TEMA II: Produse din oțeluri pentru construcții

1. Fabricarea oțelului
2. Sortimente de profile laminate la cald
3. Profile cu pereți subțiri formate la rece
4. Reprezentare grafică
5. Caracteristici secționale

Oțelul este aliajul fierului ce conține sub 2,06% de carbon și cantități neînsemnate de mangan,
fosfor și sulf.
În secolul al XX-lea, au început să fie utilizate oţeluri aliate cu adaosuri de crom, nichel,
mangan, cobalt, crom, vanadiu, wolfram, titan ş.a. Un rol important îl au oţelurile de crom-nichel, în care
cromul îi conferă oţelului duritate, iar nichelul – plasticitate. Astăzi, în lume se produc circa 500 de
milioane de tone de oţel anual. Aproape 1/3 din masa Pământului o reprezintă fierul.
Fonta este aliajul fierului ce conține 2,06%-6% de carbon și alte elemente precum siliciu,
mangan, sulf și fosfor.
Fonta se obține prin topirea și reducerea minereurilor de fier în cuptoare speciale numite furnale.

1. Fabricarea oțelului

Drept materie primă pentru obţinerea fierului servesc minereurile de fier care au la bază oxizii
fierului:

2. Fe2O3 – hematitul; Fe3O4 – magnetitul

Fierul se reduce din minereu, iar în calitate de reducător se foloseşte cocsul. Însă cele două
substanţe solide – minereul şi cocsul – au o suprafaţă de contact mică, de aceea viteza reacţiei 2Fe2O3 +
3C = 4Fe + 3CO2 nu este mare, iar randamentul este mic. Cel mai bun reducător, care asigură o bună
suprafață de contact, este oxidul de carbon (II) CO, care se formează din cocs şi oxid de carbon (IV)
direct în furnal, unde se obţine fonta:

C + O2 = CO2 + Q

CO2 + C →← 2CO – Q

Procesul de reducere a hematitului decurge treptat conform schemei:

Fe2O3 → Fe3O4 → FeO → Fe

3Fe2O3 + CO →← 2Fe3O4 + CO2 ↑

Fe3O4 + CO →← 3FeO + CO2 ↑

FeO + CO →← Fe + CO2 ↑

Fe2O3 + 3CO →← 2Fe + 3CO2 ↑

Minereul de fier se reduce în cuptoare verticale speciale, numite furnale. Furnalul are o înălţime
de câteva zeci de metri şi o capacitate interioară de 5 000 m3 ; corpul său este confecţionat din oţel, fiind

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
căptuşit în interior cu cărămidă refractară. Productivitatea acestui furnal constituie până la patru milioane
de tone de fontă pe an.
Din partea de sus a furnalului se introduce neîntrerupt materia primă (minereu de fier, cocs,
calcar), iar din partea de jos – aer îmbogăţit cu oxigen până la 30% şi încălzit. În partea de jos, prin
orificii speciale, se colectează fonta şi zgura. Reacţia exotermă de ardere a cocsului C + O2 = CO2 + Q
asigură creşterea temperaturii până la 1600 – 1800oC, depăşind temperatura de topire a fierului (1535oC).
Îmbogăţirea aerului cu oxigen contribuie la accelerarea acestei reacţii. Ridicându-se în sus, CO2 se
transformă în CO, care reduce minereul. Venind în contact cu carbonul, fierul lichid îl dizolvă, de unde
rezultă aliajul – fonta – care conţine până la 6% de carbon. Principala impuritate în minereu este nisipul
SiO2. Acesta nu se topeşte la temperatură înaltă în interiorul furnalului. Însă la topirea cu calcar, nisipul
formează o zgură uşor fuzibilă, care este silicatul de calciu:

