REPUBLICA SOClAilSTA ROMÂNIA

*
COMITETUL NAŢIONAL PENTRU ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN DE
STANDARDIZARES T A N D A R D D E S T A T EDIŢIE OFICIALASTAS
Î0111/2-87
PODURI DE CALE FERATĂ ŞI ŞOSEA
SUPRASTRUCTURI DIN BETON; BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
4
Prescripţii de proiectare

Înlocuieşte : STAS ioni¡2-11 Ponts de chemin de fer et MOCTM îKejieaHOAopoHîHije H mocee öHhie
Road and railway bridges routiers SUPRA BEPXHEE CTPOEHHE BETOH- ' HOE,
CONCRETE, STRUCTURES EN >KEJIE30BÉTOHHOÉ H EETOHHOE
REINFORCED
Clasificarea alfanumerică G 61 , BÉTON, BÉTON ARMÉ IIPEJţBAPHTEJILHO
CONCRETE ANE> PRE ET BÉTON HAnPHîKEHHOE IIpe^nHcaHUH no
STRESSED CONCRETE PRÉCONTRAINT npoeKrapoBaHH»
SUPRASTRUCTURES Prescriptions pouf
Design rules rétablissement des projets
* C ü P RINS

1 GENERALITĂŢI . . . . . . . . . ....................................................................................................................... 2
2 ACŢIUNI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
3 MATE EI ALE..................................................................................................................................................3

3.1 Betonul............................................................................................................................................................. 3
3.2 Armătura........................................................................................................................................................... 4
3.3 Caracteristicile de calcul, la starea limită de oboseală, ale betonului şi armăturii 6

4 CALCULUL LA STAREA LIMITĂ DE STABILITATE LA RĂSTURNARE 7

5 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU . . ............................................................................8
5.1 Verificări necesare . » .........................................................................................................................................9
S-.2 «Verificarea la starea limită de rezistenţă . \ . . . . . . . . . . . . . . . 9
5 . 3 Verificări specifice stărilor limită ale exploatării normale . * . . . . . . . . .10
5 . 4 Verificarea la forţe locale concentrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1
6 • PREVEDERI PRIVIND CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA ELEMENTELOR
DIN BETON ARMAT . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . 1 1
6 . 1 Verificări-necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
6 . 2 Verificări la starea limită de rezistenţă, în secţiuni normale . . . . . . . . . . 1 2
6 . 3 Verificarea la starea limită de rezistenţă, în secţiuni înclinate...........................................................................23
6.4* Verificarea la starea limită de oboseală . . . . . . . . . . , . . . . . . 31
6.5 Verif icárea ia starea limită de fisurare . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
6.6 . Verificarea la starea limită de deformaţie . . . . . . . . . . . . . . . . 35
6.7 Prescripţii privind alcătuirea elementelor din beton armat . .' 37
7 PREVEDERI PRIVIND CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
7 . 1 Verificări necesare . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . 49
7 . 2 Determinai ea ef,rt arilor unitare în beton *o4 armătura pretensionaf& sub acţiunea încărcărilor cu valori de exploatare . . .
. . . . . . . . . .......................................................................................................................... . 4 9
7 . 3 Verificarea la starea limită dé rezistenţă în secţiuni normale . . . . . . . . . 51
7 . 4 Verificarea la starea limită de rezistenţă, în secţiuni înclinate fisurate...............................................................63
7 . 5 Verificarea la starea limită de oboseală . . V . . . . . . . . . . . . . . 65
7 . 6 Verificarea la starea limită de fisurare . . . . . . . ^ . . . . . . . . . . 65
7 . 7 Verificarea Ia starea limită de deformaţie . . . . . . . . .............................................................. . 7 3
7 . 8 Calculul zonelor de transmitere . . . , . . . . . . . v . . . . . . . . . . 73
7.9 Prescripţii privind alcătuirea elementelor din beton nreeomprimat . . . . . . 7 4
ANEXA A Deformaţiile în timp ale betonului produse de curgerea lentă şi de contracţie 78 ANEXA B Lungimea de
flambaj pentru elemente din beton simplu şi beton armat 82
ANEXA C Calculul cuzineţilor din beton armat la compresiuni locale . . ■■■.................................................................84
ANEXA. D Lăţimea activă a plăcii la grinzi T sau grinzi casetate . ...........................................................................99
ANEXA E Calculul în stadiul II,al eforturilor unitare în beton şi armătură la elemente.
din beton armat . . . . . . ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
ANEXA F Terminologia specifică betonului precomprimat..............................................................................................110
ANEXA G Calculul pierderilor de tensiune în armătura pretensionată . . . . . . . . 112
ANEXA H Caracteristicile principale ale procedeelor de precomprimare cu armătură
. posjbîntinsă . . . . . . . . . . . . . . . . . \ . . . . . . . 116
ANEXA I Lungimea de ancorare şi de transmitere a armăturilor preîntinse.....................................................................121
Elaborat de : Aprobat de :
MINISTERUL TRANSPORTURILOR Şl
TELECOMUNICAŢIILOR şi MINISTERUL INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data intrării în vigoare : 1987-
EDUCAŢIEI Şl INVÂTAMîNTULUl institutul de Bd. Iile Pintilie nr. 5 BUCUREŞTI Telex
Proiectări Cai Ferate şi Institutul de 12-01
11312 CN5T R
Construcţii — Bucureşti
AS 10111/3-87 -2-
1 GENERALITĂŢI *

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard se refera la prescripţiile de proiectare à suprastructurilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat ale podurilor de cale ferât^ normală şi îngustă, de şosea si combinate; prevederile referitoare la calculul elementelor
din beton şi beton armat se aplică şi infiâstructuiilor pcduiilor, 'precum şi altor luciări de artă amplasate pe căile de comunicaţie.
Prevederile piezentului standard se aplică şi în cazul podurilor, pentru convoaie de metrouri şi de tramvaie, caîe se
consideră poduri de cale ferată.
Prezentul standard se referă la suprastructurile realizate din beton cu agregate grele (beton obişnuit) şi mr se aplică în
cazul celor realizate din beton cu agregate uşoare.
1.2 Pievedeiile fundamentale pentiu calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat sînt
conform STAS 10102-75.

1.3 în calcule se iau în considerare uimătoarele stări limită :

- stări limită ultime : . -

- — de rezistenţă ;

— de oboseală ;
— de stabilitate a poziţiei (răsturnare, alunecare) ; — stări limită ale
exploatării normale :
- — de fisurare ;
— de defoimaţie. _
OBSERVAŢIE — Podurile şi podeţele de şosea se calculează la oboseală numai atunci cind asigură şi circulaţia convoaielor»pe şine sau în
cazul în care deservesc drumuri pe care circulă convoaie grele (echivalente cu cel puţin 80% din convoiul de calcul), repetabilitatea acestora
fiind de cel puţin 2x10* cicluri.

1.4 în cazul suprastructurilor din beton, beton armat şi béton precomprimat care prezintă un caracter constructiv deosebit,
prevederile prezentului standard pot fi adaptate condiţiilor specifice cu justificare tehnico-economică şi;cu aprobarea tuturor
factorilor interesaţi.
1.5 în cazul podurilor situate în zone seismice, calculul şi alcătuirea lor se face respectînd şi prevederile din reglementările
tehnice specifice. _

. 2 ACŢIUNI v

Valorile de exploatare ale acţiunilor se stabilesc confoim STAS 1489-78 şi STAS 1545-80 ClasfficareaN şi
gruparear acţiunilor se face conform STAS 10101/OB-87.

3'MATERIALE

3.1 Betonul
3:1.1 Clasele de betoane sînt definite pe baza rezistenţei caracteristice a betonului Bck care este rezistenţa la compresiune la 28
zile, determinată confoim STAS 1275-81 pe cuburi cu latura »de 141 mm, sub a cărei valoare se pot întîlrii statistic cel mult 5 %
din rezultate.
AS 10111/4-87 -2-
3.1.2 Clasele^minime de betoane pentru elementele de rezistenţă ale suprastructurilor sînt
precizate în tabelul 1. . .' - s

'
1 Tabelul 1
Nr. crt.Elemente de rezistenţăClasa minimă1Elemente masive din beton simplu şi
beton armatBc 102Podeţe tubulare— turnate monolitBc 15

— prefabricateBc 203Suprastructuri din beton simplu şi beton armat— turnate

monolitBc 15

— prefabricateBc 204Suprastructuri di ii' beton precomprimatBc 30

3.\. 3 Pentiu cazurile în care, prin proiectare se stabileşte obligativitatea realizării unei anumite rezistenţe JRb0 la o vîrstă mai mica de
28 zile (funcţie de data- reală de încărcare a -construcţiei, data precomprimării, tehnologia execuţiei, proprietăţile cimentului
folosit etc.) pe planurile de execuţie ee indică, în afară', de clasele betoanelor şi rezistenţa pe cub (R 6o) necesară la vîrsta respectivă
• rezistenţa betonului la transfer nu va fi mai mică decît cea dată în tabelul 2.
:
• Tabelul 2

Clasa de beton Bc 25 Bc 30 Bc 35 Bc 40 Bc 50 Bc 60
*...•
Rftb min, N/mm 25 , 28 32 35 48 58

3.1.4 Rezistenţa mortarului la injectare a canalelor armăturilor postîntinse -se determină pe cuburi cu latura de 70,7 mm,
păstrate în aer umed şi trebuie sa fie de minimum 30 N/mm 2 la 28 zile ;■ rezistent a minimă după 7 zile trebuie sa fie de 20
N/mm2.
3.1.5 In cazul elementelor aflate în medii agresive, acestea se realizează din betoane cu ci menturi şi agregate speciale,
rezistente la acţiunea agenţilor agresivi, conform STAS 3349/1 ;2-83 sau se iau măsuri pentru protecţia betoanelor (straturi de
protecţie, tratamente de suprafaţă etc.).
3.1.6 Rezistenţele caracteristice şi valorile de bază ale rezistenţelor de calcul ale betoanelor sînt precizate în tabelul 3.
Rezistenţele de calcul se stabilesc prin înmulţirea valorilor de bază din tabelul 3 cu
coeficienţi ai condiţiilor de lucru, care se iau: V

— pentru elemente din beton simplu mbc = mM = 0,9;

— pentru elemente comprimate excentric mbc — wbtr conform tabelului 4 ;
— pentru calculul la transfer al elementelor prefabricate
monobloc din beton precompri-mat realizate în fabrici mbc.== 1,1; •
. — pentru poduri cu condiţii grele de execuţie saii amplasate în condiţii de mediu agresiv m6e= 0,9;
— pentru construcţii la care încărcarea-de lungă durată reprezintă cel puţin 90% din .încărcarea totală mbc. = 0,85;
dacă încărcarea de lungă durată nu depăşeşte 50% din încărcarea totală, mbc = 1,00. Pentru situaţii intermediare
coeficientul condiţiilor
' de lucru se stabileşte prin interpolare liniară între valorile 1,0 şi 0,85. Dacă în structura
traficului convoaiele de calcul intervin cu frecvenţă de peste 50%, mbc = 0,85. în cazul în care se suprapun condiţiile
menţionate, coeficienţii condiţiilor de lucru se obţin prin înmulţirea valorilor coeficienţilor respectivi.
Tabelul 3

Clasa de beton

Tipul rezistenţei Simbol Bc Bc . Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc

3,5 5' ! 7,5 10 15 20 25 30 35 40 50 60
- . 1
Rezistenţe caracteristice,
N/mm 2 Tabelu
' Modul de turnare ^Dimensiuneal 45,0
4
Compresiune cea3,0mai 4,5 mică a secţiunii6,4 8,5 transversale
12,5 16,6 20,5 24,3 28,0. 31,6 38,5

< 300 mm | 5*300 mm

întindere ' - .' 0,76 0,92 1,19 1,43 1,65 1,86 2,03 2,20 2, 51 " 2,78

m¿,c ~ mbtElemente turnate

Rezistenţe de calcul,în poziţie
valori orizontală0,851,00Elemente
de bază, N/mm • 2
turnate în poziţie
. Compresiune R* 2,2 c 3,2 4,7 6,5 9,5 12,5 15,0 1-8,0 20,5 22,5 ,26,5 31,6
verticală (stîlpi, diafragme, pereţi) sau în poziţie înclinată cu cofraj pe toate
laturile0,750,85
AS 10111/5-87 -2-
întindere R* - 0, 50 0, 60 0,80 0k95 1,10 1,25 r.-ss- 1,45 1,65 1,85
STAS 10111/2-87 _ 6 _
3.1.7 Modulul de elasticitate al betonului solicitat la compresiune sub încărcări de scurtă durată, se dă în.tabelul 5.
Tabelul 5

Clasa de beton Bc 7,5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 25 1 Bc 30 Bc 35 Bc-40 Bc 50 Bc 60

1 -
1 210Ó0 24000 27000 30000 32500 34500 36000 „ 38000 40000
E6 ] N/mm3
14000
1

Modulul de elasticitate al betonului solicitat la întindere se ia egal cu cel la compresiune. CoefiQientul de deformaţie
transversală se ia v = 0,2. Modulul de elasticitate transversal se ia Gb — 0,4 Eb.
3.1.8 Coeficientul de dilataţie liniară pentru elementele din beton, beton armat şi beton pre-comprimat se consideră a, =
l,0xl0~5.
3.1.9 Deformaţia specifică finala .totală a betonului în exploatare, după consumarea integrală a curgerii lente şi contracţiei
betonului se exprimă cu relftţia : '

(1)
m care
sbe deformaţia specifică iniţială a betonului sub acţiunea diverselor solicitări; se calculează cu valoarea modulului de
elasticitate Eb corespunzătoare clasei de beton;
sM deformaţia specifică de durată a betonului; se calculează conform anexei A

3.1.10 Pentru calculul secţiunilor elementelor din beton aimat cu luarea în considerare a core lării dintre eforturile unitare şi
deformaţii specifice se .adoptă curba efort unitar-deformaţie prezentată în fig. 1.
STAS 10111/2-87 _ 7 _

Compresiune
excentrica cu
axa neutra în
afara
secţiunii

8¡g «o C'ir C-
ìli
■S¡'5>«S
3t0 3fi £b'/,*
_ 8 _
3.2 Armătura
STAS 10111/2-87 _ 9 _

3.2.1 Eezistenţele caracteristice (i?ot) şi de calcul (Ra) (valori de bază) »Fe armăturilor pentru diferite tipuri şi diametre de oţel
pentru armături riepretensionate sînt date în tabelul 6.

Tabelul
Nr. crt.• i 6
Rezistenţa normată Tipul oţelului Rât
N/mm2
iRezistenţa de calcul K/mm11PC 60d = 6. . .40 mm4303502PC 52d < 14
mm360300

d = 16... 28 mm340

d = 32.. .40 mm330.290 (• 3 4OB 37d ^ 12 mm255210

d > 12 mm235

STNBtí ^ 4 mm490370

d = 4,5.. .7,1 mm440

d > 7,1 tnm390325

3.2.2 Modulul de elasticitate al armăturilor sub formă de bare se consideră ;
E„ = 210 000 N/mm2, pentru PC 60; PC 52 şi OB 37 "
2
Ea = 200 000l/mm , pentru STNB.

3.2.3 Armătura pretensionata a elementelor din beton precomprimat se alcătuieşte din :

- sirme netede SBP, STAS 6482/2-80 sau sîrme amprentate SBPA, STAS 6482/3-80 ; . izolate sau grupate î»
fascicule (în paralel) ;
. împletituri din două sau trei sîrme (liţe) ;
- toroane TBP, STAS 6482/4-80, izolate,

3.2.4 Eezisteaţele caracteristice (RPk) şi de calcul (RP) (valori de bază) ale armăturii preten-
sionate sînt date în tabelul 7.
Tabelul 7

Nr. crt. Tipul armăturii Diametrul armăturii mm

Rezistenţa caracteristică N/mma Rezistenţa de calcul N/mm2
1 SBP I 3 1860 1770 1720 1670 1490 1420 1380 1340
3,7 1620 1570 1300 1260
4
5
6
7
2 SBP II 3 1670 1340
3. SBPA I 5 •' 1670 1620 1570 1340 1300 1260
6
7
4 SBPA II 567 1520 1470 1470 1.220 1180 1180
5 TBP • 9*) 12*) 1760 1660 / 1410 1330

*) Pentru toroane, diametrul se consideră egal cu 3 diametre ale sirmeloF periferice.

3.2.5 Modulul de elasticitate al armăturilor pretensionate (Ep) se consideră :

Ep = 200000 N/mm2, pentru SBP, SBPA şi pentru fascicule drepte cu lungimi peste 50 m ;
EP —180000 N/mm2, pentru toroane, liţe şi fascicule,
STAS 10111/2-87 _ 1 0 _

3.2.6 Pentru oţelurile laminate la cald (PC 60, PC 52, OB 37), se poate utiliza curba caracte-
ristică (<r — e), Conform fig. 2.

3.2.7 Pentru oţelurile de tip SBP, SBPA, TBP se poate utiliza curba caracteristică op — zP,

Arc tgEg

conform fie. 3 : .
"
Ì>. STAS 10111/2-87 - 11
— pentru <yp< 0,6 Rp; zP — vp\Ep
(2) (3)
"— pentru ap > 0,6 Rp ; zp = aJEj, + (aPjRp - 0,6)5
Ì>. STAS 10111/2-87 - 12

Q6R,

Fig. 3

Deformaţia specifică limită de calcul a-armăturii pretensionate se consideră "e,=7 0 +0,01 (conform pet. 7.3.3.2).
3.3 Caracteristicile de calcul, la starea limită de oboseală, ale betonului şi armăturii
3.3.1 Elementele supuse la solicitări repetate care produc oboseală, se calculează luîndu-se în consideraţie coeficientul de
asimetrie, determinat cu relaţia :
Ì>. STAS 10111/2-87 - 13
9— (4)
Ì>. STAS 10111/2-87 - 14

în care amin, respectiv omax este efortul unitar minim, respectiv maxim, stabilit luîndu-se în considerare valorile de exploatare ale
încărcărilor; se ia în considerare cu semnul ('+) sau ( — ) conform semnului convenţional al solicitării.

3.3.2 Eezistenţele de calcul la oboseală (R°c), pentru betonul din elementele de beton armat şi beton precomprimat se stabilesc cu
relaţia: .. .v
Ì>. STAS 10111/2-87 - 15
R°c = m% lcn R* (5)
Ì>. STAS 10111/2-87 - 16
in care
m\ = 0,6 + 0,5 p< 1,0;
p conform pct. 3.3.1; s

R* valoarea de bază a rezistentei de calcul a betonului din tabelul 3

coeficient ce depinde de număiul cicluiilor : pentru construcţii curente ,fc„= 1;
dacă numărul ciclurilor în cursul exploatării depăşeşte 2 XIO6 se calculează 7cn
cu relaţia: ** «.
18 — n
16

în care n este numărul ciclurilor în milioane, dar maximum n = 10.

3.3.3 Eezistenţele de calcul la oboseală (R°a) pentru aimăturile din ek mente de beton armat, se stabilesc cu relaţia :
R°a=m°ama°Ra (6)
m; c are
Ra valoarea de bază a rezistenţei de calcul din tabelul 6 ; ' >
m"a coeficientul de reducere a rezistenţelor ca urmare a solicitărilor repetate, conform tabelului 8 ;
m* coeficient ce ia în considerare efectul sudurii, conform tabelului 9.
Tabelul 8

Coeficient de asimetrie- ( p)

Tipul oţelului -1,0 -0,5 1 -0,2 0,0 0,2 0,4 0,7 0,8 0,9

PC 60 PC 52 OB 0,30 0,40 0,35 0,48 0,40 0,55 0,45 0,60 0,50 0,65 0,60 0,75 0,90 "1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
37 0,45 0,58 0,70 0,80 0,85 1,00 1,00 1,00 1,00

Tabelul '9

Coeficient de asimetrie *)
Modul de realizare a sudurii Tipul oţelului 0,0 0,2 0,4 0,5 .0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
ml

Armături sudate prin presare, cap la cap, cu OB 37 PC 52 PC 0,90 0,95 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
polizare fină a proeminenţelor, sudură în cochilie, 60 0,90 0,95 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
In mediu de CO» 0,90 0,95 0,95 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Armături sudate prin presare cap la 1,00
cap ^ OB 37 PC 52 0,80 0,90 0,95 1,00 0,90 • 1,00 1,00 1,00 1,00
Armături sudate tn cochilie, în baie PC 60 -./
de zgură cu cusături longitudinale 0,70 0,70 0,75 0,80 0,70 1,00 1,00 1,00 1,00
Armături sudate cu eclise decalate 0,65 0,65 0,65 0,65 0,70 0,70 0,85 1,00
sau cu eclise egale şi cusături de
racordare
Armături sudate prin puncte
Armături sudate prin suprapunere Armături OB 37 PC 52 PC 0,75- 0,80 0,85 0,90 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
sudate cu perechi de eclise egale fără cusături de 60 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,75 0,95 1,00
racordare 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,70 0,90 1,00

*) în secţiunile cu p < 0 nu se prevăd Îmbinări sudate. .

3 3 4 Eezistenţele de calcul la oboseală pentiu aimătura pretensionată {B°v), se determină

prin multiplicarea rezistentelor de calcul din tabelul 7, cu coeficienţii de reducere irit din (
tabelul 10. .

Tabelul 10

Tipul armăturii Coeficientul de asimetrie (p)*>

0,75 0,80 0,90 | -1,00

0
Sirme netede izolate sau tn fascicule 0,80 1,00 1,00 1,00
Sirme împletite sau toroane 0 < 9 0,80 0,90 0,95 1,00
Ì>. STAS 10111/2-87 - 17
Toroane 0 > 12 0; 65 0,80 0,90 1,00

*) Pentru armătura pretensionată nu se admite p < 0,75.

4 CALCULUL LA STAREA LIMITĂ DE STABILITATE LA KĂSTURKAKE

4.1 Calculul la starea limită de stabilitate la răsturnare se face considerînd valorile limită-ale acţiunilor în gruparea^ cea mai defavorabilă şi
convoaiele tip, fără coeficient dinamic.
STAS 10111/2-87 - 18 —

4.2 Verificarea stabilităţii la răsturnare (fig. 4) se face cu relaţia:

_ H ^V» Ci + £ S", fe<

= -2- < m, x„ (7)
x0 £ ^
 Fig.
4
în care
momentul de răsturnare convenţional, egal cu suma momentelor tuturor forţelor, în raport cu punctul G, situat la"
mijlocul distanţei dintre cele două reazeme;
momentul de stabilitate limită, egal cu momentul componenteiverticale a rezultantei R,
v Ir
în raport cu punctul O; se consideră că rezultanta acţionează la distanţa x0—„ — ,
2
adică în punctul de rezemare A, faţă de care se verifică stabilitatea la răsturnare;
Kt componentele forţelor, avînd o direcţie normală pe linia reazemelor (t = l ; 2 . . . n ) ;
S, componentele forţelor, avînd o direcţie paralelă cu linia reazemelor ( i = 1; 2.. . n);
a ; hi braţele de.pîrghie ale componentelor forţelor Ni} respectiv Ht, faţă de punctul G (i = 1 ; 2 . . . M ) ;
e„ ' - distanţa de la punctul G, pînă la punctul în care rezultanta R intersectează linia reazemelor ;
x0 distanţa de la punctul G pînă la punctul de rezemare A faţă de care se verifică stabilitatea la răsturnare;
ms coeficientul condiţiilor de lucru, care se ia :-
0,95 la verificarea stabilităţii podului .în sens longitudinal; 0,85 la verificarea
stabilităţii podului în sens transversal.-
în relaţia (7), momentele forţelor se introduc cu semnele lor, în funcţie de sensul de
acţionare. ^

5 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU

5.1 Verificări necesare

5.1.1 Calculul elementelor din beton simplu trebuie să cuprindă :
— verificarea la starea- limită de rezistenţă sub acţiunea încărcărilor considerate cu valori limită, în-gruparea cea mai
defavorabilă, cu luarea în consideraţie a coeficientului dinamic, conform pct. 5.2 ;
— verificări specifice la stările limită ale exploatării normale, conform pct. 5,3.
/
OBSERVAŢII
1 — Elementele din beton simplu ale "suprastructurilor nu se verifică la starea limită de oboseală
2 — Elementele la care este necesară verificarea la starea limită de stabilitate a poziţiei se calculează : . la răsturnare, conform cap. 4 din
prezentul standard şi conform STAS 10111/1-77 ;
. la lunecare, conform STAS 10111/1-77.

5.1.2 Elementele se realizează din beton simplu numai dacă se' îndeplinesc condiţiile precizate
la pct. 5.3.
5.2 Verificarea la starea limită de rezistenţă
5.2.1 Elementele din beton simplu solicitate la compresiune centrică 'se calculează ca elemente
solicitate la compresiune excentrică, momentul încovoietor de calcul, denumit moment adiţional,
stabilindu-se cu relaţia : .
- 21 — STAS 10111/2-87
, M = Nea (8)
 - 22 — STAS 10111/2-87
m care
N forţa longitudinală din încărcări de calcul considerate conform pct. 5.1.1;
ea excentricitatea adiţională, egală cu cea mai mare dintre valorile : 20 mm sau A/30, h fiind înălţimea secţiunii transversale.
Excentricitatea adiţională poate exista pe orice direcţie.
5.2.2 Elementele solicitate la compresiune excentrică cu excentricitate pe o direcţie principală se verifică la starea limită de rezistenţă cu
relaţia :
- 23 — STAS 10111/2-87
M* ^ Mcap (9
)
 - 24 — STAS 10111/2-87
in care
 - 25 — STAS 10111/2-87
momentul încovoietor de calcul determinat cu relaţia :
-M* t= M + N ea (10)
 - 26 — STAS 10111/2-87

Mcap momentul.încovoietor capabil (capacitatea portantă) în secţiunea considerată, determinat cu relaţia : '
(11)
M momentul încovoietor produs de încărcările de calcul N şi e„ conform pct. 5.2.1;
e6 distanţa dintre centrul de greutate al secţiunii transversale şi centrul de greutate al zonei comprimate (-A 6c).
Aria zonei comprimate (Abe) se determină cu relaţia :
- 27 — STAS 10111/2-87
Ahr. --- (12)
 - 28 — STAS 10111/2-87

Pentru secţiuni dreptunghiulare momentul încovoietor capabil în secţiunea considerată

se determină cu relaţia: -
- 29 — STAS 10111/2-87
h—x
Mcap = N 2
(13)
 - 30 — STAS 10111/2-87

în care 7; este înălţimea secţiunii transversale" iar x se determină cu relaţia :

- 31 — STAS 10111/2-87
X
~ b îte (14)
 - 32 — STAS 10111/2-87

b fiind lăţimea secţiunii transversale.

5.2.3 Elementele solicitate la compresiune excentrică cu excentricitatea pe o direcţie oarecare se verifică la starea limită de rezistenţă cu
relaţia:

(15)

in care
M*x şi M^y momentele încovoietoare de ^calcul produse de încărcările de calcul, determinate cu relaţiile : ■>
 - 33 — STAS 10111/2-87
Mmt = M x + JV ea
(16) (17)

M, aii

My + Ne,
 - 34 — STAS 10111/2-87

Mx şi M„ momentele încovoietoare pe cele două direcţii principale (x şi y) stabilite cu încărcări de calcul;

 - 35 — STAS 10111/2-87
N forţa longitudinală din încărcări de calcul
STAS 10111/2-87 - 36 -

eax cea mai mare dintre valorile : latura paralelă cu planul încovoierii M x împărţită la
30 şi 20 mm;
eay cea mai mare dintre valorile: latura paralelă cu planul încovoierii M y împărţită
la 30 şi 20 mm;
Mcapx9i McapV momentele capabile ale secţiunii pe cele două direcţii principale (x şi y), calculate cu relaţiile : . ■
Mcap x = iVT ebx (18)

Mcap y = JV eby (19)

ebx şi distanţele dintre centrul de greutate al secţiunii transversale şi centrul de greutate al zonei comprimate (Abc\ măsurate pe
direcţia x respectiv y.
Aria zonei comprimate (Abc) se determină cu relaţia (12).
Pentru secţiuni dreptunghiulare Mcap x şi Mcap y se. determină cu relaţiile :

-N—— (20)

Mcapy^S-~V- ' .(21)

. • 2

în care x se determină cu relaţia (14) iar y cu relaţia :

<22
> v*. ■ >

Exponentul {3 din relaţia (15) se determină cil relaţia :

P^=» 1,5 (1 - 0,85 n) (23).

n—-^ pentru secţiuni oarecare A b Rc

N
. n = ——pentru secţiuni dreptunghiulare.
4>JiRc *

în aceste relaţii Ab este aria secţiunii tiansversale.

5.3 Verifieări specifice stărilor limită ale exploatării normale

5.3.1 La elementele cu secţiuni dreptunghiulare solicitate la compresiune cu excentricitate

pe o singură direcţie, excentricitatea trebuie să satisfacă îelaiia :

e0 < c x 0 . (24)
în care
MB
e0 excentricitatea rezultantei stabilită cu încălcări de exploatare e0 —-----------------------------------------
yK

c coeficientul, avînd valorile :

0,5, pentru acţiunile din gruparea I ;
0,6, pentru acţiunile din gruparea II;
"0,67, pentru acţiunile din gruparea III; '
' x0 distanţa de la centrul de greutate al secţiunii, la muchia cea mai comprimată.
Dacă valoarea excentricităţii ( e 0 ) rezultă mai mare defiît valorile rezultate din relaţia (24) dar nu le depăşeşte cu mai
mult de 10%, în zona întinsă se prevedeo armătură cu aria de 0,05% din aria secţiunii de beton.
Pentiu depăşiri mai mari de 10%, armătura necesară se stabileşte ca pentru elemente din beton armat.
5.3.2 La elementele cu secţiuni dreptunghiulare solicitate la compresiune eu excentricitatea
re două direcţii ( x şi.y) şi la elementele cil secţiuni Se orice formă (tih:rghi, trapez, parale-
logram, poligon, cerc), secţiunea activă (Abc) trebuie să îndeplinească uimătoarea condiţie:
 - 37 - STAS 10111/2-87
Abc> caA„ •. (25)
in care
c„ coeficient avînd valorile :
0,75 pentru acţiunile din gruparea I ; 0,60 pentru acţiunile din gruparea
II; 0,50 pentru acţiunile din gruparea III; - Ab aria totală a secţiunii. 5.4
Verificarea la forţe locale concentrate
5.4.1 Eforturile unitare efective (<sAi) produse de forţa locală sub plăcile de reazem (plăcile
aparatelor de reazem, ale pendulilor, ale ancorajelor elementelor precomprimate etc.J se sta-
bilesc cu relaţia :

°AI = ~- (26)
A
i . ,
î n care
PB forţa normală pe placa de reazem, din încărcări cu valori de exploatare. Pentru elementele din beton precomprimat PB este
forţa de control sporită cu 10%;
Ai aria plăcii de reazem ; în cazul4n care forţa PE acţionează excentric pe placa de reazem, se stabileşte conform anexei 0, pct.
CI.
5.4.2 în cazul în care : ,
n A , < 0,7 Bc ' (27)

betonul de sub placa de reazem poate prelua eforturile de întindere produse de eforturile unitare loeale, fără luarea unor măsuri speciale
de armare.
în relaţia de mai sus, Be este rezistenţa de calcul a betonului (simplu sau armat) din elementul pe care reazemă placa, avînd
valori conform pct. 3.1.6.
Sub plăcile de reazem se prevede, pe întreaga suprafaţă a elementului, be,ton de clasă cel puţin -Bc 25, pe o înălţime egală cu
minimum lăţimea plăcii de reazem şi cel puţin 400 mm.
Marginea plăcii de reazem trebuie să fie, retrasă faţă de marginea elementului din beton, la o distanţă egală cel puţin cu
lăţimea plăcii de reazem at; în cazul în care distanţa este aproximativ «j, betonul de sub placa de reazem va fi armat cu o plasă de bare
din oţel beton 08 cu ochiuri de aproximativ 150 mm avînd o acoperire cu beton corespunzătoare. Se pot folosi' plase sudate din sîfmă
trasă netedă (STNB) cu diametrul-de 6 mm şi ochiuri de 100 mm.
La aparatele de reazem ale podurilor, în afara distanţei minime at trebuie respectate şi distanţele minime precizate în STAS
10111/1-77.
5.4.3 în cazul în care distanţa de la marginea elementului de beton pînă la marginea plăcii
de reazem este mai mică decit lăţimea at a plăcii de reazem, sau cînd :

K i > ° AI > 0,7 Bc ■ (28)

corpul din beton de sub plăcile de reazem (ale aparatelor de reazem, pendulilor, ancorajelor armă-
turilor pretensionate etc), denumit în prezentul standard cuzinet, trebuie armat cu bare din
oţel beton rezultate, din calcul, conform anexei C. » . . ,
în relaţia (28) Bct este rezistenţa de calcul la compregkme locală şi se determină conform anexei C.

6 PREVEDERI PRIVIND CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA ELEMENTELOR

DIN BETON ARMAT

6.1 Verifieări neeesare ' -

6.1.1 Calculul elementelor din beton armat trebuie să cuprindă:
— verificarea la starea limită de rezistenţă;
1
- verificarea la starea limită de oboseală * ) ; ' . . '
— verificarea la starea limită de fisurare ;
• — verificarea la starea limită de deformaţie.
OBSERVAŢIE. .
STAS 10111/2-87 - 38 -
*) Podurile şi podeţele de şosea se verifică la oboseală numai dacă se Încadrează in prevederile de la pct. 1.3
6.1.1.1 în cazurile în care rezultă ca necesar, se efectuează şi verificarea la starea limită de
stabilitate a poziţiei (răsturnare, alunecare).

6.1.1.2 La starea limită de oboseală nu se verifică elementele podeţelor înglobate în rambleu,

la care solicitările se calculează fără coeficient dinamic.

6.1.2 Verificarea la starea limită de rezistenţă pentru elemente solicitate la compresiune şi

compresiune excentrică se face considerîndu-se şi coeficientul de influenţă a flexibilităţii, conform
pct. 6.2.5. ' •
«
Pentru cazuri speciale (elemente de formă deosebită a secţiunii transversale, elemente cu solicitări complexe,
elemente masive), verificarea la starea limită de rezistenţă se poate face punînd condiţia ca eforturile unitare din beton şi
armătură, produse de încărcările limită, determinate în stadiul II de lucru, să nu depăşească rezistenţele de calcul.

6,2 Verificarea la starea limită de rezistenţă, în secţiuni normale

6.2.1 Calculul solicitărilor (eforturi secţionale) se efectuează luîndu-se în consideraţie valorile

limită ale încărcărilor cu coeficient dinamic, în gruparea cea mai defavorabilă.

