel fa t1i. de sinu celeilal te cai, Ascmcneu situ a tii, prC'a pronuntn te, ingreuiazii fu nc tionarea pod II ril Of rula n te 'ji He("[' n-tucaz s «zura IOl"~i a ele men tela r cons! ruct iei. f nl:'it U ra rca u nor ell' Iecl« rle a cest Icl cste mult m ai grea ~i de accea trebuie sa SC' in mjisuri lllcl! drIa proiccta rc pe ntru cvitarea 10f. Sint insa tere nuri pe rare 1111 SI? pol cvita II nele t asari llcegnJe ale st ilpilor sa ll, IW du ra La exploa La rii, po l iJlterve ni u nele accide n Il' ('HrE' sa due 3. In m oel inc vi[ a hi! la eli l'ere n \e dt,. tasari. Pentru asernenea ·si tu a tii, <p roiec UU"e:.J.tre huic s5 a rloptc solu ~ii' constru ct.ive care sa permita ridicu rea gri uzilor cailor de rula re san ell ia r a s tilpilo r : 1narcs t scop, buzelc st.ilp ilnr 3('. scot dcasup ru p a rclosol ilo r :;".;:·m se rae in j u rul 10 r C"1l t ii, fa fa [l se m ai im hrae;1 in hcton. Oscil area unor piese ill 't imp ul functio n firii :p od urilor rula nt.e apa Fe des. la 11 nele cons tru c tii. AsHe! oscilcaza 10.teral tal p a inferioa rf\ a uuor gri nz i de c ai de' rula re, cind re azcmelc sc aflCt m ul t mai sus dectt nivelul I [Llpii infcrica re :)i nu exis l[I ("0ntra vln tuiri Jut" rale .5i la talpa j nf'erica ru; sill t frecventc aseme ncn caz u ri la grinzile m acaz san la allele ascmanatoarc. G rinzilc ("aila!" de ru Ia re poL oscila la teral, c iud gri nzile de fri na rc s Int iusuf'icie ntr- ; de aseuie nca, osrileHzi"t lateral gri nzile ell deschidere m aro. nccoutrav lntuitc orizo ntal .5i la talpa inferioara. In l \"-0 ("0 ustruc pc me tal idi, su p u:;a la do rturi dinamicc, os(:iknza b a re lc en n: <Ill U nele cu i"l)1l ri pre-a ma ri, barele insu l'icicn t int.i 11:;0, eli m ) I

s,

~iP::l

DEFECTE

$1 G..>,.UZllLE LOR

347

bo rele calcula te 111ll11ai la 1ntiude re in srst cmc til za brele incrucisa le, deoarece in mod real acestea primcsc ~i efort!! M de compresi u ne. t· nele oscilari se procluc ~j In barele inl insc care au eoclicicnti de suht irime prea marl, cum .<1 r Ii l alpile j nferioa rc ale- Icrmelor. L. nele din t rc acestc oscila ri s inl filri"i irnport anta asupra reziste ntei construcl iei : sinl insa suparatcare -;;i dau sc nzu tia de nesigurant a r inrl s int prell m ari si prea lrecvente. J n U nele caz uri. oscil [Irile U nor piese pu u in vibra tie a ltc vlcmcn te de co llS t ruetie de (":1rr ~ 1 n t legatr. cum a I' fi sarpau \:'1 pere tiler. prinsa elire ct de grinzilc d(' frinarc ale cailor de rularc. Dcf 01"111(1 [iile II Jl or p il.J"l i SHn all' in l rcgii cons tru r Iii in se ns trans versal sau longitudiual coust ructiei pol. in uncle cazuri, sa depascasca lunitele arlm isc ~i aJ u 'l:.l" :,fl fil' .~upiirat()a re pI: ul ru c xploa tare. 111 cele 111aim nltc _~j( 11 a ti i, d,'[ cr l ul cs [(' dat ori t nuvi to nccptii de p roicctn re neco respunz a t oare, unor iusuf'icle nlv ap rccieri a forte lor sal! rczolvarii nccore ctc a unor detalii, Fl" nome nul p III ie- in ev iell' n\ [\ lipsa L! nor co utra ..·in tuiri, iusuficie nta lor dez...... ,-,rc sa II asvz aroa 10;- dcfe ctuoasa : Ia co I1s! rue tii rna i inalte SE' ponte olt in I j m pia Col aseza rca cent ra \"j ntui rilor sfl fie f Uf."u111 fiir{1 a se asigura 0 .s(']1 tgere eli rcct a a do rt urilor sprc Iuudatii, iar co nt fa " intuirilc SCI TIU ai lJii rigid iI iiti corcspuuzti tea rc .5i m ai ales sri IHl fie disp lise corcc t. Deplasarile m a i"i pot Ii 1)l"0 voca Ie :;;i de 0 l" xecu tie IIIai pu tin ingl'iji la, de p ririderea j IlS II Iicie n [a a unor bare eli n siste m HI de co ntrav intui re san de cxis ten [a 111101" g51l;-i 111 a ri Ja prj ndcrilc cu btl loa nc ori a II nor ha re indoi te. j 11 Linde caz uri. in e xpl oal are po t apurca fist! ri 101 dilerite clemente en i11iIII il e Wi nz ilor, gllst'I'le :;;i ziihre-ldc II nor gri nz i supuse la efort u ri dinamice e I('. Fisil rile s ill I ]J ru vocal t' in special de co nee n trarea efortu rilor u uitare in uncle zone. de modificarca Inusca a sectiunilur. de existe nta uuor defed r- de s ucla rc ric. ill aile cazuri de Sf' dat oresc unei dime nsionari insu licivn L' S::\ \l dr-z \ollf\rji u nor Jort e III nit 111 ai mari decit cele considerate In calcul, fie dill sporirea sarci nilor in mod voil , fie din caUZR degradarii mijloacclor de transport. Alte defccte care 51' dcz v ol la in cxploatarc sint dcf'ormntiile locale ale 1111Ur P icse. ell m sin l iurloi rca l alpilo r st ilpilor de care se prind alte hare, ondularoa l alp ilur gi"inzilor cu inimii plina din cauza subtirnnii lor si chiar valoa rea inirn ilor grinzilur. Sint provorute de lipsa unor miisu ri peutru inl[d II ra rea lor, de u rielc gre.5eli de n:I'CIl tie sa 11 de sporirea j ncarcarilo r. Dup [I u n t imp de c:-.:ploa [a re II nele elem e ntcnle constructiei po t fi de("niora tr IHi II iz hiri, p rin sLropirca C II mel ale Iopi l e, p rin coroziune ell ac\i~llL:inteusa ~i alte le ; uncle clernontc ale constructiei mctalicc pot Ii deleriorate p rin actiunca pudurilor rulante uzate salt ell delectc, care produc ac \ iII n i Ioa rte def'a vura bile as lip rn uno r cle m en tc ale co nst rucj ie! met alice.

348

INTRE'fL_"\iERE

sr

CONSOLlDllliI

XXVIII. lntretinerea constructiilo ~ •

L Scopul tntretinerlt.
3.

metalice

f'

"

"

Prevenirea si descoperirea detectelor

ScopuI intretinerii

Int retiue rea are ca seep, prin a nsarublul unor opera iii p ermane nt e int implatoare. s5 asigure mentinerca u nei co nst.ruclii ill stare hu nii, ca 05[1 poatii Ii Iulosit a in conditii norm ale. Int.rctme rea urm areste in prirnul rind 055 p rcvi na ap ari tia u n or dcfccte, care ar impune lucrari de remcdiere san care, ncrerue diatc In tirnp, ar puten pro duce accidente cu diferit.e co nsecin \.C'. In acclasi tim p se urm a reste sa sc dcscopcre incepu I urile apari [iei UIlO I" def'ecte, inainte ca aces tea sa se pH nil in eviden ta p rin arnplili care a lor, prin scoaterea din fu nctiu ne a uuor clemente ale constructiei san prin 1'.0ducerea u nor dificul tnti ill folosirea norma! Ii a coustru etiei sa u a unor p iir(:i din constructie. Operatiile de prcvcnire a ap ariliei unor delcct e p ri II lucrari de in trctinere corect Iacute au 0 deosehita importauta dcourcce prin aceste ope ratii se mentine 0 dura t a lu ngii ell' existe nta a constructiei metalice tii se asigurD. pe intreaga durata 0 explont are normalii. In acelasi limp, prin aceste operatii se evi tii chel tuieli pen tnt repa ra rea uno r defer-to, care po t II neori aj u nge la valori mario Intre lucrarile care se etect.ueaz a pe nl.ru prev e nirea aparitiei defectclor. II) cele ce 11 rmeazji sin t a I"rl bl te celemaiilllpOelftnlf..dell1 caz Ia UIZ putiud interve ni ~i altelr-, sail asl.Iel

b. ControluJ periodic
Control ul p eriodic consti tuie haza prevenirii apari \iei defnctelo I" In o constructie , se face la a numi te in tervale, care dilcra du p Ei fin tu ra .5i imp ortanta co nstru ctiilor si dup Ii consecintele pc care le-ar a vea ap arit ia HDOI" defect". Tn cadrul aceleiasi r onstruct ii, diferite elemente ale constructici met alice se controleaza la intervale m ai scurtc, dupa irnportanta pc care 0 au pc nt ru buna explca tare a co ust I'll ctie i ~i d upa pericolul pc ca rc 11 p rez intri dfgradarea lor. Vopsirea construe tiei me talice t reliu ie rel acu Ui. la diferi te ill tc rvale de timp; unelc clemente san parti ele constructie, in Junetie de condit.iil« 10-