Pentru a transforma fonta în oţel, trebuie să se micşoreze (prin ardere) conţinutul de carbon până
la 0,5-2%. Oţelul se obţine în convertizoare, suflând oxigen prin fonta topită, sau în cuptoare Martin.
Odată cu înlăturarea carbonului, în oţel se introduc adaosuri de metale şi se obţin diferite tipuri de oţeluri,
numite aliate.
Prima metodă eficientă de producere a oţelului în cantităţi mari a fost concepută în Anglia la
mijlocul anilor 1800, de către Henry Bessemer. El şi-a numit furnalul convertizor. Aceasta consta dintr-un
butoi mare din fier, având o căptuşeală de cărămizi termoizolante. Convertizorul lui Bessemer era montat
pe o pereche de pivoţi, pentru a putea fi înclinat de pe orizontală pe verticală oricând era nevoie.
In poziţie orizontală, convertizorul se încărca cu fontă brută topită şi puţin calcar. Apoi era
ridicat în poziţie verticală şi se suflau curenţi puternici în sus prin fundul perforat. Oxigenul din acest aer
transforma o parte din fier, şi aproape toate impurităţile, în oxizii lor. Carbonul era îndepărtat complet sub

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
formă de gaz de monoxid de carbon. Iar oxizii impurităţilor, precum siliciul şi manganul, se combinau cu
varul nestins formând zgură.
După insuflarea aerului prin convertizor, se adăugau cantităţi atent măsurate de fontă-oglindă (un
aliaj de mangan, fier şi carbon), ferosiliciu (un aliaj de fier şi siliciu) şi aluminiu. Acestea îndepărtau
întregul oxigen rămas şi oxidul de fier din metal. Se lăsa puţin mangan în oţel pentru a-i îmbunătăţi
calitatea. în final, se adăuga cocs sau antracit pentru a aduce conţinutul de carbon la nivelul corect.

2. Sortimente de profile laminate la cald

Semifabricatele din oțeluri aliate, utilizate ca materie primă în producția de laminate plate
profilate și tubulare și de extrudate profilate și tubulare, se obțin atât prin laminarea lingourilor turnate,
cât și prin turnare continuă.
Laminarea reprezintă procedeul de deformare plastică a unor semifabricate, antrenate prin
frecare, între cilindrii de lucru ai cajei laminorului. Laminarea constă în încălzirea piesei la 1000 - 1200ºC
și trecerea prin cilindrii care se rotesc în sens contrar. Deplasarea elementului se face prin căi cu role. La
fiecare trecere are loc o reducere a dimensiunilor secțiunii transversale a elementului primar. În urma
laminării la cald rezultă forma produsului și o îmbunătățire a caracteristicilor fizico-mecanice ale oțelului.
Din lingouri pentru produse lungi (blumuri) rezultă:
- profile dublu T.
- profile U.
- profile cornier.
- profile cu secțiune cavă.
Din lingouri pentru produse plate (brame) rezultă:
- tablă groasă.
- oțel lat.
- benzi de otel.
- tablă striată.
Definirea și clasificarea semifabricatelor și produselor de oțel este reglementată prin standardul
SR EN 10 079.
Semifabricatele sunt transformate ulterior în produse finite prin deformare plastică la cald. Se
împart în general, în produse plate (benzi late, platbande, tole, table) și în produse lungi (bare, profile,
sârme).
PRODUSE LAMINATE LUNGI:
- După destinația profilului: profile de uz general (pătrat, rotund, lat, cornier, profile U, I, H
etc.) și profile cu utilizări speciale(șine de cale ferată).
- După forma profilului: simple(pătrat, rotund, lat, hexagonal etc.) și profile fasonate sau cu
aripi(profil U, I, T, palplanse etc.).
- După masa unitară a profilului, respectiv după dimensiunile caracteristice ale acestuia: profile
grele, profile mijlocii și profile ușoare.
Profile dublu T:
- dublu T cu tălpi late, a căror moment de inerție pe axa Z este mai mare decât în cazul
profilelor cu tălpi înguste. Sunt utilizate în special pentru elemente puternic solicitate axial. Se
disting 3 tipuri de secțiuni: HE-A, HE-B, HE-M, HD create pentru proiectarea stâlpilor pe
piața europeană.
- dublu T cu tălpi înguste, a căror moment de inerție dezvoltat după axa principală de inerție,
utilizate în special pentru elemente înconvoiate (grinzi).