6.2.2 Stabilirea distribuţiei eforturilor unitare în calculul la starea limită de rezistenţă în

secţiuni normale se face avînd în vedere următoarele ipoteze :
— secţiunile plane normale rămîn plane şi după deformarea elementului (ipoteza secţiunilor plane);
— se neglijează "rezistenţa la întindere a betonului;
— curbele a — e ale betonului şi armăturii sînt cele din fig. 1 şi fig. 2;
— deformaţia' specifică limită la compresiune a betonului e u , se ia 3,5%p pentru cazul în care axa neutră se află
b m

în interiorul secţiunii (vezi fig. 1). şi de 2% 0 în cazul convenţional al compresiunii centrice; între cele două limite, valorile
ebUm se obţin cu relaţia:
 - 39 - STAS 10111/2-87
s*um%o = 2 + 3e0 < 3,5% oo (29)
STAS 10111/2-87 - 40 -

m care
M ■ ■
e0 = ■—

— alungirea specifică sa lim a armăturii se ia 10%0.

OBSERVAŢIE — Pentru analize neliniare Ia grupări de încărcări incluzînd şi acţiunea seismică, se pot adopta, pe bază de prescripţii speciale,
valorile lui eb um şi sa im diferite de cele menţionate.

6.2.3 Calculul în secţiuni normale ale elementelor din beton armat,' solicitate la încovoiere,
compresiune excentrică şi.întindere excentrică cu excentricitate mare se face considerînd că
(%. 5 ) : , _ - . •

— eforturile unitare în betonul din zona comprimată au mărimea constantă i? c;

— efortul <j'a în armătura A'a se»ia în calcul cu valoarea (-^Ra), dacă x > 2a'; în caz contrar se admite un calcul
simplificat cu considerarea rezultantei' tuturor compresiunilor la nivelul centrului de greutate al armăturilor A'a ;
— efortul aa în armătura Aa, concentrată la marginea întinsă sau mai puţin comprimată se ia în calcul cu valorile : -
 - 41 - STAS 10111/2-87
x
dacă —- < \nmi (30), aa = Ra ; hn (31)
STAS 10111/2-87 - 42 -

x
dacă ţl{m < < 0,8 (32), aa = Ra (33)
K x
— |l -1,25 ? j
ijm
 dacă — > 0,8 (34), aa - - Ra (5 ~ - 4 )
h0 \ h0 } (35)
STAS 10111/2-87 - 44 -

- 'III IM
 - 45 — STAS 1011I/2-S7
in care
x înălţimea zonei comprimate convenţionale, pe care se admite repartiţia constantă a eforturilor unitare i?« (fig. 5 ) ;
ll m = 0,55 ' -■ ,
Valoarea absolută aa nu va depăşi Ba.
- 46 — STAS 1011I/2-S7

'bli
m
Axa neutra
Axa neutra convenţionala
teoretica

<N
 - 47 — STAS 1011I/2-S7
Fig 6

6.2.3.1 Calculul elementelor solicitate la încovoiere se face cu relaţiile din tabelul 11.
6.2.3.2 Calculul elementelor solicitate la compresiune excentrică se face cu relaţiUe din tabelele 12 şi 13. -
OBSERVAŢII
1 Elementele la care forţa axială JV < 0,05.AbRe, se calculează şi se alcătuiesc ca elemente încovoiate, cu neglijarea efectului forţei axiale.
2 Dacă armăturile stnt aşezate pe mai multe rinduri (fig. 6), eforturile unitare se stabilesc, separat pentru fiecare rind de armătură cu ajutorul
relaţiilor :
pentru

< 0,9
 - 48 — STAS 1011I/2-S7
— Ra ^ oai = ■ Ra < Ra (37)
1,25 l lim
 - 49 — STAS 1011I/2-S7
pentru

> 0,8
 - 50 — STAS 1011I/2-S7

1.25 5„ (38)
-Ra <
1,25 51 [ 5Xi ( i ~ "f ) + 2'12 ~ 2'15 "f"]71" ^ *a
tn care
Xi =
- 52 — STAS 1011I/2-S7

* A a10oi

«TI " A a 2 Oa2

'Aa Oa
 - 53 — STAS 1011I/2-S7
Fig. 6

6.2.3.3 Calculul la starea limită de rezistenţă a elementelor din beton armat solicitate la întindere centrică şi întindere excentrică cu
excentricitate mică (cînd forţa acţionează între rezultantele eforturilor din armăturile A a şi A'a), se face considerînd că :
— betonul nu preia eforturi; * -
— în armăturile Aa şi A'a, precum şi în eventualele armături' intermediare, eforturile unitare sînt egale cu Ra.
Pentru elementele liniare (tiranţi, bare întinse ale grinzilor se introduce un coeficient al condiţiilor de lucru 0,9 de reducere a capacităţii
portante. Calculul se face cu relaţiile din tabelul 14.
Tabelul 11
Nr. crt.
Forma secţiunii elementelor solicitate la încovoiere Criterii şi condiţii de aplicabilitate Relaţii de calcul *)
ca O
c'

sc
a
Ta

4)

"
I-
Fig.
7
Ë

C
f
l
0
) cu
• 3
o 3-3
» ■O
M ■
Fig.
a
8
o

3
ca

«
o
C
ă
Em

-
ca

'S
>
I o (30)
*
c
u 3
o c
iune
uce

E
-o
O o

P.
lirh
(30)

Se
recom
andă : (41)

Dacă* (44)
z h > h„
- a'
 Poziţia axei Abc Rc = AaRa M < A^ftPoziţia, axei neutre se stabileşte cu' relaţia ;
M < A„c
neutre se J?„ + Aa'i?0 AbcRc = ( A a - %)Ra (43)

zbRc
stabileşte (A0 - a')

M a AaRa (h„ - a')

cu relaţia :
dar cel puţin capacitatea portantă a secţiunii considerată simplu armată
(45)
 (46)
Si
3 St.
(47)
>cs Ï Ë Ahe Rfí — 2-AaM CA

(30) ' 'day = EO¡/ Ea pentru EOY < (48)

3 t- ña
T3 ca <%l/ = fia pentru E„„ > —-
-S
cu
Hv
« TJ C3
3
,«S S
3 ■O „ h — 1,25 X — VI (50)
« 2 t¿ zay = 2,5.10-3 ----------------- ^ 1.10~a (49)
1,25 i
Fig.
M< ï Aa¡, <ja!/ ţii + Abc Rc yb
9
Secţiuni T, I sau asimilabile > cu Secţiune dreptunghiulară
Secţiune dreptunghiulară
aceste forme
cu axa neutră In placă dublu armată simplu armată
a 31 O
0 ,
Q

3
---.—:
---■ -

Cr / : H ;
î'

fi»
0 - P-
1P V
~"~*
 /A o
ir ta V ■—' S8 ?
I». H
e /A
I
/A 3
o
/A sr /A
a
Ut
O
01 « /A o-

1-

■ « er /A
re
*
1 H

*» I».
D. '
?■1
a
2
O"
J8-S/nT0T SVvDS -ST -
(74)
t

tabelul 12
Nr. iert. ~ > 5lim (71)
M = A' + A„a
|* - j + .4„R ^ - a'j
Forma secţiunii elementelor solicitate la compresiune excentrică cap a 0 a

(77)
Secţiune oarecare cu un ax de simetrie tn planul In care se produce încovoierea _ A7 + Aa T a — A>a * Re
x

Af» < Mcap (9)

*

AbcRc

Fig. 15

M, = 7) (M + Nea )
Secţiuni dreptunghiu lare armate nesimetric (74)
x
Criterii şi condiţii de aplicabilitate Relaţii dc calcul *)
* — < l Hm (30) K ■ A/cap = A>„ + Ai ^o(ft0 - zh - «;)4-.l„ (68)
-b ^fio - (53) A' + (.4„ - A^K,, •!(»• - , (69) ■««
' Mt ^-Mcap ' (9)
zb>h0-a' (44)
Mcup= A''(x„ - a") + Aa Ra(h0 - a') (70) < Mcap
~>llim (71) MCap = Neb+ A'ana ( K - z„-a') + Aa aa :b (72) '
Ar + A, fi» - A^.R0 A(.e-- (73)
M, ^ Msap (9) aa — conform pct. 6.2.3
~ < \ Um (30)
Mcap = N - + A„ Ra^li0 - -^-J + A' fl„j^- a'j
0

(74)
' r = N + (Aa ~A'a) Ra bRc
M,< ^o„p (9)
* ^ 2a' (57)
Mcap = -a 'j + A R (h - a') (76) M. < M
a a 0 cap

(9)

■ Fig.
46
(74)
Tabelul 12 (continuare) m
Nr. crt.
Forma secţiunii elementelor solicitate la compresiune excentrică Criterii şi condiţii de aplicabilitate Reiaţi de calcul *)

(74)
7. lt — x
Mcap= ti- + Aa Ra (h0 - a') (79)
< Him (30)
N
X b Rc (14) (9)
Mt <
Mcap

(74)
 A6 Re + 2A» Ra
Secţiuni dreptungiu-lare . (80)
armate simetric Mcap =~ fi" M, < M,.*p (9)

j + A0f?fl A/cp = (A» i?c + K. A. i?« - N)r

(9)
a
Armătura longitudinală este din
minimum 12 bare (A, - a') (89)
Ai„ ^ M„ < Mcap ;
Armătura
longitudina Mcap (9)
(82)
(9
lă este 3
formată | h — xr 0)
(9)
din <J„ x
r.
minimum 6 / a0i
bare, cu
1
respectarea
10 pct. 6.7.3.5
M, cap
AT + Aa Ra

b Re

Secţiune inelară cu o
armătura uniform dis- .
tribuită pe contur c
11 o
Fig. 17 M, = Y)(M + n
f
ATe.)
o
r
m

p
c
t
.
6
.
2
.
3

= AbRc
iyJ- + 2 A»
(74) Rar. I sin 6
(85)

(86
)
¡ i'î li'rilliÌMli^'itiiì'gllfriì'tfltttilfi'fim M'

(74)
Tabelul 12 (continuare)
Nr. crt. Criterii şi condiţii de aplicabilitate
Forma secţiunii elementelor solicitate" la compresiune excentrică Relaţii de calcul *)
12 2 2
'«P = — r s Rc sin3 O + — Aa Ra ra sin 6
M
(91)
3 71
 M, < M , cap (9)
6 ^ 0,5 TC (83)
 (74)
Armătura
0 se determină din relaţiile : 26
longitudina
lă este /•2<p f 261
Ka = 1
formată din
Rc
minimum ~Y ~ 1
-~l ^
12 bare
K=
= 0; (92)

13 9 = 26 - sin 26 (93)

Secţiune circulară cu
armătură longitudinală
uniform distribuită pe
contur

Fig. 18 M, = T) ca p (9)

(M + Nea) M m p = K ra ( A „ Rc + Ka Ra Aa - Ar)

8 > (87)

Armătura 0,5 7t
longitudinală
este formată din minimum
6 bare, cu respectarea pct.
6.7.3.5
(94) (90)
M <M,

1+n'1+
1,3 n
D pentru < 0,5 (96)
D
 pentru -
r>
Tabelul 13
Nr.
Forma secţiunii elementelor solicitate la compresiune excentrică oblică Criterii şi condiţii de aplicabilitate Relaţii de calcul *>
crt.
 Secţiune dreptun-
ghiulară (14)
N N y
Mcap y = N - - ■? Ma,
x = -----------(9); y =.--------------
bRe h
Re
(99)

h—x
Mcapx = N —— + Max
(100)
 < ţlim
(30) (71) Maz = K x Ra ( K - a') (101)

- f - > llim
[ Că X (
1
Ca\

""Ra+ T V -RaT0]
N
May = Aav Ra (b0 - a')
MK < ţlim
(102)
(97) (98)

Mav = AavRa [b0~ + Z|l- -^J-' a'J(104) \ M c a p x \ (103)

(16) (17)

M
*x ~ f ) x ( M x + Neax % M*v =
\Mcapy}
% ( M y + Neay) Fig. 19
 ß se determină conform pct. 6.2.4., iar av» conform pct. 6.2.3

* Semnificaţia simbolurilor, care nu rezultă din tabel, este dată sub tabel 14
Tabelul 14
Nr.-crt.
Forma secţiunii elementelor solicitate la Întindere excentrică Criterii şi condiţii de aplicabilitate Kelâţii de calcul *)
li |Secţiune oarecare cu un ax Forţa N acţionează in afara distanţei dintre N < Ncap Aa Ra (h„ - a')
centrele de greutate ale armăturilor Aa şi A'a cap
de simetrie In planul în care
se produce Încovoierea dar cel puţin capacitatea portantă a secţiunii
considerată simplu armată
(3
0)
(6
----< l lim .

2& < K — a'

Fig.
20

(53)
a) AT < Aa Ra— Aa Ra - Ahe Re (105)
Poziţia axei neutre :
SbN R e + K Ra e' - A,Ra e = 0 (106) sau
b ) Ne < Abe %bRt + A'a Ra (h0 - a ' ) (107)
Poziţia axei neutre :
N = ( A a - A'a) Ra - Abe Rc

(10
N, 9)
(11
 bRc
cap
Secţiune dreptunghiulară Forţa N acţionează in afara distanţei dintre Aa Ra (A» - a')
centrele de greutate ale armăturilor Aa şi A,/ Ncav =
dar cel puţin capacitatea portantă a secţiunii considerată simplu
armată *
(30)

o (111)

—- < ţlim h„

x > 2a'
Fig. 21

x < 2a'
(57)
a ) N < Aa Ra — K Ra - bxRe (112)

= = K + « - 1/ ( K + e f - 2M (A
' « ° - ^e'>

(113) sau

b) Ne < bx Re |\ - + A'a Ra(he - a " ) (114 ) (Aa -

Aa) Ra - N

N<N, (11
6)
(11
Secţiune de orice lormă
, Ne' < 0,9 Aa Ra (h0 - a') (118)
~hte1 7
i ^cu Forţa N acţionează Intre centrele de greutate Ne < 0;9 A'a Ra (h„ - a') (119)
ale armăturilor Aa şi A'a
o- A.

Fig.
22
*) Semnificaţia simbolurilor, care nu rezultă din tabel, este dată mai jos.
STAS 10111/2-8? - 95 -
Semnificaţiile unor s'mboliyri din tabelele 1 1 . . . 1 4 :
x0 distanţa dintre centrul de greutate al secţiunii nefisurate de beton şi fibra cea ma i comprimată ;
S0 momentul static al întregii secţiuni utile de beton (de înălţime h 0 ) faţă de rezultanta eforturilor din armătura întinsă ;
•

2- = —- înălţimea .rşlativă a zonei comprimate convenţionale de beton;

K . -
bP lăţimea activă a plăcii din zona comprimată (anexa D) ; la elementele cu placa în zona întinsă sau mai puţin
comprimată, lăţimea maximă déplaça activă considerată în calcul se limitează prin condiţia :

S0 < 0,6 h hi
SbJi momentul static al zonei comprimate de beton în raport cu punctul de aplicaţie
al. forţei N ; .. . '

' Ab ;Aa aria întregii secţiuni de beton, respectiv a întregii secţiuni de armătură longitudinală la secţiunea circulară, inelară;
■f) coeficientul prin care se ia în considerare efectul flexibilităţii conform pct. 6.2.5.
6.2.4 Elementele la care planul de acţiune al momentului încovoietor nu este paralel cu
planul de simetrie (încovoiere oblică cu sau fără forţă axială) şe calculează pe baza ipotezelor
generale de la pct. 6.2.2, cu observaţia ca.: ' ^
— pentru încovoiere oblică, planul de acţiune al celor două rezultante interioare (rezultanta eforturilor de compresiune
din beton şi din armături şi rezultanta eforturilor din armătura întinsă), trebuie să corespundă cu planul de acţiune al momentului
încovoietor ;
— pentru compresiune excentrică oblică, punctele de aplicaţie ale rezultantelor eforturilor interioare de întindere şi
compresiune, trebuie să fie coplanare cu punctul de aplicaţie ăl forţei N.
Pentru secţiuni rectangulare, şe admite efectuarea verificării la starea limită de rezistenţă cu relaţia :

(124)
STAS 10111/2-8? - 96 -
\ Mcap x I \ -^f cav V ) (120)
STAS 10111/2-8? - 97 -
în care
Mx, M y momentele încovoietoare de calcul pe direcţiile x şi y ;
Mcap x , Mcap y momentele încovoietoare capabile pe cele două direcţii, corespunzătoare
forţei axiale N;
" _ ■
= 1,7 (1 -0,85 n) N

(121)

(124)
STAS 10111/2-8? - 98 -
n
bhR,

(1
STAS 10111/2-8? - 99 -
,6.2.5 Efectul flexibilităţii ( n e mentelor de oi dinul II) la elementele comprimate excentric se
ia în conside rare prin coeficientul "

(122)

m care
M j momentul încovoietor determinat pentru un calcul static de ordinul I ; M j ] momentul încovoietor
care rezultă dintr-un calcul static de ordinul II. Valoarea aproximativă a coeficientului 73 se obţine- cu
relaţia: ■ f

(124)
STAS 10111/2-8? - 100 -
1 -N]NC (123)
STAS 10111/2-8? - 101 -
în care
N efortul axial de calcul ;

(124)
 - 102 - STAS 10111/2-8?

• lf lungimea de flamba] a elementului comprimat excentric, determinată conform

anexei B; v

Q>i5(i- f M :(125)
M
1 4- '*

10Q( A . + ^ ) (126)

I6, J-i, momentul de inerţie, respectiv aria secţiunii de beton;

Mld momentul încovoietor de ordinul I în raport eu axa armăturii întinse sau mai puţin comprimate, produs de încărcările
permanente şi fracţiunea de lungă durată a încărcărilor temporare, "care produc o deformaţie de tip deplasare laterală
de nod;
M momentul faţă de aceeaşi axă produs de încărcarea totală.
OBSERVAŢII
1 Dacă din aplicarea relaţiei (123) rezultă 7) > 1,2, influenţa flexibilităţii asupra comportării elementelor se recomandă să se stabilească printr-un
calcul de ordinul II pe structura din care face parte elementul respectiv,
2 La cadre cu noduri fixe, secţiunile" din treimea mijlocie a lungimii elementelor se calculează cu valorile 7), iar în treimile marginale cu valorile
rezultate prin interpolare liniară, considerindu-se in secţiunea de la treimea elementului valoarea r) şi în reazem YT = 1,0.

6.3 Verificarea la starea limită de rezistenţă, în secţiuni înclinate

6.3.1 în secţiuni înclinate, calculul se efectuează astfel:
— elementele încovoiate, la moment încovoietor conform pct. 6.3.3 şi la forţă tăietoare conform pct. 6.3.4.. ,6.3.6 ;
— elementele solicitate -la compresiune excentrică, la forte tăietoare conform pct. 6:3.4. ..6.3.6; . '
— elementele solicitate la întindere excentrică conform pct. 6.3.4., considerînd numai aportul armăturii.
Solicitările se stabilesc conform pct. 6.2.1 şi pct. 6.3.2.
6.3.2 Momentul încovoietor (M), în secţiunea înclinată I — I, se determină faţă de centrul
de greutate al zonei comprimate {Gb) din secţiunea normală II—II, situată la capătul din zona
comprimată a secţiunii înclinate (fig. 23).
Pentru verificarea directă (cu relaţia 128), ca valoare de, calcul a forţei tăietoare în secţiunile înclinate, se poate considera
valoarea forţei tăietoare ( Q ) de la capătul secţiunii înclinate situată în zona comprimată.
Pentru determinarea armăturilor înclinate şi a etrierilor din zona reazemului se consideră că secţiunea de calcul înclinată, la
partea inferioară a elementului, începe astfel
— de la* marginea reazemului, dacă elementul transmite forţa tăietoare la un reazem , situat la partea inferioară (fig. 32
a);
— din axul teoretic de rezemare, dacă forţa tăietoare se transmite la o grindă cu care elementul se intersectează (fig. 32 b).

II
Fig. 23
- 103 - STAS 10111/2-8?

II
Fig. 23
STAS 10111/2-87 - 104 -
Pentru încărcările mobile, calculul momentelor încovoietoare şi al forţelor tăietoare se face pe baza diagramelor
înfăşurătoare ale solicitărilor.
6.3.3 Calculul în secţiuni înclinate, la moment încovoietor (fig. 23) se face cu relaţia :
M < Aa.Ra.z + Ş Aat .B,.gt + £ Aet.Raze (127)

în care ,
M moment încovoietor determinat conform pct. 6.2.1. şi 6.3.2.
A a aria armăturii longitudinale secţionată
Ra rezistenţa de calcul a armăturii conform pct. 3.2.1
z; ; ze distanţele de la centrul de greutate (<?„) pînă la centrele de greutate ale secţiunilor armăturilor longitudinale, etrierilor şi
armăturilor înclinate.
Aai aria secţiunii fiecărei armături înclinate care întretaie secţiunea considerată
Aet aria secţiunii transversale a ramurilor unui etrier.
Calculul în secţiuni înclinate, la moment încovoietor, nu este necesar la grinzile cu înălţime constantă sau cu înălţime
variind continuu (cu vute) dacă se respectă prevederile pct. 6.7.
6.3.4. Verificarea elementelor din beton armat la acţiunea forţelor tăietoare se face cu relaţia :
 - 105 - STAS 10111/2-87
Q < £ Aai.mat.Rtt sina + 53 Ael.mat.Ra + Qb + Aa aa sin ^ (128)
în care
Q forţă tăietoare determinată conform pct. 6.2.1 şi 6.3.2.
Aat aria secţiunii fiecărei armături înclinate care întretaie secţiunea înclinată
mat coeficient avînd valorile :
0,8, pentru oţel OB 37 ; PC 52 ; PC 60 0,7, pentru oţel
OTNB
* Ra rezistenţa de calcul a armăturii conform pct. 3.2.1
, Att aria secţiunii transversale a tuturor ramurilor unui etrier care întretaie secţiunea înclinată, ancorate corespunzător de
ambele părţi ale fisurii. Aria minimă se stabileşte conform prevederilor de la pct. 6.7.8.
Qb forţa tăietoare preluată de beton, calculată conform pct. 6.3.4.1.
¡V unghiul dintre latura întinsă înclinată şi axul longitudinal al grinzii (fig. 24). Unghiul se introduce în calcul cu
valoarea negativă cînd creşterea înălţimii secţiunii variază invers faţă de creşterea valorii absolute a
momentului încovoietor. ^
STAS 10111/2-87 - 106 -

^J4-^iiLL±EQ

a)
 - 107 - STAS 10111/2-87
bi

Fia. 24

fii?
o

Aa aa efortul din armătura longitudinală în cazul unor elemente cu înălţimea variabilă, cu latura întinsă înclinată (fig.
24) ■ se poate considera:
STAS 10111/2-87 - 108 -
Aa aa sin B1 Mtg &
(129)
 - 109 - STAS 10111/2-87

in care
M momentul încovoietor de calcul din secţiunea considerată
z braţul de pîrghie interior care se poate lua cu valoarea determinată pentru secţiunea normală (fig. 23).
 Armăturile înclinate necesare se verifică în diferite secţiuni defavorabile posibile, consi-derîndu-se în calcul, numai pe
lungimea lor activă, care se ia egală cu o lungime centrală de
3 1
— din porţiunea înclinată (nu se iau în consideraţie porţiunile marginale pe lungimi de — [din
4 - 8.
lungimea porţiunii înclinate).
6.3.4.1 Forţa tăietoare preluată/de beton se determină cu relaţia :

Qb= °>8&feo R' vzd , 7. h1llR

s
în care

<1
•M .

Valorile pentru coeficientul JcQ se limitează astfel:

■st < h ; ft« = 0,8 Y p , (131)

h 0 < 8 i < 1,5 h~; kQ = V p (132)

. .2A„ 1,5S0 ; . f t Q = 1)2 Vp, (133)

în verificări curente se poate adopta kQ = f p

Pentru dale şi plăci fără etrieri: Qb = 0,75 b h0 Rt (134)

r
Semnificaţia simbolurilor în relaţiile (130.. .134) este :
b lăţimea grinzii (a inimii, la secţiuni T sau I )
hB înălţimea utilă a grinzii; la elemente cu înălţime variabilă se ia valoarea minimă pe lungimea secţiunii înclinate
Rt rezistenţa de calcul la întindere a betonului, conform pct. 3.1.6
*-•
p procentul de armare longitudinală (cu aria A a ) în secţiunea înclinată_.considerată care se determină cu relaţia:

p = 100^1 (135)
- , bJi„

Q forţa tăietoare de calcul de la capătul din zona comprimată a secţiunii înclinată

M momentul de calcul, din secţiunea normală situată la capătul din zona comprimată a secţiunii înclinate
st proiecţia pe axa elementului a secţiunii înclinate considerate; valorile caracteristice ale lungimii s, se determină astfel:

—■—-f— = J /v (136)
1' f a.
m care
ge= mal R a A « (i37)

semnificaţia simbolurilor de la numărător fiind conform pct. 6.3.4 iar ae, distanţa dintre etrieri.
Valorile lui s(, trebuie să fie mai mici decît 2h„ şi mai mari decît 0,5 h0.
6.3.4.2 Pentru elementele cu înălţime constantă, calculul la forţe tăietoare se poate efectua cu relaţia :

Q = Qet + Qi ' (138)

în care
Qet forţa tăietoare preluată de etrieri şi beton, determinată cu relaţia :

Qe>j - y-eb bh0Rt (139)

<xetl conform tabelului 15;
 Tabelul
a„/A == 0,1' ae//> == 0,2= 0,3= 0,4= 0,5», o/ QP e k 15
s a
/o >l''o eb*eb«■eb0,5~20,5420,5220,512.0,4920,480,620,5820,552.
0,55,20,5420,520,720,6520,6220,6020,5920,570,820,6820,6520,6520,64-
20,630,920,7520,7020,7020,6920,671,00,120,7820,752-
0,7520,7420,731,120,8420,8020,8020,7920,781,220,8820,8520,8520-.8420,831,320
,9420,9020,902-
0,8920,881,420,9820,9520,9520,9420,931.521,0021,0021,00;20,9920,980,520,651,
50,651,50,601,50,601,50
0,600,620,70 -1,50,701,50,651,50,651,50,650,720,751,50,751,50,701,50,70v
1,50,700,820,801,50,80- 1,50,751,50,751,50,750,92* ! 0,85 -1,50,851,5 .
0,801,50,801,50,801,0
•0,220,9020,9020,8520,8520,85'1.120,9520,9520,9020,9020,901,221,0021,0020,95
2"0,9520,951,321,1021,1021,0021,0021,001,421..1521,1521,1021,0521,051,521,25
21,2521,1521,1021,100,51,50,951,5 .0,90.
1,50,901,50,901,50,900,61,51,051,50,951,50,951,50,951,50,950,71,51,101,51,001,5
1,001,51,001,51,000,81,51,151,51,051,51,05■
1,51,051,51,050,91,51,201,51,151,51,151,5 ; 1,151,51,151,00,31,51,301,51,25-
1,51,251,51,251,51,251,11,51,351,51,301,51,301,51,301,51,301,21,51,451,51,351,5
1,351,5.
1,351,51,351,31,51,501,51,40'1,51,401,51,401,51,401,41,51,551,51,451.51,451,51,
451,51,451,51,51,601,51,551,5f,551,51.551,51,550,511,0011,0010,9510,9510,950,6
11,1511,1511,0511,0511,050,7• 11,2511,2511,1511,1511,150,811,30•
11,3011,2511,2511,250,91,51,401,51,401,51,301,51,301,51,301,0.
0,41,51,501,51,501,51,401,51,401,51,401,11,51,551,51,551,51,451,51,45
•1,51,451,21,51,601,51,601,51,551,51,551,51,551,3lf51,701,51,701,51,651,51,651,5
1,651,41,5. 1,751,51,751,5.1,70^1,51,701,5 ~-1,701,51,5-
1,801,51,801,51,751,51,751,51,750,511,1511,1511,1011,1011,050,611,2511,2511,1
511,1511,100,71- 1,3511,351. 1,2511,2511,200,81 -1,4511,451. 1,351-
1,3511,300,911,5511,5511,451,4,4511,401,00,51,51,601,51,601,51,501,51,501,51,4
51,11,51,651,51,651,51,55"1,51,551,51,501,21,51,701,51,701,51,651,51,651,51,601
,31,51,751,51,751,51,701,51,701,51,651,41,51,801,51,801.51,751,51,751,51,70'• 51,
51,851,851,80. 1,801.75 .

Qt forţa tăietoare preluată de armătura înclinată, care se determină cu relaţia :

Qt = 0,8 Ra Aa, sin a " (140)

 Semnificaţiile simbolurilor* sînt.conform pct. 6.3.4. şi 6.3.4.1.
Pentru elementele fără etrieri (dale) Qeb = Qb în Care Qb se stabileşte cu relaţia (134). 6.3.4.3. Secţiunea armăturilor înclinate
se poate determina cu relaţia :
Aai^ Q ~Qeb (141)
0,8 Ra sin a
în care semnificaţiile simbolurilor sînt 'conform pct. 6.3.4 şi 0.3.4.1.
 — 113 — STAS 10111/2-87
într-un calcul acoperitor, dimensionarea şi distribuţia armăturilor înclinate se poate face conform fig. 25.
 — 114 — STAS 10111/2-87

' -' Fig.

25 ■
Lungimea zonei de influenţară barelor înclinate (fig. 25) se determină cu relaţia :]
0,5 (s, -f Ji0) (142)
în care st rezultă din tabelul 15 şi pct. 6.3.4.1. _
Zonele de influenţă ale barelor înclinate trebuie să se suprapună pe cel puţin 0,1 h0. în Agi 25 :
Q<i = 0,8 Ba(Aail + Aai2) sina
 — 115 — STAS 10111/2-87

sau Qn = 0,8 RaAaii sina

Q(1 = 0,8 B a ( A a f 2 + A a f s ) sim Qi2 =

0,8 BaAai3 sina 100 Att Ba

ae b 2100 (143)
Pe

Pentru plăci ae6 = 0,75 iar st = 2

 — 116 — STAS 10111/2-87
v
6.3.5. La dimensionarea secţiunilor se va ţine seama de următoarele condiţii:
— dacă Q > 3,5 b h0 Bt, dimensiunile secţiunii sau clasa betonului se modifică;
— dacă Q H 0,5 b h„Bt, armăturile înclinate şi etrierii ia toate elementele de construcţie, cu excepţia dalelor şi plăcilor,
se prevăd constructiv;
— dacă Q ^ 0,75 b h0Bt, armăturile înclinate ale dalelor şi plăcilor se prevăd constructiv.
6.3.6. Pentru elementele cu secţiuni în T (fig. 26), solicitate la forţe tăietoare, avînd talpa
în zona comprimată, în afară de verificarea la forţe tăietoare'în secţiunile înclinate din inimă,
se fac verificări în placă, la s-fîrşitul vutei, în secţiunea III —III, cu relaţia :
 — 117 — STAS 10111/2-87
Q < 3B th
(144)
— 118 — STAS 10111/2-87

m ir i
i
«STAS 10111/2-87 119

în care
Q forţa tăietoare .
Ji0 înălţimea utilă a grinzii
hp grosimea plăcii
S<x> x momentul static în raport cu axa neutră I — I a ariei zonei comprimate a betonului (<o1) limitată de secţiunea III—
III şi de axa neutră
#to2 momentul static faţă de axa neutră â restului secţiunii de beton comprimat (w a)
Rt rezistenţa de calcul la întindere, conform pct 3.1.6
în secţiunea II —II se foloseşte aceeaşi relaţie, introducîndu-se şi SG>2. corespunzător secţiunii II—II în care se face
verificarea.
6.3.7. Consolele grinzilor sau dalelor suprastructurilor şi cele ale infrastructurilor, a căror lungime lx «s 0,8 h (fig. 27 şi 28) sînt
considerate console scurte. Prescripţiile prevăzute la acest pct. şi subpunctele respective se referă la consolelescurte la care h < 2lv
La consolele scurte sînt necesare verificări în secţiuni înclinate atît la moment încovoietor cît şi la forţă tăietoare.
Calculele se fac cu încărcările limită.
Armătura se verifică şi la starea limită de oboseală dacă este cazul (pct. 6.-4.1; 6.4.2) sub acţiunea încărcărilor cu valori
de exploatare.
Alegerea dimensiunilor consolelor scurte ale suprastructurilor şi infrastructurilor podurilor, se face respectîndu-se
condiţiile impuse de verificarea la forţă tăietoare :

(147)
«STAS 10111/2-87 120
Q< < 2,5 b h0Rt în cazul podurilor de şosea care nu se verifică la oboseală;
lc
«STAS 10111/2-87 121
Q < bJt0Rt în cazul podurilor de cale ferată şi a elementelor care se calculează la oboseală în care 6 < 6, + h0, dar cel mult
lăţimea consolei (bt este lăţimea suprafeţei pe care acţionează forţa P).
6.3.7.1. în cazul grinzilor sau plăcilor cu console scurte braţul de pîrghie lc al forţei P, se ia lc = tj, (fig. 27). în console se prevăd
armături longitudinale cu aria Aa şi armături înclinate cu aria Aai care se stabilesc cu relaţiile :

(147)
«STAS 10111/2-87 122
Pic (145)
Raz
«STAS 10111/2-87 123

(146)

(147)
«STAS 10111/2-87 124

în care •
Ra rezistenţa de calcul a armăturii, conform pct. 3.2.1
z braţul de pîrghie interior : •
z ----- 0,8 h0
Lungimea de ancorare ( w ) a armăturii longitudinale ( A a ) se determină cu relaţia:

w = —- + 5d 'Mc

(147)
 - 125 - STAS 10111/2-87
în care ă este diametrul armăturii iar qe este dat de relaţia

Aet Ra
(148)

(154)
 - 126 - STAS 10111/2-87

Etrierii şi restul armăturii înclinate, pe lungimea consolei scurte (î c), rezultă din verificarea la fisurare în secţiuni înclinate
conform pct. 6.5.4.

6.3.7.2. Braţul de pîrghie lc al forţei P, la'consolele scurte ale infrastructurilor (fig. 28 a), se
stabileşte cu relaţia :" >

(154)
 - 127 - STAS 10111/2-87
lc = lt + 0,05 h0 în care (149)

0,05 h0 nu va fi mai mic de 10 cm.

lc = lt la consolele prezentate în fig. 27 şi 28 b,

(154)
 - 128 - STAS 10111/2-87

-c

z:
7
z

a
)

(154)
 - 129 - STAS 10111/2-87
b)

Fig. 28 ,

Aceste console se armează cu bare longitudinale ( A a ) în zona întinsă şi etrieri orizontali Aet.

Aria armăturii longitudinale Aa se calculează cu relaţia (145)v

Suma ariilor etrierilor orizontali ^Aet situaţi în zona superioară a consolei pe o înălţime
2 V
egală cu — \, va fi cel puţin egală cu 0,5 Aa (fig. 28 a şi b ) .
3 ■

6.3.8. Elementele din beton armat supuse la solicitări de forţe tăietoare ( Q ) şi momente de torsiune ( M t ) se calculează după cum
urmează :

— alegerea dimensiunilor b şi h ale secţiunii se face respectîndu-se condiţiile : '

(154)
- 130 - STAS 10111/2-87

(151)
bh0 W,

J9_ (152)
bh„
*S 3,5 Rt

(154)
 - 131 - STAS 10111/2-87
h
în care, -pentru secţiuni dreptunghiulare avînd latura mică b > ,
2,5

(154)
- 132 - STAS 10111/2-87
3
( ~t) (153)

(154)
 - 133 - STAS 10111/2-87
armarea constructivă a elementelor se face dacă se respectă condiţia :

■ b h 0 w, .