349 calc, trebu ie revopsite Ia intervale de timp mai scurte sau oricind controlul periodic a const atat si sem nala t distrugeri locale a le acoperirilor de p rotectie. Elenien ide u nei constructii met alice s int supuse actiunii corusive eli at it mai inte ns cu cit mediul este m ai agresiy;. st raturile de prutec tie , a cnror natura ;;i cornpozitie stnt alese in Iunctie de mediuI in care sc gli.seste eonstructia, se distrug dupa un interval de timp, local sau pe intreaga constructie metali('.fi,~i, dad nu s int relacute, incepe actiu nea de corozi II ne a m etalului, C1.l consecintele respeetive. o co nstructie ruetalica care se gascste intr-u n spa tiu inchis ell urn idita te norm alas; in care nu exist a agen ti corosivi sa 11 sint lilt r-o p roportie sub 0 anumita Iirnita, care depinde ~i de natura aeoperirilor de protectie, se revopseste la intervale de timp mad, care pot fj de 10 la 15 ani. Tctusi, si in accasta situa tie pot exis ta locuri unde aerisirea este illsulicienta, uncle se produc dep uneri de praf ~i exista 1111 exces de urnidit ate ; in aceste zone distrugerea acoperirilor de protectie este mai intcnsa -'ii pericolul corozi u nii est e mare, astfel di. apare 111" cesi tatea revopsirii cons [I'll ctiei Ia intervale rn ai scurte. Aceste zone trehuie sa fie In ate ntia ccnt rolului periodic. In uncle sectoarc ale iudustriilor chiar constructiile me t alice din spa tii iuchise s int supuse u nor actiuni corosive rn ai j ntense ~i stratu rile de p 1'0tcctie sint, dist ruse sau degradate Ia intervale de timp mai scurte ; in asem enea cazuri, stra turile de acoperire local ~au pe intreaga constructie se retac la in tervale mai sell rte, care sint Iunctie de agresivitatea me di ul u i, Constructiile mctalicc situate in aer liber sin t expuse coroziunii in mo d direrit. in functic de natura mediului in care se gasesc. Sint sit.u afii ctnd actiuuea mcdiului este redusa :;;i revopsirea constructiei se face la intervale lllari,ca re pot fi P ina Ia 10-12 ani; in alte cazuri, rind construct-a se gase~te in zone in care a erul este incarcat en umiditate si substante corosivc, distrugerea straturilor de acoperire si coroziunea s int Ioarte intense. Rolul j n l reti nerii nu cste fusa aeela de a reface stratu rile de acoperire ; C'i nd in an limite zone se produce des clistrugerea straturilor de 3COperi re dato rit5. uuor delecti u ni locale, cum ar fi scurgeri de upn prin aceperis, pierderi de apil sau ahur de la uncle instalatii din apropierea unor clemente metalicc, aceste defcctiuni trebuie scm nalate la timp si inlaturate. Pe acoperisu rile construe tiilor din unele zone industriale, situate J'n apropicrca u nor instalatii industrials care degaja praf', cum s int Iurnalele, otel ariile eu convertizoare obisnuite, term ocentralele care ard carbu ni, se depune pral, in ca nti tali care depind de dista nta constructiei la sursa de Ioraj ~i de natura sursei, In general, praful depus pe acoperisuri este co nsiderat o incarcarc uorruala, care se in in considerare Ia dimensiouarca coust.ru ctiilor re s pecti ve. Pe uncle platforme san acoperisuri din im e diata apropiere a surselor de pral depuncrile pot. deveni foarte mad si praful trebuie indepartat In anumite intervale de t imp, care depind de intensitatea depunerilor, La alte

350 categorii de constructii, rum sint guleriilc sustinute de cstaea de, prevazute cu benzi care transporta materiale pulverulente, cste posibil ca aceste rnateriale sa cada pe pardose ala galeriei in ca ntita~i mari, m ai ales in Iocurilo de trecere de pe 0 banda pe alta; pol Ii si alte cauze care s5. produca depuneri de .ma teriale sa u praf pe pardoseala si pe acoperisul galeriilor. DD.cU In proiect area accstcr canst lOUC-~ ii nu all fos t III ate in cunsi dera re ase111('I1('a depu neri sau an fost acceptattvalori lim it ate, se rviciile de int rc[ine n-. urrntir+nd mersul depunerilor. l rebuie sa ia masuri pentru iudcpar!area acestora la anumi te interv a lc de tirnp .. ill industrie s int numcroase compa rtime nte in care au loc lkgHjiiri de prnf :;;i Ia care slut prcvazu te instalatii de retiuere a pralului san de scpararo a lui din gaz ele care se elim ina ; daca asem enea instalatii se def'ecteazu sau Ill! Iu nutione azfi corect, praful se depune Pl' accperisul construe-(iilor din ime diata apropiere repcde -,?i in cn nt itati mario Pe linga m asurile de curatare, estc necesar si'i se sem naleze situatia ~i sa se olimine cauzcle care produc 0 asernenen sit uatie anormala. j 11 multe cazuri, defect l' 5i chiar accide ntc a u Ios t prod use tie dep unerilc de z5pad5. pe acoperisu rile unor construe [ii m etalice. j nca rcarfle cu z apada, ohisuuite sa u aglomerate. care sc iau in conside rare Ia calculul const I'llctiilor sint dale in preserip tiile de incarca ri; este posibil lnsa ea in unele caz uri, iucarcarile ell zapadii s5 fie m ai m ari ca celc 1uate i!l considcrare In p roiect.a rc. Acopcrisu rile halelor j nd ustriale all in genent! supraf'ctc Icarte mari. astfel d. in mod obisnuit, nn este prcviiz u tji curalirea acope risurilor de zupada. Sint insi'i coustructii care au acoperisuri ell forme care Iavurizeaz a uglomerihile de z.apada pe anumite zone. dar vute in g('n~ral Ill! au suprafete mari ; Ia aseme uea co nstruct ii prcicctarea JJOUTI;' p n" ..e dca cu ratarea z apez ii de pe acoperisuri. Este necesa r en serviciul de intre tinere sa asigure accasta curata re la timp; control ul periodic t.re buie intensifieat in perioadele ell ninsori, in scopul de a sc Ina la timp m asurue necesa re pentru prevenirea u nor acciden te prin indepartarea aglomera nlo: de zflp ada; j n acelasi tim p eontrolul trebuie- di constate ~i sa sem nulez,e Ioru rile unde asernenea aglomera ri . s int - Irecve ntc peutru a so putca III a even t nal m i'isuri pcntru limi tares sau Tnlatu ra rea lor. Tnsa rilc funda ~iilor- stilpilor halelcrJudustrialc consf.ituic cauzcle multor dclccte :;;i accidente care apar la diferite constructri. Tasarea Iunda tiilor -se -ponte - produce prin eoborirea acestora pe 'eJt icnlfl. ;;i pea tr fi p racti c -unilcrm a 1a trrti st ilp ii halei, eventual n um ai int.re dcu ii rostu ri transversale halei sa It deseori este dilerita la st.ilpii de pe acelasi sir longitudinal de st itpi ~i iritre st ilpii de pe rlon a sirnri longi tudinale , in aceas Ui situatic apar difercntieri de tasari intre stilpii ve eini de pc acelasi sir longitudinal, ceca ec, dara dilereutele sint rn ari, conduce In difiellltfiti de exploa tare 11 podurilor rula nte ~i la sol icitari defa vorabile, peste lim itele adrnise ale rezistentelor Ia u nele din elementele st ructu rii !jl .ale grinzilor continue ale cailor de rulare ale podurilor rulante.
"

r ,

!NTRETlNERE.A

CONS1'RUCTIILOR

METALICE

351

Tasa rca Iundatiilor ponte sa se rnanileste pri n rotirea Jundatiilor, inso[i ta sa u n u ~i de tasarea pc vertical a, tepa ce are de asemnea consccinte. uncori total neacceptabile. In caz urile eind Iundatiile au fast cored rlimeusiunale, asez ate 9j exccut.ate, tasarile peste limitele admise la proiectare pot proven! din diferite alte ca uze, dintre care se men ti oneaz a acclea care ohisnuit all infl ucn te m a i grave. Umezirea p arn lntului pe care cste a:;;ezatfl Iunda tia produce tasiiri ell alit mui accentuate cu cit umczirea este m a i inte nsii, daca umez irea se produce pe a ad incime mare ~i ell atit mai mult en cit p am intul cste m ai sell sibil la inmuiere. Umczirea pam intului poate Ii locala, pc supralcte In care se gasesl: una san mai multe Iundatii ; in acest caz, de regula este provocata depicrderi de apa din instalatiile dc alimentare en ap a, de la canalizare sau din scurgeri de la diferite obiecte care Iclosesc cant itD: ti m ari de ap a, cu m s int unele bazine, instalatii de racire ;;i allele. Um ez irea p am intului ponte sii se produca pc suprafete mari, de obieei in cal".uI pam inturilor sensibile la inrrmiere. In Iunctie de modul de fnndare, in accast a situatie sc pro due, in general, tasari suparatoare. Tasarile mari ale pjim inturilor sensibile lao inm uiere pot pray!;' Hi si din ridicarea nivel ului apelor subterane din diferi Ie cauze, ;n t rc care pierderile m ari de apa din inst ala ti ile de a lime nture eli ::IPl'i, din caualele 'de cvacuare ale apelor uzate si de la diverse ins lala [Il care Iolosesc ap a. U mil din obiecti vele importante ale serviciului de intre tinere estc de a l"on[_rola si m e.ntine in stare norm.ala de Iunctionare toate instala tiile careIolosesc apfi, ('ond·uctele de alimentare ~i ('a!Jakie de scurgere, elimi'ninclu-se sa u red uc in d LI-se in limite admisihile pierderilc ~i SCLI rgerile de apa in pamint; aceasUi m asura se impu ne sa fie aplicat.a ell m ulta rigurozit a tc indcoscbi in cazul viud const ructiile s int. Ju ndate pe tere nuri se nsibilc In 111llluil'rp,_ direr t sa ui ndire ct. .I'asarea unor s Lilpi, inso t.iti'i de rotiri supiiratoare, sc produce ~i ill cazu rilecind in. apropierea 111101' stilpi :;;i chia r deasup ra fu nda tiilor sc depoz itcaz.r materiale sail u nelc sernitabricate in cantitate marc. ~\srlllenca situ a tii nu .trcbu ie Sfl fie i ngaduite.

c. Deseoperirea aparitiei defectelor

Desccperire a defect elor .la aparitia lor, cit rn ai aproapc. dc' inceputul aparitiei lor, ill II nele caz nri constituie 0 operatie simp! 5, in al tele insa co nst ituie p rohlcrna Ioart c dif'icila, Penl.ru dcp is [area uuor delec tc estc necesa r :;1\ se Iaca ami rn iLe cbscrvat ii, .sa se cUl('.ugu info!Dl.<l tii de la perscane care p ri n ac tivit atca pe care o au In productie, pot sa-51 dr:1 seama de aparitia uuor fenomcne anormale. (:1 deniveljiri, vibra ljiale u nor clemente, f'unctio na rea defect uoasa a p odurilor: rulante etc.