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
 Profile tip U(UPN) și profile cornier(LPN).
UPN – moment de inerție mare după axa principală de înconvoiere (grinzi, stâlpi, contravântuiri
și bare ale grinzilor cu zăbrele.

LPN – utilizat la contravântuiri și grinzi cu zăbrele.

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
 Profile cave: laminate la cald cu secțiune dreptunghiulară – RHS, pătrată – SHS, circulară –
CHS. Lucrează eficient la solicitarea de compresiune.

PRODUSE LAMINATE PLATE:

Acestea au secțiunea transversală dreptunghiulară și lățimea mult mai mare decât grosimea.
Tablele laminate la cald: se livrează sub formă de foi, în stare brută de laminare sau decapată,
de formă pătrată sau dreptunghiulară.

Benzile late: obținute la cald, sunt fie utilizate direct în același mod ca tablele, fie transformate
în alte produse precum table, oțel balot, țevi sudate sau profile îndoite.
În funcție de grosime tablele laminate la cald sunt:
- table subțiri, grosimi de până la 3mm inclusiv.
- table mijlocii, grosimi de 3-4mm.
- table groase, cu grosimi de peste 4mm.
Platbandele: produse nerulate cu secțiune dreptunghiulară laminate la cald cu grosime de
minim 4mm și cu o lățime de 600mm până la 1250mm.

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
 3. Profile cu pereți subțiri formate la rece
Profilele metalice formate la rece se întâlnesc în mai toate aspectele vieţii moderne. Utilizările
acestora sunt multe şi variate, existând în zilele noastre o gamă largă de produse, cu o mare diversitate de
forme şi mărimi.
Un produs specific, cu largă aplicabilitate, sunt tablele cutate, utilizate pentru realizarea
învelitorilor clădirilor. Tablele pentru învelitori se produc în sortimente variate, începând cu tablele cutate
obişnuite, utilizate pentru închiderile halelor industriale, până la panourile speciale pentru realizarea unor
faţade deosebite. Sistemele metalice uşoare, pentru realizarea de pereţi cortină, sunt de asemenea utilizate
pe scară largă. Tablele cutate se utilizează, în ultimii 15 ani, ca o componentă de bază în alcătuirea
planşeelor mixte oţel-beton ale clădirilor multietajate.
Formele secţiunilor transversale în cazul profilelor formate la rece sunt de obicei mai complexe
decât ale celor laminate la cald sau sudate, cum ar fi secţiunile I sau U. Secţiunile formate la rece au de
regulă forme monosimetrice, chiar nesimetrice, având în mod normal rigidizări suplimentare de capăt pe
tălpi şi chiar rigidizări intermediare pe inimi sau pe tălpile cu lăţime mare.
Elementele structurale din oţel formate la rece pot fi clasificate în două tipuri distincte:
1. Profile în cadrul structurii de rezistenţă propriu-zise a clădirii;
2. Panouri de tablă profilată pentru învelitoare sau planşee.
Prima categorie include, aşa cum se arată în Figura 2, secţiuni deschise simple (Figura 2a), secţiuni
compuse deschise (Figura 2b) sau secţiuni compuse închise (Figura 2c). În mod obişnuit, înălţimea
secţiunilor variază de la 50-70mm până la 350-400mm, cu grosimi de aproximativ 1-6mm.