(154)
STAS 1 Olii/2-87 - 30 -
 - 135 - STAS 10111/2-8

— armarea suplimentară, cu etrieri şi bare longitudinale, pentru preluarea eforturilor roduse de momentul de
torsiune ( M t ) (fig. 29) se determină cu relaţiile:
P
 2 Abs Ra (155)

Mjj 2Abs Ra
Ar. > Bare longitudinale suptimeniare pentru (156)
preluarea torsiunii

Bare longitudinale pentru pre -luarea

incovoierji

Etrieri pentru preluarea efortu~ rilor unitare

principale din încovoiere
Y/Vb. ■
Etrieri suplimentari pentru preluarea
eforturilor unitare principale din torsiune

Fig. 29

o
)
 - 137 - STAS 10111/2-8

in care
Aet aria secţiunii unei ramuri a etrieriîor Suplimentari

AL aria secţiunii tuturor barelor longitudinale dispuse uniform pe perimetrul de calcul al secţiunii elementului
se distanţa în lungul elementului, dintre etrierii suplimentari

J.6saria secţiunii de beton cuprinsă în interiorul perimetrului de calcul (Î7) :

Abs = bs ha

U perimetrul de calcul ăl secţiunii:

U = 2(bs + h,)

6.3.9 în planul de contact dintre betoanele turnate în etape diferite, de exemplu între un element prefabricat şi stratul superior turnat
ulterior, se prevăd conectori, sub formă de etrieri (fig. 30), iar suprafaţa prefabricatului în planul de contact se execută rugoasă sau
profilată.-
Eamurile etrieriîor trebuie să pătrundă în stratul de suprabetonare pe o lungime egală cu cel puţin 30 ă (d = diametrul
etrieriîor).
Beton'turnat ulterior
 Beton turnat iniţial (prefabricat) < Fig.

30

Aria secţiunii tuturor ramurilor unui etiier se calculeaîă cu relaţia

 - 139 - STAS 10111/2-8

(157)
0,8 h R a

în care Q este forţa tăietoare, din secţiunea considerată, produsă de încărcările cu valori limită.
Se- recomandă să se respecte condiţia :
Q *S 2bhRt (158)
 - 141 - STAS 10111/2-8
6.3.10 La grinzi care se intersectează (fig. 31), forţa tăietoare transmisă la reazem se preia în întregime de armătura transversală fără a
se lua în consideraţie rezistenţa betonului.
 B-B

i
2 2
- 143 - STAS 10111/2-8
 Fig. 31

Pentru preluarea încărcărilor concentrate, lungimea porţiunii de grindă în limitele căreia se ia în consideraţie armătura
transversală (piese de suspendare, etrieri închişi, bare transversale sudate, armături înclinate), se recomandă să se respecte condiţia:
- 145 - STAS 10111/2-8
sx < b + 2\ (159)
în care
b lăţimea pe care se aplică încărcarea;
\ distanţa de la faţa inferioară a elementului ce se calculează pînă la faţa inferioară a
elementului care transmite încărcarea, în mod excepţional, dacă armăturile rezultate necesare din calcul nu se pot dispun pe
lungimea $1} determinată conform relaţiei (159), ele se pot aşeza pe o lungime maximă :
 - 147 - STAS 10111/2-8
«Xmax = 3*\+ 2\ < b + â h , (160)

6.4 Verificarea la' starea limită de'oboseală

 6.4.1 La starea limită de oboseală se verifică eforturile unitare normale în beton şi armătură eforturile unitare principale de
întindere în beton şi eforturile .de întindere din armătura înclinată şi etrieri.- în calcule se consideră'solicitările maxime stabilite
cu valorile de exploatare ale încărcărilor, în gruparea I fundamentală, încărcările mobile luîndu-se cu coeficient dinamic. La
console scurte se verifică numai armăturile, la starea limită de oboseală.
6.4.2 .Valorile eforturilor unitare normale, de compresiune în beton şi de* întindere în armătură, calculate în stadiul II
conform anexei E, considerînd coeficientul de echivalenţă («2, din tabelul 17), trebuie să se limiteze la valorile rezistenţelor de
calcul la oboseală stabilite conform pct. 3.3.2 pentru beton şi conform pct.'3.3.3 pentru armătură. La console scurte eforturile
unitare in armături se stabilesc cu relaţiile de la. pct.' 6.3.7.1.
6.4.3 Eforturile unitare principale de întindere în beton j^) stabilite conform anexei E, trebuie să îndeplinească condiţiile din
tabelul 16, armătura'înclinată şi etrierii prevăzîndu-se în funcţie de mărimea eforturilor unitare respective.

Nr. crt.Elementele de construcţieCondiţiile Tabelul

întindere (o-x)Armăturile Înclinate şi etrierii pentru eforturile
se prevăd : unitare principale de
16

constructivpe bază de calcul, conform pct. 6.4.3.1 si 6.4.3.21Toate elementele de

construcţie, în afară de plăci şi daleOl max < 0,5 i?(X2
2,5 Rt > fflmax > 0,5 RtX3Plăci şi dale2) *Oimttx < °>6 RtX4
2,5 R, > <jlmax > 0,6 R| ;X

J
) Rezistenţele de calcul la Întindere ( R t ) se iau conform pct. 3.1.6.
a
) La elemente la care <Tlmax>0,6 R t , eforturile unitare principale de întindere se
preiau de către beton pe porţiunile pe care a x < 0,5 Rt şi de către armături înclinate pe
restul lungimii elementului; se armează cu etrieri, numai In situaţii speciale.
- 149 - STAS 10111/2-8
5TAS lQlil/2-*7 - 32 -
 Eforturile unitare de întindere din etrieri şi armăturile înclinate stabilite prin calcul (tabelul 16 nr. crt. 2 şi 4) nu trebuie să
depăşească rezistenţele de calcul la oboseală determinate conform pct. 3.3.2 şi 3,3.3
Coeficientul de asimetrie p pentru verificarea la oboseală în secţiuni înclinate se stabileşte cu raportul :
- 151 - STAS 10111/2-8
■p = Qn
6.4;3.î. Eforturile unitare principale de întindere (fig. 32), stabilite pe baza diagramei înfăşu-rătoare de forţe tăietoare maxime se
preiau de etrieri (suprafaţa haşurată dublu) şi armătură înclinată (suprafaţa haşurată simplu).
 - 153 - STAS 10111/2-8

A-À

Q5h
4J

78

fluii
<^ai1 ; . Ah2 Aaiî Aeţr
\~7a —" ./~r~
 B
B-B

Fig.
32
Efortul unitar principal de întindere preluat de etrieri. { a l f ) Fe determină cu relaţia :

^ ±*jn*
a = - (161)

aet b
în care'
Att aria tuturor ramurilor de etrieri din secţiunea transversală ael distanţa dintre etrieri '
b lăţimea grinzii, sau a inimii, la nivelul la care s-a calculat efortul principal ( oj) R°a rezistenţa de calcul, la oboseală,
a armăturii, conform pct. 3.3.3.
Aria tuturor armăturilor înclinate ( A a i ) pentru preluarea eforturilor principale de întindere ( a u ) (fig. 32) se stabileşte cu
relaţia :

 <162)
"=1m
în care Ai este aria suprafeţei de eforturi principale au care se preiau de către armătura înclinată. Distribuţia barelor înclinate de-a
lungul elementului se face respectîndu-se condiţia :
 - 155 - STAS 10111/2-8
-A-H &x ___ A j 2 b2. _ ^¿31^3
(163)
-A-atl 'Aai^ A
ai3
în care A a n ; A a t 2 ; A a i 3 sînt ariile armăturilor înclinate, din cele trei secţiuni (fig. 32).
Eforturile unitare de întindere produse de solicitările de torsiune stabilite conform anexei E se preiau prin armături
suplimentare longitudinale şi etrieri.

6.4.3.2 Reducerea diagramei de eforturi unitare principale de la a1ttwxin dreptul secţiunii situată la distanţa 0,5 h de marginea
reazemului, la valoarea zero în axul de rezemare (fig. 32 a ) , nu este permisă la grinzile la care transmiterea forţelor tăietoare se
face la alte grinzi (cazul grinzilor secundare intersectate de grinzile principale); în. aceste cazuri (fig. 32 b ) , diagrama eforturilor
unitare principale se reduce de la aln;ax în dreptul secţiunii de la marginea reazemului, la zero în axul de rezemare.

6.5 Verificarea la starea limita de fisurare

6.5.1 La starea limită de fisurare se limitează mărimea deschiderii fisurilor în secţiuni normale
şi înclinate, în conformitate cu prevederile pct. 6.5.2 şi 6.5.3, sub acţiunea solicitărilor maxime,
considerînd încărcările cu valori de exploatare şi influenţa coeficientului dinamic.

6.5.2 • Mărimea deschiderii fisurilor maxime (A), în medii neagresive sau cu agresivitate foarte
slabă, trebuie să fie limitată la 0,2 mm pentru gruparea I de încărcări şi la 0,25 mm pentru
gruparea II de încărcări. Calculul mărimii deschiderii fisurilor se face pe baza prevederilor de la
pct. 6.5.3

6.5.3 La elemente din beton armat solicitate la încovoiere, compresiune excentrică şi întindere
centrică şi excentrică, mărimea deschiderii fisurilor (a,) în secţiuni normale, se determină cu
relaţia :

«/ >•/;: < A (164)

ba
m care

. <r0 efortul unitar din armătura longitudinală întinsă, stabilit în stadiul II de lucru al betonului armat, conform anexei E,
considerînd coeficientul de echivalenţă na cu valorile din tabelul 17-; pentru elemente cu secţiunea circulară
solicitate la încovoiere sau compresiune excentrică cu excentricitate mare aa se calculează cu relaţia :
* Ba M
" a = ------'------------» (165)
.1,25 M c a p .

iar pentru celelalte solicitări cu relaţia:

_ B a A a necesar _
a J
"~ 1,25- A a efectiv '

Ea modulul de elasticitate al armăturii, conform pct. 3.2.2; Xf distanţa dintre fisurile

normale, în milimetri:

v -ht = A + B —. (167)
 - 157 - STAS 10111/2-8
-(-io) (168)
 - 158 -
B coeficient conform tabelului 18; d diametrul armăturii longitudinale, în milimetri;

\it = —- coeficient de armare; pentru secţiuni circulare jx, = —- ,

L
bt 40$
MS 10111/2-87 - 159 -

Fig.
33
l
bt aria de înglobare, determinată conform fig. 33 şi anume : se obţine prin adăugarea de la ultimul rînd de
armături a unei înălţimi de 7,5 d ; dacă aria armăturilor care se află în ultimul rînd este mai mică decît
jumătate din aria armăturii uneia din celelalte rînduri, 7,5 d se măsoară de la penultimul rînd de armături;
c strat de acoperire, în mm, conform tabelului 22;
s distanţa dintre axele armăturilor, în mm, dar nu. mai mult ca 15 ă ( d , în mm); pentru elemente cu secţiunea
circulara :
6 ă2
s'==~-------->„, în care ra este raza cercului pe care sînt dispuse armăturile longi-
MS 10111/2-87 - 160 -
tudinale, iar Aa este aria secţiunii tuturor armăturilor longitudinale; (J; coeficient calculat cu relaţia:
.

iar pentru (169)

, Abt'Btk
<[* = 1 - p (1-0,5 v )
Aa - a a
MS 10111/2-87 - 161 -

secţiuni circulare ,<J> = 1—p (1 — 0,5«) 50 s Btk

(170)
MS 10111/2-87 - 162 -

Pentru oboseală ^ = 1,0

p coeficient funcţie de tipul oţelului din armături conform tabelului 18;
v raportul dintre solicitarea din încărcări permanente şi temporare de lungă durată sau repetate (care pot provoca
oboseala elementelor) şi solicitarea totală;
Blk rezistenţa caracteristică de întindere (tabelul 3 ) ;

Tabelul Tabelul
Tipul oţelului din armătura
17** 18
Raportul dintre solicitarea din încărcări de
longitudinalăBPOB 370,1000,3PG 52, PC
lungăClasadurată sau repetate şi solicitarea
600,0650,5
totală
(»)betonului0,000,250,500,751,00naBc
7,51518202530Bc 101215182025Bc
1510121518 .20Bc 201010121520Bc
25810121518Bc 30810101215Bc
3588101215Bc 4078101215Bc
5078101012Bc 607■8810v12

A mărimea maximă a deschiderii fisurilor, conform pct. 6.5.2.

6.5.4 Mărimea deschiderii fisurilor în secţiuni înclinate se determină cu relaţia :

' ■ • - . a/4=-X,.IRA^-^ A (171)

Ea
în care ' -

~kf distanţa dintre fisurile normale, în milimetri, determinată cu relaţia (167);

K* = l',25 (172

<sam efortul unitar convenţional din armătură, care se determină cu relaţia:

°am = P< Ra ~~ * (173)

V cap .
PT = 0,6 (1 -f 0,4 v ) , pentru etrieri din oţel PC; ' (174
p, = 0,7(1 + 0,2 v ) , pentru etrieri din oţel OB 37; (175
p, ■ = 0,8 (l.-f 0,1 v ) , pentru armături transversale din STNB (în carcase sudate);
- - . (176)
E
Q forţa tăietoare maximă în secţiunea care se verifică;
Qcap forţa tăietoare capabilă. .
6.6 Verificarea la starea limită de deformaţie
6.6.1 La starea limită de deformaţie, mărimea săgeţilor calculate ale suprastructurilor se li-
m
mitează la > care7 este deschiderea de calcul a elementului de,rezistenţă.

La console, săgeţile se limitează la- —— .

■ 400
Săgeţile se calculează considerîndu-se numai încărcarea mobilă cu valori de exploatare, fără coeficient
dinamic.
MS 10111/2-87 - 163 -
Pentru stabilirea contrasăgeţilor eăii de la pct. 6.7.1.4.. .6.7.1.6 se calculează şi defor-maţiile care apar sub
încărcările permanente.
6.6.2 Calculul deformaţiilor se face cu relaţiile din mecanica construcţiilor,, considerînd mate-
rialul elastic şi omo*gen şi adoptînd pentru factorul de rigiditate, valorile :
0,6 E b I b , la încovoiere v

0,6 Eb Ab, la solicitări longitudinale, • ;■

în care , •
Eb modulul de elasticitate ăl betonului Ib; Ab momentul de inerţie,
respectiv aria secţiunii de beton.
Momentul de inerţie şi aria, necesare pentru stabilirea factorului de rigiditate se calcu lează considerînd
numai secţiunea de beton.
6.6.3 La construcţiile cu deschideri mai mari de 20 m sau cînd solicitarea din încărcarea per-
manentă depăşeşte 70 % din solicitarea totală, la calculul deformaţiilor se recomandă să se
ţină seama de comportarea reală a materialelor şi conlucrarea dintre beton şi armătură eu fac-
torii de rigiditate K stabiliţi astfel:
— pentru elementele solicitate la compresiune excentrică cu excentricitate mică, cu
relaţia :
Eb
K= _Ab„ + E,A, (177)
"1+v9
STAS 10111/2-87 - 164 -

— pentru elementele solicitate la întindere centrică sau întindere excentrică cu ex-

centricitate mică, cu relaţia: ' -
STAS 10111/2-87 - 165 -
K Ea A t
0,2—0,1 v (178)
STAS 10111/2-87 - 166 -
P
— pentru elementele solicitate la încovoiere, compresiune excentrică cu excentricitate mare şi întindere excentrică cu
excentricitate mare, cu relaţia:

Ea Aa P hl
STAS 10111/2-87 - 167 -

1 da (179)
STAS 10111/2-87 - 168 -

*> în expresia de la numitor, semnul minus se ia pentru compresiune.

în relaţiile (177... 179) :
E„ modulul de elasticitate al betonului;
v raportul între solicitarea de exploatare permanentă şi de lungă durată şi solici tarea totală de exploatare; la solicitări
compuse (forţă axială cu moment încovoie-tor etc), raportul dintre eforturile unitare de compresiune în beton în
secţiuni normale;
9 caracteristica curgerii lente a betonului conform anexei A ; se poate lua aproximativ egală cu 1 în cazul elementelor
situate în pămînt sau în apă şi cu 2 în celelalte cazuri;
AbN aria zonei maxime de beton avînd ca centru de greutate punctul de aplicaţie a forţei exterioare N
Ea]Aa modulul de elasticitate, respectiv aria armăturii longitudinale
p procentul de armare;
p coeficient care se determină cu relaţia:
STAS 10111/2-87 - 169 -
[3.= «1 - l )
(180)
STAS 10111/2-87 - 170 -

\ = — coeficienţi care se determină în stadiul II conform anexei B,

considerînd coeficientul de eohivalenţă wa conform tabelului 17;

— coeficient, a cărui valoare, pentru armături de tip OB şi PC, la elemente care nu sînt supuss la oboseală se
ia djn tabelul 19.

Tabelul
0,2...0,50,5.. .0,8>0,8 .»< 0,50,80,91v > 0,50,9119 ~
STAS 10111/2-87 - 171 -
Pentru elementele calculate la oboseală, <|> = 1 h0 înălţimea utilă
a secţiunii; xA coeficient, avînd valoarea
Xa
*' xA — ■—

(181)
STAS 10111/2-87 - 172 -

xA distanţa dintre centrul de greutate al secţiunii şi centrul de greutate al armăturii (Aa). eg coeficient avînd valoarea :

= - (182)

M
în care e„ este excentricitatea dată de relaţia
N
6.6.4 Pentiu fiecare porţiune de element cu moment încoyoietor de acelaşi.'sens, factorul de rigiditate se pcate considera constant şi egal cu
valoarea din secţiunea cu moment încovoietor maxim de pe porţiunea respectivă. v '
Pentru elemente cu înălţime constantă, calculul se poate efectua considerîhd factorul de rigiditate Constant pe întreaga
deschidere, egal cu valoarea factorului' de rigiditate din cîmp.
6.7 Prescripţii pmind alcătuirea elementelor din beton armat
6.7.1 Generalităţi
f
•

6.7.1.1 La alegerea formei şi dimensiunilor elementelor din beton armat se va avea în vedere rezistenţa şi stabilitatea lor, precum şi evitarea
unor concentrări de eforturi.
Se va avea în vedere şi posibilitatea demontării cofrajelor, fără a se produce deteriorarea
lor. • ■
6.7.1.2. Stabilitatea generală şi,locală a pereţilor, stâlpilor şi a altor elemente de construcţie trebuie s ă fie asigurată printr-un număr
suficient de elemente de rigidizare şi prin grosimi corespunzătoare rezultate din calcul.
6.7.1.3 Dimensiunile elementelor din beton armat nu vor fi mai mici decît cele prevăzute în
1
tabelul 20.
Tabelul 20 .

Nr. crt. Denumirea elementului Grosimea minimă a Condiţii dimensionale

elementelor din beton
armat,
1
mm
poduri de poduri de
cale ferată şosea

-
1 Plăci - pentru partea carosabilă 100'" '
• * Jt &;— t7

dar cel puţin -— pentru plăci

la cuva de balast " 80 calculate cu rezemarea pe două . " l
pentru trotuare monolite laturi paralele şi pentru plăci ,
120 80
calculate cu reazeme pe contur, l fiind deschiderea
prefabricate 60 60 cea mai mică
2 Pereţii verticali, inimile şi diafragmele monolite 140 120 1
dar cel puţin — din Înălţime 12
grinzilor prefabricate 100 80
3 Pereţii secţiunilor casetate 160 •
4 Pereţii podeţelor tubulare de orice formă (circulare, ovoidale, 120 pentru poduri de cale ferată, minimum 120 mm
dreptunghiulare etc.) dacă se realizează cu tipare metalice : şe pot adopta
160 140 grosimi mai mici pentru podeţe cu lumina de 1 m
sau mai mică
5 Latura mică a stilpilor dreptunghiulari 250 250
î ■ - jăa cu condiţia : lf
< 25
b
în care lf este lungimea de flambaj
6 Pereţii verticali pentru susţinerea platela-jului, la podurile 200 200 dar cu condiţia :
boltite — < 30 6
în care // este lungimea de flambaj.

6.7.1.4 La suprashueturi, calea pe pod se prevede cu o contrasăgeată care se poate realiza

prin variaţia grosimii patului* de balast, a grosimii betonului de pantă etc, precum şi din
contrasăgeţile elementelor de rezistenţă ale suprastructurii. -
6.7.1.5 Contrasăgeată căii se trasează după o curbă continuă care-poate fi un arc de cerc şi
care trebuie să aibă valoarea maximă de la mijlocul deschiderii egală cu 80% din săgeata dată
de încărcarea mobilă. . . . ^ ■ . ,
 10111/2-S7 -173 -

6.7.1.6 Realizarea contras&geţUor nu este obligatorie pentru construcţii la care săgeata dată de încărcările totale de exploatare
(permanente şi mobile) nu depăşeşte 1,5 mm sau cel mult 1/16C0 l , în care l este deschiderea de calcul.
6.7.2 D i r i r e t i e l e m i n i m e ale" a r m ă t u r i i
Dnrcetiele ninirr.e ale aimătmii sînt confoim tabelului 21.
Tabelul 21

Nr. ert. Felul armăturii şi al elementului din beton armat Diametrul

minim mm
1 Barele longitudinale dc rezistenţă, in stllpi 14
2 Barele de rezistenţă la pereţi, plăci şi grinzi cu Înălţimea pînă la .250 mm OB 37 . 8
PC 52 6

3 Barele de rezistenţă Ia pereţii tronsoanelor podeţelor tubulare ; Barele de rezistenţă, OB '. 37 • 8

la trotuare ; Barele de montaj, la grinzi; Barele de repartiţie, la bolţi x) Barele PC 52 6
transversale la pereţi
4 Barele longitudinale pe feţele laterale ale grinzilor a); 6
Barele etrierilor 3) ; .
Barele de repartiţie (exclusiv bolţi) 4)
5 Barele de rezistenţă, în toate elementele care nu au fost enumerate la nr. crt. 1 bolţi, arce etc), barele . . .4 (grinzi, 12
constructive la stilpi
1)
Barele de repartiţie la bolţi se realizează numai din OB 37 şi vor avea diametrul
de 1/4 din diametrul barelor longitudinale de rezistenţă dar minim'um 8 mm.
2)
Prevederea barelor longitudinale pe feţele laterale ale grinzilor se face conform pct.
6.7.7.6.
. 3) Etrierii, în cazurile speciale" prevăzute la pct. 6.7.8.3. şi 6.7.8.4. precum şi etrierii stîlpilor cu bare longitudinale avînd
0>2Omm vor avea diametrul minim de 8 mm. La bolţi se vor respecta prevederile pct. 6.7.8.5»
4)
La barele de repartiţie ale plăcilor se vor respecta diametrele minime prevăzute
la pct,- 6.7.7.10. *
6.7.3. Stratul "de beton pentru acoperirea armăturilor şi distanţa (lumina)
dintre bare.
-■ 6.7.3.1. Grosimea minimă .a stratului de beton pentru acoperirea armăturii se ia conform tabe-
lului 22 şi pct, 6.7.3.2.. . .-6.7.3.4. -

Tabelul
-Nr. crt.Denumirea elementului şi a armăturilorDiametrul barelor de rezistenţă22
(d)
mmGrosimea minimă a stratului de beton, pentru . acoperirea armăturilor mm1Plăci
şi pereţi, cu grosimi< 100 mm0 -20>100 mm— j
252Grinzi cu Înălţimea pînă la 250 mm inclusiv—25 '3Grinzi cu înălţimea
peste 250 mmd 20 '30Stllpi20 < d < 323532 < d ' 40profile
laminate504Fundaţii şi grinzi prevăzute custratmonolite—50*)de
egalizareprefabricate—40*)5— r
Etrieri
*■ ' -15

*> Se vor prevedea şi la alte elemente care In exploatare sînt în contact

cu pămîntul (stllpi, pereţi etc.)
6.7.3.2 Grosimile minime prevăzute în tabelul 22 la nr. ert. 1, 2 şi 3 se pot reduce cu 5 mm la elementele prefabricate.
6.7.3.3 Grosimile minime prevăzute în tabelul 22 pot fi reduse în cazul armăturilor situate sub hidroizolaţii astfel: •
 10111/2-S7 -174 -
— cu 10 mm, la grinzi, antretoaze şi lonjeroni;
— cu 5 mm, la plăci
dar nu sub grosimi egale cu diametrul armăturii.
6.7.3.4 în cazurile speciale, cînd elementele de construcţie se găsesc în medii agresive, acope-,
rirea armăturilor se va majora, în conformitate cu prescripţiile speciale. _
„ Pentru construcţiile din zona litoralului Mării Negre se vor adopta măsuri speciale. 6;7.3.5 Distanţa"dintre axele barelor şi lumina
dintre barele armăturilor se iau conform tabelului 23.
Tabelul 23

Nr. Distanţa dintre Lumina minimă dintre

crt. Denumirea axele barelor , ' mm bare , mm
1 Grinzi1) Armătură de In plan orizontal turnate monqlit - 40
rezistenţă şi minimum 1 , 5 d
longitudinală
'2:
3
prefabricate '
- 30
şi minimum
1,5 d .
tn plan vertical 30
şi minimum d
4■ Plăci Armătură de In zona momentelor max 200 -
• rezistenţă, maxime (în . mijlocul min 70
5 longitudinală deschiderii sau pe
reazeme) -
6 în celelalte zone max 330 ■ •-
7 Armătură de repartiţie, .transversală max 330 —
Bolţi (arce) J) Stilpi Armătură de max 250
89 Pereţi rezistenţă
longitudinală min
- 50

Armătura transversală la grinzi, bolţi (arce) şi stilpi, se prevede conf. pct. 6.7.8.1.. .6.7.8.8. iar la pereţi conf.
pct. 6.7.6.5.. . '

6.7.4 Ancorarea armăturii * '

6.7.4.1 Aimăturile elementelor din beton armat se alcătuiesc cu bare :
— fără cioc, în cazul oţelului PC 60;
— cu cioc semicircular, în cazul barelor ~cu suprafeţe netede (fig. 34 a ) ; la agrafei© stîlpilor şi pereţilor la-care Ncai>= N
(vezi pct. 6.7.8.5. şi 6.7.8.6.) şi ale armăturilor curbe (la vutele grinzilor, arce, bolţi) partea dreap#ă a Ciocului în loc
de 3 d se va realiza de 10 d; ' ,
— cu cioc în unghi drept, în cazul barelor cu profil periodic PC 52 (fig. 34 b);
— înclinate (fig. 34o ) . "
 r- 175 - STAS 10111/2-87
Lungimeo de Lungimea de
ancorare ancorare
In

Fig. 34
 r- 176 - STAS 10111/2-87
3d(10cl

Fig. 34
 r- 177 - STAS 10111/2-87

Rţ*2,5d

7d 7d
Lungimea s
Lungime
barei a) a barei

Fig. 34
STAS 10111/2-87 ^ 178 -

6.7.4.2 .Lurgircea de ancorare a aimăttnilor l .(fig. 34 şi 38), faţa de secţiunea In Care bara rezultă din calcul, ca necesară în
întregime, se calculează cu relaţia :

la M , " (183)

în care

X„ coeficient dat de relaţia:

■X. ^=-4- ' (184)

ă diametrul armăturii întrerupte - '

oa BOX efortul unitar maxim, sub acţiunea solicitărilor de calcul

R, rezistenţa de calcul la întindere.conform pct. 3.1.6

nane; K o coeficienţi conform tabelului 24. '

Tabelul 24

Nr. crt. Condiţii de lucru ale armăturilor Armături cu profil periodic ■ Armături netede
n
Pane \t o anc

1 Ancorare in zona întinsă '. 0,05 12 *0,08 12-

2 Ancorare în "bana comprimată 0,03 10 0,05 10
\

Lungimile de ancorare (la) stabilite cu relaţia (183), în zonele întinse, în mod acoperitor, se pot lua conform tabelului
25. Pentru elementele calculate la oboseală sau la solicitări seismice importante, lungimile de ancorare se sporesc cu 30%.

Tabelul 25

Clasa betonului

Ti^ul de oţel beton Bc 10 şi Bc 15 Bc 20_ şi mai mare

lungimile de ancorare (/<,), în număr de diametre

OB 37 (cu ciocuri conform fig. 34 a) 40 35

STAS 10111/2-87 ^ 179 -
PC 52 - , 35 30
PC 60 . ■ - 35
0

6.7.4.3. Ancorarea armăturilor la reazeme se realizează eonform tabelului 26.

-180 - STAS 10111/2-87
Tabelul 26
 -181 - STAS 10111/2-87

Nr, crt. Moftul de Modul de

Lungimea Cazurile in care
Denumirea alcătuire a fasonare al
Figura de se admite
elementului armăturilor capetelor
ancorare ancorarea
barelor
 -182 - STAS 10111/2-87

Grinzi, dale, Plase şi cu cioc, Grinda

armături inclinate şi
plăci (rea- carcase de conform fig. 34
etrieri prevăzuţi
zemele de bare legate cu a şi b V77777m
constructiv
capăt) sirmă
 7?WM
10 cm min.
-184 - STAS 10111/2-87
Capătul \Marginea aparatului de
armăturii reazem
-185 - STAS 10111/2-87

al armături inclinate şi
Iar = 15 d etrieri rezultaţi din
calcul
-186 - STAS 10111/2-87
bl

Fi
g.
35
 -187 - STAS 10111/2-87
Plase cu bare
sudate armături
înclinate şi
2
) etrieri armături înclinate şi
fără cioc prevăzuţi etrieri rezultaţi din
constructiv calcul
lar = 15 d
Iar = 10 d

Fig.
36
 -188 - STAS 10111/2-87

Console Plasp şi cu cioc, la este conform

scurte cajease de conform tabelului 25 armături rezultate din
bare;legate fig. 34 a şi b calcul
cu sirmă

Fig.
37
 -189 - STAS 10111/2-87

1) Lungimea de ancorare lar se poate reduce cu 5d, dacă de la secţiunea în care armătura este necesară în întregime pentru preluarea efortului se
realizează o lungime de ancorare egală cu cel puţin lungimea la din tabelul 25; distanţa de la marginea reazemului *pînă la capătul armăturii trebuie să fie cel puţin
100 mm (fig. 35 şi 36).
Dacă intervin forţe concentra'e~ mari (din stilpi grinzi secundare etc.) situate faţă de marginea interioară a reazemului, la distanţe mai mici de 60 d pentru armături
din OB 37 şi 40 d pentru armături din PC 52, se va
STAS 10111/2-87 -190 -
verifica prin calcule l'unjimaa de ancorare, luindu-se eventual măsuri spsciale de realizare a ancorării (de exemplu, ancorarea cu plăci rnetalice sau bare
tranwsrsale introduse în interiorul ciocurilor barelor longitudina le).
1
2
) La capetele barelor longitudinale ale plasei se prevede o bară sudată transversală, avini^diametrul da > —- d

(fig. 36), la distanţa maximă :

a = 15 mm, pentru d < 10 rnm

a = 1,5 d , pentru d > 1Q mm.

6.7.4.4 Ancorarea armăturilor în deschidere (fig. 38), se realizează conform tabelului 27.
STAS 10111/2-87 -191 -
Secfiune în care bara Inu mai Secţiune în care bara 2nu mai este necesară
este necesară şi bara 2 _____i___________________________________________________
este necesară în i -si bara 3 este necesară în întregime.
întregime.
Secţiune în care bara 1 este necesara în
întregime:
Secţiune în care bara J nu mai estenece-» I sară şi
Diagrama înfâsurătoare a momentelor mo barai, este necesară în întregime. 'Secţiune în care
bara 4 nu mai este necesară"!
-dificatâ conform Sg.£,2.Momentele se sta~
bilesc cu încărcările cu valori limita.
 -Tabelul
Solicitările care produc eforturile din armăturiDenumirea , armăturilorNatura efortului in zona de beton in care se face 27
ancorareaFelul barelorModul de fasonare al barelorLungimea *) de ancorare (conform fig. 38)Cazurile în care se admite_
aneorarea in deschidereMomente lncovo-ietoare sau compuse cu forţe axialeArmături longitudinale in plase şi carcase legate cu
slrmăcompresiunenetedefără cioc (la bare comprimate)/„ = 20 d şi min 250 mmin toate elementele structurilor

cu ciac, conform fig. 34 a -U = 15 d şi min 200 mm

cu profil
ffără ciocperiodic
sau cu cioc (fig. 34 6)ld = lhd şi min 200 mm

întindere în zona cu solicitări i redusecu profil periodic sau netedefără cioc sau cu cioc la bare, cu profil periodic (fig. "34 6) şi cu
cioc la bare netede (fig. 34 a)w
conform tabelului 28; la
conform tabelului 25 şi min 250 mm— grinzi şi plăci continue, in zonele învecinate reazemelor;
— cadre, în zonele Învecinate nodurilor;
— arce şi bolţi; -

netedecu cioc conform fig. 34 a

— elemente cu armături Înclinate şi etrieri prevăzuţi constructiv la poduri de şosea care nu se calculează la oboseală.

cu profil periodicfără ~cioo sau cu cioc (fig- 34 6)

— elemente la poduri de şosea care nu se calculează la oboseală.
Armături longitudinale in plase sudate
Vcompresiune .netedefără cioc; extremitatea plasei de la care se măsoară lungimea de ancorare, corespunde cu axa barei
transversale marginaleşi min 200 mmin toate elementele structurilor
*) Lungimea de ancorare se consideră astfel .-
— la armăturile Întinse, incepînd de la secţiunea normală în c are apar eforturile de compresiune în beton ;
— la armăturile comprimate, incepind de la secţiunea in care armătura nu mai este necesară din calcul. Lungimea de ancorare (u>) se consideră
incepînd de la secţiunea în care bara numai este necesară din calcul. Lungimea de ancorare (la) se consideră Incepînd de la secţiunea in care bara
este necesară în întregime.
conform tabelului 28; la
conform tabelului 25 şi min.. 250 mm— grinzi şi plăci continue, in.zonele învecinate reazemelo
— cadre, în zonele Învecinate nodurilor ;
— arce şi bolţi;
— elemente 4a poduri de şosea care nu se calculează
»TAB 10111/2-87 193 - la oboseală.
r ~-------------------------■
Întindere în zona
Lungimea
v
cu
de solicitări
ancorare w înredusenetede
deschidere (fig. 38), a armăturilor din zonele de beton cu eforturi de întindere reduse, se
sUbileşto coafor .n talului 28..
Tabelul 28

Forţe tăietoareArmături Înclinate în carcase legate cu sîrmăc ompresiunenetedecu cioc,

(fig. 34 a şi c)l t = 15 din toate elementele structurilor
i

cu profil periodicfără cioc sau cu cioc (fig. 34 b) lt = 10 d

întindere în zona cu solicitări redusenetedecu cioc, (fig. 34 a şi c)l t = 2 0 d

cu profil periodicfără. cioc sau cu cioc (fig.' 34 6)l t = 15 d

2-87 194 -
Felul elementelor Lungimea de ancorare*) w Semnificaţia simbolurilor
»TAB 10111/2-87 195 -

Elemente cu înălţime Q forţa tăietoare din încărcările cu valori limită, tn secţiunea normală în care bara
constantă ■•+ 5 d nu mai este necesară din calcul (la moment încovoietor)
2?e
Qi forţa tăietoare preluată de armăturile înclinate, determinată cu relaţia :

Qi = 0,8 AaiRa sina

qe conform relaţiei (137) .