352

!l'<""TRETINERE

:;;I CONSOLIDARI

Cu cit defeclele sint descoperite m ai devreme, ell at it rernedierea lor €ste mai usoara si mai simpla, Tasarile pc verticala ~i rotirile st ilpilor halelor, estacadelor ~i altele, care sustin grinzile cailor de rulare ale po durilor rulante, stnt puse in evidenta deseori de modul cum Iuuctloneaza podurile rulante ; greutati in Iunctionarea podurilor rulante se constata insa cin d tasarile incep sa fie suficient de pronuutate. La halele fundate pe p am inturi In care pot interverii t asari es te necesar ca Ia anumite intervale de timp Sa se verifice nivelul sinelor cailor de rulare si verticalitatea st ilpilor. Este indicat de asemenea sa se verifice pozitia in plan a sinelor asez ate pc grinzile cailor de tulare ale podurilor rulante ; d plasarea acestora modifies distanta Iutre sinele cailor unei deschideri. uneori intr-o astfel de ra asura lncit sinele ~i bandajele rotilor incep sa se uzeze, podurile rulante circula greu ~i dau soli~ citari suplimentarc m ari in grinzile de IrInare, care pot ceda. Circulatia grea a padurilor rula nte ponte Ii provccata ~i de Iunctionarea defectuoasa a podnrilor rulante; rorile uz ate, sisteniul de acticnare a rotilor de la cele dona capete ale podului care nu Iunctioneaza coreet si altele pot lace ca podul sa eircule a norm al, sa se intepeueasca, ceca ce provoaca sclicitari rnari orizontale in grinzile de Irinare ~i in cadrele transversale ale structurii, In asemenea situatic trebuie eliminate cauzele care le produc, adica este necesar sa fie reparate podurile rulante. Uzura pronuntata a sinelor poate fi produsa ~i de alegerea necorespunzatoare a otelului sinelor fata de presiunile tra nsmise de roti ~i de rezistenta baridaj elor rotilor : sinele din otel en rez istente mici fat a de rezistenta handaj elor se uzeaza foarte repe de ; la Irinarea p odurilor rulaute pe suprafata sinelor din ntelur i cu reziste nte miei e prodnc alu necari de material, Ingrarnadiri cu ri dicaturi !?i denivelari, care ccnduc foarte rcpede la uzarea sinelor, B bandajelor ~j a uuor clemente ale podurilor rulante, ceea ce duce in final la sehimbarea sirielor, a rotilor pndurilor rulante si la repararea capitala a podurilor rulante. Slabirea prinderilor unor elemente cu suruburi poate avea cauze simple; poate fi produsa de desurubarea piulitelor insuficient str inse la montaj, de uncle vibratii, de stringerea excesiva la montaj a piulitelor, depasindu-se lirnita de curgere In tijii ; in acest din urrna caz, sub solicitarile din tirnpul exploat arii tijele suruhurilor se pot alungi mult $i pro due jocuri in imhiriare ; str ingerea piulitelor suruburilor din imhinare uu constituie 0 solutio de rezolvare ; trehuie Inlncuite suruburile. Fisurarea u nor suduri de prindere sau solidariz are, iudeusebi la legatura dintre inima ;;i talpa superioara a grinzilor diiIor de rulare ale podurilor rulante, se produce din cauze foarte diferite; in afadi de insuficienta dimensiunilor sau a defeeielor en rente, 10. uncle suduri fisurarea poate fi prodnsa de solicitari suplime ntare, care produc eforturi peste limita de rez isterrta a sudurilor, avuta in vedere la proiectare. In cazul sudurilor de gtt de la prinderea inimii de talpa superioara solicitarile suplimentare pot fi produse de asez arca gre~jUi a sinei In m ontaj, deplasata prea mult fata de inimi'i,

1NTRE1'll"'lERE...'I_ CONSTRUC1'ULOR

METALICE

353

sa u din cauza eft siua reazem a excentric datori tii formei rasucite a sinei, indoirii sau ,) inclinarii talpii superioare. In acest caz, sim<.jj I pla refacere a sudurii nu constituie a solutie de remediere ; trebuie corectata rezemarea sinei. Fisurarca sudurilor de git si a unor su.duri de innadire a talpilor poate fi datorita fenomen ul ui de oboseala, accen tuat de concentra ri de eforturi, de unele defecte ale sudu - Fig. XXV III. 1. Asezarea gr~iti a rilor, de uncle rezol \"u ri constructive necoresun ei iinii ferate. punzatoa re etc. Cauzele unor defccte uneori pot fi gasite printr-o examinare atenta a s ituatiei. La 0 hala cu structura transversals in cadre, ell stilpi si ferme, ni tuit a, cu poduri rulante grele, dupa un timp de exploatare podurile rulante Iunctionau din cind in cin d foarte rau, se intepeneau ~i sareau capetele niturilor de prindere a fermelor de stilp. Dups 0 examinare atenta s-a constatat ea aceste defeete se manif'esta la trecerea unor trenuri care intrau in hali'L Linia ferata a fost construita dupa darea in exploatare a halei ~i a fost aseza til pe 0 margine a deschiderii halei, in apropierea sttlpilor de margine (fig. XXVIII.l). La treeerea trenurilor presiunile excentrice pe talpa Iuudatiei stilpilor produceau rotirea Iu ndatiei ~i deformarea stilpilor, astfel ca deschiderea podurilor rulante se ruicscra, iar Iortele orizontale la legatura Iermelor cu stilpii deveneau foarte m ari. lntr-o asemenea situatie, Inlocuirea niturilor defeete IlL! putea coustitui 0 solutie de remediere.

2.

Remedierea defectelor

a. Aspecte in legatura. eu repararea defectelor

Repararea def'ectelor ap arute Ia 0 constructie are scopul ca, prin lucrarile care se Iac, sa se readuca p art,ile cu defecte ale constructiei la 0 stare norm ala aija cum erau prevazute initial, Prin rep aratiile care se Iac nu trebuie sa se schimbe earacterul legaturilor intre elementele existente, int.r-o m asura in care s-ar modifies schema statics adrnisa Ia proiectare : Iucrarile in care apar .;;i mudificari ale sistemului static ies din categoria III criirilor de repara tii, s int III ult mai cornplexe ~i eel" 0 serie de mjisuri specifice unor asemenea lucrari , operatiile din aceasta categoric de Iucrari sin t. considerate consolidari. Lucrarile de reparatii cer co urmare operatii simple, care se fac pentru inlu turarea sa u prevenirea unor defccte .)i care se pot si se Iac in mod curef] t cu eehipele de intre tinere a constructiilor.
23 - Construelii metariee industriale

354

L"l"TRETINERE

:;;1 CONSOLIDARI

Inainte de a se trece In operatiile de remediere a def'ectelor este necesar ca un specialist, maistru, ~ef de echipa etc., cu pregatire si cxperienta in asernenea luerari, sa exarnineze def'ectul si sa stabile ascii ce operatii sint de executat .;;i cum se executa, preciz ind, clnd este cazul, mjisu.rile de siguru'rita necesare, ca sprijiniri si altele ; in unele cazuri poate fi necesar ca programul de reparatie sa fie [ntocmit de u n inginer de specialitate, care dups caz va intoemi si unele schite sau planuri, Pentru repararea unor dcfccte la constructii me talice este necesar sa fie cunoscu ta calitatea otel ului din care slut executa! e piesele care sc repara : marca otelului, clasa de calitate, continutul de carbon .;;i altele, cum ar fi valoarea energiei de rupere prin ;;oc (rezrhenta) : in general este recomandabil ca materialele care se Iolosesc Ia repararea unor defecte sa aiba caracteristici de calitate aproxim ativ egale en acelea ale materialului pieselor eu defeete. asernenea date nu rez ult a din proiectul luerarii, se vor lua probe din elementele care se YOI' repara, care se vcr analiza :;;i supune unor incercari pentru ohtinerca datelo r necesa reo In unele situatii se pune intrebarea dadi 0 remediere este caz ul sa fie efectuata sau nu sau sa fie facutii Intr-un anurnit mod deoarece uncle modalitati de reparare introduc solicitari. suplimentare Ioarte defavorahile. De exemplu, daca la reeeptionarea constructiei san dup a darea in exploatare se constata ca unele din sudurile in adincime la inniidirea tiilpiloT unor elemente, cum sint st llpii san grinzile de rulare ale podurilor rulante, nu au clasa de calitate prevazuta in proiect, trebuie m ai int li stahilit ce slabire aduc imbinarii def'ectele suplimentare ale sudurii executate ; dad aceasta slabire este midi, este preferabil so. fie admisii fara remedieri, chiar daca rezistenta de calcul este depa.;;ita cu pina la 10 ... 15% ; in cazul clnd se irnpune 0 rernediere a irnbinarii cu sudura, trebuie tinut seama d. ret ~i durii impiedicata de ansam hlul elementului, conduce la aparitia unor eforturi suplirnentare m ari diu cauza co ntractiei cordonului de sud ura in adtncirne in urma riicirii. In .aseme nea situatii trebuie Iolosite alte mijloaee de remediere, prin care inconvenientele sem nalate slut eliminate sau recluse in proportie acceptabila. Tinlrid seama di repararea def'ectelor constructiilor rnetalice, ehiar daca Slut mici, pun uneori prohlerne a carer solutionare cere cunostinte -5i experienta de specialitate; stabilirea mndalitatilor de reparare ~i conducerea Iucrarilor trebuie fiicut5 de personal cu calificarea necesara.
Dadi pararea prin aiere refacerea su Intr-o piesa a carei contractie este

b. Diverse lucrar! de remediere Ia constructiile metalice

Lucrarile de reparare a defeetelor se fare in general priu echipele de Intretinere ale "intreprinderii careia ii apartin construc[iile ; sint in55. cazuri clnd aeestea -se Iac prin o.rganizat ii speciale de constructii, cind intreprinderea nu are un serviciu de intreti nere sau cind lucrarrlc slut complexe,

L"lTRETINERE..'I.

CONSTRUCTIILOR

METALIC.E

355

litati

In cele ce urmeaza se prezinta uncle modade executare a lucr arilor de reparatii. Corect area def'ectiu nilor care apar ill urm a Lasarilor se face user dad In proiectare s-au prevazu t solu tii constructive rare sa usureze executarea lucra rilor. r n general, Ia constructiile m etalice asezate pe terenuri unde este posihil sa se prcduca tasjir i, Ia project-are se adoptfi solutii care sa permita sa se ciectueze corect ari cu usurinta. Denivelarrlc dilererrtiate ale grinzilor cailor de rula re ale podurilor rula nte se corecteaz a prin ridicarea grinzilor , 111 cazul cind nu este su ficient gaharitul de circulatie al podurilor rulantc Sf: ridica ~i elementele constructiei acoperisului ; riclicarea constru ctiei acoperisului se face .5i in caz ul cinrl, in urm a deniveljirilur, nu mai este asigmata scurgerea apelor de pe acoperis. In urm a Lasarilor Iundatiilor este posihil sa se prnduca ~i unele deplasari laterale ale grinzilor cailor de rulare ; core ctare a se face de obicei prin aducerea -griuzilor in pozitia eorecta, De nive lari -51rotiri ale st ilpilor se pro due in uncle cazuri la constructiile de sus tinere ale gri nzilo r cailor de tulare ale pod urilor rulante din depozitele desccperite. Corectarea aici se face obisnuit prin ridicarea:;;i reasezarea bazelor stilpilor in p ozitia necesara ; pentru a se usura executarea acestei opera tii, bazele stilpilor metalici tre buie sa fie asezate pe fu ndatii peste ni velu I terc nul u i ~i astfel alcM uite inc it srI fie posibile uncle ridicari si deplasari pe orizont.ala. In urrn a Iunctionarii nenorruale a podnrilor rulante se produe de regula, pc linga deplasarea :;;i uzarea sinelor, rupert de bare Ia grinzfle de Irinare ell zahl'ele,. ruperea unor prinderi sudate intre ,bare sau intre tabla ca rc Iorm eaza inim a grinzii de Ir inare xi t.alpile grinzilor cailor de rulare ; apar In u nele caz LI ri ~i defectiuni la prinderea grinailor de frinare stilp. Ascmenca dclecte sint produse in principal de solicitarile man rezultate din Iunctionarea def'ectuoasa a poduri1or rulante, dar producerea acestor rupert poate fi cauzata si de subdirnensionarea grinzilor de Irinare si a priuderilor lor. Inaiute de a se lua 0 hctar ire in privinta solutiei de reparare a defectelor este necesar sa fie exarrunate podurile rulante, carom trebuie sa Ii se _fadl l'cpara tiile nccesa re pentru a Ie aduce in situatia de a Iunctiona normal. _Trebuie re ti nu t faptuldi 0 repara tie care ar consta numai in int.arirea grinzilor de Irlnare, in general, nil rezolva problema; rigidtzarea grinzilor de Irina re, poatc Iacc ca Iunctionareu podurilor rulante nereparate sa de-vina ~i m ai grca si solicit arile sa se amplilice, cu uncle consecinte defavorabile _~i [1 supra st I'll c l.urii de rez istcntu a halei. C ind aral' dcf'ecte ('11 re se m anifcstji prin voalarea inimilor grinz ilor cu inim'a p Ii n ii, rcmcdicrca sc face usor prin in Lrod u cerea Intre rigidiz arile vert icale ale grinzilor a unor diagnnale, care pot fi asezate numai -pc' 0 parte a inimii; inaintc en acestc diagonale sa fie prinse ell sudura de inim a, sint fixa te de inim ii cu dife ri Le rlispoz il.ivc as Lfel incit prin str ingerea acestor dispoz it ivc. inima s[\ se iridrepl.e ; fl astfel de rez.olvare face, pc de alta parte ca Iort ele t aict oare din grindii sa fie luate intr-o maSllra insemnata de aceste diagnnale si de rigidizarile transversale.