Pentru construcţii, profilele formate la rece prezintă următoarele avantaje:

1. Prin formare la rece, pot fi realizate în mod economic profile cu secţiuni adaptate pentru aplicaţii
specifice;
2. Folosirea profilelor formate la rece este mai economică decât laminatele la cald, pentru încărcări şi
deschideri relativ reduse;
3. Profilele formate la rece pot fi realizate astfel încât să poată fi transportate în mod compact şi economic
(cazul profilelor Z de tip LINDAB, cu tălpi inegale, care pot fi suprapuse pentru transport şi ambalare);
4. Din punct de vedere structural, panourile din tablă cutată pentru învelitori sau pentru planşee uşoare au
rolul de a susţine sarcini perpendiculare pe planul lor, dar pot acţiona, de asemenea, şi ca diafragme la
acţiunea forţelor orizontale.
Comparativ cu alte materiale de construcţie, cum ar fi lemnul sau betonul, pentru elementele din
oţel formate la rece pot fi evidenţiate următoarele avantaje:
1. Greutate redusă;
2. Rezistenţă şi rigiditate ridicate;
OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII
Cozmaniuc Paul-Iliuță
3. Fabricaţie uşoară;
4. Montaj rapid şi uşor;
5. Acurateţe sporită a detaliilor;
6. Calitate uniformă;
7. Costuri reduse la transport şi manipulare;
8. Sunt incombustibile, nu putrezesc şi sunt insensibile la acţiunea insectelor;
9. Sunt reciclabile.
Elementele formate la rece pot fi fabricate prin următoarele procedee:
1. Laminare la rece;
2. Îndoire la rece;
3. Presare la rece.
În cazul laminării la rece, banda de oţel din care se realizează profilul este trecută succesiv
printre două trenuri de role, îndoirea făcându-se progresiv într-o secvenţă de tipul celei prezentate în
figura de mai jos.

Laminarea la rece este utilizată în mod uzual pentru producerea de cantităţi mari de profile cu
aceeaşi formă a secţiunii transversale. Costurile iniţiale ale investiţiei sunt ridicate, dar manopera
ulterioară este redusă. Presarea la rece este utilizată, în mod uzual, pentru a produce cantităţi reduse de
profile, atunci când este cerută o varietate mare de forme ale secţiunilor transversale.
Îndoirea la rece este un procedeu mai simplu decât laminarea, dar şi are aplicabilitate limitată.
Profile cu lungimi reduse şi cu geometrie simplă se pot realiza prin îndoiri succesive, aşa cum se arată în
figura de mai jos.

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
 Presarea la rece este mai răspândită decât îndoirea şi permite producerea unei mari varietăţi
de forme secţionale. Prin acest procedeu, o secţiune este formată prin presarea tablei, aşa cum se arată în
figura de mai jos. Fiecare îndoitură este obţinută separat. Acest procedeu are, de asemenea, limitări în
ceea ce priveşte geometria şi lungimea elementelor care pot fi produse.

4. Reprezentare grafică
Profil UPE200 – profil U cu aripi paralele și lărgite.
Are aplicații diverse pentru confecții/ construcții metalice, atât în domeniul civil cât și industrial.

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță
 5. Caracteristici secționale
De-a lungul timpului s-au constatat deficiențe ale profilului UNP, în special în geometria
transversală și rigiditatea în funcție de masă. Astfel, a apărut seria de profile UPE în completarea seriei
tradiționale de profile U. Un fapt important, de precizat, este că dimensional produsele din această gamă
corespund cu înălțimea nominală "h" a profilelor IPE, ceea ce le permite sa fie utilizate împreună.
Profilul UPE corespunde, în construcție, în mare masură cu un profil UNP, diferența este dată de
faptul ca UPE-ul are aripi paralele și lărgite spre deosebire de produsul standard care are marginile
înclinate. UPE completează seria de profile IPE, deoarece înălțimile nominale au fost ajustate.
Deși un profil UPE are aripi mai late și mai subtiri decat un UNP, păstrează aceleași
caractersitici mecanice.
Pentru aceeași rezistență, folosirea de profile UPE în structuri oferă o reducere a greutății de
până la 30% comparat cu profilele UNP.
Aceste beneficii pot reduce costurile de construcție și întreținere cu mai mult de 10%.

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

Cozmaniuc Paul-Iliuță