In cazul dalelor fără etrieri, w se ia egal cu la stabilit conform mpct. 6.7.4.2T '
Elemente cu înălţime d diametrul barei care se ancorează
variabilă 2?,'
unghiul format de armătura întinsă Aa faţă de axul longitudinal al elementului
+5d
Aai secţiunea barelor înclinate situate în zona lungimii de ancorare IV

a unghiul format de armătura înclinată cu axa grinzii

 *) Lungimea de ancorare w trebuie să fie cel puţin 20 d . La elementele cu armătura înclinată şi etrieri prevăzuţi constructiv, se vor adopta
direct aceste lungimi de ancorare (fără verificare prin calcul).

6.7.5 înnădirea barelor

6.7.5.1 înnădirea prin sudare •

6.7.5.1.1 înnădirea barelor se face prin sudare electrică, prin presiune cap la cap, sau prin sudare
cu arc electric prin topire, folosindu-se eclise. .
Sudarea se aplică la bare cu di ametre de cel puţin 10 mm. .
La încercarea îmbinărilor sudate, ruperea oţelului beton sub încărcarea statică' trebuie
să se producă la rezistenţa normată, în afara'zonei influenţată termic. ,
6.7.5.1.2 Eclisarea se realizează cu două eclise, din bare rotunde sau din oţel lat, decalate, sudate
cu cordoane pe ambele părţi, ale căror lungimi se stabilesc prin calcul, dar nu vor fi mai mici
decît cele din fig. 39. a
Se poate folosi şi înnădirea în cochilie, cu .cusături longitudinale executate în poziţie orizontală (fig 39b) sau în
poziţie verticală.
Secţiunea transversală a ecliselor trebuie să asigure în zona înnădită o rezistenţă de cel puţin 1,2 rezistenţa barei cu
diametrul mai mare.
»TAB 10111/2-87 197 -
2d 2,5 d min. ; 2$dmin. _ 2d
 198 -

o)

rl-
b) H
_ i __1î »))»»)) j na
2d 2d
\
'/0B37;PC52

£-1
»TAB 10111/2-87 199 -
Fig. 39

6.7.5.1.3 Se recomandă ca înnădirea barelor întinse să se facă în zona eu solicitări reduse şi cu lumină corespunzătoare între
bare.
6.7.5.1.4 înnădirea prin sudare a barelor de diametre diferite se admite dacă raportul ariilor celor două bare înnădite nu
depăşeşte 1,5.
6.7.5.2. înnădirea prin suprapunere (fără sudură)
6.7.5.2:1 înnădirea barelor prin suprapunere fără sudare, se admite numai în zonele de beton comprimate, conform pct.
6.7.5.2.3.-
în cazuri bine justificate, pentru bare pînă la maximum 25 mm diametru se admite înnădirea prin suprapunere şi în zonele de
beton întinse ale elementelor încovoiate, comprimate , excentric sau întinse excentric cu excentricitate mare.
La elementele întinse sau întinse excentric cu excentricitate mică, înnădirea barelor se
face numai prin sudare.. •
6.7.5.2.2 în zona întinsă a betonului la elemente încovoiate, comprimate excentric, sau întinse excentric-cu excentricitate mare, înnădirea
prin suprapunere a barelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţia :
— aria armăturii întinse înnădită într-o secţiune transversală să fie de max.: 25% la elemente cu bare
netede
50% la elemente cu bare tu profil periodic din aria totală a armăturii.
— distanţa dintre două secţiuni succesive de înnădire lt s ă fie cel puţin egală eu lungimea de suprapunere (\ s) (fig. 40)
— lungimea de suprapunere ( l s ) a armăturilor se ia egală cu lungimea ( l a ) conform
tabelului 25 multiplicată cu valoarea expresiei ^ 1 + j , în care A as este aria armăturilor înnădite în aceeaşi secţiune şi Aa aria tuturor

armăturilor din secţiunea respectivă.

Fig. 40

La elementele solicitate la compresiune excentrică, în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei
solicitări de compresiune excentrică cu excentricitate mică, înnădirea barelor se face astfel:
cu lungimi de suprapunere { l s — la) conform tabelului 25, dacă se înnădesc în aceeaşi secţiune bare avînd pînă la 50%
din aria totală a armăturilor;
— cu lungimi de suprapunere ( l s ) egale cu lungimile la (tabelul 25) sporite cu 50%
dacă se înnădesc în aeeeaşi secţiune bare avînd, un procent mai mare de 50%, din aria totală a
, armăturilor. '\
Se recomandă ca la bare cu diametrul mai mare de 20 mm lungimea de ancorare { l a ) să se stabilească cu relaţia (183).
6.7.5.2.3 Lungimea minimă de suprapunere pentru barele înnădite în zona betonului comprimat se ia :
30 ă, pentru elemente realizate cu betoane de clasă Bc 20 şi mai mică; 20 ă, pentru elemente cu
betoane de clasă Bc 25 şi mai mare.
6.7.6 P r o c e n t e l e m i n i m e d e arma.re
Dacă din prescripţiile cu privire 4a alcătuirea elementelor din beton armat {pct. 6.7.2,
6.7.3.5, 6.7.7.5.. .6.7.7.11, 6.7.8.1) nu rezultă mai multă armătură, elementele de beton armat vor fi prevăzute cu armături conform pct.
6.7.6.1.. .6.7.6.5.
6.7.6.1 Procentele minime-de armare ( p ) pentru armătura întinsă la elementele solicitate la încovoiere, compresiune excentrică sau
întindere excentrică (plăci, dale, grinzi, rigle de cadre), vor fi corespunzătoare ariilor rezultate din calcul. Pentru procentele de armare
( p c ) rezultate din calcul, mai mici de 0,1% se vor prevedea procentele minime ( p ) , după cum urmează :
 - 200 -
— pentr •u pc < 0,045%: p = 0,05% •u 0,045% < pt <
u 0,085 % : p ±= 1,15 p •u 0,085% < pc < 0,1% : p
— pentr = 0,1%
u
 - 201 - STAS 10111/2-8^
Pentru elemente cu secţiuni în T, I sau casetate, procentele de armare se ^calculează faţă de ariile b h, ale inimilor.
Pe conturul tălpilor şi al pereţilor care alcătuiesc secţiunile în T , I şi secţiunile casetate se prevăd armături longitudinale
conform pct. 7. 9. 1. 10 şi tabelului 37.
6.7.6.2 Procentele de armare ealculate cu armătura de pe toate laturile secţiunii elementelor solicitate la compresiune, (stîlpi izolaţi, stîlpii
cadrelor, pile, culei) armate cu bare longitudinale şi transversale (etrieri) trebuie să'fie de minimum 0,5%, din care pe latura întinsă 0,2%
şi pe.cea comprimată 0,2%.
Dacă elementul preia o forţă capabilă { N c a p ) mai mare de cît forţa { N ) care acţionează în secţiunea respectivă, aria armăturii
corespunzătoare procentului 0,5% se reduce în raportul N/Ncap. Valoarea lui Ncap se determină considerînd excentricitatea e„ c stabilită cu
ajutorul solicitărilor care acţionează în secţiune M şi N şi a excentricităţii adiţionale respective. La latura întinsă a elementului se prevede
o armătură corespunzătoare procentelor minime conform pct. 6.7.0.1.
La stîlpii cu secţiuni în T si I, dacă talpa liberă pe o parte are o lăţime mai mare de .5 ori decît grosimea ei, talpa respectivă se
consideră că lucrează ca un perete (pct. 6.7.6.4). La stîlpii cu secţiuni casetate, peretele a cărei lăţime (lumina între pereţii adiacenţi) este
mai mare de 10 ori de cît grosimea lui, de asemenea se consideră ea perete izolat, conform pct. 6.7.6.4. Armăturile care se distribuie pe
conturul tălpilor şi al pereţilor, trebuie »ă respecte prevederile de la pct. 6.7.6.1. aliniat ultim, respectiv pct: 6.7.6.4.
6.7.6-3 Se recomandă ca procentele de armare să nu depăşească următoarele valori:
— la plăci 0,8% (la latura întinsă);
— la grinzi 1,5% (la latuţa întinsă);
— la stîlpi 2,0% (armăturile de pe toate laturile seeţiufiii).'
6.7.6.4 La bolţi, arce şi pereţi (pereţii sînt consideraţi stîlpi cu b > 5 h, b şi h fiind lăţimea respectiv grosimea) armătura longitudinală de
pe cele două laturi trebuie să fie corespunzătoare procentului minim de 0,5%. Dacă elementul este astfel alcătuit încît N c t f > N ,
procentul de armare se stabileşte conform pct. 6.7.6.2. aliniat 2. La bolţi şi arce armătura transversală se prevede conform pct, 6.7.8. şi
subpunctele respective. La pereţi, armătura transversală se prevede conform pct. 7.9.1:10 şi tabelului 37, pereţii asimilîndu-se cu inimile
grinzilor,
6.7.7 B a r e l o n g i t u d i n a l e , b a r e î n c li. a a t ş.i d e r e p a r t i ţ i e

6.7.7.1 Armătura longitudinală de rezistenţă se recomandă să fie alcătuită din oţel de acelaşi tip.

6.7.7.2 Nu se admite folosirea barelor înclinate sub formă de bare flotante (fig. 41).
Bard flotanta

Fig. 41

6.7.7.3 Unghiul barelor înclinate, faţă de axa elementului se ia de regulă 45* ; în cazuri speciale
unghiul poate fi de 30°.. .60°.
Barele înclinate se prevăd după posibilităţi, astfel ca ele să fie aşezate -simetric faţă de planul vertical ce trece prin axa
longitudinală a elementului.
OBSERVAŢIE: La elementele care.se calculează la starea limita de oboseală, nu se admit Înclinări diferite de 45°.

6.7.7.4 în zona întinsă, înclinarea barelor (fig. 42) începe astfel :

 - 202 - STAS 10111/2-8^
— la starea limită de rezistenţă, în secţiunile noimale în care barele nu mai sînt necesare din calcul pentru solicitările care
rezultă din diagrama momentelor stabilite cu încărcările limită şi-modificată «onform fig. 4 2 ;
— la starea limită de oboseală, în secţiunile normale în care barele nu mai sînt necesare

___________/>... 7,5/i
konform punctului 6.7.7A.
Scm. max

Diagrama
infăşurâteare a
momentelor
Diagrama
mfăşurStoare a
momentelor, medi
fica ti {deplasata
cu h\/2 }
din calcul la solicitările rezultate din diagrama momentelor, stabilite cu încărcările de exploatare, >
nemodificată. - .
Barele înclinate se stabilesc conform pct. 6.3.4 ; 6.3.4.1 şi 6.3.4.2. La elementele la care se fac calcule la oboseală, barele
înclinate se verifică conform pct. 6.4.3 ; 6.4.3.1 şi 6.4.3.2.
Distanţa maximă între barele înclinate, măsurată pe axa longitudinală a grinzii, trebuie să nu fie mai mare decît înălţimea
grinzii h, iar distanţa de la marginea reazemului pînă la rîndul întîi al barelor (fig. 42) trebuie să fie maximum 50 mm. începînd cu al
treilea rînd de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări distanţa dintre barele înclinate pînă la 1,5 h.
La elementele supuse la încărcări repetate (oboseală) distanţa de 1,5 h se aplică la ultimul rînd de bare.
* «*

6.7.7.5. La elementele solicitate la încovoiere, cel puţin 25% din armătura dth cîmp şi minimum 2 bare se prelungesc peste reazemele
intermediare, iar la extremităţi cu reazeme libere la rotiri, armătura se ancorează conform tabelului 26 nr. crt. 1...4, prelungindu-se peste
reazem cel puţin 30 % din armătura din cîmp.

6.7.7.6 Armătura longitodinală aşezată pe feţele laterale ale grinzilor cu înălţime mai mare de 700 mm se recomandă să fie alcătuită din
bare cu profil periodic. Pe feţele laterale din zona întinsă a inimilor grinzilor (aproximativ 1 /3 din înălţimea inimilor) şi pe feţele laterale
ale tălpilor din zona întinsă unde nu există armătură de rezistenţă, se prevăd bare cu diametrul de 6 . . . 14 mm, aşezate la distanţe de
10. . .15 diametre. Secţiunea acestei armături trebuie să reprezinte cel puţin 8% din secţiunea armăturii^ longitudinale de rezistenţă. Pe
restul înălţimii inimilor grinzilor se prevăd bare longitudinale cii diametrul de 6.. .10 mm, aşezate la distanţe de maximum 330 mm.
Secţiunea totală a armăturii de pe" feţele laterale, se recomandă să se ia :
0,0015 b h, pentru^ grinzi cu lăţimi b egale sau mai mari de 300 mm, dar cel mult valorile rezultate din tabelul 37;
0,0025 b h, pentru grinzi cu grosimi b ale inimilor sub 200 mm.
Pentru valori intermediare ale lui b, secţiunea totală a armăturii se stabileşte pfin inter-
polare liniară. : -

6.7.7.7. La plăcile rezemate pe contur şi calculate pe două direcţii, distribuţia armăturii se face după cum urmează :
— suprafaţa plăcii se înparte, pe fiecare direcţie, în trei fîşii, din care cele marginale au lăţimea egală cu 1 /4 din latura scurtă
a plăcii;
— în fîşia centrală se prevede secţiunea de armătură rezultată din calcul, iar în cele . marginale cel puţin jumătate din
această armătură;
 - 203 - STAS 10111/2-8^
— distanţa dintre bare trebuie să#fie conform tabelului 23, nr. crt. 4 . . .7.
6.7.7.8..La plăci, ridicarea barelor se face în două secţiuni; barele ridicate vor fi, faţă de axa reazemului, la distanţa de 1/8.. .1/4 din
deschidere, distanţele măsurîndu-se la nivelul median al plăcii.
Din numărul barelor prevăzute în cîmp, Se prelungesc deasupra reazemelor : 25...50% şi minimum 3
bare/m, la reazemele intermediare; 30 % şi minimum 3 bare/m, la reazemele extreme cu rotiri libere.

6.7.7.9. Pentru preluarea momentelor negative din mijlocul deschiderii, la plăci continue, se
prevede la faţa superioară a plăcilor, i /6 din armătura de la partea de jos, dar cel puţin 3 bare/m
de 8 mm diametru, dacă din calcul nu rezultă mai mult.

6.7.7.10. Armătura de repartiţie la dale, plăci carosabile sau cuve de balast calculate pe o singură direcţie, este formată din cel puţin 3
bare pe metru, cu diametrul de 8 mm, iar aria minimă a acestora este 15% din armătura de rezistenţă.

6.7.7.11. La plăcile rezemate pe contur şi calculate cu rezemare/pe două laturi (pe grinzile longi tudinale), la partea superioară a
plăcilor de deasupra grinzilor transversale şi perpendiculare pe ele, se prevede o armătură alcătuită din bare cu diametrul cel puţin egal cu
cel al armăturii de repartiţie. Această armătură se aşază la distanţa maximă de 200 mm, secţiunea totală pe metru fiind cea 1/3 din
secţiunea armăturii de rezistenţă a plăcii. Armătura se prelungeşte în fiecare placă vecină grinzii transversale, pe o lungime de cel puţin
1/4 din deschiderea de calcul a plăcii respective (latura scurtă). Lungimile se măsoară de la feţele laterale ale grinzii transversale (fig.
43).

Fig. 43

6.7.8 Etrieri
6.7.8.1. Etrierii rezultaţi din calcul sau cei prevăzuţi constructiv, trebuie să aibă cel puţin secţi-
unile care rezultă conform tabelului 37 şi minimum secţiunile care rezultă conform prevederilor
de mai jos, pct. 6.7.8.2...6.7.8.8
Etrierii, împreună cu barele longitudinale, tntuie să foimeze carcasele care asigură poziţia proiectată a armăturii de
rezistenţă. în fiecare colţ al etrieiilor, trebuie să se afle o bară de" rezistenţă sau de montaj.

La elementele solicitate la încovoiere, între două ramuri de etrieri, trebuie să fie cuprinse cel mult 5 bare întinse
aşezate pe un singur rînd; barele comprimate rezultate din calcul, vor fi cuprinse de etrieri conform prevederilor de la stîlpL(pct.
6.7.8.6)
6.7.8.2. La elementele solicitate la încovoiere, distanţa dintre etrierii care cuprind bau le de
rezistenţă întinse nu trebuie să depăşească 350 mm sau 3/4 din înălţimea elementului."
{ | Etrierii care cuprind barele de rezistenţă comprimate se aşază la distanţa maximă de 15 d ( d este diametrul minim al
barelor de rezistenţă), dar cel mult 5C0 mm la carcasele legate cu sîrmă.
6.7.8.3 La elementele armate cu bare netede, supuse la încovoiere, la extremitate, pe o lun gime egaiă cu cel puţin lungimea
de ancorare a barelor de rezistenţă (conform tabelului 26 nr. crt. 1 şi 2) etrierii se aşază la distanţa maximă de 100 mrv, avînd
diametrul minim de 8 mm.
 - 204 - STAS 10111/2-8^
6.7.8.4 La elementele solicitate la încovoiere, cu lăţimi de 4C0 mm, fau mai nari, se prevăd etrieri cu 4 ramuri verticale.
Tălpile elementelor cu secţiunea în T sau I, trebuie să fie,armate cu etruri închişi, cu diametrul de cel puţin 8 mm,
care să cuprindă întreaga armătura de rezistenţă,-
6.7.8.5 La bolţi şi arce, precum şi la "\ ute cu suprafeţe cuibe, barele longitudinale de rezistenţă
întinse delîngă suprafaţa concavă, ca şi barele cemprirrate elelîrgă suprafaţa eonvexă, se leagă
cu etrieri sau agrafe.
Secţiunea fiecărei ramuri a etrierului sau agrafei (J rt), trebuie.să fie ctl puţin :

(185)
r

m care
A a aria seoţiunii armăturii de rezistenţă aferentă unei ramuri de etrier (agrafă) • ae distanţa între etrieri (agrafe)
r raza de curbură a suprafeţei cuibe. ' '
La bolţi, la mijlocul distanţei dintre etrieri (agrafe), atît la intrados, cît şi la extrados se prevăd bare de repartiţie
transversală, conform tabelului 21-şi asteriscul 1 de sub acesta.
6.7.8.6. La elementele supuse la compresiune centrieă şi excentrică (stîlpi), armate cu bare longitudinale şi etrieri, distanţa dintre etrieri
trebuie să fie mai mică de 15 d ( d este diametrul minim al armăturii longitudinale), mai mică decît latura mică a stîlpului şi maximum
400 mm. P^ înălţimea stîlpului etrierii Vor fi dispuşi cu ciocurile decalate.
Pentru elementele cu procente de armare mai mari de 3 % etrierii se aşază là distanţe maxime de 10 d, sudîndu-se de armătura
longitudinală.
Pe lungimea de înnădire prin suprapunere a barelor de rezistenţă (conform pct. 6.7.5.2.3) distanţa dintre etrieri trebuie să fie 10
d.
Numărul de bare aşezate pe un singur rînd, pe O latură între două ramuri de etrieri, nu trebuie să fie mai mare de 3, dacă
lumina între bare este de 50 mm sau maximum două diamètre ale barei longitudinale ; dacă lumina între bare este mai mare, fiecare bară
va fi prinsă într-un colţ de etrier sau cu agrafă.
Prevederile de la acest punct sînt valabile şi la pereţii la care NMp=N (pct. 6.7.6.2). Dacă Ncap >, N, armăturile transversale
exterioare de pe cele . două laturi se leagă cu cel puţin 4 agrafe pe m 2 al suprafeţei peretelui. Aceste agrafe pot lipsi la elementele cu bare
de rezistentă avînd diametrul minim d =14 mm dacă acoperirea de beton este cel puţkuegală cu 2ă. In acest caz barele de rezistenţă
longitudinale se pot aşeza spre exteridr. La plase sudate armăturile longitudinale de rezistenţă, întotdeauna se aşază spre exterior.
6.7.8.7 La elementele torsionate se prevăd etrieri închişi şi cu extremităţile suprapuse pe o lungirrie de Cel puţin 30 d, d fiind diametrul
barei etrierului.'

7 PEEVEDEEl PEIVIND CALCULUL Şl ALCĂTUIEEA ELEMENTELOB DIN

BETON PEECOMPBIMAT
 - 205 - STAS 10111/2-87
7:i Verificări neeesare
&TAS 10111/2-8T - 206-

7.1.1 Calculul elementelor din beton precomprimat trebuie să cuprindă verificărilejle la pct.
6.1.1 ; 6.1.1.1-ţi 6.1.1.2. '
7.1.1.1 în zonele de transmitere se efectuează şi calcule pentru limitarea eforturilor unitare de compresiune şi pentru dimensionarea
armăturii necesare preluării eforturilor de despicare, produse de compresiunile locale.
7.1.1.2 Eforturile unitare în beton şi armătura pretensionată, necesare verificărilor la stările limită de oboseală, fisurare şi deformaţie,
în stadiul elastic, se stabilesc conform pct. 7.2.

7.1.2 Verificările se efectuează la solicitările din faza iniţială (la transfer, transport şi mon taj), la solicitările din faza finală (în
exploatare), precum şi la alte solicitări ce apar'în etape intermediare şi pot fi defavorabile (în timpul precomprimării, al rrxrclitizării, în
faza iniţială în exploatare etc).

7.1.3 Terminologia specifică betonului precomprimat este dată în anexa F.

7.2 Determinarea eforturilor unitare în beton şi armătura pretensionată sub acţiunea încăr-
cărilor eu valori de exploatare - /

7.2.1 La calculul eforturilor unitare din armătura pretensionată şi beton se folosesc relaţiile
din rezistenţa materialelor, considerîndu-se materialele elastice iar forţa de pre comprim are ca
o forţă exterioară.
în calcule, încărcările din convoaie se multiplică cu coeficientul dinamic.
7.2.2 în stadiul I (beton nefisurat), caracteristicile geometrice de calcul ale secţiunilor se
stabilesc considerînd întreaga secţiune de beton şi secţiunea armăturii pretensiorate multiplicată
cu coeficientul de echivalenţă :
- 207 - STAS 10111/2-87
(186)
&TAS 10111/2-8T - 208-

în care EP şi Eb au valori conform pct. 3.2.5. şi 3.1.7.

La elementele cu armătură postîntimă, nu se iau în consideraţie ariile aimăturilor şi ale canalelor în faza de transfer. După
întărirea materialului injectat, pot fi luate în consideraţie şi ariile armăturilor; de asemenea pot fi luate în considerare şi ariile canalelor,
dar numai ale acelora situate în zona secţiunii transversale, unde încărcările exterioare produc compresiuni.
Ariile armăturilor nepretensionate pot fi luate în consideraţie la stabilirea secţiunilor de calcul, coeficientul de echivalenţă
fiind cel corespunzător stadiului de lucru al betonului, la care se face verificarea.
7.2.3 . în stadiul II, în care elementele lucrează cu zonele întinse fisurate,.calculul eforturilor unitare pentru verificarea la starea
limită de fisurare, se face-luîndu-se în consideraţie următoarele ipoteze (fig. 44) :

— secţiunile plane rămîn plane şi după deformare;

— zonele întinse de beton nu se iau în consideraţie la preluarea felicitărilor;
— modulul de deformaţie al betonului se consideră constant pe întreaga zonă comprimată, iar coeficientul de
echivalenţă are valoarea: /

■n»n = np (1 + 0,8 yv) '' (187)

în care
iip coeficientul de echivalenţă stabilit cu relaţia (186) <p caracteristica
finală a curgerii lente (relaţia A.l)
v raportul dintre încărcările peiixanente şi de lungă diirată şi îrcărcările totale; pentru solicitări compuse, raportul se
stabileşte eenf. ret. 6.6.3.
— eforturile unitare în betonul zonei comprimate sînt distribuite liniar pînă la atingerea rezistenţei de calcul Rc, după
care eforturile unitare se menţin constante la valoarea i? c;
— efortuLde precemprirrare se ccnsicieiă ea o foiţă extericaiă.

Fig. 44

7.2.4. Dacă secţiunea elementului este realizată din betoane de clase diferite (la elemente cu armături în canale deschise sau
la elemente prefabricate completate ulterior eu beton turnat monolit), aria secţiunii de calcul se stabileşte pentru o singuiă elasă
de beten, prin înmulţirea ariilor respective cu raportul rrocîulilor e!e elasticitate.

7.2.5. Efortul unitar de control apk trebuie să îndeplinească uirrătoarele condiţii:

- pentru SBP SBPA şi TBP aPk < R p (188)

- pentru liţe _ <spk c 0,95 RP (189)

în care
 - 209 - STAS 10111/2-87
R p rezistenţa de calcul a armăturii pretensionate, conform tabelului 7.

7.2.6. La elementele din beton precomprimat, efortul unitar în ai mătura pretensionată în

faza finală a P (după consumarea curgerii lente şi ccntiacţiei betonului, şi relaxării armăturii)
trebuie să îndeplinească următoarele-condiţii :

0,50 R p ^ a p ^ 0,85 Rp • (190)

La elementele care se verifică la starea limită de oboseală, valorile eforturilor unitare o„ trebuie să fie mai mici decît
valorile rezistenţelor de calcul la oboseală i?p, stabilite conform pct. 3.3.4.
— Si — STAS 10111/2-87
7.2.7 Eforturile unitare dia armătura pretensionată, în diferitele faze, se stabilesc cu relaţiile din tabelul 29.
. Tabelul 29

Faza Tipul armăturii Relaţii de calcul

iniţială preîntinsă Op» = 0 f k - - (Aax + A07 + Act + Aer, + A<rr<) (191)
postintinsă Op = Opk — (Aay + Acrx + Aos), (192)
pretntiHsă O pe — Op» ~ - [(&Or - Affrf) -f Aqc!+C] (193)

finală ■Op, — Op» - - (A(7r + &G(cUc)) (194)

postintinsă in care
n
p Gip (195)
Op, =o p +

în care
oy„ efortul unitarcalcul din armătura pretensionată, în faza iniţială, care corespunde efortului unitar nul, în fibra de beton de
la nivelul armăturii pretensionate;
| oV k efortul unitar de control (pct. 7.2.5.);
oP efortul unitar efectiv în armătura pretensionată considerată, sub acţiunea precompri-| mării în faza iniţială ;

o p g efortul unitar de calcul din armătura pretensicnafa, în faza firală, eare compnnde efortului unitar nul în fibra de.beton de
la nivelul aimăturii pretensienate;
AUX pierderea de tensiune datorită lunecărilor şi deformaţiilor locale în^ancoraje, la blocare;
Aafpierderea de tensiune produsă de frecări, pe traseul armăturilor;
A», pierderea de tensiune produsă de tratamentul termic al betonului;
AFF„ pierderea de tensiune datorită întinderii în etape succesive,a armăturilor;
ACRr<cota din pierderea de tensiune datorită relaxării armăturii pretensionate care se consumă înaintea transferului, în cazul
armăturii preîntinse;
AAY pierderea de tensiune datorită relaxării armăturii pretensionate;
A<v+c) pierderea de tensiune datorită curgerii lente şi contracţiei betonului;
nv coeficientul de echivalenţă, conform relaţiei (186);
oUv efortul unitar în fibra de beton de la nivelul centrului de greutate al armăturii pre-I tensionate, produs de forţa de
precomprimare.
Calculul pierderilor de tensiune în armătura pretensionată se face confeim antxei G
şi anexei A. ,„
OBSERVAŢII : . '
1. La armături preîntinse ancorate prin aderenţă, pe lungimea de transmitere, efortul unitar din armătura pretensionată se consideră avlnd o variaţie liniară de la
zero plnă la valoarea de calcul (o ) determinată conform relaţiilor din tabelul 29. ,
po • " ' '
2. In cazul In care sînt necesare verificări ale elementelor din beton precomprimat în etape intermediare, efortul unitar din armătura pretensionată se stabileşte
ţintnd seama de pierderile, de tensiune pentru intervalul de timp de la transfer pînă la etapa considerată. » .
3.<kDacă se consideră că este posibil ca valorile pierderilor de tensiune calculate cu relaţiile din anexa G să nu se realizeze integral, iar reducerea
pierderilor de tensiune are efect defavorabil la verificarea respectivă, valorile de calcul se reduc prin Înmulţirea cu coeficientul 0,65.
4. In calcule pot fi considerate şi alte pierderi de tensiune, în funcţie de condiţiile speciale tehnologice, de exe cuţie sau de exploatare ale elementului, (de
exemplu pierderi de tensiune datorită [deformării rosturilor dintre tronsoane la precomprimare).

7.3 Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale

7.3.1 Calculul se efectuează luîndu^se în consideraţie valorile limită ale încărcărilor, cu coefi cient dinamic în gruparea cea mai
defavorabilă.
7.3.2 La elementele alcătuite din materiale cu calităţi diferite, fiecare material (beton şi armă tură) se introduce în calcul cu
rezistenţa corespunzătoare; în acest caz, în relaţiile respective, valorile iX,. A,R9 şi A,e Rc se înlocuiesc cu 2.4« JRa, 2.4 p RP respectiv
2L46c Bc.
7.3.3 Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni*normale, la elemente din beton pre comprimat, solicitate la încovoiere,
compresiune excentrică cu excentricitate mare şi întindere excentrică cu excentricitate mare
7.3.3.1 în cazul elementelor solicitate în secţiuni' normale la încovoiere Şi la compresiune excentrică cu excentricitate mare
trebuie să respecte condiţia :

x
5 =~■ ■ < 5 h» (196)
K
în care
 x înălţimea zonei comprimate; -
hg înălţimea utilă a secţiunii; '
ţlim raport limită avînd următoarele valori :
1
0,4 pentru elementele cu armătură preîntinsă;
0,35 pentru elementele cu armătură postîntinsă.

• OBSERVAŢII :
1.
Pentru secţiuni cu placa in zona comprimată, se recomandă ca înălţimea zonei comprimate de beton să nu depăşească 0,3 h0.

2. Pentru elemente solicitate la compresiune excentrică, influenţa flexibilităţii asupra comportării elementelor comprimate se la în
consideraţie conform pct. 7.3.4.4.

3. în cazul în care, din consideraţii constructive sau din calculul la starea limită de fisurare, in zona Întinsă a secţiunii se prevedeo
cantitate mai mare de airr.ătuiă prtttrsitrată dccît ar fi necesară pentru starea limită de rezistenţă, se peimite a se lua în consideraţie,
în calculul Ja sUica l'rr.ită de rezistenţă, numai acea parte a armăturii pretchsionate care multă ca necesară rcrliu verificarea
respectivă.

Elementele solicitate la întindere excentrică cu (xcatriciiate n n c k ccnsidciă acelea la care forţa N acţionează în
afara distanţei dintre centrele c^e greutate ale ein fturii întinse ( A p ) şi armăturii comprimate ( A P ) .
7.3.3.2. Calculul la starea limită de rezistenţă a elementele 1 elin beton precomprimat solicitate la încovoiere, compresiune
excentrică cu excentricitate mare şi întindere excentrică cu excentricitate mare se face pe baza următoarelor ipoteze :
— pentru deformaţiile medii ale betonului şi armat urii, secţiunile plane înainte de deformare, rămîn plane pînă
la rupere ;
— creşterea deformat iei specifice a amăttrii petei srerate (Ae,) în secţiunea fisurată de rupere, deformaţia
specifică a airrătuiii datorită pieters:'orarii (e c), se exprimă în funcţie de deformaţia medie a betonului întins în fibia
adiacentă, prin relaţia :

. (197)
V

în care <\> este un factor subunîtar care ţine seama de conlucrarea betonului întins cu armătura pe distanţa între fisuri în
starea limită de rezistenţă; pentru factoiul <\> se recen andă valorile :
0,751a armătura preîntinsă TBP, SBP şi liţe;
1 la armătura postîntinsă.
— în fibra extremă a zonei comprimate de beton se atinge deformaţia specifică limită de calcul la compresiune
din încovoiere e.t = 0,003 ;

— eforturile unitare din betonul zonei întinse nu se iau în consideraţie;

— eforturile unitare din betonul zonei convenţicrale ccnpiirate de înălţime a?, de regulă, au mărimea Bc, pe
întreaga suprafaţă a acesteia ; curba caiactcristică ab — sb se ia conform fig. 2;
— curba caracteristică de calcul c p — zt a c.ţ olurilor de tip SEP 1EP şi liţe se obţine cu relaţiile (2) şi (3) şi este
conform fig. 3.
Deformaţia specifică limită de calcul (^) a armăturii pretensionate corespunzătoare
stării limită de rezistenţă (fig. 44), rezultă din relaţia (198) : ■

7 fto-1,25^ 1,25» (]j

în care "£0 reprezintă deformaţia specifică corespunzătoare lui ăP0.