ori au u n velum prca mare,

de

356

!NTREl'INERE

$I CONSOLIDARI

Cauzele care put p reduce defecle sint foarte diteri te. G rinzile eailor de rulare ale unor poduri rulante usoare, formate din profile laminate dublu T ~i continue pe mai m nlte dcschideri mid (circa -1 m), erau fixate de capetele unor console prin prindcri en nituri dispuse pe inima profilelor. La intervale de c itiva ani pro filele trehuia sa fie inlocui te di n ca uz5. ea Iisurau pe reazeme; 0 analiza atenta a stabilit ca grinzile se rupeau pe reazeme unde se manifests defeetul de rupere prin obcscala , in inimile profilelor slabi te pri 11 gauri de nit era u conccn l ra Ie la reazeme eforturi mari, intreaga reactiune transmittndu-se de la grinzi la console numai prin inim a. Modificarea modulni de rezemare a grinzilor pc cunsole a inlaturat cornplet ca uzele care producea u defectul. t n cazul def eetelor pro duse de a~ezarea grc~ita a u nei Iinii Ierate ill tr-o hala (Y. fig. XXVIII.1), solutia de remediere co nstfi ill iudep artarea liniei de stilpii halei, astfel incit funda tiile acestora sa fie in af'a ra zonei de influenta a Iiniei Ierate ; daca ace asta solutie nu S8 poa te aplica, sinele caii fer ate se pot aseza pe grinzi de beton annat dispuse In lungul liniei Ierate ~i rezem ate pe fu ndatii proprii, plasate intre fuudatiile st ilpilor.

3. Organizarea unitatii de intretinere •

In orice intreprindere ca re este dota Ui cn cladiri sa 11 alte constructii trebuie sa existe personal care se ocupa ell intretmerea acest ora, In 111tr~~ prinderile mici personalul de intretinere este in numar mil' ~i este Inca drat in unul din serviclile intreprinderii, de exernplu serviciul administrativ : in intreprinderile mari, in uzine, Iabrici, rez ul ta in general necesara 0 unit a te speciala pentru intretiuerea constructiilor, a carei dezvoltare si ofganizare este in Iunctie de marimea ;;i natura intreprinderii In care I'ii desf'asca ra activitatea. Uni ta tea de intretinere desfasoara 0 act ivita Le ca re se rezu m a la : . ~ urrnarirea si controlul le mentine in stare norrnala defecte; ~ executarea lucrarilor In lucrari de reparatii mici; mai ~ executarea deosebit; Iucrarilor constructiilor de orice natura in scopul s i pe ntru a descoperi In timp aparitia de lntretine de remediere re cu reuta, de a unor

rare se relera in general care au un caracter

a def'ectelor,

~ tinerea evidentei defeetelor si remedierilor; in caz ul aparitiei uuor defeete, pi"nii la luarea unei decizii priviud solutia de remediere, este nenesara 0 urrn ari re a modului cum se manifestii aceste def'ectc. t n atrihutiile unitaW de intretinere pot int fa ~i u nele lucrari de III 0dificiiri, compleUiri etc, la constructiile existents. Unitatea de intret-inere dispune de diferlte ateliers, cu do la rea ncccsara pentru electuarea diferite\or lucrari de reparatii cure nte sau mai complcxe ..

L"<TBETlNEREA

CONSTRUCT-IILOR

METALICE

In ccmplcxe indust.riale, in uz ine, ct c. unitat ea de intretinere estc organ.izata pe specialit ati de luerari de int retinere : constructii in general, constructii melaliee, cai ferate, drurnuri, inst.alatii de. ap a si canalizare, instalatii electrice, de incalz ire ~i veut ilare ;;i aItele; dezvoltarea acestor sectii sau a uuora dint re cle poate ajunge la forme deosebite. in cazul unor complexe industriale marl re teaua de cai Ierat.e uz inale devine foarte exti nsa ; In aseme nea sit ua tii, in tre tinerea cailor ferate. capaUi 0 orgauizare proprie :;;1 poate forma 0 unit ate separat a impreunii CLl unitatea de exploalare a caiior Ierate uziuale. In cazul asczarilor industrialc din zonele ell p fun inturi seusihile la inmuie re, In carlrul serviciului de int re tiuere a constructiilor este necesar sa Iie prnaznta 0 imitate spl'{"iaHi pe ntru urmarirea pierde.rilor de apa din inst alatii si ra naliz ari, a modului cum variaz a nivelul apei suhtera ne ;;i a tasarilor care apar Ia diferite const ructii, Organizarea ~i buna functicna re a acestei unit ati prez inta 0 importanta deosebita in asemenea situatii, pcntru cu noast.ereasi eliminarea la timp a cauzelor care ar determina aparitia unor t asari mari -?i periculoase pent ru t oate categoriile de. constructii : construetii de hale, constructii snciale, dep ozite, cai terate etc.; in Iipsa unei urm ariri organizate, ill special a pierderilor de apa in pamint, apar deteriorari a ciiror remecliere devine complicata -?i costisitoare ; slut cunoscute multe cazuri in carl", datorita neglije ntei in urmarirea pierderilor de apa si a cauzelor care le produc, s-a ajuns Ia degradarea completa a unor constructii,

XXIX. Consolidari
1. Stabilirea necesitatilcr •
a. Elementegenerale
Cauzele care conduc la consolidarea u nei constructii metal ice aint numernase si variate. Necesitatea consolidarii in principiu, poate sa fie impusa de cauze care pot proveni din: ' - aparitia unor defects grave la uncle din elementele constructiei met~lic~ sau po~te ~i consecinta .ava~i:ri~ alt~r. ele~ente eUl_ll sint Iuudatiile, Iipsei unor legatun sail contrav irrtuiri, insuficientei dimensiunilor sectiunilor unor bare, datorita proiectarii sail executiei si alteIe; ,
v •

de

consolidare

p artile

transport

constructiei,
ell

sporirea

!r:c.arcarilor 1a care este supusa

ca deexemplu Inlocuirsa

altele mai grele ,

unor

constructia

mijloace

sau uncle din

de ridicare

si

- introdueerea oteluri Cll 0 rnarca iectare ;

in eIementele constructiei metalice Ia vxecutie sa u elasa de calitate inferioare celor acceptate -

a unor Ia pro-

358

lJ_'iTRE:rINERE

sr

CONSOL,ID.;U:r

~schimbaTea de destinatie a constructiei, cu posibilita tea de a se dezvolta uncle actiuni mai· defavorabile decit cele pentru care a Iost proiectata constructia , - aparitia uuor deforrnatii ale ansarnblului constructiei sau la uncle parti ale constructiei care impiedica folosirea nornrala a co ntructiei ; unele cauze apartin ind proiectarii, cum a r Ii neluarea III co nsiderare a unor actiuni, fie ca nu slut cunoscute de proiectarit, fie e[t sint ornisc ; acceptarea la proiectare a unor simplifici.'tri in schema stat icf care con due Ia soliei tari ell abateri neingaduite sau a \J nor leg5tu ri 11I:'C0 l'esp u nzatoare , ~ adoptarea In proiectarc a unor solutii coustruct.ive necorespu nzutoare conditiilor in care YOI' fi folositc unele elementc ale constructiei. Def'ectele care apar la eleruentele unor construcfii '}i care pot Ii intilnite mai des au in general 0 importanta rn ai marc sau m ai re dusa §i couduc la lucrari de consolidare mai dezvnltate, lIHeOD complicate, sau la lucrari putin importante :;;i simple. . Unele defecte constau in deteriorarea locala a u nor clemente ale constructiei metalice prin izbiri sau prin topire, datorita scurgerii unor materiale topite ; conseclntele pot fi limitate la unele portiuni mici dintr-un element ~i deci poate fi suficienta 0 consolidare Iocala. Dad i:nsa s-a distrus o parte mai importanta .din sectiunea elementului sau intreaga sectiune a fost rupta §i elemeutul respectiv face parte dintr-un ansarnhlu constructiv, ca de exernplu 0 grindii eu zjibrele, daca nu s-a aj uns la distrugcrea grinzii, eforturile din bara deteriorata sint luate de alte elemente :;;i in grinda respectiva apare 0 alta distributie de cforturi ell unele consecinte rnai mult sau rna! putin periculoase, pentru ansamblul elemcntului din care face parte bara deteriorata ; in acest caz, consolidarea poate fi mai extiusa fli mai ccmplicata. Tasarea unor Iuudatii, din diferit.e· cauze, poate avea ca efect denivelarea unor clemente, solicitarea in material r am ia in d in limite adrnisibile ; denivelarile pot deranja sau nu Iolosirea constructiei, AHeori, aceste tasiiri pot produce solicitari in uncle locuri ale elemcntelor de co nstructii peste limita de curgere; intr-un asemenea caz este judicata ridicarea In nivel a partilor denivelate si, daea s-au produs dcfede ca Iisuri, ruperi, se ian masurile de consoli dare corespunzatoare. . Contravintuirile cu bare indoite nu-si iudeplmesc rolul pc care it iudeplinesc intr-o masurii necorespunz atoare ; consecin tele sint suparatoare a u noreleniente ale co nstructiei in timpul circula tiei rulante, oscilarea unor bare, incarcarea neuniform a a elementelor si altele ; cind contravintuirile an uu rol in conlucrarea spa tiaH"', nu mai poate fi indeplinit in mod corespunzntor. iI au san rniscarea p o durilor structurii acest rol