Efortul unitar limită (apl) corespunzînd lui s( se obţine din curba caracteristică de calcul 5j - S j a oţelului (fig. 3).
 - 213 - STAS 10111/2-87
* *
7.3.3.3 Dacă armătura pretensionată este distribuită pe înălţimea zonei întinse (fig. 45), se recomandă ca valorile apl să fie stabilite
separat pentru fiecare rînd de armături cu relaţiile :
 - 214 - STAS 10111/2-87
' fia

Abc Rc — X APt apy -f- Aa Ra — A'aRa ■M < m\l>Api aPV { y b -

(199)
y p l ) + Aa Ra { y b - yn) + A'aRa{y'a
(200)
î,2ox
<P 1,25» (201)
 - 215 - STAS 10111/2-87

0,6 Rp
pentru
E p 0,6
R„
pentru > apy rezultă din echivalarea relaţiilor (3) şi (201)
E„
 - 216 - STAS 10111/2-87
"bp
3 X10"?
 - 217 - STAS 10111/2-87
OBSERVAŢIE — Armătura pretensionată situatăîn zona comprimată a secţiunii se poate considera tn relaţiile
de calcul cu efortul unitar limită, după cum urmează :
- dacă x > 2 av : a'pl= 400 - l,l''<?P0(N/mm2) . (202)
— dacă x < 2 a'p : a'pi = ~l,\~TTp0 (203)

7.3.3.4 Coeficientul condiţiilor de lucru al elementelor din beton precomprimat din relaţia (200),
se consideră :
m =0,85 pentru armături de tip SBP, TBP şi liţe.
7.3.3.5 Pentru cazurile curente, în care armătura nu este distribuită pe întreaga înălţime a
secţiunii sau pe întreg conturul, se permite utilizarea relaţiilor :
 - 218 - STAS 10111/2-87
7pi — mp Rp
(204)
Apk. Rp
-tv_________

■. b h0 Rc (205)
 - 219 - STAS 10111/2-87
m care
 - 220 - STAS 10111/2-87
coeficient, âvînd valorile : 0,30 pentru armătura
preintinsă; 0,60 pentru armătura postîntinsă.
L
pJb fracţiune din armătura pretensionată situată în zona întinsă căre echilibrează, în calcul la starea
limită de rezistenţă, compresiunea preluată de betonul din porţiunea Abi-, de lăţime b, a zonei
comprimate (fig. 46); b lăţimea zonei comprimate la nivelul axei neutre.
Eelaţia (205) poate fi aplicată la elemente din beton precomprimat cu armături pre-tensionate din oţel SBP; SBPA;
TBP şi liţe care respectă condiţiile relaţiilor (190) şi (196).
 - 221 - STAS 10111/2-87
A
bk A
bk

M3.
fin U
—*b L.
b b.X

Fig.
46
 - 222 - STAS 10111/2-87
Pentru cazurile mai eles întîlnite în practică, inclusiv pentru elementele cu secţiune inelară avînd armătura uniform distribuită
pe contur, relaţiile de calcul sî,nt date :
— în tabelul 30, pentru solicitarea la încovoiere;
— în tabelul 31, pentru solicitarea la compresiune excentrică jiu excentricitate mare şi la întindere excentrică cu
excentricitate mare.
Secţiune oarecare cu un ax de simetrie in planul In care se produce Încovoierea ; cazul general,
armare dublă, attt cu armătura pretensionată, cit' şi cu armătura nepretensionată
Tabelul 30 (continuare)
 — 67 -
Nr. crt. Criterii şi condiţii de Relaţii de calcul *)
Forma secţiunilor elementelor solicitate la încovoiere aplicabilitate
 1
M < 0,85 bx (212)
■
l M*" f
bxRc
WM -c x = A^ 0p' (213) sau x = h„ - |/ hi 2M
4 (214) (209)
0,85 bRc
--- dpi = mP R p A B R B
Kt,
/ * T~ m „ = 1 _ A- (215)

Fig. 48 sau mp = 0,50 + ^0,25 _

3 (211)
 J
-j
3 Cpi = mp R p
15
BD M<
a 0,85 &z Rc^h0-

-
3 1 ~ kap
O. o; t~ •O
o
a
— < llim
(196)
-y + Ap
-, - — - +
J
3

;,(ft0
CT
mp = 0,50 + ^0,25 - H I

/ H bxRe

(216)

(217)
bRc

^-
3
•o
^-v

^iw (209)

-^- (219)

^-^
(2i8>
j (211)

.— +
T
 — 67 - STAS 101112/-87
Distanţa de la limita sîmburelui central pînă la centrul de greutate al secţiunii rs se determină cu relaţia :
W
r .=-—r (28°)
■A-i

7.6.3.1.7 Pentru cazurile menţionate la pct. 7.6.3.1.3 si 7.6.3.1.4 se admite să se efectueze calculul conform pct. 7.6.3.1.6 considerînd
pentru r3 o valoare redusă cu 20%, respectiv :

r, = 0 , 8 — 4- (281)
Ai

7.6.3.2 Verificarea deschiderii fisurilor în secţiuni normale

.7.6.3.2.1 Eforturile unitare de întindere din beton abt care pot conduce la formarea unor fisuri (eforturile unitare cu asterisc 7 în tabelul
34) se preiau prin armături nepretensionate, iar în zonele cu armături pretensionate, se preiau şi prin aceste armături, dacă eforturile
unitare <r~ sînt sub limitele prevăzute la pct. 7.2.6.
în zonele în care se află armăturile pretensionate, verificarea la fisurare în secţiuni normale se face prin limitarea deschiderii
fisurilor a„ ea pentru eh mente de beton armat solicitate la compresiune excentrică, efortul de preeomprimare fiind considerat ca o
solicitare exterioară..La elemente la care este sub limitele prevăzute la pct. 7.2.6, într-o primă etapă, se consideră că întregul efort de
întindere este preluat de armătura pretensionată, iar calculul de verificare la fisurare se efectuează pentru elementele cu armături SBP;
SBPA; TBP şi liţe preîntinse şi postîntinse cu relaţiile :

« / = Xl" h - (282)

A7„ = H9.— ~dM (283)

în care : •

A a p creşterea efortului unitar în armătura pretensionată în faza finală,~după cea avut loc decomprimarea betonului; se
determină pe baza efortului de întindere stabilit în stadiul II, conform pet^ 7.2.3. fără a depăşi 230 N/mm 2 ; în cazul
secţiunilor T sau cînd ăbt < _2N/mm2, Aap se poate stabili în stadiul I pe baza efortului de întindere calculat cu volumul
eforturilor unitare aH;
E p modulul de elasticitate al armăturii pretensionate conform pct. 3.2.5 ;
X/ distanţa între fisuri care se ia egală cu distanţa între etricri, însă minimum 150 mm şi maximum 300 mm;
~ăp efortul unitar în armătura pretensionată, în faza finală care trebuie să respecte condiţiile de la pct. 7.2.6 ;
~âp0 efortul unitar în faza finală în armătura pretensionată, cînd în fibra de la nivelul centrului de greutate al armăturii
pretensionate, efortul unitar în beton este zero.
în calcule nu se vor lua în considerare :
— armăturile postîntinse la care nu este asigurată ccnlveiarea eu betonul (armăturile din canalele neinjectate);
— armăturile pretensionate ale căror distanţe interax sînt mai mari decît cea mai mică dintre valorile 20ă, h/2 sau 400 mm în
care ă este diametrul de calcul obţinut pentru TBP, liţe şi fascicule cu relaţia 1,13 V apI, ApX fiind aria unei singure armături iar "h
înălţimea secţiunii transversale; '*
— armăturile ale căror distanţe de la marginea zonei întinse a secţiunii transversale sînt mai mari decît cea mai mică dintre
valorile lo ă, A/4 sau 200 mm.
Dacă (a/) nu îndeplineşte condiţiile din tabelul 34 se prevăd armături nepretensionate în zona respectivă, calculele efectuîndu-
so conform prevederilor de mai sus, luîndu-se în considerare armătura Aa si Av precum si armăturile prevăzute constructiv conform pct.
7.9.1.10 şi 7.9.1.11.
Efortul unitar în armăturile nepretensionate aa nu va depăşi 0,8 Sm dar maximum
230 N/mm2. -
7.6.3.2.2 Verificarea la deschiderea fisurilor normale în zonele în care nu există armături pre-
tensionate, sau în zonele în care nu s-a realizat conlucrarea cu betonul a armăturilor postîntinse,
de regulă se face în stadiul II prin limitarea deschiderii fisurilor normale calculate ca pentru
elemente din beton armat cu relaţia (164) solicitate la compresiune excentrică, efortul de pre-
eomprimare fiind considerat ca o solicitare exterioară. Valorile limită ale deschiderii fisurilor
sînt date în tabelul 34. în^cazul eforturilor de întindere reduse, verificarea deschiderii fisurilor
se poate face cu efortul de întindere stabilit în stadiul I, pe baza volumului eforturilor unitare
de întindere a,.,. -
Mărimea lui na va respecta condiţia de la pct. 7.6.3.2.1.
Secţiune dreptunghiulară Secţiune oarecare cu o axă de simetrie in planul tn care se
produce Încovoierea. Cazul: general de armare dublă, aţlt
cu armătură preten-sionată, cit şi cu armătură
simplu armată
nepretensionată.
— 67 - STAS 101112/-87

1 I 2
B § 3
5« »
2. S 5-» s-
g
s a * « r;

o
§3°
3 eS
DĂ'
 ___
UI c
— 67 - ^ STAS 101112/-87
S- o

f as

^
jţ ■ia
_
h <î ...
>x
ii
' m e d . hp
V
h
18-S/ITT0T SYiS -■■ie -
Secţiune T, I sau asimilabilă cu aceste forme avînd zona
Secţiune dreptunghiulară
convenţională comprimată
numai in placă. dublu armată
II
 3C
G S.

o3 2

3
3 *s
os \ S - X 5,

v c s. a. s

X
» ■■

a3
h
/A /A
 —O

IO
IO
o
SS
R /A o
St n ■O
5* 3 CM I
C C,
o
+
3 •a
p "io
S-
+
H- -
-H
to io o *. IO U 00
«o ■ o
82 i8-S/XTT0T 8VIS
STAS 10111/2-87 - 248 -
parţial In inimă
Secţiune inelară (tubulâră) cu armătură
longitudinală uniform distribuită pe contur
reSecţiune T, I sau asimilabilă cu aceste forme, avind
zona convenţională comprimată
o3
I^
1
o
AS 10111/2-87 - 250 -
3 =■ 3 »
re « £ o"
"1 — re re 2. n »
B -Z
as §
8 « a-S 3 S
Sa»
ftS|
£ Sat tţ f
" 3.
S re 2

1
era >
c »
■o £■ re » S-3 re
"< re »
•o - 3 3 5"
b-
re »

l
i
Ir
re* co 2. o ■
-l co
a.
oo

i-1 ţ*1 O, > • . re to

»< » tT^r O

/A
H fi3
V ^t
■gboa T
S
3
~: 3 aa------- »
O.
STAS 10111/2-87 - 252 -

I
/A 8 ■a
STAS 10111/2-87 - 254 -
B "O 5j
+
3. o
o- to
Ci
to
- <? +
+ ■a
■a .-—-io +p q
"3 •a 3 •a -
N
■a
+ + ■a q
Ol B_
q
•a - I

■o
■o
+
H
STAS 10111/2-87 - 256 -
o
3 •a +
3
- 258 -
--H 33
Oi to *S e
CU IO
—'
STAS 10111/2-87 - 260 -

i8-S/TTT0T SYIS - 6S -
7.3.4. Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale, la elemente din beton pre-comprimat, solicitate la
compresiune excentrică cu excentricitate mică
7.3.4.1. Se consideră compresiune excentrică cu excentricitate mică, acele cazuri în care înăl-
ţimea relativă a zonei comprimate a secţiunii, dedusă prin calcul pe baza ipotezelor de la pct.
7.3.3.2, depăşeşte valoarea \Um de la pct. 7.3.3.1.
7.3.4.2. Elementele din beton precomprimat solicitate la compresiune centrică se calculează
ca elemente solicitate excentric cu excentricitatea adiţională (ea) conform pct. 5.2.2. Influenţa
flexibilităţii asupra comportării elementelor comprimate, se ia în consideraţie conform pct.
7.3.4.4.

7.3.4.3. Capacitatea portantă necesară la verificarea la starea limită de rezistenţă se stabileşte

prin interpolare liniară între cazul ideal al compresiunii centrice şi cazul pentru care \ = h\,(m
Xlum, conform pct. 7.3.3.1.).

Eelaţiile de calcul pentru secţiunile curent întîlnite solicitate la compresiune excentrică cu excentricitate naică sînt
date în tabelul 32.
# Semnificaţia unor simboluri, care nu rezultă din tabelele 10.. .32 (relaţiile din aceste tabele sînt valabile numai pentru
armături SBP, SBPA, TBP şi liţe, deoarece conţin coeficientul condiţiilor de lucru 0,85 conform pct. 7.3.3.4 şi coeficientul mp
conform pct. 7.3.3.5.):
bp lăţimea activă a plăcii din zona comprimată,- conform anexei D
e excentricitatea faţă de centrul de greutate al armăturii Av dată de relaţiile :
— pentru compresiune excentrică cu excentricitate mare :
z = >î eac + h — xb — ap
. — pentru întindere excentrică cu excentricitate mare :
e = e0 — h + xb + ap
^e0= ~j excentricitatea forţei N faţă de centrul de greutate al secţiunii de beton

eoc excentricitatea de calcul stabilită cu relaţia : eoc — .e0 + ea

ea excentricitatea adiţională conf. pct. 5.2.1
xb distanţa dintre centrul de greutate al secţiunii de beton şi fifera cea mai
comprimată
z'b distanţa între centrul de greutate al armăturii şi al ariei porţiunilor de placă
aflate de o parte şi de alta a inimii
Ab; Ap aria întregii secţiuni de beton, respectiv a întregii secţiuni de armătură longitudinală pretensionată, la secţiuni
circulare inelare, a ; a ' ; < X p ;<*.'P coeficienţi conform relaţiilor : . . .
__ AaRa _ ___________ ApRp
bh0Rc bh0Rc
AaRa _ , ________ ApOPi
«» —
lih„Rr bh0Rc

Y ] coeficientul de influenţă a flexibilităţii conform pct: 7.3.4.4.

- a'pl efortul unitar din armătura pretensionată, conform pct. 7.3.3.3.
7.3.4.4. La elementele solicitate lă compresiune excentrică, influenţa flexibilităţii se ia în consi-
deraţie în calcul conform pct. 6.2.5. *•*
Pentru cazurile în care se permite ca influenţa flexibilităţii să fie luată în consideraţie
în calcul prin multiplicarea excentricităţii de calcul (O stabilită conform pct. 7.3.4.3 cu
coeficientul ^determinat cu relaţia (123), forţa longitudinală critică (Ner)' se stabileşte cu
relaţia : ""

v Ncr (263)
■ —ir~ ' -
M
în care
Mlă -r- momentul produs de acţiunile exterioare cu valori limită, permanente şi de lungă durată
M — momentul total produs de acţiunile cu valori limită.
STAS 10111/2-87 - 262 -
7,8.5. Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale, la elemente din beto» precomprimat solicitate la întindere
centrică
Secţiune inelară (tubu-lară) cu
armătura longitudinală Secţiune oarecare cu un ax de simetrie In planul în care
Secţiune dreptunghiulară se produce Încovoierea
uniform distribuită pe contur-
- 264 -

3£

2* 2.

3
 oVp
v V 101
OL &
G«
3
OL

IO IO IO o>
to C9 cx

.S O O» vî
STAS 10111/2-87 - 266 -
+ 3 3 S' s s s ,
|§o< I 3£ 2 to
re oOi-**
J*
2? 3
/A *3 s
3 | 3. G Ş, 3? N
?S C
g •o B 3 oa n
II "3
II
aM » s3--°<£> m
'
re 3
»oo E.
0 „
/A
s g «5
O
3 1 I!
<■ w o
s> OO 3" 5
+ re ST . » g-e 3 3S
• I
e.a 5: g »<
o3
o* i*»-.—. _ re
ia ~ gi tq
II ,, * -B II 3 .2°^-
tr 3 re N r+ —
o
5pp a
1? " re o
"3 + ct a i 85 £ £ S 3
a I
+
+^
•a
■a ^ s- £ » ■ o
95

s-
•a
o
»1
O
S
•a S t-»
re
STAS 10111/2-87 - 268 -
ci a a •
3 oB
re B
a
B< 3: 3
-s
IO «o
CN
CN
oi o» to io to to to
UI OL V «O 00 OL UI UI OL' HV
-J to to to UI CO- to ce to-
STAS 10111/2-87 - 270 -

■s/tttot syis - T9 -
AS 10111/2-87 - 62 -
 Elemiafcele din b3ton precomprimat solicitate la întindere centrică (tiranţi, bare întinse
ale grinzilor cu zăbrele ete.) se ea;lculează cu relaţia: ' — •.
JV«.0,75 (ApRp + ÂA) (264)
 în care
. N forţa exterioară de întindere AP; Aa aria armăturilor pretensionate respectiva armăturilor nepretensionate,
distribuite astfel pe secţiune, ca centrul lor de greutate să coincidă cu punctul de aplicaţie al forţei JV
B p ; Barezistenţele de calcúlale armăturii pretensionate (conform pct. 3.2.4.) respectiv ale armăturii
nepretensionate (conform pct. 3.2-1-)
7.3.6 Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale, la elemente din beton precomprimat, solicitate la întindere
excentrică cu excentricitate mică
Se consideră solicitare de întindere excentrică cil excentricitate mică, aceea la care. iorţa acţionează între centrele
de greutate ale armăturilor A p şi A¡, (f ig. 62).

Fia. 62

Calculele se efectuează cu relaţiile :

Ne' < 0,75 ( A P R P + A A R A ) (h0 - ap) (265)
Ne < 0,75 ( A ; B P + ^J2o)(fe0 - O (266)
în care B p şi BA au semnificaţia de la pct. 7.3.5.
7.3.7 'Verificarea la starea limită de rezistenţă în secţiuni normale a elementelor din beton
precomprimat, completate cu beton turnat ulterior ' ^
7.3.7.1 La elementele ale căror secţiuni se completează ulterior cu beton (execuţie in două etape),
calculul la starea limită da rezistenţă în .secţiuni normale se efectuează astfel T
J— pentru prim» etapă, considerîndu-se secţiunea iniţială şi solicitările date de încărcă-
rile oare acţionează pînă la întărirea betonului turnat ulterior; *
~- piatra etapa, a doua, considerîniu-se secţiunea completată ulterior (secţiunea în-
treagă) şi solicitările date de toate încărcările că şi cînd de la început ar fi fost executată cu
Secţiunea întreagă. '
7.3.7.2 Calităţile diferite ale betoanelor se introduc în calcule prin luarea în consideraţie a
rezistenţelor de calcul respective.
în rostul în care se realizează legătura între elementul iniţial şi betonul turnat ulterior trebuie să se prevadă
conectori (etrieri) în număr corespunzător,' pentru preluarea eforturilor din rost, conform pct. 6.3.9, iar suprafaţa
prefabricatului în planul de contact se executa ru-goasă sau profilată.
7.3.8 Calculul elementelor din beton precomprimat la starea limită de rezistenţă la transfer
7.3.8.1 Calculul se efectuează cu relaţiile pentru elemente din beton armat sau din beton simplu ejolieitate la compresiune
excentrică sub acţiune* efortului de precomprimare şi a încărcărilor exterioare ce acţionează concomitent cu preeomprimarea.
Exeentricitaliea adiţională nu se ia în considerare în cazul efortului de precdmprimare.
7.3.8.2. Efortul de precomprimare se determină Cu relaţia :

Nt = ( A P + A'P) <J'P1 , (267)

OBSERVAŢIE : Efectul flexibilităţii sub acţiunea efortului de precomprimare la transfer, se ia In consideraţie

numai In cazul elementelor cu armături postintinse, amplasate în exteriorul secţiunii sau In canale avind dia-
____________metrul mai mare cu peste 20 mm decît valorile recomandate in anexa H.
7.3.8.3. în relaţia (267) efortul unitar clin armăturile pretensionate la transfer se consideră în mod convenţional cu valorile de mai jos :
— pentru armături preîntinse :

o'vl = 1,1-0,0 - 300 N/mm2 (268)

 . — pentru armături postîntinse :
a;, = 1,1 op (269)

7.3.8.4 La transfer, eforturile unitare maxime de compresiune se limitează conform pct.7.6.3.4.

şi tabelului 34. -
7.4 Verificarea la starea limită de rezistenţă, în secţiuni înclinate fisurate
7.4.1 Stabilirea solicitărilor care acţionează în secţiuni înclinate se efectuează conform pct.
6.3.2 atît pentru momente încovoietoare, cît. şi pentru forţe tăietoare.
7.4.1.1 Calcnlul în secţiuni înclinate fisurate, la moment încovoietor (fig. 63) se face cu relaţia :

M < 0,85 ( A p ~opl z + % A p t a P i2i+ £ Ael Ba z„) (270)

Fig. 63

în care .
M- moment încovoietor stabilit conform pct. 6.3.2.
Ap- aria secţiunii-armăturilor pretensionate longitudinale;
dpi efort unitar de calcul în armătura pretensionată, în etapa în care se face veri-
ficarea; =» • -
Apt aria secţiunii fiecărei armături pretensionat e înclinate care intersectează secţiu-
nea considerată ; ... .
Aet aria secţiunii transversale a tuturor ramurilor unui etrier care întretaie secţiunea considerată, ancorate corespunzător de
ambele părţi ale fisurii
z, Z i , zet distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate pînă la armătura pretensionată longitudinală din zona întinsă,
respectiv pînă la armătura pretensionată înclinată sau pînă la fiecare etrier considerat (fig. 63).
Stabilirea capacităţii portante minime (moment încovoietor minim) în secţiuni înclinate se efectuează prin încercări,
considerînd lungimile proiecţiilor orizontale ale secţiunilor înclinate
( s ( ) , cuprinse între —-şi 2 h. *'
2
OBSERVAŢII:
1. Valorile eforturilor unitare de calcul Jn-armăturile pretensionate se determină astfel :
— la armături pretensionate postîntinse, api se determină in secţiunea normală pe axa elementului situată lâ extremitatea din zona comprimată
a secţiunii înclinate ;
— la armături SBPA, TBP şi liţe preîntinse, api se determină în punctul în care fisura înclinată intersectează armătura pretensionată. Calculul
se poate face considerînd că, pe lungimea de ancorare l a , dată in anexa I, valoarea acestui efort unitar (0-3,1«) variază liniar de la zero la R p , dar cu condiţia :

GPLA ^ GPL
in care <spi este efortul unitar limită în armătura pretensionată, determinată în secţiune normală.
2. Considerarea aportului suplimentar al armăturii nepretensianaţe longitudinale concomitent cu armătura
pretensionată se face pe bază de date experimentale.

7.4.1.2 Calculul în secţiuni înclinate fisurate la acţiunea forţelor tăietoare (fig. 63) se efectuează cu relaţia :
Q < % 0,9 -ovoi Api sina4 + £ Aet mat Ra + Qb + M t g ^ (271)
ŞTAS 10111/2-87 - 276 -
r-------------—--------------

în care

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 277 -
Gpoi efortul unitar de calcul în armătura pretensionată în faza finală; Apt aria secţiunii fiecărei armături pretensionate
înclinate intersectate de secţiunea considerată
Aet aria secţiunii transversale a tuturor ramurilor fiecărui etrier intersectate de secţiunea
considerată, ancorate corespunzător de ambele părţi ale fisurii mat coeficient, avînd valorile :
0,7 pentru STNB ; 0,8 pentru alte calităţi de oţel.
rezistenţa de caicul din armătură, conform pct. 3.2.1. ; forţa tăietoare preluată de beton, calculată conform pct.
7.4.1.2.1; momentul încovoietor din încărcările exterioare care acţionează-în secţiunea înclinată, stabilit
R conform pct. 6.3.2 ; braţul de pîrghie interior ;
AI unghiul dintre armătura pretensionată înclinată şi axa elementului; unghiul dintre latura întinsă înclinată şi axa
a M elementului al cărui semn se stabileşte conform pct. 6.3.4. ; forţa tăietoare cu valoare limită.
Q

7.4.1.2.1. Forţa tăietoare preluată de beton se determină cu relaţia :

Qb
1,5 bh20Rt
(272)
Si

xn care
b lăţimea grinzii (lăţimea inimii la grinzi cu secţiuni T sau I ) Ji0 înălţimea utilă a
grinzii
Si proiecţia pe axa elementului a secţiunii înclinate considerate, care se determină prin încercări, luîndu-se cu valori

cuprinse între 0,5 h şi 2 Ji, sau cu ajutorul relaţiei (273), respectîndu-se condiţia 0,5 Ji <; st < 2 h

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 278 -
Si
5 b h20 Rt
(273)

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 279 -

în care
Rt rezistenţa de calcul la întindere conform pct. 3.1.6
qe efortul preluat de etrieri pe unitatea de lungime, determinat cu relaţia (137). La elementele din beton precomprimat care nu sînt
armate cu etrieri (fîşii, dale), forţa tăietoare preluată de beton se determină cu relaţia :

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 280 -
Qb =0,75 bh0*Rt (274)

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 281 -
7.4.1.2.2 Pentru elemente curente, forţa tăietoare minimă care poate fi preluată de beton şi etrieri se determină cu relaţia (139) luînd
coeficientul kQ pentru stabilirea lui AE6 astfel :
— pentru grinzi fcg =1>5 '
— pentru plăci şi dale kQ =0,75.

Distribuţia armăturii transversale se poate realiza Conform fig. 64. -

7.4.1.2.3 Verificările de la pct. 7.4.1.2; 7.4.1.2.1 şi 7.4.1.2.2 nu mai sînt necesare dacă se res-
pectă condiţia: -

<ybl<Rt ~ , (275)

etrierii şi armătura longitudinală nepretensionată prevăzîndu-se constructiv conform pct.

7.9.1.10 şi 7.9.1.11. '
Valorile eforturilor unitare principale (a 6l)se determină conform prevederilor pct,
7.6.3.3.4 sub acţiunea încărcărilor cu valori limită.
7.4.1.2.4 Dimensionarea elementelor din beton precomprimat se efectuează astfel ca să se res-
v
pecte condiţia:
' Qc <3,5bhR,' _ (276)
în care
Qc forţa tăietoare care se stabileşte astfel :
— la elementele cu armătură preîntinsă corespunde forţei tăietoare produsă de încărcările exterioare Q
— la elementele cu armătură postîntinsă se calculează cu relaţia :

Qc=.Q — I 0,9 A pi. !sVoi sin <x( (277)

în care semnificaţia simbolurilor este conform pct. 7.4.1.2.

b grosimea minimă a inimii .
7.4.2. Verificarea elementelor din beton precomprimat la momente de torsiune {Mt) şi forţe
tăietoare (Q) se efectuează ca la beton armat, conform pct. 6.3.8. şi ţinînd seama de urmă-
toarele precizări : , *
— efortul unitar în armătura pretensionată de tip SBP, TBP şi liţe, se consideră cu valoarea 0,85 Rv; '
— pe lungimea de ancorare, la aimături preîntinse, se consideră că efortul unitar în armătura pretensionată variază liniar, de la
zero la 0,85 R^;
— alegerea dimensiunilor secţiunii se face respectînd condiţiile (151) şi (152).
7.5. Verificarea la starea limită de oboseală
7.5.1. Calculul elementelor din beton precomprimat la starea Urnită de oboseală se face
numai în secţiuni normale, verifieîndu-se respectarea următoarelor condiţii (după consumarea
curgerii lente, contracţiei şi relaxării armăturii) :

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 282 -
— eforturile unitare normale de compresiune în beton să nu depăşească rezistenţele de calcul la oboseală conform pct. 3.3.1. ;
C
— eforturile uiiftare în armătura pretensionată să fie mai mici decît valorile stabilite conform pct. 3.3.4
în calcule se consideră solicitările maxime ale încărcărilor cu valori de exploatare în gruparea I, încărcările mobile luîndu-se cu
coeficientul dinamic.
7.5.2. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor de calcul, în stadiul I (beton nefisurat), se sta-
bilesc conform pct. 7.2.2 şi pct. 7.2.4.
7.6. Verificarea la starea limită de fisurare
7.6.1. La starea limită de fisurare, elementele din beton precomprimat ale suprastructurilor se clasifică în două clase de verificare, funcţie
de felul armăturii, al gradului de agresivitate al mediului şi de modul de protejare contra coroziunii, conform tabelului 33.
' Tabelul 33

Clasa de Tipul armă- Agresivitatea mediului Modul de protejare contra coroziunii

verificare la . turilor pre-
fisurare tensionate
orice tip acoperiri proiectoare suplimentare conform
I puternică:
— pe litoralul Mării Negre prescripţiilor tehnice specifice in vigoare
— pasajele superioare peste linii de cale ferată avind
tracţiune cu aburi ;
— zone industriale cu emanaţii corozive etc.

II SBP TBP şi liţe — fără agresivitate —

— agresivitate foarte slabă prevederi constructive adecvate din prescripţii speciale
— agresivitate slabă şi medie acoperiri protectoare suplimentare conform
prescripţiilor tehnice specifice în vigoare
Elementele unui pod sau părţi ale unui acelaş element pot fi încadrate în clase de verificare la fisurare diferite.
7.6.2 Calculul eforturilor unitare în beton se efectuează considerînd caracteristicile geometrice
de calcul conform pct. 7.2.2 şi 7.2.4, secţiunile stabilindu-se corespunzător fazei în care se face
verificarea.
în calcule se iau în consideraţie încărcările cu valori de exploatare (na =1) cu excepţia convoaielor tip rutiere V 80 şi A 30
care se afectează cu coeficienţii acţiunilor na < 1, conform tabelelor 34 şi 35, la verificarea închiderii fisurilor în secţiuni normale.
încărcările mobile se afectează cu coeficientul dinamic.
Calculul la starea limită de fisurare se efectuează în afara zonelor de transmitere con-
form pct. 7.6.3 (inclusiv subpunctele respective) şi pct. 7.6.4. si în interiorul zonelor de transmi-
tere conform pct. 7.6.5. (inclusiv subpunctele respective). -
*
7.6.3 Calculul la starea limită de fisurare a elementelor din beton precomprirriat, în porţiunile
aflate în afara zonelor de transmitere cuprinde :
— verificarea închiderii fisurilor în secţiuni normale conform pct. 7.6.3.1 ;
— verificarea eleschiderii fisurilor :
în secţiuni normale conform pct. 7.6.3.2; în secţiuni înclinate
conform pct. 7.6.3.3
— verificarea la apariţia fisurilor longitudinale, paralel cu direcţia eforturilor de
compresiune maxime în beton, conform pct. 7.tî.3.4. 7.6.3.1 Verificarea
închiderii fisurilor în secţiuni normale
7.6.3.1.1 Verificarea închiderii fisurilor în secţiuni normale se face la marginea elementului mai puţin comprimată situată alături
de armătura pretensionată, punînd condiţia ca eforturile unitare în secţiuni normale ab stabilite conform pct. 7.6.3.1.2.. .7.6.3.1.7 să
fie numai de compresiune şi egale cel puţin cu valorile limită prevăzute în tabelul 34.
7.6.3.1.2 Calculul în secţiuni normale se face ca pentru materiale elastice şi omogene, conform pct. 7.2.2.
7.6.3 1.3 Dacă efortul unitar maxim de compresiune în beton depăşeşte 0,8 E c sub încărcările de exploatare, este ,necesar să se ţifiă
seama de o distribuţie a eforturilor unitare de compresiune de tipul celei menţionate la pct. 7.2.3.
7.6.3.1.4 Dacă anterior fazei în care se face verificarea, în zona comprimată a secţiunii s-a admis deschiderea fisurilor, este
necesar să se ţină seama de reducerea efortului capabil la starea limită de închidere a fisurilor.
7.6.3.1.5 Nu se ţine seama de reducerea menţionată la pct. 7.6.3.1.4 în cazurile în care eforturile unitare de întindere în beton abt
stabilite conform pct. 7.2.2 au Valorile :

obt < 0,5 R, la elemente solicitate la întindere centrică sau în planul median al tălpilor la, elemente solicitate de. momente
încovoietoare, cu secţiunea transversală în T sau I;~ . ■
1,5 Rt\â marginea secţiunii elementelor solicitate la momente încovoietoare.
7.6.3.1.6 Elementele solicitate la încovoiere, compresiune şi întindere excentrică, care se calculează conform pct. 7.6Ì3.1.2 şi la
care ab, respectă condiţiile de la pct. 7.6.3.1.5 se pot verifica la închiderea fisurilor îţi secţiuni normale cu relaţia :

Fig. 64
ŞTAS 10111/2-87 - 283 -
' ' MB
- o, - - /•- > «f (278)

iar elementele solicitate la întindere centrică cu relaţia :

s b = — - > ar (279)
Ai
m care :
ab efortul unitar minim de compresiune, din secţiune, la marginea mai puţin comprimată, situată alături de armătura
pretensionată;
Jff momentul produs de efortul de precomprimare şi de încărcările exterioare date în tabelul 34, coloană 4 nr. crt. 1; 2 faţă
de limita sîmburelui central, opusă marginii mai puţin comprimate a secţiunii;
W i ; Ai modulul de rezistenţă şi respectiv aria secţiunii ideale; '
N forţa axială dată de efortul de precomprimare şi de încărcările exterioare indicate în tabelul 34, coloana 4nr. crt. 1; 2.
E

ob Um — efortul unitar limită conform tabel. 34 nr. crt. 1; 2

Fig. 64
 - 284 - STAS 101112/-87
Distanţa de la limita sîmburelui central pînă la centrul de greutate al secţiunii rs se
determină cu relaţia i . _
W,
r,=-~ (280)
At

7.6.3.1.7 Pentru cazurile menţionate la pct. 7.6.3.1.3 şi 7.6.3.1.4 se admite să se efectueze căl ăului conform pct. 7.6.3.1.6 considerînd
pentru r3 o valoare redusă cu 20%, respectiv :

rs = 0,8 —î- (281)

' . - A
<

7.6.3.2 Verificarea deschiderii fisurilor în secţiuni normale

.7.6.3.2.1 Eforturile unitare de întindere din beton abt care pot conduce la formarea unor fisuri (eforturile unitare cu asterisc 7 în tabelul
34) se preiau prin armături nepretensionate, iar în zonele cu armături pretensionate, se preiau şi prin aceste armături, dacă eforturile
unitare 6~l sînt sub limitele prevăzute la pct. 7.2.6.
în zonele în care se află armăturile pretensionate, verificarea la fisurare în secţiuni normale se face prin limitarea deschiderii
fisurilor < x f , ca pentru elemente de beton armat solicitate la compresiune excentrică, efortul de precomprimare fiind considerat ca o
solicitare exterioară.. La elemente la care 5^ este sub limitele prevăzute la pct. 7.2.6, într-o primă etapă, se consideră că întregul efort de
întindere este preluat de armătura pretensionată, iar calculul de verificare la fisurare se efectuează pentru elementele cu armături SBP;
SBPA; TBP şi liţe preîntinse şi postîntinse cu relaţiile :

K/ = iW -x, . (282)
Ep

A.ap = ap — ap0 (283)

în care : *

A a p creşterea efortului unitar în armătura pretensionată în faza finală," după cea avut loc decomprimarea betonului; se
determină pe baza efortului de întindere stabilit în stadiul II, conform pet^ 7.2.3. fără a depăşi 230 N/mm 2 ; în cazul
secţiunilor T sau cînd ăbt < 2N/mm2, &ăp se poate stabili în stadiul I pe baza efortului de întindere calculat cu volumul
eforturilor unitare <T ;
M

E p modulul de elasticitate al armăturii pretensionate conform pct. 3.2.5;

X/ distanţa între fisuri care se ia egală cu distanţa între etricri, însă minimum 150 mm şi maximum 300 mm ;
~b~p efortul unitar în armătura pretensionată, în faza finală care trebuie să respecte condiţiile de la pct. 7.2.6;
~âp0 efortul unitar în faza finală în armătura pretensionată, cînd în fibra de la nivelul centrului de greutate al armăturii
pretensionate, efortul unitar în beton este zero.
în calcule nu se vor lua în considerare :
— armăturile postîntinse la care nu este asigurată ecnlrciarta cu betonul (armăturile din canalele neinjectate);
— armăturile pretensionate ale căror distanţe interax sînt mai mari decît cea mai mică dintre valorile 20$, fe/2 sau 400 mm
în care d este diametrul de calcul obţinut pentru TBP, liţe şi fascicule cu relaţia 1,13 f Ap t , Api fiind aria unei singure armături iar h
înălţimea secţiunii transversale;
— armăturile ale căror distanţe de la marginea zonei întinse a secţiunii transversale sînt mai mari decît cea mai mică dintre
valorile lo d, A/4 sau 200 mrn.
Dacă (ctf) nu îndeplineşte condiţiile din tabelul 34 se prevăd armături nepretensionate
în zona respectivă, calculele efectuîndu -Fe conform prevederilor de mai sus, luîndu-se în conside-
rare armătura Aa şi Av precum şi armăturile prevăzute constructiv conform pct. 7.9.1.10 şi
7.9.1.11. ..
Efortul unitar în armăturile nepretensionate aa nu va depăşi 0,8 Ra, dar maximum
230 N/mm2. " .
7.6.3.2.2 Verificarea la deschiderea fisurilor normale în zonele în care nu există armături pre-
tensionate, sau în zonele în care nu s-a realizat conlucrarea cu betonul a armăturilor postîntinse,
de regulă se face în stadiul II prin limitarea deschiderii fisurilor normale calculate ca pentru
elemente din beton armat cu relaţia (164) solicitate la compresiune excentrică, efortul de pre-
comprimare fiind considerat ca o solicitare exterioară. - Valorile limită ale deschiderii fisurilor
sînt date în tabelul 34. în^cazul eforturilor de întindere reduse, verificarea deschiderii fisurilor
se poate face cu efortul de întindere stabilit în stadiul I, pe baza volumului eforturilor unitare
de întindere ubt. -
Mărimea lui aa va respecta condiţia de la pct. 7.6.3.2.1.
7.6.3.2.3 Verificarea deschiderii fisurilor nu se efectuează în cazurile care rezultă din tabelul 34, respectiv cazurile în care în
tabel nu este prevăzută valoarea limită a deschiderii fisurilor a/. Condiţiile de fisurare sînt satisfăcute, în aceste cazuri, dacă
valoarea efortului unitar de întindere abt este mai mică decît valoarea limită din tabelul 34.
 - 285 - STAS 101112/-87
Calculele pentru determinarea lui abt se efectuează conform pct. 7.2.2.
7.6.3.3 Verificarea deschiderii fisurilor în secţiuni înclinate
7.6.3.3.1 Verificarea deschiderii fisurilor în secţiuni înclinate, se admite a se efectua indirect prin limitarea-eforturilor unitare
principale sub încărcările de exploatare.
Eforturile unitare principale se- calculează, de regulă, la nivelul centiului de greutate al secţiunii şi în punctele de
modificare a lăţimii secţiunii; eforturile unilaie principale la marginea secţiunii se deteimină numai în cazul acţiunii concomitente
a unui moment de torsiune.
în calculul eforturilor unitare principale se ţine seama de eforturile unitaie pe diiecţia perpendiculară pe axul
elementului, datorate unor eventuali etrieri pretensionaţi.
Efectele favorabile ale eforturilor locale de compresiune care apar în dieptul reazemelor, se iau în consideraţie prin
corectarea diagramelor forţelor tăietoare confoim pct. 6.4.3.2. fig. 32.
Eforturile unitare normale în secţiune se stabilesc ţinînd. seama de acţiunea efortului de precomprimare avînd mărimea
corespunzătoare fazei respective. Pentru secţiunile elementelor cu armătură preîntinsă cuprinse pe zona de transmitere lz, definită
confoim pct. 7.8.2, mărimea efortului de precomprimare se reduce în mod corespunzător, ţinînd seama de observaţia 1 de la pct.
7.2.7.
La stabilirea eforturilor unitare tangenţiale se ţine seama de eventualele momente de torsiune precum şi de reducerea
forţei tăietoare din secţiune datorită componentei verticale a eforturilor din armăturile pretensionate eu traseu cmbiliniu sau
poligonal; de asemenea, în relaţiile de calcul se ia în consideraţie influenţa variaţiei înălţimii secţiunii elementului.
La elementele eu armături postîntinse, calculul se face pentru o secţiune^ a inimii slăbită prin canalele pentru armături.
7.6.3.3.2.Eforturile unitare principale de întindere <r6I, trebuie să satisfacă condiţiile din tabelul 34.
7.6.3.3.3.La elementele alcătuite din tronsoane prefabricate asamblate prin preeomprin are, în rosturile dintre tronsoane
valoarea eforturilor unitare tangenţiale T6 va respecta condiţia :

T6 < 0,55<i6 (284)

în care ob este efortul unitar maxim de compresiune în secţiuni normale în beton, la nivelul centrului de greutate al secţiunii.
7.6.3.3.4. Eforturile unitare principale în beton se determină cu relaţia :

in care
ob efortul unitar normal în secţiune;, .
_
T„ efortul unitar tangenţial.
7.6.3.3.5 Eforturile unitare tangenţiale în beton se determină în secţiuni normale pe axa elementului, după cum urmează :
— pentru elemente cu înălţime constantă, eu relaţia :

- - ®°'St ** (286)
b-It în
care
E
QBC — forţa tăietoare corectată, egală cu diferenţă dintre forţa tăietoare datorită acţiunii încărcărilor exterioare Q şi
componenta verticală Q p a eforturilor din armăturile pretensionate cu traseu curbiliniu sau poligonal, dată de
relaţiile :

QE = Q E — Q p (287)

Q P =£ A p i apoi sin «i (288)

STAS 10111/2-87 - 286 -
m care
Gpoi efortul unitar de calcul diri armătura pretensionată înclinată, în faza considerată, cu semnificaţia de la relaţia
(271);
a< unghiul dintre axa elementului şi armătura pretensionată înclinată, în secţiunea normală respectivă.
 - 287 - STAS 10111/2-87
Pentru elementele cu armătură pretensionată paralelă cu axul longitudinal Q? = QB.
8t momentul static al porţiunii din secţiunea ideală situată deasupra fibrei în care se determină T6, faţă de axul care trece prin
centrul de greutate al secţiunii ideale;
b lăţimea netă a secţiunii în dreptul fibrei în care se determină T 6 ;
It momentul de inerţie al secţiunii ideale.
— pentru elemente cu înălţime variabilă, se poate folosi relaţia :
AS -
- 28810111/2-87

(289)
 - 289 - STAS 10111/2-87
în care :
M B momentul produs de încărcările exterioare ;
z braţul de pîrghie al eforturilor interioare calculat numai sub acţiunea lui M s
PI unghiul format între laturile, superioară şi inferioară, ale elementului;
Semnul minus corespunde cazului în care momentul ME şi braţul de pîrghie z cresc sau descresc în acelaşi sens.
La elementele care sînt solicitate şi de momente de torsiune — în afară de forţa tăietoare — se ţine seama şi de eforturile
unitare tangenţiale produse de torsiune.

7.6.3.4 Verificarea la apariţia fisurilor longitudinale

7.6.3.4.1 Verificarea la apariţia fisurilor longitudinale paralele cu direcţia compresiunilor maxime în beton la execuţie, se face prin
limitarea eforturilor unitare de compresiune în beton în secţiuni normale a„ conform tabelului 34. -

7.6.3.4.2 Efortul unitar principal de compresiune în beton, sub solicitările produse de încărcările cu valori de exploatare, în gruparea
I, trebuie să nu depăşească 0,8 Rc ( R c fiind rezistenţa de calcul conform pct. 3.1.6).

7.6.4 La calculul suprastructurilor alcătuite cu elemente prefabricate ale căror secţiuni sînt completate ulterior cu beton (executate în
două faze) trebuie să se aibă în vedere cele de mai jos.
La suprastructurile la care betonul turnat ulterior reprezintă un procent important din secţiunea totală trebuie să se ţină seama
de contracţia diferenţiată a betoanelor (prefabricat şi monolit). în calcul se introduce şi efectul de reducere a solicitărilor din contracţie,
pr6dus de curgerea lentă.
Calculele se efectuează pentru verificarea închiderii şi deschiderii fisurilor în secţiuni normale, cît şi pentru deschiderea
fisurilor în secţiuni înclinate, eforturile unitare din cele două faze însumîndu-se.
%n cazul în, care secţiunea betonului turnat ulterior reprezintă un procent mic din sec ţiunea totală şi se găseşte în zona
întinsă, efectul contracţiei diferenţiate a betoanelor se poate neglija.
Armăturile pentru solidarizarea betonului turnat ulterior se stabilesc prin calcul conform pct. 6.3.9.
 Tabelul
-Clasele de verificare la fisurareZonele în care se face verificareaVerificările necesare laDenumirea gru-Parametrii care
34se
verificăIIINr.
starea ]>™iită de fisurarepărilor de acţiuni
i
Valorile limită ale parametrilor ce se verifică la starea limită de fisurarecrt.
închiderea
la elemente > 0,50
fisurilor O
monobloc N/mm2
ft
grupa la elemente tronsonate ; în rosturile > 1,00 N/mm2
l
rea ) dintre tronsoane
I fundamentală
Ia elemente întinse centric
<g Rt * ) : s); n
gruparea II fun- nu se admit ^ 2 R 4> ; 5> ;
damentală supli- eforturi unitare de i)
mentată în la elemente încovoiate cu sau fără forţă Cht întindere
exploatare axială ; la marginea secţiunilor 3) <; 0,1 mm 6> < 0,1 mm 6)
 deschiderea la transport şi axială ; la marginea
fisurilor în montaj la elemente secţiunilor 3) < 1,5 R¿); *> 6>"
secţiuni încovoiate, cu
normale sau fără forţă
axială ; la
marginea sS 0,1
gruparea II
fun-
secţiuni-lor 3) 5 mmmn
<0,5i?t >-< 0,1 «>6>1< J?<5>< 2,5 KÏ> :
Zonele cu ,
damentală
armături
pretensio-
suplimentată
la elemente
«--< 0,1 mm e> 10
la execuţie la
nate întinse centric
transfer şi
depozitare . 11
la elemente
încovoiate cu
sau fără forţă 12

a,
°bt
în secţiuni
înclinate gruparea II fun- Ia elemen*e monolite şi
damentală supli- prefabricate, monobloc sau
mentată, în tronsonate SS 13
{ 1,5 R e )
exploatare
 Ia elemente monolite g > 0,5
6min <? 0,45 R bo 14
Ia elemente î>max
prefabricate pentru 8)
0,50 R t
Apariţia fisurilor longi- 1
tudinale gruparea II fun- g
6min
damentală suplimentată la 5 < 0,1
execuţie (transfer, transport, 1 0,55 Rbo •>
montaj şi depozitare)
la elentiente monolite pentru 8) 6
0,60 Rho 9>
1
la elemente prefabricate
7
1
 1
) Coeficienţii acţiunilor n,»pentru convoaiele,rutiere tip se iau conform tabelului 35.
l
Tabelul 34
Zonele în ' care se face verificareaVerificările necesare la starea limită de fisurareDenumirea grupărilor de(continuare) acţiunii
2
)
La elemt-ntele structurilor" static determinate cu armătură preintinsă se admit eforturi unitare de întindere in beton a t ^ 0,5 i?, in secţiunile de pe reazeme şi cele
b

3 Parametrii care se verificăClasele de verificare la fisurareNr. crt.

învecinate lor, dacă suprafaţa exterioară a elementului care mărgineşte zona Intirsă este protejată cu şapă hidrofugă.
) Valorile lui a la niv.ilul planului median al tălpilor, la elemente cu secţiuni transversale înT sau / solicitate de momente încoVoietoare, nu vor depăşi 0,5 din 'valo-
bt
rile limită indicate. ■
4
) Lapoduri de şosea, abt şi abi se potmajora cu 50%. La poduri calculate la oboseală abt se limitează la 1,25 if«
5 y
) La elemente tronsonate nu se admit eforturi unitare de întindere in rosturi. , ■ ■
6
) Calculul la fisurare se efectuează conform pct. 7.6.3.2.1. in zona cu armături pretensionate şi conform pct. 7.6.3.2.2. in zona fără armături pretensionate.
7
) Eforturile de Întind3re se preiau prin armături nepretensionate şi pretensionate. Calculul se efectuează în stadiul I sau II, conform pct. 7.6.3.2.1 şi 7.6.3.2.2.
III
Armăturile se distribuie în zona de beton intinsă astfel ca să se satisfacă şi condiţia de limitare a deschiderii fisurilor (a/).
8
) Pentru valori intermediare ale raportului -2Lî!!!I_ j vaioarea lui ob se stabileşte prin interpolare, liniară.
°bmax
a
b ■b min
') Coeficienţii lui Rbo se adoptă in cazul cînd— ^ 0,6. Dacă— < 0,2 se adoptă coeficienţii lui Rba corespunzători raportului ---------------------------------------------------------------- > 0,5 (nr. crt. 14 respectiv
b a
bc c max
b
15). Pentru 0,2 <---------------- < 0,6 coeficienţii lui Rba se stabilesc prin interpolare liniară.
Valorile limită ,ale parametrilor ce se verifică la starea limită de fisurare
Zonele fără armături pretensionatedeschiderea fisurilorîn secţiuni normalegruparea 1) I fundamentalăla elemente
monoblocOose admit numai eforturi unitare de compresiune 2' 1
18

la elemente tronsonate ;
în rosturile dintre tronsoane
0,50 N/mma '19

gruparea II fundamentală suplimentată, in exploatarela elemente Întinse centricO blnu se admit eforturi unitare de întindere«-
Rt4);5);7)20

«/
< 0,2 mm •)21
la elemente încovoiate cu sau fără forţă axială la marginea secţiunilor 3)o&I

STAS 10111/2-87 - 298 -

Tabelul
35
Convoaie rutiere tipClasele de verificare la fisurare*)
III
-t -- Coeficienţii acţiunilor navM10,7A 301a .
0,8

gruparea* IIPentru
fundamentală
podurilesuplimentată la execuţiela
de şosea alcătuite transfer şitronsonate
din elemente depozitarela
cu elemente Încovoiat
rosturi mici,
tratate cu clorură de sodiu sau clorură
calculează la oboseală, sc ia na = 1. dc calciu pentru topirea zăpezii,
margineasesecţiun
care
7.6.5. Pe lungimea zonelor de transmitere la elementele din beton precomprimat se verifică :
— eforturile unitare principale de întindere produse de încărcările exterioare şi efectul preeompximăi ii ;
— eforturile unitare produse de compresiunile locale sub ancoraje, determinîndu-se şi armăturile necesare pentiu
preluarea eforturilor de despicare.
7.6,5.1. Eforturile unitare principale de întindere produse de încărcările exterioare şi de efectul precomprimării la elemente cu
secţiune constantă, în zona de transmitere, se consideră că variază liniar de la valoarea t6 la mai ginea reazemului (cînd rezemarea
este conform fig. 32 b ) sau la distanţa ,0,5 h de marginea reazemului (cînd rezemarea esté conform fig. 32 a ) , pînă la valoarea
abima la sfîrşitul zonei de transmitere lc (fig. 65).

la transport şi montajla elemente înt

la elemente încovoiate cu sau fără forţă axiaM ; la marginea secţiu

STAS 10111/2-87 - 299 -

Fig.
65
1 — diagrama de calcul a eforturilor unitare principale (cr^)
2 — diagrama reală a eforturilor unitare principale (a&j)
STAS 10111/2-87 - 300 -
in care
STAS 10111/2-87 - 301 -
t6 efoit unitar principal de întindere dat de relaţia :

QS .
(290)
bz
STAS 10111/2-87 - 302 -
Qc forţa tăietoare stabilită conform pct. 7.6.3.3.5; z braţul de pîrghje
interior în secţiuni fisurate ;

°bl min efoit unitar principal de întindere stabilit conform/pct. 7.6.3.3.4 şi 7.6.3.3.5., considerînd forţa tăietoare din
secţiunea respectivă şi că întregul efort de preeompiimare este repartizat liniar pe secţiunea elementului.
în cazurile în care secţiunea de la sfîrşitul zonei de transmitere este situată aproximativ la distanţa 0,5 h de marginea
reazemului, la elementele cu rezemarea conform fig. 32 a, efortul unitar de întindere obl i e calculează ca pentru abl m|n de mai sus.
Dacă efortul unitar principal obl depăşeşte valoarea 0,5 R T , eforturile de întindere se
preiau prin etrieri, a căior secţiune Ati se deteimină eu relaţia : : '
STAS 10111/2-87 - 303 -
A.t — (291)
0,8 Ra
STAS 10111/2-87 - 304 -
in care;
aet — distanţa dintre etrieri;
Ra —rezistenţa de calcul în armătură conform pct. 3.2.1.
Etrierii rezultaţi din calcul se prevăd şi pe porţiunile c respectiv (o -f A/2) din fig. 65.
7.6.5.2. Limitarea"eforturilor unitare produse de compresiunile locale ale forţelor de precompri-
mare şi determinarea armăturilor pentru preluarea eforturilor de despicare s* efectuează confoim
pct. 7.8 şi anexa ('. ,
7.6-5.3 Armarea transversală în zonele de transfer se adoptă după cum îezultă mai defavorabil, fie pe baza calculului efortului unitar
principalde întindeie, fie pe baza calculului la compresiuni locale produse de forţele de precomprimare, însă aceasta trebuie să fie cel puţin
armătura constructivă'care rezultă conform pct. 7.9.1.10 şi 7.9.1.11.

7.7 Verificarea la starea limită de deformaţie

7.7.1 La elementele din beton precompiirrat condiţiile pentiu starea limită de deformaţie şi pentiu siabiliiea contiat ăgeţilor sînt satisfăcute
dacă ţe respectă pievedeiile de la pct. 6.6.1.
7.7-2 Calculul deformaţiilor produse de convoaie la podurile de tale ferată din clasele de verificare la fisurare I şi II precum şi la podurile,
de şosea din clasa de verificaic I se face cu relaţiile din statica construcţiilor considerînd materialele elastice şi factorii de rigiditate ( K , )
stabiliţi pe baza relaţiilor din tabelul 36 nr. crt. 1; momentul de inerţie ( I b ) şi aria ( A b ) necesare stabilirii factorilor de rigiditate se
calculează considerînd numai secţiunile de beton.
Tabelul 36

Nr. crt. Felul acţiunilor Solicitări Factorii de rigiditate

1 Temporare de scurtă durată forţe axiale Ks = 0,85 Eb Ab (292)
momente Încovoietoare Ks = 0,85 Eb Ib (293)
2 Permanente şi temporare de forţe axiale F-b Ab
lungă durată Kd = 0,85 —--------------- (294)*)
1+ 1 2
momente încovoietoare Eb Ib
Kd = 0,85------------------- ^ (295)*)
■ ' . i+ i
2

* ) 9 este caracteristica curgerii lente finală stabilită conform anexei A .

Calculul defoimaţiilor produse de convoi- la podurile de şosea din clasa de verificare la fisuiare II se face ea pentiu elemente din
beton airrat luînd în considerare efectul forţei de precomprimaie ca foiţă exterioară.
7.7.3 La calculul defoimaţiilor din încăicaiea pemarentă şi de lungă durată, la elementele din clasele de verificare la fisuiare I şi I T,
factorii de rigiditate ( E „ ) se stabilesc cu relaţiile din t afcelul 36, nr. cit. 2, luînd în consideraţie cuigeiea lentă a betonului.
7.7.4 Valoarea modulului de elasticitate al betonului (Eb) se comideiă în funcţie de rezistenţa betonului la data precomprimării,
respectiv lăsata aplicării fietăiei încărcări considerate,dar nu mai mare decît valoarea corespunzătoare clasei de beton.
7.7.5 La elemente la care s-a admis fisurarea în zona de beton fără armătură pretensionată, valoarea factorilor de rigiditate calculată
cu relaţiile din tabelul 36 se reduce cu 15%.

7.8 Calculul zonelor de transmitere

7.8.1 Calculul zonelor de transmitere a forţelor de precomprimare se face confoim pct. 5.4
şi anexa C.
Forţa P car*e se ia în consideraţie în calculul la compresiuni locale este forţa de control sporită cu 10%.
7.8.2 Lungimea zonei de transmitere a forţei de precomprimare (lz) măsurată începînd de la
capătul unui element din beton precomprlmat, se poate considera cu următoarele valori : ^
— în cazul în care transmiterea-forţei de precomprimaie se îi ce prin ancora je de capăt:
h ~ h ■ _ (296)
— în cazul în care transmiterea forţei de precomprimaie se face plin aderenţă :
l, = ]fh* + l\ - _ _ (297)
în care
li înălţimea secţiunii transversale a grinzii;
lt lungimea de transmitere a armăturii pretensionate stabilită conform anexei I, fără a se lua în considerare majorarea de 25%
pentru transfer brusc.,
STAS 10111/3-87 - 305 -

în cazurile prevăzute la pct. C.2.3.1. zonele de transmitere "pot avea lungimi mai mici decît cele care rezultă din
relaţiile (296) şi (297).
7.9 Prescripţii privind alcătuirea elementelor din beton precomprimat 7.9.1 Prevederi generale
7.9.1.1 Forma şi dimensiunile elementelor din beton precomprimat trebuie astfel alefe, ca să satisfacă condiţiile de rezistenţă
şi de deformaţie, precum şi condiţiile tehnologice de execuţie.
7.9.1.2 La elementele la care foiţa de precompiurare nu se aplică centric, greutatea proprie trebuie să intre integral în luciu, la
terminarea precomprirrării. în acest scop, eşafodajul sau platforma de tui nai e a elementului se prevede cu sprijiniri netasabile, în
dreptul reazemelor acestuia, Dacă această condiţie tiu poate fi respectată, se prevăd dispozitive care să permită descintraiea
treptată a elementului, pe măsura efectuării precomprimării.
Transmiterea forţei de precomprimare asupra elementului din beton, trebuie asigurată prin realizarea unor eşafodaje şi
platforme de turnare, care să permită defoimaţia (scurtarea) nestînjenită a elementului din beton sub efectul,precomprimării.
7.9.1.3 Soluţiile constructive adoptate trebuie să asigure protecţia armăturii pretensionatc contra coroziunii, ţinînd scama de
mediul înconjurător şi de condiţiile de exploatare.
7.9.1.4 în cazul elementelor mixte (prefabricaie completate cu beton monolit), a căror secţiune este compusă din betoane
turnate în mai multe etape, unele piecomprimate, iar altele neprecom-primate, trebuie asiguiată conlucrarea dintre diferitele
betoane, prin masuri constructive prevăzute în proiect.
7.9.1.5 Armăturile elementelor din beton precomprimat se alcătuiesc astfel :

— cele pic tensionate (pct. 3.2.3), cohfoirh anexei H ;

— cele nepretensionate (pct. 3.2.1.), conform pct. 6.7. privind
elementele din beton armat. \

7.9.1.6 înnădirea armăturilor pretensionate se admite numai dacă se folosesc dispozitive omologate, aplicate conform
instrucţiunilor speciale ale acestora.
7.9.1.7 Elementele din beton precomprimat se realizează cu :

— armături preîntihse, la prefabricate de mare serie executate în fabrici;

— armături postîntinse, la elemente monolite sau elemente prefabricate la dimensiuni
mari.
7.9.1.8 Armătura pietensiorp.tă reate fi ancorată în beton piin adérenla fau cu disrozitive metalice sau din beton armat cum ar
fi : ancoiaje cu pene, ancoiaje cu bulbi, cu blocuri din beton aimat etc.
7.9.1.9 Pioccdcu] de pieccmpiin aie 'adoptat în proiect tubuie. să fié ccrfeim riefciipriilor tehnice în vigosue sau omologat.
Caracteristicile priÉcirale ale plecedeelor de precen i rin are, cu armătura postîntinsă, sînt date în anexa H.
7.9.1.10 Armăturile nepretensionate vor fi cele î ţ j .vliste prin calcul, dar nu nai puţine decît
cele indicate minim constiuctiv, în tabelul 34, fjg. 66 şi la pct. 7.9.1.11 ; 7.9.3.7.
La stabilirea procentelor de aimare indicate în tabelul 37, se va Jua în consideiaie şi armătura preîntinsă cu aderenţă.
7.9.1.11 Armăturile constructive vor avea diametrul minim ă = 8 mm şi vor fi distribuite pe
toate feţele elementelor, transversal şi longitudinal, la distanţa maximă de 330 mm ; la feţele
la care apar eforturi de întindere 6bt (tabelul 34) distanţa dintre armături se recomandă să fie
20d. Pentru armăturile constructive prevăzute din plase sudate»*din STNB dimensiunea
maximă a ochiurilor plaselor va fi de 150mm.
în toate punctele de intersecţie, între barele nepretensionate longitudinale şi transversale (etrieri) se realizează legături
cu sîrmă sau suduri, astfel încît să se formeze o carcasă cuprin-zînd în inteiioiul ei armătura pretensionată.

4t Prescripţiile constructive de alcătuire a carcaselor, sînt confoim pct. 6.7.

Tabelul
Clasa betonuluiTipul armăturii 37
OB 37PC 52PC 60' STNB
Coeficient de armare (¡x)<Bc 250 ,00100,0007 .0 ,
00060,0008 ,Bc 300 ,00150,00090 ,00080,0010Bc
400 ,00200,00100 ,00090 ,0012JîBc 500 ,00250 ,
00110,00100 ,0015
STAS 10111/3-87 - 306 -
în zonele întinse, procentele de armaie se sporesc cri 50%. Se recomandă folosirea armăturilor cir profil periodic.
La stabilirea procentelor efective se cumulează şi sîrmele preîntinse ancorate prin aderenţă, aria lor eonsiderîndu-se cu
1,5 AP.

a — grinzi ; b — plăci ; V — eUm :ate casetate cu pereţi subţiri

în zonele de capăt ale elen entelor din beton precon primat se pievăd etrieii constructivi eu diametrul minim de 8 mm,
la distanţe de max. 100 mm, pe o lungime egală cu lungimea ; zonei de ancorare la. Primul etrier se" prevede la o distanţă minimă
faţă de extremitatea grinzii, egală cu grosimea stratului de acoperire cu beton.
Dacă din calcul rezultă un număr mare de etrieri, alia lor va fi astfel aleasă încît să permită o distribuţie la distanţe oaie
să asigure realizarea betonului de calitatea prescrisă (doimea armăturilor în această zonă trebuie să permită pătrunderea şi
compactarea în mod corespunzător a betonului).

7.9.1.12 Nu se admite executarea -de suduri după montarea aimătmilor pretensionate.

7.9.1.13 în proiect trebuie ră se cuprindă procesele tehnologice de execuţie, toleranţele admise la execuţia betoanelor şi
montarea armăturilor, rezistenţa betonului {Rb0) la care se adir.ite executarea piecomp'rimării, ordinea de pieîntindere a
armăturii, forţa de contiol în piese, alun-
J
girile — rezultate din calcul — ale armăturilor pretensionate ţinînd seama de fiecări, modul şi succesiunea injectărilor canalelor,
sau a torcretării armăturii ^exterioare.
Pentru elementele prefabricate se.prevăd în plus condiţiile de tratament în timpul întăririi şi după întărirea betonului —
avute în vedere la pioieetare — precum şi dispozitivul de agăţare, manipulare, transport, depozitare şi montaj. '
7.9.2 Prescripţii specifice elementelor din beton precompiin at cu armătuiă pieîntinsă
7.9.2.1 Grosimea minimă a stratului de acoperire pentru ain ăturile pieîntinse o l e : 25 mm în cazul
suprastructurilor aflate în medii fără agresivitate ; 30 mm sau mai mare, în cazul suprastructurilor
aflate în medii c u agresivitate.
.7.9.2.2 Lumina dintre-armăturile preîntinse de oiice lip, este nininum 20 mim şi nu mb diametrul armăturii respective (cercul
înfăşurător al toronului).
Această lumină trebuie să fie cu cel puţin 5 mm mai mare deeît diametrul maxim al agregatelor. Se poate admite şi altă
distanţă între armături, pe baza unor încercări corcludente.
7.9.3. Prescripţii specifice pentiu elemente din beton piecompiimat, cu armătură postii.linsă
7.9.3.1 îh cazul structurilor alcătuite din tronsoane asamblate prin precomprimare, avînd rosturile umplute cu mortar se
recomandă ca grosimea rosturilor să fie de 20.. .40 mm, după posibilităţile de execuţie.
STAS lOHi/2-87 - 307 -
Clasa mortarului clin rosturi trebuie să fie echivalentă cu clasa betonului.
Dacă rosturile au grosimea mai mare de 50 mm, acestea se umplu cu beton şi se armează cu o plasă din oţel beton 0
4 . . . 6 mm, eu ochiuri de 50.. .80 mm sau cu o plasă de sîrmă 0 3 mm, cu ochiuri de 30 mm.
La fixarea grosimii rosturilor trebuie să se ţină seama şi de toleranţele admise la lungimea tronsoanelor prefabricate,
Se va avea în vedere, posibilitatea de compensare între toleranţele admise la lungimea tronsoanelor şi grosimea rosturilor, în
deosebi lă elementele a căror lungime totală după asamblare este limitată prin condiţii constructive, ca de exemplu în cazul
introducerii elementelor între zidurile de gardă ale culeelor, la aşezarea pe apa/atele de reazem etc.
în proiect trebuie sâ se prevadă şi soluţia-constructivă pentru realtearea continuităţii canalelor armăturii.
7:9.3.2 vAncorajele armăturilor postintinse care se întrerup, pe parcursul lungimii elementului, se recomandă să fie dispuse în
zona comprimată sub acţiunea încărcărilor din exploatare.
Dacă amplasarea de ancoraje în zona întinsă sub acţiunea încărcărilor din exploatare a elementului monobloc nu poate
fi evitată, suma ariilor suprafeţelor de rezemare a ancora-jelor dintr-o secţiune, trebuie să nu depăşească 1/3 din aria zonei întinse
a secţiunii.
Atît la~ancorajele din zona comprimată, cît şi la cele din zona întinsa*, se prevăd, pentru evitarea dezvoltării fisurilor,
armături din oţel nepretensionate, dispuse după direcţii corespunzătoare transmiterii forţelor de întindere ce apar în beton în zona
ancorajelor. în calcule se are în vedere că eforturile unitare produse de compresiunea locală a ancorajului se i uprapun peste
eforturile unitare produse de celelalte încărcări îh secţiunea respectivă.
7.9.3.3 Grosimea minimă a stratului de acoperire pentru armăturile postintinse introduse în
canale circulare, pentru armăturile cu secţiune dreptunghiulară şi forţă măre de pretensionare,
precum şi pentru armăturile exterioare a Căror acoperire se realizează cu mortar torcretat sau
beton armat, este dată îm anexa H. ' . r '
La înglobarea în beton a pieselor metalice a -ancorajelor şi capetelor armăturilor preten-
sionate, care ies din elementul precomprimat, grosimea stratului de acoperire.cu beton se ia
conform anexei H. v

7.9.3.4 Lumina minimă între canalele circulare sau cu secţiune dreptunghiulară, în care se introduc armăturile postintinse, se
ia conform anexei H.
7.9.3.5 în porţiunile curbe ale armăturii pretensionate, sau în zonele de dispersare a armăturilor pretensionate, unde există
tendinţa de smulgere a armăturii din beton, se prevăd armături transversale nepretensionate stabilite prin calcul.
7.9.3.6 La grinzile cu tălpi inferioare, avînd forma-din fig. 33 şi îm care sînt prevăzute armături pretensionate, se dispun etrieri
închişi sau frete, la echidistanţe de maximum 200 mm şi cu diametrul minim de 8 mm. La tronsoanele de grindă la care eforturile
unitare în tălpi ating valorile limită er 6 prevăzute în tabelul 34, echidistanţa etrierilor în tălpi pe lungimea acestor tronsoane se
reduce la 150 mm. .
La inimile grinzilor se prevăd etrieri la echidistanţe aproximativ egale cu grosimea inimii, sau mai mici în cazul în
care rezultă din condiţiile de mai jos :

— pentru grosimi de inimă de peste 200mm, echidistanţe de maximum 300 mm;

— pentru grosimi de inimă egale sau sub 200 mm, echidistanţe de maximum 200 mm.
Diametrul etrierilor şi echidistanţele trebuie să respecte şi prevederile de la pct. 7.9.1.11 tabelul 37 şi fig. 66. .
7.9.3.7 în zonele de ancorare a armăturilor postintinse se prevăd plajse sudate sau legate cu
sîrmă sau frete, dimensionate prin calcul ^i alcătuite conform anexei C.
Plasele legate cu sîrmă (fig. 67 a) se confecţionează din sîrmă fasonată conform fig. 67 b ; nu se admite confecţionarea
plasei din bare izolate conform fig. 67 c.
STAS lOHi/2-87 - 308 -
p -)
1 _4 —i /i

(
t
)
( *• —
y i
X

Fig.
tiV
STAS lOHi/2-87 - 309 -

7.9.3.8 Canalele se realizează prin introducerea în cofraje a unor tuburi de tablă, suficient de rezistente pentru a suporta, fără a se
deteriora sau deforma, presiunea betonului în timpul turnării şi vibrării. La elementele prefabricate tuburile pot fi extrase.
7.9.3.9 Se recomandă ca unghiul de înclinare a armăturilor pretensionate să nu depăşească
faţă de axa longitudinală a elementului :
30°, în cazul în care acestea sînt introduse în canale cu tuburi;
20°, în cazul în care sînt introduse în canale fără tuburi. v
Traseul armăturilor introduse în canale, cu sau fără tuburi, poate fi format dintr-o succesiune de porţiuni rectilinii, racordate
prin arce de cerc avînd raza de cel puţin 4,00 m la canale cu diametrul pînă la 40 mm şi de 5,00 m la canale cu diametrul peste 40 mm.
Se recomandă ca razele de curbură ale racordărilor să se ia cît mai mari posibil.
La extremităţi fasciculele se prevăd cu porţiuni drepte, de minimum 800 mm lungime.
în cazul fasciculelor cu secţiune dreptunghiulară, traseul se alcătuieşte din porţiuni rectilinii, prevăzute în punctele de
schimbare a direcţiei cu dispozitive speciale de deviere şi de reducere a frecării.
7.9.3.10 Suprafaţa de rezemăre a ancorajuiui trebuie să fie perpendiculară pe direcţia ultimei porţiuni rectilinii a canalului. -
7.9.3.11 Menţinerea poziţiei corecte a armăturilor, în timpul turnării şi compactării betonului se realizează cu piese de sprijinire şi
fixare (călăreţi, diafragme, distanţiere, suporturi din beton, console etc), a ,căror formă, număr şi amplasament se stabilesc prin proiect,
fixîndu-se în co-fraje, la extremitatea armăturilor, în punctele de schimbare a direcţiei, precum şi pe parcurs la distanţe de max. 1,00 m.
7.9.3.12 între ancorajele metalice şi suprafaţa betonului se introduc plăci metalice de repartiţie, avînd dimensiunile din anexa H.
Plăcile se înglobează în beton, prevăzîndu-se cu ancore sudate, cu diametrul de 10. . . . . . 14 mm.
7.9.3.13 Distanţele dintre axele armăturilor postîntinse la extremităţile elementelor se stabilesc în funcţie de condiţiile de amplasare
a ancorajelor şi de gabaritele dispozitivelor de pretensio-nare, conform anexei H.
7.9.3.14 La pretensionarea armăturilor se iau măsuri necesare pentru reducerea pierderilor de tensiune. Armăturile postîntinse, cu
lungimi mari, deTegulă, se întind de la ambele capete.
, 7.9.3.15 Protecţia armăturilor postîntinse se realizează atît înainte de pretensionare, cu man-şoane speciale prevăzute la capetele
fasciculelor, cit şi după efectuarea punerii lor sul) tensiune, pînă la injectare.
Injectarea şi controlul pătrunderii mortarului în canale se face prin orificii amenajate în ancoraje şi pe traseul canalelor,
dispuse la intervale care să permită observarea acestor operaţii.
în intervalul de timp în care aderenţa între armătura p retensionată şi beton nu este
realizată, elementul precomprimat nu se încarcă suplimentar peste încărcările care au existat
în. momentul precompfimării. •
STAS 10111/2-87 - 310 -
ANEXA A

DEFORMÂTIILE ÎN TIMP ALE BETONULUI PRODUSE DE CURGEREA LENTĂ

ŞI DE CONTRACŢIE

A.l Caracteristica finală a curgerii lente (9) se determină cu relaţia :

9 --- Kb Ji'„ foo _ (A.l)
în care' ■ ' -
' Kb coeficient conform tabelului 38, avînd valori în funcţie de grosimea fictivă bf; grosimea fictivă { b ţ ) se determină cu
relaţia :

B = 1A l k (A.2)
l'a
A b aria secţiunii de beton; -
Ua perimetrul secţiunii de beton în contact cu atmosfera; X coeficient conform
tabelului 39.
Tabelul 38 "

Grosimea fictivă (6/) a secţiunii transversale K„

, mm
<750 1
760...1500 0,9
\ 0 ,8
>1510

Tabelul 39
Mediul iu care se găseşte elementul de construcţie Umiditatea % *) X- Caracteristica Deformaţia
Lucrabifita-tea curgerii lente finală normată
finale normată produsă de con-
900 tracţie Soo.106
In apă 100 30 .0 1 0

30 ,0 1,5 0

Atmosferă foarte umedă >90 Ii 5 ,0 1 ,5 10

- 5 ,0 2,2 15

In aer liber 70 1-1 1 ,5 2 25

1 ,5 3 37

In spaţii inchise uscate < 40 Li 1 ,0 3 40

1,0 4 .5 60

*) I.ucrabilitatea batonului se stabileşte conform STAS 3622-78; pentru betoane avind lucrabilitatea L 2 se interpolează liniar.