1-

De£ectele care co nsta u in existenta unor bare cu sectiuni insuficiente pot conduce la reducerea coeficientului de siguranta tntr-o masura oarecare, care lnsiiiiu ar putea fi adrnisa, ceea ce impune consolidarea ; in caz urile clnd

CONSOLIDARI

359'

s-a ajuns la solicitari in domeniul plastic se impune 0 examinare atenta a consecintelor care au rezultat ~i luarea unor m iisuri in Iunctie de gravitatea

acestora.
Foarte des Slut int.ilnite suduri cu fisuri sau en defecte de structura : fisurile, indeosebi in sud uri sa II in apropierea aces tara, pot avea consecinte cu urm ari grave, deoarece fisurile au tendiuta de a se dez volta si a se propaga in timpul exploatarii ; stnt periculoase si Iisu rile care se produc in material la oarecare distanta de cordoanele de sudura .. Este necesar sa se stabileasca natura si cauzele care le-au pro dus, care pot fi ; dimensiuni insuficiente, fenomene de oboseala, tendirrta de rupere fragill'i a materialului pieselor san sudurilor si altele si sa se ia m asurile corespu nz atoare. In general, sp orirea incarcarilor impune unele ccnsolidari : aceasta se poate hotari num ai dupa ce s-an facut verificarile constructiei sau partilor influentate de sporirea incarcarilor. Sint situatii ctnd 1a execu tarea u nei co nstructii se introduc laminate din oteluri de alt.a calitate: de exemplu, Ia fermele eu tirant ale unei hale industriale execu tate din otel slab aliat cu siliciu s-au introdus uncle table din OL37 ; faptnl s-a observat din intimplare Ia montaj, dupa ce majoritatea Iermelor era u ridicate .;;i acoperisul executat, 0 verificare f1icuta la toa te fermele a confirmat ea Ia sase ferme au fast introduse uncle table din OLS7. Aceasta situa tie a impus ccnsolidarea acestor ferme. Schimbarea destinatiei unci cons tructii poate ridica probleme diferite : consolidarea unor elemente, desfiintarea unor stilpi .0;;1ltele; a este necesara recalcularea constructiei si lntocmfrea unui proiect pentru partile care eventual vor fi modificate. Deformatiile mari pe care Ie au u nele elemente ale unci constructii sau constructia in ansamhlu pot rezulta din dif'erite cauze, cum ar Ii : dim ensicnarea ·insuficienta la deformatii, Iipsa sau existents unor eontrav intuiri necorespunzatoare ; unele deformatii care apar la eircula tia podurilor rulante produc oscilarea sau vibrarea unor elemente ale constructiei care pot fi suparatoare ; in uuele eazuri folosirea norm ala a constructiei este Ingreuiata iar in altele nu rua i estc posibila. Inlaturarea acestor defecte se poate Iace p rin consolidari sau com pletari. prin intro ducerea unor contra vintuiri etc ..

b. Datele necesare stabilirii solutiei de eonsolidare

Consolidarea elementelor unei constructii se face pe baza u nor date ce fie culeg prin exanrinarea am anuntita a eleme ntelor care se vor consolida ~i urieori a ansam blului structurii; clnd au aparut uncle defecte este necesar sa fie stabilite cauzele care le-au produs. in general, elementele necesare s int . cele care se cer Ia proiectare : unele probleme care apar Ia censolidare stat , ins5. m ai complexe decit eele care se pun la proiectare $1 de aceea sint necesare unele date suplimentare. Inginerul care se ocupa de co nsolidarea unei constructii trebuiesa aibil· cu nostinte ~j. experients care sa-i permits sa-;;i dea seama cum se va deforrna
>

360

1NTRETINERE

$1 CQNSOLIDARr

~i comporta constru etia sub actiunile la care va fi supusa dupa efectuarea lucrarilor de consolidare, nu numai in partile consolidate, ci si in ansamblul ei, Tema pc haza careia se face ccnsolidarea trebuie sa cuprinda urm atoarele date: ~ calit atile materialelor elementelor care se ccnsolideaza -?i care se refers la m arca 01el ului, clasa de calitate ; in unele cazuri poate fi necesara si cunoasterea continutului de carbon, mangan, fosf'or, sulf ; actiunile la care este supusa constru ctia inainte .;;i dupa consoli dare ; variatiile de temperatura climatice si tehnolcgice, natura me diului, din punet de vedere al agresivitatii, in care se va gasi ccnstructia dupa consolidare ; ~ clemente in legatura eu necesitatea consolidarii : aceste elem ente s int in general informative ~i urmeaz a a Ii verificate, completate si modificate pe baza analizei ce trebuie Hicuta inainte de a se definitiva solutia de consolidare. DateIe mentionate mal inairrte, pe care trebuie sa le cuprinda tema de proiectare a consolidarii, depiud de natura consolidarii ; unele date pot lipsi sau pot Ii necesare si altele ; datele necesare care lipsesc Ia intoemirea ternei, se completeaz.a pe parenrs.

c. Consolidarea sau refacerea eonstructiel

Inainte de a se trece Ia consolidarea unei constructii metalice industrials este necesar sa se examineze dad consolidarea este rationals si ecouomica sau este mai indieat sa se ref aca constructia in total sau partial. Pe baza datelor obtinu te din exarninarea coristructiei se stabilesc solufiile de corisolidare ; cunoscin du-se volumul :;;i complexit atea ccnsolidarilor, se poate stahili costul lor. Se pot aprecia de asemenea consecintele care rez ulta pentru expioatare, ca reducerea, pc timpul lucrarilor de consolidare, a volum ulur pro ductiei, intreruperea unor procese de prodnctie pe unele intervale de timp !?i altele. Reguli generale dupa care sa se stabileasca daca trehuie Hicuti'i consolidarea sau este mai indieat sa se inlocuiasca 0 constructie cu alta noua este greu de stabilit; .aceasta horar lre poate fi Iuata num ai dupa 0 exarninare atenta a elementelor specifice diferitelor situatii locale. In general, ctnd costul luerarilor de consolidate se ridica la peste 40% din cheltuielile cerute de o constructie noua, consolidarea nu mai este Judicata. o ccnstructie veche, eu 0 can cep tie constructive care nu mai corespunde cerintelor tehnologiilor de produc tie noi, poate fi a vantaj os sa fie Inlccuita total sau partial, daca 0 construe tie noua aduce avantaje sensibile in desfasurarea rationala ~i economica a productiei. . In unele cazuri este posibil ca 0 constructie metalica caren-ar mar corespunde cerintelor de exploatare impuse la un moment dat sa fie dem ontata si m utata, di:patind 0 alta destina tie cu sau fa.ra unele cornpletari.

---=

CONSOLIDARI

361

Oricare ar Ii solutia de consolidare este indicat 55 se adopte solutii simple, care sa of ere siguranta necesara 9i in acelasi timp sa nu strice aspectul constructiei la interior ~i exterior; trebuie a vuta in vedere si estetica consolidarilor, care este posibil sa fie asigurata fiira cheltuieli suplimentare.

2. Posibilitati de consolidare ,
a. Intarirea sectiunilor elementelor slabe
Intarirea sectiunilor elementelor slahe se face. prin adaugarea unor eiemente noi ; elementele existents s int insa incarcate ell unele eforturi ; dupa consolidare, surpl usurile de :ineiheari vor da efortnri at it in elementele existente cit si in eele adaugate. Aceasta impune, in uuele situatii, ca elementele 110i sa aiha a sectiune prea mare ~i sa nu fie folosite la limita de rezist enta .. Consolidarea diferitelor elemente trehuie Hieu ta in stare a de solicitare corespunz atoare situatiei 'in care elementul respectiv este cit m ai descarcat ; in unele cazuri este iridicat sa se fa ca. 0 descarcare Iortata. Intarirea unei grinzi cu inima plina se poate face prin adaugarea u no r corniere sau plathaude Ia talpi (fig. XXIX.I). In caznl cind sudurile dintre talpa si inim a nu m ai s int sufieiente se pot ada uga u nele clemente eu aj utorul carora sa fie descarca te ~i sud urile de prindere. Voala rea inimilor se impiedid prin intraducerea unor rigidizari suplimentare, in general Inclina te , Barele grinzilor ell z abrele se pot eonsolida adaugind clemente noi, fara a se dezaxa, pe cit posibil, prinderea barei la noduri (fig. XXIX.2). In caz ul barelor comprimate, elementeIe adaugate pot sa nu fie prinse la no duri, daca prinderea este sulicicnta pe ntru a transm ite efortul de compresiune din. bara, St.ilpii se consolideaza prin adaugarea unor profile san table; bazele stilpilor se pot m ari prin adaugarea de placi si nervuri (fig. XXIX.3). Inunele situatii se poate realiza 0 ccnsolidare satisfacatoare prin imbracarca st.ilpului metalic eu beton, ill care se int.ro duc unele arm aturi. Grinzile de frtnare ell z abrele, devenite insuficiente, se intaresc in m asura, in general suf'icienta, dad. se transform a in grinzi cu inim a plina

III
Fig. XXIX.1. Adaugarea unor
elemente la grinzi.

Fig. XXIX.2. Adlillgare .d.e clemente h

hru ele grmztlor cu z1ibrele.

362

m·TRBTINERE sr CONSOLIDARr

y
!
I I

I
I

Fig. XX IX. 3. Consolidarea sttlpilor.

prin sudarea placii pardoselii de talpi, a daug indu-se. clara cste necesar, unele clemente de intarire la talpile grinzii care nu slut formate din UiJpile grinzilor cailor de rulare ale podurilor rnlante.

b. Descarcarea parp.lor de constructie eu defecte

Descarcarea elcm c ntelor II uti C oustru c]i i de ve ni t i'i i nsuf icie nt a total sa u poa te cons ti Lui un m ij lee de int ari re a acestora, ca re ('3 te prcferat in :loeul alter solu tii de consolidare mai cornplica tc. Consola \l nui stilp care sustine 0 grinda pen tru caile de ru lare ale podurilor rulan te in tr-o haUl, devenita insuficienta in unna sporirii capacil.atfi podurilor rul a ute, poatc fi con.solida til. direct cu destula usuriuta, in t5rindu-sc sectiu nea consolei si pri u.derea de st llp ; daca in urma speririi capacitatii podurilor rulante se impu ne .si consolidarca st.ilpului, poate ap area ava ntajos sa se descarce consola prin introducerea unui stilp suphmentar sub consol a, care se leagii de st ilpul existent (fig. XXIXA); in aeeasta solutie st ilpul existent continua sa suporte ... u nile orizontale acti transversale halei, dar este desca rcat de momentele pe -care i le transm itea consola, ctud nu exista st ilpul suplimentar. Prin stilpul .suplirnentar actiunile verticale de la grinda caii de rulare a po durilor rulante .se transmit direct la Iundatie ; Iegsturile elastice ale st.ilpului suplimentar cu stilp ul existent permit ca sectiunea stilpul u i s uplime nt ar sa se dez vol te ~pe dlrectia grinzii diii de rula re. o solu tie de intfirire a unei grinz.i prin descarcarea unor sectiuni sepoate f'ace ava ntajos cu ajutorul unor tiranti in care se introduc eforturi de Inti n«lere in mftsu_ra necesa ra (fig. XXIX.5).
fl a rtial

c.