K R coeficient conform tabelului 40, avînd -valori în funcţie de maturizarea betonului

în momentul transferului forţei de preccmprimare. > ■
Tabelul 40
Intervalul de timp de la turnarea betonului pînă în Raportul dintre rezistenţa betonului în momentul
momentul încărcării cu forţa de precomprimare cînd fc efectuează încărcarea (fy>c) 1) Şi re7i.' tenta
'sau cu incărcări permanente betonului la 28 zile Rb
(număr zile) Rb
I.. '38 0,6 . ; 1 ,5
0,7 1 ,4
0,8- 1 ,25
0,9 1 ,15
>1 1
45 0 ,9 •
60 0,85
90 0,75
180 0,65
>360 0,6
în cazul în care na se poate apreeia momentul aplicării încărcărilor permanente se permite a se lua în considerare un interval
de 90 zile de la turnarea betonului.
q>oo caracteristica curgerii lente ftnxle nnvnabă, avînd valori în funcţie de mediul în care se găseşte elernentul da construcţie
şi de lucrabilitatea betonului, conform tabelului 39. Aceste valori slut stabilite, dipi termin irea procesului, de curgere
lentă, pe prisme de beton simplu confecţionate cu ciment Portland cu întărire normală (netratate termic). -
A.2 Deformaţia finală produsă'de contracţia betonului (e c) este dată de relaţia :

1 Rbo se deterninvpe cuburi standardizate, menţinute în condiţiile in care se gîseşte elementul de construcţie respectiv.
STAS 10111/2-87 - 311 -
în care z c = K'b K p K R - (A.3)

E i coeficient conform tabelului 41, avînd valori în funcţie de grosimea fictivă (b;) a
secţiunii transversale;
Tabelul 41

Grosimea fictivă ( b f ) a secliunii transversale mm

<200 ' 1 ,25

. 210...750 1
> 760 1 0,75

K p coeficient, avînd valori în funcţie de felul armăturii pretensionate, conform tabelului 42:
7
i

Tabelul 42

Felul armăturii pretensionate Kp

- Armătură preîntinsă 1
Armătura postîntinsi 0,6

K n coeficient, avînd valoarea 1 pentru elementele cu armătură preîntinsă şi conform tabelului 40, pentru elementele cu
armătură postîntinsă;
e«> deformaţia finală normată produsă de contracţia betonului avînd valori în funcţie
de mediul în care se găseşte elementul de construcţie şi de lucrabilitatea betonului
conform tabelului 39. . '
Aceste valori sînt stabilite după teiminarea procesului contiacţiei pe prisme de beton simplu confecţionate cu ciment
Portland cu întărire roimală (netratate teimic).
A.3 Calculul pierderilor de tensiune finale în armătura pretensionată (Aa cl+C) produse de deformaţiile în timp ale betonului se face cu
relaţia :
 - 312 -
A(T( CL+C) = P)
(A.4)
1 + nP
 - 313 - STAS 10111/2-87
în care
STAS 10111/2-87 * - 314 -
conform relaţiei (A.3);
modulul de elasticitate al armăturii pretensionate;
E - ~
—in care Eb este modulul de elasticitate al betonului.; E»
conform relaţiei (A.l);
9
 - 315 - STAS 10111/2-87
°b(g+p) efortul unitar în beton, din încărcarea permanentă şi din forţa de precompri-
mare (la transfer), la nivelul centrului de greutate al armăturii pretensionate
(fascicule, .sîrme, toroane) ; - '
abP efortul unitar în beton, din forţa de precomprimare (la transfer), la nivelul centrului de greutate al armăturii
pretensionate ;
CTp efortul unitar în armătura pretensionată, produs de forţa de precomprimare la
transfer. ,
în relaţia A.4, eforturile unitare se introduc cu valori absolute.
A.3.1 Se recomandă, aplicarea relaţiei {A.4), cînd elementul de construcţie este prevăzut, în
secţiunea în care se faoe calculul, cu un sin^ar fascicul s.v.i cu un grup de fascicule (sîrme,
toroane). '
Relaţia (A.4) poate fi aplicată şi cînd elementul de construcţie este prevăzut cu două grupuri de fascicule, de exemplu
unul în tilpa, inferioară şl altul *în talpa superioară, dacă un grup de fascicule este foarte mic în raport cu celălalt grup.
Dacă grupurile de fascicule, din cele două tălpi, sînt aproximativ egale,-sau fasciculele sînt repartizate pe întreaga
înălţime a secţiunii transversale, se recomandă aplicarea unor metode mai exacte (mfeţoda fibrelor conjugate, metoda împărţirii
pe etape a curgerii lente şi contracţiei); se poate aplica şi relaţia* (A.4) calculîndu-se pentru fiecare fascicul, sau grup defascicule
pierderile de tensiune, luînd în considerare eforturile unitare în beton ab (, + p), în centrul fiecărui fascicul.
A.3.2 Calculul pierderilor de tensiune în armătura pretensionată, cînd încărcarea elementelor
de construcţie se face în etape succesive, de exemplu la elementele prefabricate, se poate efectua
cu relaţia : /
STAS 10111/2-87 * - 316 -
zct EP + nP 9«
+
 - 317 - STAS 10111/2-87
(A.5)

ap + a p \ 2 )
in care
abpi efortul unitar, din beton la nivelul centrului de greutate al armăturii pretensionate în fază iniţială sub acţiunea
precomprirnării şi a .încărcărilor permanente;
abPf idem în fază finală, sub acţiunea forţei de precomprimare şi a încărcărilor permanente aplicate pînă la timpul t.
A.3.3 " Variaţia în timp a curgerii lente şi contracţiei se poate stabili cu relaţii exponenţiale
sau cu relaţiile :

9« - ? Kt (A.6)
• zct=^cK, (A.7)
in care
9,; zct caracteristica curgerii lente, respectiv deformaţia produsă de contracţia betonului, la timpul t ;
9 ; "ec caracteristica curgerii lente finale, respectiv defoimaţia finală produsă de contracţia betonului [relaţiile (A.1) şi
(A.3)];
coeficient, avînd valoii, în frneţie ele intcivalul de timp ccnsideiat, conform ta-
belului 43. - -, ■ -l. ■

Tabelul 43

t-t0 ♦) t-t0 zile - Kt t-t0 zile Kt t-t„ zile Kt t-t0 zile Kt

zile
0 0 75 0,445 180 . 0 ,o00 285 0 ,705 540 0,840
2 0,075 90 0 ,460 195 0,620 300 0 715 630 - 0 ,875
10 . 0 ,170 105 0 ,490 210 0,635 315 0;730 720 0,900
20 0 ,240 120 0 ,520 225 . 0,650 330 0 ,740 900 0 ,950
30 0 ,280 135 0,545 240 0 ,665 345 0 ,750 1000 0,975
45 0,340 150 0,570 255 0,680 360 0,760 1100 1,00
60 , 0 ,390 165 0 .585 , 270 0,695 450 0,805
*

*) / vîrsta betonului In momentul considerat ;

t0 vîrsta betonului în momentul precomprirnării. '

Coeficienţii Kt pot fi folosiţi şi la calculul variaţiei în timp a eforturilor din armăturile pretensionate.
A.4 Pentru stabilirea solicitărilor din contracţie,- la structurile static nedeterminate, deformaţia finală produsă de contracţia
betonului ("ee) se determină astfel :
— dacă nu se iau măsuri speciale pentru reducerea mărimii contracţiei (de exemplu folosirea rosturilor de contracţie
şi încheierea, construcţiei după consumarea unei fracţiuni din contracţie), cu relaţia (A.3), în care se consideră :

■ '■ ' ER = 1
— dacă se iau măsuri speciale pentru reducerea mărimii contracţiei, cu relaţia :
e. = xX'h (1 -JT,)eoo (A.8)
în care
K'b conform tabelului 41;
Kt conform tabelului 43. .
în cazul folosirii rosturilor «de reducere a contracţiei intervalul de timp« se consideră de la turnarea betonului pînă la
încheierea construcţiei.
e».conform tabelului 39.
în ambele cazuri, solicitarea din contracţie se diminuează prin luarea în considerare a
curgerii lente. ■ .

A.5 La construcţii, cu structuri static nedetermihate din beton armat, la care nu se introduc eforturi iniţiale, se poate aplica un calcul
simplificat al'solicitărilor date de curgerea lentă şi de contracţie, conform.STAS 1489-78 şi STAS 1545-80.
SÍM10111/2-87 - 82 -

ANEXA B

LUNGIMEA DE FLAMBAJ PENTKU ELEMENTE DIN BETON SIMPLU Şl BETON

AEMAT

B.l ' Lungimea de flambaj pentru elemente din beton simplu şi beton armat se stabileşte conform tabelului 44.
Tabelul 44

Materialul din care Denumirea J Condiţii de rezemare Lungimea de flambaj a elementului

este alcătuit elementului
elementul
. - încastrări la ambele capete - II

Beton simplu Stîlpi şi pereţi încastrări elastice la ambele capete L 1,25 H... 1,50 H
încastrare la un capăt şi liber la celălalt capăt 2H

încastrări lă ambele capete 0 ,5 H -

Stîlpi şi pereţi încastrare Ia un capăt şi articulaţie la celălalt capăt ■ .0.7 H

> - articulaţie la ambele capete H
Beton armat încastrare la un capăt, liber la celălalt capăt 2H
,
articulaţie la ambele capete 2,2 H

Stllpii eadrelor izolate încastrare la ambele capete conform pct. B.l.l

Arce şi bolţi cu secţiunea f lk

constantă plină în car8
(flambaj în planul l deschiderea arcului
curburii) f săgeata arcului
k coeficient conform pct. B.1.2.

în tabelul 44 H este înălţimea elementului. - -

B.l.l. Lungimea de flambaj a stîlpilor încastraţi ai cadrelor izolate este conform tabelului 45.

Tabelul 45

Raportul dintre deschiderea (/) a Raportul dintre rigiditatea riglei ( K r ) şi a stîlpului ( K „ ) Kr

cadrului şi înălţimea stîlpului (H)
/ ■ Ks
0,5 | 1 .| 5
Lungimea de flambaj (//)
0 ,2 1 ,1 H H *+
H
1 1 ,3 H • 1 ,15 H H
* 3 - 1 ,5 H -------—-----------------f-------■----------- 1 ,1 II *
1 ,4 H

B.1.2 Coeficientul k se stabileşte cu ajutorul coeficienţilor k0 sau \ determinaţi în funcţie

de raportul dintre săgeata arcului sau bolţii (/) şi deschiderea ( l ) a acestora conform tabelului
46, astfel: , '
—. pentru arce dublu articulate "

' ' fc = V (B.l)

— pentru arce dublu articulate şi tiranţi suspendaţi de arce
k - . 2 k0 . (B.2) "
— pentru arce dublu încastrate.

k = ( 2 + - L ) k0 ■ (B.3)
' — pentru arce triplu aiticulaie, valoarea cea rrai mică dintre valorile lui k0 şi kx;
— pentru arce care conlucrează cu tablierul (grindă continuă rezemată pe arce prin
intermediul. stîlpilor) : -
* = |1+[o,95 + o,7^ + ( ^ ) ! ] - f A } . V OM)
în care . . .
E I , rigiditatea tablierului;
E Ia rigiditatea arcului. .■ . #
 1
Tabelul 46 '.

II l 0,1 0,2 0,3 '0,4 P,5 0 ,6 0,8 1,0

28 ,5 45 ,4 46,5 43*9 38 ,4 30 ,5 20,0 14 ,1

22,5 39,6 47 ,3 49,2 44 ,0 -,

-
OBSERVAŢIE: ,
Pentru valori intermediare ale raportului (¡1, valorile k0 şi k1 se determină prin interpolare liniară.

B.2 Lungimea de flambaj a, arcelor cu secţiune variabilă la care variaţia rigidităţii este mică, se stabileşte cu relaţia B.4, introdueîndu-se
în formulă rigiditatea arcului de la sfertul deschiderii.
Oînd variaţia rigidităţii arcului este mare, valoarea lui k se determină printr-un calcul , special, sub încărcarea uniform
distribuită pe întreaga deschidere.

B.3. Verificarea stabilităţii generale, transversal planului curburii, a arcelor pleoştite comprimate excentric, se poate face ca pentru o riglă
dreaptă a cărei lungime este egală cu lungimea axului arcului. în acest calcul se ţine seama de influenţa legăturilor dintre elementele
principale de rezistenţă.

/
ANEXA C

CALCULUL CUZINEŢILOR DIN. BETON AEMAT LA COMPRESIUNI LOCALE (CUZINEŢII APARATELOR DE

REAZEM, CUZINEŢII 4NCORAJELOE ARMĂTURILOR
PRETENSIONATE, PENDULI ETC.)

CI „ Verificarea eforturilor unitare în beton sub plăcile de reazem

C.l.l -Eforturile unitare efective ( a A l ) produse de forţa P care acţionează normal pe plăcile de reazem, trebuie să nu depăşească
rezistenţa de calcul la compresiune locală ( R c l ) corespunzătoare celei mai rrari a aleii, cbţiriită cu relaţiile :
STAS 10111/2-87 - 320 -
Rcl = 0,7 Rt <
A, 2RC

Fig. 68
 - 321 - STAS 10111/2-87
sau
STAS 10111/2-87 - 322 -
Rcl = R c { o , 7 + 2 y. B - ^ - ^ 2 R c
(CI)

Fig. 68
 - 323 - STAS 10111/2-87
care
Rc rezistenţa .de calcul la compresiune a betonului determinată conform pct. 3.1.6;
A aria pe care se repartizează forţa P în beton, la adîncimea h (fig. 68);
A , aria pe care se repartizează forţa P în planul de contact dintre placa de reazem şi beton (fig. 68)

'A,
V a volumul armăturilor din interiorul ariei A x pe unitatea de adîncime, determinat cu
relaţia : •

V A t volumul armăturilor dintr-0 plasă sau al unei spire a fretei din interiorul ariei A,; s distanţa dintre plase sau pasul
fretei;
Ra rezistenţa de calcul a armăturii determinată conform pct. 3.2.1.
Armarea transversală se ia în consideraţie numai dacă adîncimea zonei aimate repre-
zintă cel puţin latura mică a plăcii de rezemare, iar primul plan de aimare se săseşte la o dis-
tanţă de suprafaţa încărcată de cel mult 30 mm. •
Trunchiul de piramidă din fig. 68 cu înălţimea h, cu baza mare A şi baza mică At trebuie să rămînă în interiorul cuzinetului
eu înălţimea t; în consecinţă laturile ariei A şi înălţimea A, trebuie să satisfacă relaţiile (0.2. ..C.6).
STAS 10111/2-87 - 324 -

Cuzinet din beton armat

a < 3 a, (C.2)
b s£ 3bi (C.3)
h > a — a¡ (C.4)
* > 6 - 6, (C.5)
i>h (C.6)

Fig. 68
 - 325 - STAS 10111/2-87
C.l.1.1 în cazurile în care forţa P acţionează centric pe placa de reazem, aria .4'/se consideră egală cu aria plăcii de reazem la cent actul
cu betonul (suprafaţa-haşurată din fig. 69).
• 44

-I §
 - 326 -
,o5] tfcitul mitar real
a_\* efortul unitar de calcul
Fig. 69

Fig. 68
 - 327 - STAS 10111/2-87
în cazurile în care forţa P acţion ează excentric pe placa de reazem, aria A, este egală cu porţiunea de arie încărcată centric
(supiafaţa r.aşuiată din fig. 70), ale cărei dimensiuni al; 6/) se detcrmiiă eu relaţiile (C.7) şi (C.8).
 - 328 -

«3 <N

a\ = a, - 2ey (C.7)
6/ = 6, ~ 2 e x (C.8)-
0
■a$ efortul unitar real c^* efortul unitar de
calcul

Fig. 68
 - 329 - STAS 10111/2-87

' L* X* \ »
STAS 10111/2-87 - 330 -

. . . Fig.
70
0.1.1.2 în cazurile în care distanţa c de la marginea plăcii de reazem pînă la marginea cuzine-tului este mai mică decît bh
respectiv at (fig. 71) laturile ariei A ( a ; b ) se stabilesc conform relaţiilor (C.9) şi (C.10); distanţa (c) nu trebuie să fie sub 50
mm.

Fig. 68
 - 331 - STAS 10111/2-87
bt
la.)

(C.9)
(C.10)

a — at + 2c b
= h + 2c
STAS 10111/2-87 - 332 -
Fig. 71

C.l.1.3. Cuzinetul trebuie prevăzut cu armăturile necesare pentru preluarea eforturilor de despicare, conform pct. C.2.
C.1.2. în cazurile în care pe un cuzinet se găsesc mai multe plăci de reazem — cazurile cuzine ţilor comuni — ariile ( A , ) şi (A) se
determină cu relaţiile din tabelul 47, funcţie de distanţele (D 6) dintre plăci, de" numărul plăcilor şi de înălţimea cuzinetului (i),
respectîndu-se condiţiile care rezultă din ultimul aliniat de la pct. C.l.l.

Fig. 68
[ I
fe

Tabelul 47
t-1
 i < h'
Distanţa Numă- Relaţii pentru calculul ariilor
dintre rul i < h'
Nr. Relaţii intre
plăcile de plăci- Fisura i > h-
crt. dimensiuni
reazem lor de
A> reazem
> 2b, 2

a, s= h a = 3a, b = -A < (a, + i)(*l + 0

-< Ai = a,6, (C.12)
3i, h' = 2*, A" = (Cil)
L IT i •A < 3a, (A, + t)
2a, (C.13)
1 eT
A < 9a,fy
înălţimea (Cil) (C14)
cuzinetului

?. "77TT/ f

Fig.
i > h'
72
 [ I

>2b, i < h"

A¡ = á¡b¡ A «(a,+ i)(6j + 0
i O □ (Cil) (C12)
i < h'.
> h" A < 3o,.(i, + i)
(C.13)
D
V 'b °b A i > h' A < 9a,6,
Ai = a,. 6, (Cil)
(C.14
)

Fig.
73
 Tatelul 47 t
i < A' |V -i + Ş)
+
(continuare)
Nr. crt.Distanţa dintre plăcile de reazem Db-Numărul plăcilor de reazemFiguraRelaţii Intre dimensiuniînălţimea cuzinetuluiRelaţii pentru
(C.15)

calculul ariilor

A < (a, +
<2
i)
A,
Ax 'A

■ li

n
4
[ I
a, 4. i, a —
Ai = atbi
3a, 6= ,36,
(Cil) (C.
16)
t<A' A < (a,-fi) (&, + «)

A" = 2a,
i<A'
(C.
A < 3a, (6,+ 0 12)

7T
A < 9a,6,
a (C.
A, = a, 6,
13)
Fig. i > A' (CUI
)
74 (C.
14)
<2 6, A < (<*,.+ iX3»,+ 2A> + 0
i<h' (C.18)

1°° f <>A>
[ I
A < 3a,(36,
«J < *l + 2B& + i )
A, - 3a, 6, (C.19)
a — 3a, 6 = 96, (C.17)

A' =■ 2(36, - D„)

i<h' A < 3(a, +
7) TT77. h" = 2a, i<A' i).(h + 0
(C.20)

i<Bb
i>h'
7T, T77> A < 9a, (6,
+ i)
Ai = (C.21)
Fig. 3<»j*I (C17)
i > h'
75 A < 27a,*,
(C.22)

7T
 i > h'

Tabelul 47 (continuare)

Relaţii pentru calculul ariilor

Relaţii între
dimensiuni

(C.23)

\ Înălţimea (Cil)
cuzinetului

A < 3a,

(-4) (C.24)

i
<
h A < 9a,6,
" At = a, 6,
(Cil)
(C.14)

i<h'

i
>
h
'
Tabelul 47 (continuare)
STAS 10111/2-87 - 342 -
Distanţa Numărul înălţimea cuzi
dintre plăcilor de Relaţii intre netului Relaţii
Nr. crţ.
plăcile reazem pentru
de
dimensiun
i, calculul A,
reazem ariilor
Figura,
 4

....1 1 - ^

A *S (a, + tX3*J + 0
i < h"
(C.25)

t
 - 344 -

«< < h
A, = 3a,6|

■ ■
(C.17)
B a = 3a t
lllll
llllllll;!! 6=96,
i > h' A ^ 3a, (36, + i)
(C.26)
h' = 66, h"

= 2a, i < h'

>>>)>?>>}>}>>>} } V f } > } f f y

____________b
i

A, = 3a, 6, A < 27a, 6,

Fig. 77 (C.17) (C.22)
0.2 Calculul armăturilor din cuzineţi

C.2.1. Armăturile din cuzineţi, necesare preluării eforturilor de întindere care produc despica rea betonului, denumite în prezentul
standard eforturi de despicare, se stabilesc considerînd forţele P, normale pe plăcile de reazem.
Dacă forţele P nu sînt normale, armăturile rezultate pentru încărcările normale se vor suplimenta cu armăturile
corespunzătoare preluării componentelor tangenţiale.

C.2.2. Dacă forţa P este izolată, efortul de despicare (T) se stabileşte cu relaţia :

a
T = kP ^a' (C.27)
i'
în care'
k coeficient, avînd valor üe :

— r în cazul forţelor P care acţionează centric (fig. 78 a) 4

~, în cazul forţelor P care acţionează excentric, în apropierea marginii cuzinetului

(fig. 78 b).

Fig. 78 a - Fig. 78 6

a lăţimea cuzinetului;
at lăţimea plăcii de reazem;
STAS 10111/2-87 - 346 -
i înălţimea cuzinetului care se ia Cel mult egală cu (a).

C.2.2.1.în cazurile în- care forţa P acţionează centric, efortul de despicare (T.) este plasat aproximativ la mijlocul înălţimii
cuzinetului sieste egal cri rezultanta eforturilor unitare de întindere, distribuite aproximativ parabolic pe înălţimea cuMuetului
(fig. 78 a ) } .
în calcule, forţa T se consideră sporită cu^ 50 %, far armătura "pentru preluarea acestui
efort sporit se repartizează uniform pe înălţimea cuzinetului. -

0.2.2.2. în cazurile în care forţa P acţionează excentric, efortul de despieare (T) fiind situat în
vecinătatea suprafeţei superioare a cuzinetului, armătura pentru preluarea acestui efort se am-
plasează în această zonă. '*

0.2.2.3. Calculul armăturilor din cuzineţi, pentru cazurile curent întîlnite se efectuează cu relaţiile din tabelul 48.
Tabelul 48
STAS 10111/2-87 - 348 -
Modul de acţionare a forţei Direcţia pe
Relaţii pentru calculul ariei
P care se
Figura unei bare Semnificaţia simbolurilor
calculează
<"&)■
armătura
Forţa repartizată pe centric Direcţia
ab=k'- T — efortul de despicare dat de relaţia :
toată lungimea paralelă cu
cuzinetului latura tii iih 0,8Ra
ac — o,
(C28) T = kP
M i l l /fîi i i i i I \Ă
Pe direcţia bc se prevede (C.29)
armătura constructivă
///> «*> /a 4 '> v « yj >. vi sa In care

k =--------- 5n cazul fig. 79 a

4

k= , In cazul fig. 79 b

ÌIII
n{ numărul barelor repartizate pe Înălţimea
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMI
cuzinetului; in cazul fig. 79 b, ni este numărul
barelor re-
 - 350 -
partizate pe înălţimea conform
Fig. 79 a
figurii
Tabelul 48 (continuare)
Nr. crt. Direcţia pe Semnificaţia simbolurilor
Modul de acţionare a Relaţii pentru calculul •ariei
care se cal-
forţei P Figura unei bare (a6)
culează
armătura
excentric numărul barelor repartizate pe segmentul de
dreaptă paralel şi egal cu b,

Ha rezistenţa de calcul a armăturilor conform

tabelului 6
 k' coeficient avind valoarea: 1,5 In
1 —4
--------------------i
cazul fig. 79 a 1 în cazul fig. 79 b

58659875331�52�6
6C = V
Fig. 79 b

J
Tabelul 48 (continuare)
Modul de acţionare a Direcţia pe
Relaţii pentru calculul ariei
forţei P Figura care se
calculează unei bare («&) Semnificaţia simbolurilor
armătura
Forţa repartizată centric I n< — numărul barelor repartizate pe
pe o suprafaţă înălţimea i; ,
direcţia Ta —efortul de
pătrată sau drep-
paralelă ou tH nb.0,8 Sa
tunghiulară cu x
latura a. 1 ac — ó|
laturile aproxima- ( Ta = — P
tiv egale C
.3 -----------------------------
despicare dat de na — numărul barelor prevăzute pe
0relaţia ; segmentul de dreaptă, paralel şi
)
b, egal cu uc
(C.31)
Nr. crt.
n« numărul barelor
repartizate pe
inăl-J ţimea,
direcţia egală cu ac; pe
paralelă cu restul înălţimii se
atura be prevede
armătură
constructivă
ab = 1,5
Hi./ioj 0,8
n'b numărul barelor
R - prevăzute pe
seg mentul de
a dreaptă, paralel
şi egal cu bc,
Fig. Tb — efortul de
( despicare dat de
80 a relaţia
C

. 1

3
b
ab = 1,5
2 e
-
) b
,
4
-

b
c
(C.33) •
Modul de acţionare a lorţei P Direcţia pe calculeaz
Relaţii pentru
care se ă
Figura calculul ariei unei Semnificaţia simbolurilor
armătura
bare (ab)
 i Tabelul 48 (continuar

Forţa repartizată pe o Ta Ta — efortul de despicare clat de relaţia :

excentric
suprafaţă pă- j trată ab =
Fig. 80 b m. n b . 0,8 Ra 1 (te — ar
sau dreptunghiulară cu
Ta = .— P--------------- ' (C.35)
laturile aproximativ (C.34) 3 Oe
egale
nţ — numărul barelor repartizate pe

Înălţimea --------- conform figurii

4

nb — numărul barelor prevăzute pe

segmentul de dreaptă, paralel şi egal
cu latura bc

direcţia
paralelă cu
latura be Tb — efortul de despicare dat de re laţ ia :
1 ' bc - bi
«6 r6 = ~-J»--------------- (C.37)
nj.no- 0.8 i?o 4 bc
(C.36)
numărul barelor repartizate pe o
înălţime egală cu ac măsurată de la
suprafaţa pe care acţionează forţa P
'

numărul barelor prevăzute pe

segmentul de dreaptă paralel şi egal
direcţia cu latura a^. Trei pătrimi din)
paralelă cu armătura na se va prevedea pe
latura ac
 i Tabelul 48 (continuare-v
jumătatea din gă şt sub a de reazem.
ae care se se e plac
STAS 10111/2-87 - 362 -

C.2.3 în cazurile în care pe un cuzinet (zona de rezemare a ancorajelor) acţionează mai multe forţe P (cazurile cuzineţilor
comuni), acestea pot fi distribuite la distanţe aproximativ egale sau la distanţe mult diferite.

C.2.3.1 în cazurile în care ffrrţele P sînt distribuite la distanţe aproximativ egale (fig. 81) armăturile pentru preluarea eforturilor
de despicare (T) se calculează pentru fiecare forţă P conform prevederilor de lajpct. C.2.2, considerînd că forţa acţionează
centric.
Lăţimea cuzineţilor izolaţi de calcul (a 2... a3), sub fiecare foiţă P, se stabileşte pe baza echilibrului care trebuie să
existe între forţele P şi rezultantele eforturilor unitare ( R ) ale diagramei liniare situată în interiorul zonei de transmitere l z (pct.
7.8).

Fig. 81

Armăturile rezultate din ealcul se vor distribui pe întreaga lăţime a cuzinetului comun (a x + a2 + a3), prevăzîndu-se
bare suplimentare în cuzineţii izolaţi de calcul în care au rezultat eforturi de despicare mai mari.

„ 0.2.3.2 în cazuriie în care forţele P sînt distribuite la distanţe mult diferite, pot exista următoarele situaţii:

Fig. 81 fi-
- 363 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 364 -

Fig. 81 fi-
- 365 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 366 -

Fig. 81 fi-
- 367 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 368 -

Fig. 81 fi-
- 369 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 370 -

Fig. 81 fi-
- 371 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 372 -

Fig. 81 fi-
- 373 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 374 -

Fig. 81 fi-
- 375 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 376 -

Fig. 81 fi-
- 377 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 378 -

Fig. 81 fi-
- 379 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 380 -

Fig. 81 fi-
- 381 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 382 -

Fig. 81 fi-
- 383 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 384 -

Fig. 81 fi-
- 385 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 386 -

Fig. 81 fi-
- 387 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 388 -

Fig. 81 fi-
- 389 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 390 -

Fig. 81 fi-
- 391 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 392 -

Fig. 81 fi-
- 393 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 394 -

Fig. 81 fi-
- 395 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 396 -

Fig. 81 fi-
- 397 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 398 -

Fig. 81 fi-
- 399 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 400 -

Fig. 81 fi-
- 401 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 402 -

Fig. 81 fi-
- 403 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 404 -

Fig. 81 fi-
- 405 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 406 -

Fig. 81 fi-
- 407 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 408 -

Fig. 81 fi-
- 409 - STAS 10111/2-8
STAS 10111/2-87 - 410 -

Fig. 81 fi-
 - 411 - STAS 10111/2-8
— forţele P să fie grupate aproximativ în porţiunea centrală a cuzinetului (fig. 82);
— forţele P să fie grupate în "apropierea marginilor cuzinetului (fig. 83 a ş i b ) .

.11.J*
N/ nl fr"R \ | R1IIIllllUlii»llll

Fig.
82

Fig. 83« ' Fig. 83 b

.. în ambele situaţii, se procedează ca mai jos : — în prima etapă, se determină armăturile pentru fiecare cuzinet izolat de calcul,
conform pct. 0.2.2, considerînd că forţa P acţionează centric.
STAS 10111/2-87 - 412 -
Pentru cazurile curente în care forţele P acţionează pe axa de simetrie a cuzinetului . comun (fig. 84 a ) , sau pe o axă
paralelă cu axa de simetrie (fig. 84 b) dimensiunile cuzineţilor izolaţi* de calcul rezultă din figurile respective.

-r în etapa a doua, armăturile se stabilesc pe baza eforturilor T determinate grafic conform fig. 8â şi 83, considerînd
rezistenţa de calcul în armătură 0,8 Ba(Ba conform tabelului 6).
Determinarea grafică a lui T se efectuează luîndu-se în consideraţie echilibrul dintre
forţele P şi rezultantele B ale diagramei eforturilor unitare abP situate la sfîrşitul zonei de
transfer { l z ) . '
0.2.3.2.1. Repartizarea armăturilor se face pe porţiunile avînd înălţimea notată în fig. 82' şi 83 cu ia, astfel încît centrul de greutate al
armăturii să coincidă cu punctul de aplicare al efortului T .

Fig. 81 fi-
 - 413 - STAS 10111/2-8
0,2.3.2.2, Dacă armăturile rezultate din calculele efectuate în cele două etape se suprapun, în acea zonă se prevăd armăturile cu aria
maximă rezultată în una din cele două etape.
Armăturile vor fi continue, dacă este posibil, pentru toţi cuzineţii izolaţi decalcul, adăugîndu-se bare suplimentare în
aceia în care apar eforturi de despicare mai mari.
0.2.4. Imediat sub plăcile de reazem cuzineţii vor fi prevăzuţi cu o plasă din bare aşezate pe două direcţii, capabile să preia pe
fiecare direcţie 4 % din forţa P, rezistenţa de calcul în armătură considerîndu^se*0,8 Ba. Această plasă se alcătuieşte cu bare de
minimum 8 mm diametru şi ochiuri cu latura de 80. . . 120 mm.
La cuzineţii comuni, plasa va fi continuă deasupra tuturor cuzineţilor izolaţi de calcul. Plasa va avea o acoperire de beton
de 20.. .30 mm.
C.2.5. Armătura din- zonele de ancorare a elementelor din beton precomprimat cu fascicule prevăzute cu ancoraje, se poate
dimensiona şi cu metoda de "la pct. 0.3. Separat de această' armătură se prevede şi armătura cuzineţilor izolaţi, stabilită conform
pct. 0.2.3.2.-
0.3. Calculul armăturilor din cuzineţii (zonele de ancorare) elementelor de beton precomprimat cu armături pretensionate ancorate
prin aderenţă
0.3.1. Armătura din zonele de ancorare se poate determina cu eforturile de despicare T pe
baza prevederilor de la pct. C.2 considerînd cîte o forţă P pentru fiecare sîrmă, toron sau grup
de sîrme sau de toroane. în cazul în care numărul forţelor P este mare se recomandă să se aplice
calculul (mai puţin laborios) de mai jos. ^
Pentru stabilirea relaţiei, cu care se determină eforturile T (fig. 85), se foloseşte re-
laţia : *
Pi, -\ -■•<V*^'»- -p«> + [ ' ' «bp-tiAt (0.38)

Fig. 85

în care -
Pib forţa de pretensionare din grupul inferior de armătură situat imediat sub secţiunea 1-1.