Modifiearea sistemului static

Modificarea sis tern ului s ta tic const.itu ie U II m ijlo c de consoli dare Ioa rte <des Iolosit, ca re of era posibili Ui.ti m ari, in m ulte cazuri Ioart e sim pie ~i ceonornice. Grmzile cu inim a plinil. pot fi consolidate prin introducerea unor contrafise sa u a u nor reazeme intermediare (fig. XXIX.B). Un sir de grinzi -simplu rezem ate pe cite 0 deschidere poate fi transform at intr-o grinda continua. sau in grupuri de grinzi continue. G rinztle macaz pot Ii consolidate pri n tra nstormarea acestora in grinzi .-eu zabrele cu contrafise (fig. XXIX.7).

CONS OLIDA RI

.....
t ..... _"'->

.... :r:

...::V

......... > -'I

Fig. XXIX.5.

Descarcare prin tirautt.

!T
'--~------.---1/2 _.··"~+.---l/2 1

_ ___.

Fig. XXIX.,!. Descarcarea

direct1i '"

sttlp.

console!

unui

Fig.. XXIX.B, Transformarea grlnztlor 1n grinzi ell con lrafi~ e sa u continue.

Fig. XXIX.7,. Transtorrnarea

grinziJor

macaztn

grinzi

Cll

contranse,

tit cazul unei hale metalice ell acoperis sustin u t de ferme s-a cons tatat cil zabrelele Ierm elor erau insutieient prinse prin sudura Ia nodu ri ; fermele sus~ineau dona cai pentru ciirucioare de transport, in dreptul carora erau prevazute contra v intui ri verticale longitudinale. Fiicindil-se uncle completiiri contra vintu.irilo r, aces tea au p u tut sup orta iucarcartle ce le revenea u de Ia cite doua Ierme alaturatc, asttel eli s-au putut evita consolidarile Ioarte complicate a dona din trei Ierrne ; s-au fiicut completari ~i consolidiiri la numai 0 treime din Ierrnele sarpantei acoperisului, ceea ce a rezultat mai avantajos (fig. XX IX.8).
Fig. XXIX.S. Consohdarea unor terrne prin desciireare pe co ritra v tutu iri vcrticale.

364

L"lTRETI..i'.'ERE

$1 CONSOL1DARI

i
I

I·
I

[let7>ffl!t de
'Su5f1I1~t -

Fig.

XXIX.\l.

Descarcarea

unor

pane

pe elem ente

intermedlare.

o solutie de consolidare prin schirnbarea s istem ului static la pane.le u nei lllvelitori consta in transformarea acestora in pane continue. Pa nele acoperisul ui unei hale, ell deschiderea de 18 ill, rezema u pe Ierrne de tipul din fig. XX IX. g; panele fiind subdimcnsionate, s-a u intro dus clemente de sustinere la 6 m interval, rezemate pe grinda Iongrtudinala de pe sirurile de stllpi si pc contravintuirile verticale prevazute in dreptul reazemelor luminatoarelor. o alta solutie, Iolosita eli succes in unele situatii cind din abateri la mentaj rez ulta la st.ilp] devieri in diferi te directii, fata de verticalitate co.nsta ill intarirea numai a unora din stilpii de pe 0 linie transversala ; la 0 baHi eLL mai multe deschideri, intr-o astf'el de situatie, se recalculeaza eforturile in ca drele transversale tinind seam a de efectele abaterilor ; pe baza solicitarilor, in urma a naliz ei rez nltatelor, se poate consolida nurn ai 0 parte din st ilpi, ceea ce conduce la 0 alta distribu tie a solicitarilor pe cadrul transversal. Aceast,a conduce Ia lucrari de co nsoli clare mal recluse, putind Ii int ariti num ai 0 parte din stilpii halei, Folosirea conlucrarii spatiale permite rezclvari interesaute, simple .;;i pu tin costisitoare ; in cazul cind conlucrarea nu a Iost luata in considerarc Ia proiectare, dif'erite contrav intuiri la nivelul acoperisului, al cailor grinziIor de rulare ale podurilor rulante sau pe sirurile de stilpi pot fi intarite, mai alesin zona prinderilor, Ili aduse in situatia de a permite unele redistribuiri de solicitarr Iavorabile scopului urm arit . Si ill cazul clnd la proiectare a 11 fost In ate in consoli dare unele contravlntuiri pentru a se obtine efecte de conlucrare, 0 examinare a situatiei poate conduce la unele solutii de consolidare simple si ell cheltuieli rnici, ell Ullele in"ta.riri sau completari. o asemenea procedare apare indicatji c in d hala san unele elern ente ale acesteia prezintf deform alii suparatoare pentru exploatare.

LUAREA

IN

CONSID'ERARE

A DEFORJl.IA1'IILOR

PLASTICE

365

XXX Luarea in considerare a deforrnatiilor plastice

1. Gen eralttati,
Calculul constructiilor metal icc in dom eniul elastic adrnite efi in elernentete constructiei Illl apar eforturi cu valori rnai mad decit lim ita de curgere .a otelului dad'! nu slut depasite valorile de calcul ale actiunilor, adica valorile ae ~iI nilor norma te III ultipl irate cu coeficien tii de variatie ai actiunilor , cind I In dimensiona re se toloseste metoda rezis tentelor a dmisihile, eforturile u nitare calculate sub acti uuea inc arcarilor norma te ram in sub valca rea rezisIen lclor admisihile, care este limita de curgere minima a o telul ui, impartita c 111m Coef icient de sigura n ta, Se cunoaste de m ultf vrem c cfl in anumitc cazuri ap ar in elementele co nsr ru ctiei met alice e lo rturi care produc intrarea in curger€' a materialului PI' uncle portiu ni, 'in general reduse ; aserneuea sitnaj ii se lnt.il nesc la gusee sa II piese in j n rul II no r gall ri, cum sint gall rile nitu ril or :,?i :,?L\fU bu rilor, In eleme u lel e ell unele cresl.a l II ri sa l\ variatii brust.e, 11nde apa \' v lrf'uri m ari de ef'ort uri etc. In general, cornportarea co ns tructiilor *i in aceste caz.uri este }mna, dcoarece, datorita proprietatilor plasticc ale ote1urilor Iolosite la construe liile met-alice, se produce 0 re distribuire a eforturilor, ceea ce face en acolo uncle S-<1 atins limit-a de curgere valoaren eforturilor sa 11U rnai creasca, dHClt incurci'irilccresc; aceas ta se inLimpHi insa numai atu nci cind, din diferitc ca uz e. I1n cste imp iedica ta dezvoltarea deform a tiilor p lastice. Cal cul uI co ns tructiilor la startle limi tao in ta ra noastrji ~i in al te '~ari, se face de asernenea in dorneniul elastic. Cnlculul st.ruc tu rilo r ruetalicc in clomeni ul plastic adm ite ea limita a cap acitatii portante a unei structuri, pc aceea care corespuude cedarii structudi sub actiunea unui sistern de inearcari suportate de atructura ; III moment ul ce.d arii s-a formal un numar de articulatii plastice, suficient pentru ~I t ransf'orrna structura static nedeterminata intr-un mecanism, Teoret ic Sf' poate stabili grnparea de Incarcari posibila eea mai dezavanl nj fJaSlt la r arc \ a cc da S trnc tu ra : pe baza acestei grup ari de lncarcari, Cll u n grad de sigllran~i'i accep ta t .. se de term ina elorturile pe baza carora se face dlmcnsionarea elcm e ntelor constructici : in unele norrne, pcntru diierite ca2. uri de sol lei UHi, se adm j t cocf'icie ntii 1, 68, 1,4 D .~i 1, 12,eare in fond exprim a rapo rl.ul din ire iIlcarca rea Iimitii la care se prod uce cedarea structurii inriht'arca nonnat a admiss in exploatare. Elementele structurii in m omentu! cedarii sInt solicit ate in domeniul plastic; Linde art iculatii plastice apar luainte de a se produce cedarea, la valuri ale incarcartlo r mai mid dec it cele corcspu nz at oare ccdarii. Este posibil

*i

366

u"\'TRErINERE

~I CONSOLIDARI

en sub inc5.rd'iriJe din timpul exploat arii in uncle clemente ale structurii sa Iie at insa lim ita de curgere a otelului !?i sa apara deforma tii plastice. Calculu I in domeniul plastic al stru cturilor metalice static nedetenninate ill uncle cazuri Sf'. face usor, in altele insa este mai complicat. Calculul plastic al constructiilor face de citiva ani ohieetul a 11 u mcroase eercet ari teoretice .'~i experimentale, ajungindu-se In rez ultate care, in m ulte cazuri, of era garantia necesara aplicarii lor in practica ; sint Insa situatii cind aplicarca calculelor ill dorneniul plastic se face eu destule greutati, cerin d uneori in practice lin velum de munca mare ; ~i in alte cazuri, folosirea calculului pl astic nu of era inca suficieuta signranta,. in special la elem eute de COl1structii sup use unor ac liuni variabile, a unor constructii eu regim de Iueru greu si alt.ele. Prccesul de desf asurare a calculului structurilor ln- domeniul plastic se face in citeva faze. Se pleaca in general de la 0 stru ct.urii, cu 0 forma geometricasi cu dimensi uni p restabilite, deci de J a iucepu t se accep (5 0 schema constructiv ii, care u rmeaz a sa fie verificata si even tual eorcctata. Se alege mat erialul (m arca, clusa etc.) 'Ii se precizeaza valorile actiu nilor pe care Ie YU avea de suportat structure. In domeniul plastic n u se mai aplica SLlprapunerea cf'cct elor ~i de ci ill! se mai pot efectna C" alculele separa t pentru fieca re incarcare .;;i ins urn a apor rezultatele finale; este deci necesar sa se cfeetueze calculele pe baza u uo r grupe de actiuui ; ca urm are, de Ia inceput trebuie stabilite dif'erite grnparj, de actiuni care pot co nd nee la ced arc ~i Lreb uie ve rifica t care es tc ce a m ai dez avantajoasa dintre acostea, Difcrite norrn e pentru cnlculul plastic al st.ructurilor dan indicatii asupra modului cum trebuie proeedat in practica. Variatia Incarcarilor dint.r-o grup a rc nu este aceeasi, cueficierrtii de variatie ai incarcarilor fiind direr] tJ., ~i deci coeficientul de varia tie al intregii grup ari nu este unie in general si nici pe intervale de variatie. Uncle din aqiuni au 1I n caracter sta tic, al t.ele s irrt va riabile, oscilante, al ternan te, ceca ce face ca determrnarea si tua tie i de cedarc sa fie m a i -complicata. Sectiunile elementelor strncturii difera 'in cele rn ai m ulte cazuri, in general pe ansam blul st.ructu I'd hi ncl elem en Le ell sectiuni varia te en Iorm asi m urime; 0 varia tie ponte -Ii intilnita chiar ;;i pc pnrcursul acclu iasi element; in unele sectiuni ale structurii pot actions n u ruai momen t.e, iar in allele m omente .oM, Forte axiale N si forte taietoare T, la determ inarca situatiei de cedare urrnind sa se t.ina searna de aceste mo duri de solicit.are, ceea ce face en desfa~nrarea calculului sa fie m ai complexa. - Un proiectant ell suf icierita expcrieuta va putea adopt-a 0 schema constructiva -care sa couduca la 0 solutie buna din pu nct de vcdere al sigurantei din punct de ve dere economic ;poale fi insa ncccsar sa Sf' st.ud icze m ai finite variant e. Existri posihilitaten de a Sf' face calculc de op tim iz are, C~Hl' -insa In general s int complicate. Concept in co nst ruct i \"?t arc Ia baz a accleasi principii en in p roiectarea care u tilizeaz a calcu Iul in domeniul elastic en unele diferen te sped rice eonst ru ctiilor la care se ad rn ite dezvoltarea detormat iilor plast ice.

*i

...

I,'

LUAREA

IN CONSIDERARE

A. DEFORMA1!ILOR

PLASTICE

367

Cu loate progresele realizate in dom eniul calculului plastic al structurilor, Iolosirea acestui mod de calcul la proiectarea constructiilor metalice este inca limitata la unele tipuri de const i-uctii, supuse la u nele eategorii de indircari. Rest ric tiile irnpuse de dif'erite uorm e care se ref'e ra la calculul plastic al coustructiilor mclalice stnt in general m ai severe III caz ul constructiilor met.alicc indus triale. Se adrrrite caleulul plastic de ohicei la eonstrnctiile cu un singur nivel, alcatuite din hare ell sectiuni pline, in dublu T snu in cheson ; In construc tiile cu mai mnlte niveluri se accepts nuruai datil stabilitatea este asigu rat s prin contra vintu iri. At! iunile la care cste supusa constructia trehuie sa nib5. u n caracter static sau prcnuntat static, Nu se accept.a calculul plastic la elernent ele de constructii supuse direct u nor aetiuni variahile sau dinam ice, cum sinl de exemplu grinzile cailor de rularc ale po durilor rulante. N orrnele dau si u nele indicatii privitoare la poz itia articula tiilor plastiel', Ia m asu ri pentru asigurarea stabilit atii locale si generale a harelor cornprimate; alte masuri constructive sint prevazute pentru a se evita ca structu ra in ansamblu sau local sa cedeze prin pierderea st a hilit.a ~ii inain t e de Iorrnarea mecanismului de cedare plastid, Pro icc ta rea constructiilor, lu in.d in considerare dezvoltarea defonna t iilor plast ice :;;i adm i t.ind pentru determiua rca efortu rilor ce darea plast.i e5, prezinni In multe situatii avantaje irnportantc, Co nstructiile m etalice static nedetermiuate, calculate In dom eniul elastic, au rezerve de rezistenta, datorita in prim ul rind principiului ce sta In haz a acestui calcul, ca in nici 0 sectiune a structu rii sa nu se atLnga limit.a de cu rge rc ; int re indirdirile care fac sa apara limita dc eu rgere a otclulu i intr-o secti une oarecare s i a cele a carora Ie corespunde cedarea plastic a a st ructurii existji unecri 0 dif'ere n ta apreciabila, care constituie ceca ce se chcarn a rezervu plasti c a a s l 1'\1 cturii. Construcj.iile metalice calculate :;;i proiectate adrn itina comp ort area ill dom eniul plastic sint mai econorniee declt cele calculate in domcniul elastic .. Rezervele plastice sint specificc structurilor metalieestatic nedete rminate. Stru ct u rile me talice po t fi dimenslonate in d orne niul plastic impunlnd de la -ineepllL ca uncle articulatii plastice sa se dezvolte in anurnitc locuri ale s l.ruct.u rii ; aceasl a se p oate face alegind 0 schern a constructiva corespunz~Hoare. In uncle cazuri -poate fi avautajos sa se Ioloseasca 0 parte din rezerva plaslica, admitind aparitia numai a unu i numar oarecare din articulaiiilecorrspnuz fitoare ced arii, Cu toate avanlajele pc care le prezint a folosirea calculului plastic In proicct area constructiilor meta lice, metndele de calcul in domeniul plastic nu pot inlocui inca met.odcle de calcul in domcniul elastic, unele din priueipalele mati ve fiind arata tc m ai inainte ; calcul ul plastic al structurilor ponte insa Ii Iolcsit ell succes, acolo unde acceptarca acestuia este posihiHi; s lut m ul te -situa tii si categorii de construetii la care aplicarca cal cululu i plastic est c posibila ~i avantajoasii.

368

lNTRETu'IERE SI CONSOLIDARI

Folosirea calculului in dorneniul plastic poate prezenta interes ;;i aduce avantaje uneori insem nate la exarninarea si stabilirea solutiilor de rernediere a defectelor si la cousolidarea unor clemente ale co nstruc tiilor met.alice. .

2. Stabitirea necesttatilor de consolidate admltind deformatii plastice , ,

.vdmittnd dezvoltarea u nor delorrnatii plastice, soilltiile de remediere a unor defecte, in general, sint a ltele dec it in caz ul rrientincrii rigurnase a comp or tarii elastice. Dupa norrnele actuale de calcul ap aritia unor def'ormatii plastice in sect iu nea unor bare co nst.itu ie un defect, desi In u nele situatii este p osibil sa nu aibe 0 influ enta imp ortanta asupra aigurautei. In multe cazuri, adrnitere a unor delormatii plastice permite 0 remediere a defectelor mai simpla ;;i m ai user de executat, Admiterea u nor deforrriatii plastice rn odifica modul de analiza a conseciutelor pc care le va avea ap aritia unor del'ecte. Ap aritia unor deforrnatii plas Lice si chiar a unci articula tii plastice intr-un element al unci structuri static nedeterminate metalice poate fi acceptata, in m ulte cazuri fiil'{1 nici un inconvenient ; in alte situatii aparitia unci articulatii plastice p oate a vea influeute defa vorabile in alte sectiu ni sa u elernen te ale struct.urii, deci t acolo u ude s~a p rodus. Cunoscind situa tia delectelor, este necesar rn ai int ii sa se Iaca 0 verificare prin calcul, admitlnd ap aritia une ia sau mai rnultor articulatii plastice ; verif icarea se va extinde pe intreaga p orti nne din structura care a r p u tea fi influe ntata de delorm atiile plastics admise. Pe llnga al tele, acest mod de a p roceda co nsti tuie 0 situa t,ie in care calculul in domeniul plastic reprezintii un instrument util si ava ntaj os ; calculul 111domeniul plastic, folosit in mod rational, completeaz a caleulul in domeuiul elastic .. Pentru efectuarca uuor remcdieri salt consol idari, adrnitjnd dezvoltarea u nor deform atii plastics, sint necesare 0 serie de date, intre care: - datele ruentionate la cap. XXIX, pet. 1, b; - datele pentru stabilirea calitatilor plastice ale otelului din care stnt executate eleme ntele co nstructiei influentate de adrniterea def'orm atiilor plastice : compoz itia chirnica, proba de indoire, teridinta de Imbatrtuire ;;i de rupere Iragila : - sta diul de incarcare la care incep sa sc dez volte deform atii plastice. In total sa u partial, aseruenea date, pe lingii cuuoasterea defectiunilor up iiru te, sint necesare pentru verificarea p rin calcnl ~i pentru stabilirea solutiei de rem e diere sande consolida re.

LUAREA

IN

CONSIDERARE

A DEFOR MAT IlL OR PLASTICE

369

3. Posibilitati de consolidare ,
a. Verificarea cu admiterea deformatiilor plastice nu impune lucrari de consolidare

asernenea verificare este prima operatic care trebuie facuta. Modul de verificare .;;1 rezultatele care se obtin depind de situatia Iocala. In cere ce urrneaza se dau unele exemple. La grinzi continue pe mai multe reazeme, cum s int de exernplu panele de acoperis, care nu au innadiri pe reazeme, se constata aparitia unor defermati! plastice pe unele reazeme ; daca 0 verificare a grinzii egalind m omenteIe de pe reazerne cu cele de pe deschideri, ceea ce are Ia baz a acceptarea aparitiei unor articulatii plastice, se incadreaza, cu mornentele rezuitate din aceasta egalare, rn cnnditiile de siguranta a drnise la proiectare, adica nu sint depasite rezistentele a dm isihile sau de cal cui, nu este necesara 0 consolidare. in alte situatii se constata unele deficiente la unul] din elementele conatructiei ; dill verificare poate rezulta ca aparitia in alte elemente a unor articulatii plastice, ca urrn are a cedarii bare! cu deficients, nu reduce gradul de siguranta aI constructiei. Intr-o grinda cu z abrele cu talpi paralele (fig.XXX.1) diagoriala 6-9 comprimata si-a pierdut stabilitatea; grinda, desi incarcata:, nu a suferit deteriorari. Talpile grinzii cu zabrele, a vlnd sectiunile constante pe toata deschiderea grinzii, verificate in ip oteza ca in panoul 6 - 8 nu exista diagonals, puteau rezista prin incovoiere, in sectiunile 6, 7, 8 ~i 9 dezvoltindu-se unele defortn atii plastice, Intr-o asemenea situa tie, daca Intr-un panon al grinzii cu zahrele n-ar exista 0 diago nala si talpile pot fi considerate bare continue eel putin pe cite un panou de 0 parte '}i de alta a panoului fara diagonal a, dnd sectiunile talpilor sint suficient dezvoltate, pot suporta si solicitarile date de Iorta taietoare din panoul fara diagonala, Verificarea se face considerind ca 1a mijlccul talpilor din panoul Hira diagonale

o~r

k0ttKri
~
TN
Fig. XXX.1. Vertftcarea unei grinz! en ziibrele.
rnetalice mdustriaje

*r

24 ~

Construcjii

3'i'0

INTREl'Th"'ERE

sr

CONSOLIDAR[

exista puncte de inflexiune ; Iorta taietoare din panou, trecind prin aceste puncte, se disttibuic talpilor proportional ell scctiunea lor. In nodurile vecine apar momeutele T' af2 si T" af2. S-a verificat stares de solicitare a grinzii in panoul respectiv ~i in cele vecine pentru 0 inciircare 1,60 q, aid q fiind incarcarea uniform distribuita la care a Iost dimensio nata grinda prin metoda rez istentelor adm isibile si 1,60 coeficientul de siguranta in raport cu Iimit,a de curgere. Eforturile unitare in nodurile 7 .;;i 9, calculate cu eforturile axiale S din taJpi, ca bare ale grinzii cu zabrele .;;i la mornentul T'a/2, au Iost sub lim ita de curgere , intr-o asemenea situatie grinda ell zabrele rez.ista co ndit ii de srgurante normals fara diagonala din panoul verif'icat.

xn

b. Verifiearea

en admiterea deformatiilor plastics impune

lucrari de consoli dare

In urma verificarii prin calcul cu Iuare in considerate a def'orm atiilor plastice pot rezulta necesare unele consolidari. grinda cu secti une plina continua este supusa la incarcari statiee : datorrta cresterii u ncr lncarcari, efortnrile unitare ajung mai m ari decit rezist.e ntele admise 1a dimensionare. Se cunoaste sectiunea grinzii .;;i se poate stahili inciircarea la care se va produce cedarea plastics a grinzii ; in cazul c ind aceasta este acceptabila din punct de vedere al sigurantei, TIU este necesara consolidarea grinzii. In caz contrar, se pot intari unele portiuni de grindii, de regula pe reazeme unde apar prirnele articulatii, astfel ea cedarea plastid. a grinzii lnt.arrte sa aiba loc la 0 incarcere eel putin egaH'i eu cea admisa. o parte din stilpii unci hale mctalice au fost m ontati Iortat, introducin du-se eforturi suplimentare in diterite sectiuni, Sub actiunea incarcarilor de exploatare, din cauza acestor eforturi suplimentare, in pcrtiunea stilpului de deasupra grinzilor cailor de rulare ale podurilor rulante se ajungea la eforturi unitare egale ell limita de curgere. In situatia din momentul examinarii, din eforttlrile suplimentare rezultate din montaj ~i din incarcarile permanente existente, ef orturile unita re erau m ul t peste rez istentele admisibile. Pentru eonsolidare s-au adaugat elementele 1, acceptindu-se 1ft sectiunea existenta a st ilpu lu i eforturi unitarc pina la limit.a de curgerc (fig. XXX.2). Efortu rile u nita re in elerne nt eIe adaugate s-an admis conform me todci reziste n telor adm isihile. 1n general, daca In constru ctia U nci hale 0 pa rte din structura acesteia dey ine insuficienta din ca uzc au rccare, cum a r fi n neleLasari sal! sp orirea u nor indircari (fig. XXX.;)). se poate face 0 verif'icare numai a acestei pertiuni prin caked plastic .. \1" Ii de exemplu cazul pnrtiu nii 1-:3 a structurii din fig. XXX.3. Elementelc care cornpun st.ructura partial5 pot fi intiirite local astf'el ca cedarea plastics sa se produce la valori ale actin nilor a cceptabile pentru exploatarea pa rtii respective din constructie en sigura rrta neeesa ra, determinate prin calculul in dorneniul plastic; poate fi cazul sa se analizcze 9i in-

LUARE.'"

L'I CONSIDERARE

A DEFORMA,!,IILOR

PLASTlCE

371

~;~'_'_'~fl 'L
:if
Fig. XXX.2. Consclidarea sttlp, unui

1,

Fig.

L L 1.
XXX.3. Cedare plastlca

par\.iaia.

Iluenta asupra stilpului 3, cart? va rezulta din cornportarea portiunii 1- 3 ; pe stilpul 3 nu trebuie sa se produca 0 articulatie plastica. Aceasta poa te conduce sau nu la IInele consolidari , aceste consolidari VOl' fi ins ii, in general, mai recluse dec it in eazul c ind se irnpune constructiei o comportare in domeniul elastic. Priuderile, innadirile :;;i uo du rile unei structu ri rnetalice se verities prin metodc de calcul in domeniul elastic. In general, in aceste zone ale unei constructii dezvoltarea def'orm atirlor plastics poate fi impiedicata din diferite cauze ~i deci nu este sigura aparitia aici a unei articulatii plastice.
lHBU@GRAFIE

1. B a k e r, J. F.,
2. 3. 4. 5.

6.
7.

8. 9.

H 0 r n e, ill. R .. ~i Hey m a n, J. Tile Steel Skeleton II, Plastic behaviour and desing. Cambridge, The Uni versity Press, 1956. B a I din, V. A. Calculul construciiilor priri metoda siartlor !imUa (trad, din L rus1!). Bucuresti, Editura M.. .l.i\I.C., 195a. C B n I din, V. A. Issledooania po sia/nim conslruciiam. );Ioscova, Izdatelstvo Literatnri pe stroitelst vu i arhttecture, 195 (j. B a I a n, ;; t. ~i Pet c u, V. Calculul strudurilor in domeniul plastic. Momenie independenle. Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1976. Bel c s, A. A. sl V 0 in e a, R. Rezistenta matcrialelor. Vol. II, Bucuresti, Editura Lelmicii, 1958. Bel e s, A.~i I f rim, 11. Elemente de seismoloqie in ginereasci1. Bucur estt, Edltura telmica, .... 1962. B r (\ d k a, J. si L 1I bin ski, ::'1. Conslructii meialice u§oare {trad. din 1. polona), Bucurcsti, Ed rtura telmica, 1975. C Q I e ~ V. ~l G e 0 r g esc u, Dr. Moniarea consiruciiilor metolice. Bucuresti, Editura tehnlca, 1965. Fer r y B 0 r g e s, J ~i Cas tan h e t a, M. Sigurr:mta construciiilor (trad, din l, engleza) Bucures'ti, Editura tehnica, 1973.

372

:ll"'fTRE1'INERE

sr

CONSOLlDARI

10. G h e 0 r g h i u, A I., Steuea construeuuor. Vol. 1, 2, Bucuresti, Editura tehnics, 1960, 1965. 11. G h eo r g hi u, AI. Stotica, Stabilitaiea §i Dinamica constructiilor. Ed. a II·n, Bucuresti, Editura didactica ~i pedagogica, 1974. 12. G h eo r g hi u, AI., Concepiii moderne in calculul siruciurilor, Bucuresti, Editura tehnica, 1975. 13. G Irk mall P, K., FldcheniragllJerke. Viena, Julius Springer-Verlag, 1954. 14. G reg 0 r, A. Der Prakiische Stahlbau, Berlin, V.E.B. Verlag, Technik, 1958. 15. H art, Fr., Skelettbauien. Munchen, Verlag Georg D. VI. Callwey, 1956. 16. Haw ran e k, A. Der SlahlskeleUbau, Berlin, Iullus Springer-Verlag, 1931. 17. Hen n, \V. Indnstrtebau, lnlernatioll.ale Beispiele, MUncheD, Verlag Georg D. \Y. Callwcy, 18. K 0 II b r u D n e n, C. F. Knicken, Bieqedtillknicken, Kippen, ed, II-a, Berlin, SpringerVerlag, 19131. 19. K 0 II b run ne r, C. F. Neuzeilliche Stahlochbau, ZUrich, Verlag Leeman, 1\157. 20. K 0 ran y i, I. A. celszerkezetek , Budapest, Tankonyvkiado, 19130. 21. I'll a k 0 W ski, S. Z. Consttucttonsspottoles en acier. Bruxelles, Centre belgo-luxcmbourgeols d'in1ormation de I'Acier, 1964. 22. Mas I, F. La Praciica delle Coslm~ioni metolliehe. Milano, Wrieo Hoepli, 1955. 23, I'll ass 0 nne t, C h.~i S a v e, M. Calcul plastique des cons/ructions, 1. Bruxellcs, Centre belgo-Iuxemhourgeots d'Intormation de l'Acier, 1967. 24. I'll ate e s c u D. Conslructii melaliee speciale .. Bueuresti, Editura tehnica, 1962. 25. III a z i I u, P. Siaiica constructiilor, Vol. 1,. 2, Bucuresti, Editura tehnlca, 1959. 26. N e u III a n n, A. Sclnseisstechnisches Handbuch filt Konsirukieure, Grundtonen. Berlin, V.E.B. Verlag Technlk, 1960. 27. N e u man n A. Schwelsstechnisches Harulbucli [iir Konslru/tleure, Siahlbau, Berlin, V.E.B. Verlag Technik, 1960. 28. N i c u I esc u, D., P re d a, L ~i P:1 t r Ii. n i c h e, N. Consttuciii meialice din aluminiu. Bucuresti, Editnra tehnica, 1965. 29. Pop esc u, V. Construe/a meialice industriale. Bucuresti, Editura tehntca, 19131. 30. Pop e s c u, V. Consimcttt meiolice. 8 ucurestt , Editura tehnica, 1963. 31. Pop esc u, V. Consttuctii met alice , Ed. a III'a, Bucuresti, Editura telmicii, 1975. 32. Pop esc 11, V. Constmc/Ii industriale. Bucnrestl, Editura didactic! ~i pedagoglca, 1974. 33. R jan i tin, A. P. Ra:scel soonijeni c uceiom. plasticeskit: sooisi» materialoo, Moscova, Gosstroiiz da t, 1954. 34. Sal 0 III 0 v, N. P. Conslmelia seciiilor indusiricde Cll deslinatie v(lriaolUi: (trad. din 1, rusii), Bucuresti, I.D.T. 35. So k 0 I 0 v, G. A. Opor! linii peredaci. Moscova, 1961. 36. S tab i I I III I, L. La plusticila. Milano, Lihreria editrice Politecuica Tamburlnl, 19131. 37. S t r e l elk i, N. S, M.etalUceskie konstruk/ii. Moseova, Gosstroiizdat, 19(.1, 38. S t rei e ~k i, N. S. Raboia siali v siroiielnit: construdiah. Moseova, Gosstrottzdat, 19513, 39. Stu r zen egg e r, P. !v1aste und Tarme in Stahl, Berlin, 'Wilhelm Ernst & 801m, 1929. 40. Stu s s i, Fr. Enlwurf und Beiechnunq von Slahlbaulen I. Berlin, 1958. 41. ~ ~ " Cons/mire en acter 1. ZUrich, Chambre Suisse de la Construction Metallique, 1956. 42. '" ~ ,. Consiruire en aeier 2. Zurich, Charnbre Suisse de la Construction Metalllque, 1960. 43. '" ~ '" Notes techniques sur les constructions melalliques. Bruxelles, G.E.C.lV1. 44. • ~ "' Stahlban, Ein. handbuct: [iir Studium und Praxis, 1, 2. Koln, Dcutschen Stahlbau Verband, 1964. 45. ,. * '" Modern Steel Construction in Europe. Bouwcentrum-Rotterdarn. 46. ,. * e Stahlbautag.ung der Technischen Hochscnule. Dresda, H159. 47. * ~ ,. Normaiio conditionat pentru calculul consiruciiilor la startle limiiii. Partea a III-a. Bucnresti, Editura tehnlca, ·1963.
48. Revis/a consiructiilor 49. Acider - Stahl-Steel. 50. Proml~lennoe 51. Der SlaJilbau.
§i a maieriolelor

1962.

de conslruciii.

siroiielsiuo.