Aib aria de beton inferioară, situată sub.secţiunea 1—1

cbp efortul unitar în beton, prod us de întreaga armătură pretensionată

Ab aria de beton a secţiunii

Psb forţa de pretensionare situată deasupra secţiunii 1 —1, din centrul de greutate al
armăturii. :
Asb aria de beton superioară situată deasupra secţiunii 1 —1.
Echilibrul fiecărei părţi (superioară sau inferioară) se asigură dacă se introduce în secţiunea 1—1 o forţă tangenţială Ft
egală şi de sens contrar cu-suma forţelor longitudinale care acţionează asupra părţii respective :

Ft — P<b ~ \ ®bp d Ab = Pib — Atb abpm (C.39)

J A <i
în care ahpm este efortul unitar mediu în beton, la nivelul centrului de greutate al ariei Aib.
STAS 10111; 2 87 - 414 -
Mărimea eforturilor de despicare T se determină cu relaţia :

(C.40)

în care c este un coeficient avînd valorile :

— « la elementele la care grupul armăturilor pretensionate este situat în partea centrală 2
a secţiunii transversale, conform fig. 82 ;
— » la elementele la care grupurile de armături sînt situate la marginea secţiunii transver-
3 /
sale, conform fig. 83. ~

Distribuţia armăturilor în zona de transfer stabilite cu rezistenţa de calcul 0,8.E a ( R A fiind conform tabelului 6) se face
ţinîndu-se seama de poziţia forţelor P produse de armăturile sau. grupurile de armături pretensionate conform prevederilor de la
pct. C.2.3.2. (etapa a doua).

0.3.2. în afară de armăturile calculate conform pct. 0.3.1. se vor prevedea şi armături pentru evitarea apariţiei unor fisuri la
elemente cu armături pretensionate aşezate la distanţe reduse (fig. 86 a ) sau la plăci precomprimate cu grosimi reduse (fig. 86 b)
,
STAS 10111; 2 87 - 415 -
Fig. 86

' Fisu Armături

Frèt ră Fisu nepre-
e n

Aceste armături se stabilesc considerînd că efortul de despicare produs de fiecare armătură pretensionată este de
aproximativ 5% din forţa maximă P de preîntindere, pe fiecare direcţie în care se difuzează forţa.
Armătura rezultată din calcul considerînd rezistenţa 0,8 Ra se repartizează pe lungimea
■— (la lungimea de transfer) de la capătul elementului precomprimat. 4

0.3.3. Dacă armăturile calculate conform prevederilor de la pct. C.3.1 şi C.3.2. se suprapun, în aceste zone se prevăd armături cu
aria maximă rezultată dintr-uhul din cele două calcule.
- Armăturile alcătuite cu bare drepte se prevăd cu lungimi care să cuprindă întreaga lă-
ţime şi înălţime a secţiunilor transversale ale? elementelor. în porţiunile în care, din calcule
rezultă armătură mai multă se vor prevedea bare suplimentare. ;
ANEXAD

LĂŢIMEA ACTIVĂ A PLĂCII LA GRINZI T SAU GRINZI CASETATE

D.l. Lăţimea activă ba a plăcii din beton armat din zona comprimată, ce* se ia în consideraţie în calculele de dimensionare şi
pentru determinarea eforturilor şi deformaţiilor, indiferent de mărimea încărcărilor şi poziţia lor (în fig. 87 bal ; b a 2 ; baa) se poate
stabili cu relaţiile (D.l).. ...(D.3):
— pe reazemul final articulat al grinzii şi pe lungimea grinzii în consolă :
 - 416 — STAS 10111/2.-87
m u
baf ~ f k
— pe zona centrală a grinzii :
(D.1)
• - bac = mc-bk
— pe reazemele intermediare la grinda continuă :
(D.2)
ba i — m i -bk
Semnificaţiile simbolurilor sînt conform pct. D.l.l şi D.1.2.
(D.3)
- 417 — STAS 10111/2.-87
A. b,
- 418 — STAS 10111/2.-87
u
a1 "al u
a2 bai
- 419 — STAS 10111/2.-87

"ai bai

d
r?P .... <*ref.
 - 420 — STAS 10111/2.-87
Fig. 87

a. eforturi unitare constante pe lăţimea activă a plăcii btt produse la solicitarea de încovoiere a grinzii cu placă; arep eforturi
unitare repartizate liniar.
D.l.l. Simbolul bk din relaţiile (D.l).. .(D.3) reprezintă lăţimile de placă b Y . . .b3 (fig. 87) aferente grinzilor respective.
D.1.2. Coeficienţii mf, mc si m( din relaţiile (D.l).. .(D.3) se iau din tabelul 49 «funcţie de răii
portul în care l, -este deschiderea de calcul dată în tabelul 50, funcţie de schema statică a
 - 421 — STAS 10111/2.-87
grinzii. *.) Pentru —- >0,7 lăţimea activă a plăcii se stabileşte cu relaţiile
tabelul
h°S 49
ttlfrrii0,051,001,000,950.10,810,930,7
10,20,55',
0,750,450,30,400,540,320,40,320,42 1

0,250,50,250,340.210,60,220,290,18.
0,70,19. 0,250,15 "

bat = 0,130 l. bac

= 0,173 h
boi = Q,104 h
STAS ÍOÍll/2-87 - 422
Tabelul 50
STAS ÍOÍll/2-87 - 423
Nr. ort. Deschiderea
Schema statică Variaţia lăţimii active a plăcii de calcul
u
STAS ÍOÍll/2-87 - 424

Grinda simplu rezemată

STAS ÍOÍll/2-87 - 425
Deschiderea marginală 0,75 l
STAS ÍOÍll/2-87 - 426

Grinda continuă Deschiderea intermediară 0,6 l

STAS ÍOÍll/2-87 - 427

Consola

Lăţimea activă a plăcilor de-a lungul grinzilor variază liniar conform tabel 50, între valorile stabilite cu relaţiile (D.l)., .
(D.3). Lungimile pe care variază această lăţime sînt notate cu a şi c în tabelul 50 şi se stabilesc cu relaţiile :

a - bk - , (IU)
dar nu mai mare de 0,25 l
c = 0,ll ' , (D.5)
D.2. .Dacă lăţimea b,. a plăcii este variabilă pe lungimea grinzii, lăţimea activă se determină
considerîndu-se lăţimea bk a plăcii din secţiunea respectivă. "
D.3. Pentru plăci cu grosimi variabile se pot folcsi coeficienţii m f , mc şi mt, înlccuindu-se lăţimea plăcii-reale cu o lăţime de
placă avînd grosimea constantă (medie) şi aria secţiunii transversale echivalentă cu aceea a plăcii reale.
D.4. Dacă într-o deschidere bac< baf sau bac<bai, lăţimea acthă a plăcii pe lungimea acestei
deschideri se ia egală cu ba/'s&\£Jbe( însa cel mult lăţimea bk. '
D.5._ La plăcile laterale care ies în consolă, a căror lăţime bk < 0,3 h ( h fiind înălţimea grinzii "conform fig. 87), lăţimea activă
ba se va lua egală eu bkA chiar dacă ou relaţiile (D.l).. .(D.3) se obţin lăţimi active b0 < b k .
D.6. Cînd se însumează eforturile'unitare din placă, produse de solicitarea la încovoiere a
grinzii cu placa, cu eforturile unitare produse de-încărcările locale care acţionează asupra plăcii,
se consideră că eforturile unitare din placa activă produse de solicitarea de încovoiere a grinzii
cu placă, se repartizează (fig. 87 c ) astfel ca rezultanta eforturilor unitare repartizate să fie
egală cu rezultanta eforturilor unitare constante de pe lăţimea de placă activă. Eezultă că dacă
ba >0,5 bk eforturile unitare repartizate prezintă o diagramă trapezoidală-iar dacă ba ^ 0,5 bk
prezintă o diagramă triunghiulară (fig. 87 c). r

D.7. La grinzile cu secţiuni transversale de tipul celor din fig. 88 supuse la forţe care acţionează longitudinal grinzii, lăţimea
activă a plăcii ba, în lipsa unui calcul mai exact se poate stabili considerîndu-se că forţa longitudinală (de exemplu forţa de
precemprimare, acţiunea unui reazem) se repartizează de la marginea lăţimii pe care acţionează, forţa (lăţimea ancorajului,
lăţimea reazemului) prin'plane avînd tangenta unghiului faţă de axul longitudinal al grinzii egală cu 2 : 1.
 - 428 - STAS 10111/2-87
Solicitările de pe lungimea de repartizare, egală cu 2 b, se stabilesc folosind teoria şaibelor, eforturile de întindere preluîndu-
se prin.armătură din oţel beton sau prin precompri-mire.
 - 429 - STAS 10111/2-87
A-A
A-A
Planul median al
plăcii Secţiune h care
intră
^2 Al

bai
 - 430 - ST

Secţiune In care intră

~n acţiune placa

D.8.

Lăţimea activă totală a plăcii bp, aferentă unei grinzi se

stabileşte cu relaţia : Fig.

88 bv = £

ba '- b
in care

ba lăţimea activă stabilită conform pct. D.l.. .D.5 şi pct. D.7; b lăţimea grinzii.
STAS> 10111/2-87 - 102 -
 ANEXA E

CALCULUL ÎN STADIUL II, AL EFORTURILOR UNITARE ÎN BETON ŞI ARMĂTURĂ LA ELEMENTE DIN

BETON ARMAT
E.l Stadiul II este acel stadiu în care elementele din beton armat, sub acţiunea încărcărilor cu valori de exploatare, lucrează cu
fisuri în zona întinsă, fisuri ale căror deschideri sînt de mărimea celor admise în exploatare.
Calculul în stadiul II, al eforturilor unitare în secţiunile elementelor din beton armat se efectuează avîndu-se în vedere
următoarele ipoteze :

— secţiunile plane rămîn plane şi după deformare;

zonele întinse ale secţiunii de beton nu se iau în considerare la preluarea solicită-
rilor;
eforturile unitare sînt proporţionale cu deformaţiile.

în calcule se consideră modulul de elasticitate al betonului, constant pe întreaga zonă

comprimată, coeficienţii de echivalenţă u luîndu-se în funcţie de clasa betonului şi de starea
limităla care se face verificarea (oboseală, fisurare, deformaţie). .

E.2 Calculul eforturilor unitare în secţiuni normale în beton şi în armături, la elementele

solicitate la încovoiere, compresiune excentrică şi întindere excentrică, se efectuează cu relaţiile
din tabelul 51. -
 Tabelul 51

Solicitarea Criterii şi condiţii de Relaţii dc calcul Nr. crt.

Forma secţiunii elementelor
aplicare

Poziţia axei neutre se determină cu relaţia :

 cb se. determină cu relaţia (E.2) in care

(E.l),
t bx3 , .
h — —- + nAa(x— a'Y + nAtt(ha— x)2
lu
M
m IM ö(, (E.2)
ca se determină cu relaţia (E.4)

Fig. í>x
= — +, (E.3.)
89
nAa
KS « x)
"5
60 B 3 (E.4)
P.
0) h
u,
•a Oa
o s
3

l (£.5)
6

u b
'I
[ft„ ( b
1
(E.ll)
p - b)+ nAa]
2
I

o-6 se determină cu relaţia (E.2) in care

bpx3 - ( b p - b)(x - hp)3
(E,?)

>C3 CS 1( =---:-~—L---— + nAa (h„ ~ x)a (E.12)

kcrA vse+ determină
A
S 0 cu relaţia \E.4)
'.)
es 3 P. Ë
3 . I' " [ft„ (bp - b)+ nAa]2 I
(E.ll)
c0 > Rc o-6 se determină cu relaţia (E.2) in care
2 . bpx3 - ( b p - b)(x - hp)3
1( =---:-~—L---— + nAa (h„ ~ x)a (E.12)
I' " cr0 se determină cu relaţia \E.4)
CS JŞ
s a
, x — a
3
Fig. 90 a =-no-¡,------------- (E.8)
 Tabelul 51 (continuare

Solicitarea Criterii şi
Nr. crt.
Forma secţiunii elementelor condiţii de Relaţii de calcul
aplicare
 — Se efectuează calculul ca la grinzi dreptunghiulare simplu, armate nr. crt. 1
considerind :

6 = bp ( b p fiind lăţimea de placă activă conform anexei D) — Poziţia axei neutre

X ^ hp
(E.9) se determină cu relaţia (E.l)

TlAa +

(E.10)
 Tabelul 51 (continuare)

Solicitarea Relaţii de calcul Nr. crt.

Forma secţiunii elementelor Criterii şi condiţii de
aplicare
 hp(bp — b ) + n(A a + Ag) i

l
1+
i

KS +-> + ]/l + U 'l( b p - b ) '+ 2fl( A ah„ + A aa')\b

(E
» c - fi E 3
3
■o
A
'b
(E.10)
13) [ h p ( b p - b ) + n(Ag + Ag)] 4 ) ,

« .o ab se determină cu relaţia (E.2) în care

13 (E.5) b p x 3 - (ftp - b ) ( x - hp)3
+ nA'a(x — a'Y + nAa(h0 — xf (E.14)

4
Sg momentul static al secţiunii armăturii faţă de axa neutră
ab se determină cu relaţia (E.2) în care.
(E.16)
momentul de inerţie al secţiunii betonului comprimat, faţă de axa neutră
I a momentul de inerţie al armăturilor faţă de axa neutră •da se determină cu relaţia
(E.4)
a'„ se determină cu relaţia (E.8)
Fig. 93 I
aa se determină cu relaţia (E.4), oa se

determină cu relaţia (E.8)

 Poziţia axei neutre x , se determină cu relaţia:

S6C + nSa = O în care (E.15)

S6c momentul static al secţiunii de beton comprimat faţă de axa neutră

«i g

K5

nlg

13 Fig. 94

Ci, > Rc (E.5)

 Tabelul 51 (continuare)

Solicitarea Criterii şi
Nr. crt.
Forma secţiunii elementelor condiţii de Re laţii de calcul
aplicare

-. ¿01 -
 P oziţia axei neutre se determină cu relaţia: N

ca 4

(3
+ Aa ^e„ — —- + a' jji — ^Aah„ ^e0 + ~ - o j + Aa.a' ^e0 - ~— +
6n
6
a'jj = 0
(E.17)

3
ia- (E.18)
6a: ,. X —. a' h0 — x
+ nAa -------------- — nAa -------------
¿ . .x x
Fig. 95 sau,

M
a„ =------------

-. ¿01 -
(E.30)
 oa se determină cu relaţia. (E.4) aa se
Og
determină cu relaţia (E.8)
«8

-. ¿01 -
 Calculele se efectuează cu relaţiile de mai sus. nr. crt, 7 (armare nesimetrică) în care
1
P, 3 g X>
Î'S. "3 Aa — A'a
OE
H3 Se
fe "O calculează
ca o
secţiune
(E.9) dreptunghi
ulară.
Se folosesc
relaţiile
(E.17)
(E.18)
(E.19), in
care 6 = bp
t p fiind
lăţimea
activă a
plăcii
conform
anexei D.

-. ¿01 -
Compresiune excentrică cu excentricitate mică (forţa Compresiune excentrică cu excentricitate mare (forţa N acţionează în Solicitarea
N acţionează în interiorul sîmburelui central) afara sîmburelui central)
Secţiune oarecare cu un ax de simetrie în planul în
care se. produce încovoierea Secţiune T

-. ¿01 -
armare dublă
3

c
B

3E
-- ■ m u l i n i l i a l q II—
■

3
?

-. ¿01 -
 Cri
a sf * 3.
v"
V
(E

ir 1o
 +
3o + o ™ e » o,
- 3 o. S' a '
re
-, a S Z
« a -h " 3«3
+ . § a io
"C: e
e
3
»
ir
3
-3
I
c e »
I 3

O g S
a ?r a
3 oo sr-rr
+ 5: » - 5- 3.

3
a
io io

io w

Is5

-. ¿01 -
3- Z
2 £
întindere excentrică cu excentricitate mică (Forţa N Întindere excentrică cu excentricitate 'mare (forţa N acţionează în afara ■o o
acţionează intre centrele de greutate ale armăturilor) centrului de greutate al armăturilor)

-. ¿01 -
Secţiune dreptunghiulară Secţiune dreptunghiulară
3
TI o
h hT 2

T
a- I
'h.

-. ¿01 -
o cana« o.
Ci
t» f) o
— «< Z 3
ERE J» -
0 "»J
P g (ţ CB
3
1 c v ţî.
+ T3 o
-L ?

-. ¿01 -
re
&
fo re r+
tO | &■
B . 3" I

+I»
 + + TO j
I , A_
F IO .1 +
!3
Q
A^
+ Ia 3 + +A
ts5 | > a~
I HH I
I
- A
IA
+
Ol

3 H

-. ¿01 -
- 801 i8-S/T1T0T- SVJ&
 • 465 - STAS 10111/2-87
E.3. Calculul eforturilor unitare prinpipale de întindere at se efectuează după cum urmează :
* •» «•
E.3.1. La elementele solicitate la încovoiere, eforturile unitare principale maxime in axa neutră av egale cu eforturile unitare de
lunecare ?6, se stabilesc cu relaţia :
 • 466 - STAS 10111/2-87
ME tgp,
b-z
± bz h„
(
E
.
3
3
)
 • 467 - STAS 10111/2-87
in care
QE; M B — forţa tăietoare maximă, respectiv momentul încovoietor corespunzător,
în valoare absolută, în secţiunea considerată ;
b,h0 — lăţimea, respectiv înălţimea utilă de calcul a secţiunii;
z — braţul de pîrghie al eforturilor interioare;
(V — unghiul dintre latura superioară şi cea inferioară a secţiunii longitudinale prin
elementul de beton armat (pentru grinzi cu înălţime constantă ^ =0) Semnul minus din relaţia (E 33) se ia cînd variaţia
valorilor absolute ale lui ME este asemenea cu variaţia înălţimii Ji0 (creştere, respectiv descreştere).
E.3.2. La elementele'din beton armat solicitate la Compresiune excentrică la care axa neutră se află în interiorul secţiunii şi la
elementele solicitate la întindere excentrică, calculul eforturilor unitare principale a1 se poate face conform pct. E.3.1.*
E.3.3. La elementele din beton armat solicitate la compresiune^ excentrică la care forţa N E acţionează în interiorul secţiunii sîmburelui
central (axa. neutră este în afara secţiunii), calculul eforturilor unitare principale ax se face eu relaţia (E.34) ca pentru materiale elastice
şi omogene, la nivelul fibrei la care ax este maxirhi

(E.34)

in care
<T 6efortul unitar normal de compresiune în beton T6 efortul unitar
tangenţial
în relaţia (E.34) ab şi rb se introduc cu valori absolute.
E.3.4. în cazul solicitărilor compuse cu momente de torsiune, eforturile unitare principale de întindere a x se determină luîndu-se în
considerare şi1 eforturile unitare principale produse de torsiune, stabilite în stadiul I, în ipoteza că elementul este alcătuit din material
elastic şi omogen.
STAS toii! 2-87 ^ 110 -
 ANEXAF

TERMINÓLO GIA SPECIFICĂ BETONULUI PRECOMPRIMAT

Nr. crt. ■T ermene Definiţie

1' Precompi'imare Acţiune prin care se introduc eforturi iniţiale de compresiune într-un element de construcţie
2 Pretensionare' Operaţie prin care se introduc eforturi iniţiale de întindere în armătură
3 Armătură pretensipnată Armătură de înaltă rezistenţă cu ajutorul căreia se realizează precomprimarea
4~ Armătură preintinsă Armătura pretensionată aşezată in interiorul elementului, care se întinde între puncte fixe pe standuri
sau pe tipare rigide, înainte de turnarea betonului în elementul respectiv. Transmiterea efortului la
element se face prin aderenţă după Înglobarea armăturii în beton şi Întărirea acestuia
0 Armătură poslîntinsă Armătura pretensionată aşezată in canale în interiorul elementului sau la exteriorul acestuia, prevăzută
la extremităţi cu dispozitive de ancorare, care se întinde după întărirea betcnului din elementul
respectiv.
Transmiterea efortului ia element se face prin dispozitivele de ancorare. Aderenţa în beton a armăturii
şi protecţia acesteia contra coroziunii se realizează prin injectarea canalelor din interiorul elementului
sau prin betonarea sau toreretarea armăturilor exterioare
6 Efort unitar de control Efortul unitar de,întindere introdus în armătura pretensionată
7 Forţa de pretensionare (de control) Forţa corespunzătoare efortului unitar de control, ajjlicată armăturii sau grupului de armături
8~~ pretensionate la care operaţia de pretensionare se face simultan cu acelaşi utilaj savi dispozitiv de
pretensionare
Forţă de precomprimare Forţa de' compresiune reprezentînd efectul precomprimării în secţiunea elementului -
9 Alungiri de control Alungirea armăturii pretensionate corespunzătoare efortului unitar de control şi alungirii armăturii
dintre dispozitivele cu care se face pretensionarea -
10 Fişă de pretensionare Formular în care se înscriu datele tehnice necesare executării precomprimării unui element, precvm" şi
rezultatele- măsurătorilor efectuate la pretensionare
11 Program de pretensionare Document care cuprinde pierderile de tensiune tehnologice şi forţa de precomprimare, deteiminate prin
măsurători periodice şi corelate cu datele din proiect
Pierderi de tensiune Scăderea eforturilor din ajmătvra pretensionată, în lungul traseului acesteia, în cursul operaţiei de
12 pretensionare sau în timp
Sîrmă Fir metalic cu secţiune relativ mică, uneori profilată, realizat prin trefilare şi tratat termic, folosit ca
~13~ armătură pretensionată
14 Liţă sau împletitură Armătură preîntinsă alcătuită din două sau trei sîrme împreunate prin răsucire ih acelaşi sens
15 T orori Armătura, preîntinsă alcătuită din şapte slrme împreunate prin răsucire în acelaşi sens, in jurul unei
inimi
16 Fascicul Armătură postîntinsă alcătuită dintr-un grup de sirme dispuse paralel care se pretensionează cu aceleaşi
dispozilive şi se bloehează în aceleaşi arreoraje
17 Teacă Piesă tubulară din bandă din tablă sau ţeava din oţel cu care se realizează la turnarea betonului canalele
din interiorul secţiunii elementului, în care se introduce armătura postîntinsă
Teacă înglobată Teacă nerecuperabilă, care rămine în beton după întărirea acestuia
19 ----------------------------------------■—< T.eacă recuperabilă, care se extrage din beton înainte de întărirea acestuia
----------------------------------------«
Teacă extrasă
Blocaj Piesă specială metalică, de inventar, în care se fixează armătura preîntinsă pe culce sau cofraje rigide
după pretensionare
21 Ancoraj Piesă specială, metalică sau din beton armat, înglobată în beton sau dispusă pe suprafaţa elementului, în
care se fixează armătura postîntinsă pe elementul de construcţie după pretensionare
22 Blocare Operaţia efectuată la sfirşitul pretensionării prin care se fixează armătura preîntinsă în blocaje şi
~2iF~ armătura postîntinsă în ancoraje
Transfer Acţiunea de transmitere a efortului de la armătura pretensionată la elementul de construcţie care se
precomprimă
. 24 Faza iniţială Faza care are loc imediat după transfer '
1
25 Faza finala Faza care are loc după producerea tuturor pierderilor de tensiune din armătura pretensionată
26 Ancorarea armăturii preîntinse Ancorarea armăturii pretensionate prin aderenţă în beton, pe o amţmită lungime
27 Ancorarea armăturii .postîntinse Ancorarea armăturii pretensionate prin ancoraje' prevăzute la extremităţile armăturii respective
28 Lungime de ancorare Ca) Lungimea necesară ancorării prin aderenţă pînă la rupere a armăturii. Efortul unitar in armătura
preintinsă, la capătul lungimii de ancorare, se poate considera în calcul- cu valoarea Rp , '
-111 - STAS 10111/2-87
 Nr. • Termene Definiţie
crt.
29 . Lungime de transmitere (/<) 1 Lungimea necesară transmiterii betonului, prin aderenţă, a efortului de precomprimare, la transfer
2 Lungimea pe care efortul unitar din armătura pretensionată creşte de la zero pînă la valoarea de
calcul Op,,
30 Zonă de transmitere Porţiune dintr-uh element din beton precomprimat, pe lungimea căreia ( l t ) efortul de
precomprimare se difuzează pe Întreaga secţiune transversală şi la capătul căreia eforturile unitare
locale devin neglijabile, distribuţia eforturilor uni tare puţind fi considerată liniară
31 Zonă comprimată a elementului Zona din secţiunea unui element din beton precomprimat, in care sub încărcări de exploatare apar
precomprimat eforturi unitare de compresiune
32 ' Zonă întinsă Zona din secţiunea unui element din beton precomprimat, in care, sub Încărcări de exploatare apar
eforturi unitare normale de întindere
33 Injectare Operaţia de introducere sub presiune a unui mortar de ciment (pastă de ciment) in canalele In care a
fost introdusă armătura postintinsă, operaţia avlnd ca scop atît realizarea 'aderenţei dintre armătură şi
beton, cît şi protecţia armăturii Împotriva coroziunii
34 Fişă de injectare Formular în care se înscriu datele tehnice referitoare la executarea injectării, precum şi rezultatele
măsurătorilor efectuate in cadrul operaţiei de injectare
, ANEXA G
 CALCULUL PIERDERILOR DE TENSIUNE ÎN ARMĂTURA PRETENSIONATĂ

G.l. Pierderile de tensiune datorită frecărilor produse pe traseele armăturilor A a f precum şi lunecărilor şi deformaţiilor locale
în ancoraje la blocare A ax
G.l.l. Pierderile de tensiune în cursul pretensionării în armături postîntinse, datorită frecărilor pe traseu, într-un punct situat la
distanţa s de capătul de la care se execută întinderea (fig. 100) se calculează cu relaţia :
Sf AS 10111/2-87 - 473 -

Fig.
100
(G.l)
Sf AS 10111/2-87 - 474 -
in care . ' : *
kcoeficientul de-frecare liniară; , <■ ~
s lungimea desfăşurată a armăturii de la capătul de la care se execută întinderea,
pînă la punctul considerat, în metri; y. coeficientul de frecare în
porţiunile curbilinii;
Lr lungimea Jecărei porţiuni curbe a traseului armăturii cuprinse în lungimea s, în metri;
r raza de curbură, în metri;
<spk efortul unitar de control. G.1.2. Coeficienţii de frecare \i şi k la armături postîntinse sub formă de fascicule din
sîrme paralele, executate în conformitate cu anexa H se pot considera cu valorile din tabelul 52.

Tabelul 52

Modul de realizare a canalului ~Nk = Apavk, In kN

< 650 650...1300 >1300
k/metru
Teacă din tablă gofrată 0,35 0,006 0,004 0,003
Canal neted format din ţevi care se extrag din betonul neintărit 0,45 0,004 0,002 0,0015

OBSERVAŢIE: Pentru alte tipuri de armături postîntinse sau alte moduri de realizare a canalului, coeficienţii de frecare s6 determină pe cale
experimentală.

G.1.3. Pierderea de tensiune prin frecări la armături preîntinse înclinate prin deflectare se 'determină pe bază de date
experimental.?. Se permite să se neglijeze această pierdere de tensiune la armături preîntinse rectilinii.
G.l.4. Pierderea de tensiune datorită lunecărilor şi defoimaţiilor locale în ancoraje la blocare Aorx pentru armături postîntinse se
determină-admiţînd pentru coeficienţii de frecare ¡1' şi k' corespunzători, valorile 1,3 \i, respectiv 1,3 k (fig. 100).
Lunecările şi deformaţiile locale în ancoraje la b l o c a r e s e pot considera cu valorile din tabelul 53.
G.l.5 Pentru elemente cu armături preîntinse rectilinii, pierderea de tensiune datorită lunecări'-lor şi deformaţiilor locale la
•
Tabelul
Tipul de ancoraj mmAncoraje metalice individuale cu pene pentru
SBPA şi TBP4Ancoraje tip inel-consimplucu conuri dinţatepentru53
fascicule 1205 mm4

pentru fascicule 2405 mm şi 1207 nun5

dublucu conuri dinţate5

blocare se poate stabili cu relaţia:

h + h
.A*x=. Ev . .. ^ (G.2)
. Lp . . .
în care
\; X2 — lunecările şi deformaţiil.e locale din ancoraje la cele două capete de blocare
în cazul blocării la un singur capăt \ — 0 -L p —
lungimea armăturii pretensionate între ancoraje.
OBSERVAŢIE: Pentru valori ale lungimii armăturii pretensionate X p < 6 m, pierderea de tensiune calculată cu relaţia (G.2) se sporeşte cu
25%.

G.2 Pierderea de tensiune datorită efectului tratamentului termic al betonului ACT ,,

" Valoarea pierderii de tensiune din armătura preîntinsă ca efect al tratamentului termic utilizat pentru accelerarea
întăririi betonului, se poate calcula eu relaţia :

ACT, = 1,25 At N/mm? (G.3)

în care At este diferenţa dintre temperatura betonului şi cea a elementelor care preiau forţa de
pretensionare, în °C. .
în cazul execuţiei elementelor prefabricate pe standuri lungi se poate admite :

ACT, ~ 80 N/mm2
în cazul execuţiei elementelor prefabricate în tipare portante încălzitoare şi la care dilatarea tiparelor şi betonului se
produce concomitent, se poate admite :
ACT, ~ 20 N/mm2 .
Sf AS 10111/2-87 - 475 -
G.3 Pierderile de tensiune datorită întinderii în etape succesive a armăturilor ACTS
G.3.1 Variaţia (scăderea sau sporirea) efortului unitar din armăturile postîntinse, datorită deformării elastice a betonului în urma
întinderii ulterioare a altor armături A as, se poate calcula cu relaţia
Aff;= np 4îun (GA)

în care : o^1'* este efortul care apare în beton la nivelul armăturii % considerate, în urma întinderii ulterioare a celorlalte armături,
de, la i -f 1 la n.
OBSERVAŢIE: în cazul în care greutatea proprie sau alte încărcări permanente intră în acţiune In cursul operaţiilor de pretensionare ulterior
întinderii armăturii considerate, se va ţine scama în relaţia (0.4), şi de efectul acestor încărcări. Deascmeni- se va ţine seama de influenţa diferenţei de
lungime a fasciculelor ulterioare, în cazul in care sint mai scurte cu mai mult de-25% decit fasciculul considerat.

în«azul armăturilor pretensionate la eforturi egale şi giupate pe o zonă îelativ restrîns-ă în raport cu dimensiunile
elementului, pierderea de tensiune medie se poate calcula cu relaţia :
^_
Ac, = —-—— n p a b p r "(G.5)
" ' . 2«
în care
n numărul de armături postîntinse succesiv;
n p coeficientul de echivalentă egal cu —— în care E p se ia conform petr 3.2.5.. şi Eb
E
»:, ■ ' ■

conform pct. 3.1.7 ;

abp efortul unitar în beton, la nivelul centrului de greutate al'grupului de armături sub acţiunea efortului total de
precomprimare.
G.3.2. în cazul elementelor prefabricate executate în tipare portante, pierderea de tensiune •medie ca urmare a scurtării tiparului
în timpul întinderii succesive a armăturilor preîntinse, se poate calcula cu relaţia :

•n—1
ACT, =------------- /(-, CT,„ (G.6)
2n
în care :
n numărul de armături pretensionate succesiv ;
E
nt coeficient dat de raportul » în care Et este modulul de elasticitate pentru tipar;~
Et
atp efortul unitar în elementele longitudinale ale tiparului, la nivelul centrului de greutate al armăturii pretensionate,
sub acţiunea forţei totale de pretensionare.
STAS 101U/2-87 - 114 -
 - 477 - STAS 10111/2-87

în cazul în care tiparul suferă şi deformaţii de încovoiere sub acţiunea forţei de preten -sionare, se va ţine seama şi de
efectul acestor deformaţii asupra mărimii pierderii de tensiune
A<7 .
S _

OBSERVAŢIE — Se recomandă ca tiparele să fie astfel proiectate tnctt pierderea medie de tensiune să nu depă-
şească 50 N/mm3. -

G.4. Pierderea de tensiune datorită relaxării armăturii pretensionate ( A a r )

G.4.1. Pierderea de tensiune datorită fenomenului de relaxare a efortului din armătura pre-tensionată se poate calcula cu relaţiile
din tabelul 54.

Tabelul 5 4

Felul armăturilor Relaţii de calcul

La timpul / posttntinse t Aa(cl + c)t \

A«r-A<Trt|(l------------------------1---------— (G-7)
\ <Jpo /
pretntinse { Ac(cl + c)t \
Ac, = Aari + 7jr(Ao>f — Aesri) 11----------------------------------— \ (G.8)
Finale posttntinse
■ Aar=A5reo 1------------------------------------ —I (G.9)
a
V po t!
preintinse ( Ao(el+ c) •>
1
Aor = Aart ţ- %(Arjroo — Ao>,) 1 —---------------------- ---------- 1 (G.10)

în tabelul 54:
• Aar( = Krt ACT^oo, în care Krt se determină pentru momentul transferului conform pot. G.4.3
y]r coeficient dat de relaţia ( G .ll) care ţine seama de scăderea efortului din armătura pretensionată, faţă de efortul
unitar iniţial o*0, pentru care se determină Aar, (sau A<Tf00) ca urmare a efectului tratamentului termic de
accelerare a întăririi betonului şi a scurtării elastice a betonului la transfer.
A o , — n P abP) — 0,5 Rpk
(G.ll)
0,5 Rpk
 - 479 - STAS 10111/2-87

G.4.2. Valorile finale ale pierderilor de tensiune datorită relaxării armăturii pretensionate (Ac? r00) în funcţie de raportul dintre
efortul unitar iniţial din armătură şi rezistenţa sa normată (cţ„/iîj, t), exprimate în procente faţă de valoarea a*0 se dau în tabelul 55
Efortul unitar iniţial în armătură (aţ0) se determină cu relaţiile':
— pentru armături postîntinse
(G.12)

— pentru armături preîntinse :

A a - A — Aff/— A n. (G.13)
- 481 - STAS 10111/2-87
- 483 - STAS 10111/2-87
- 485 - STAS 10111/2-87
- 487 - STAS 10111/2-87
- 489 - STAS 10111/2-87
- 491 - STAS 10111/2-87
- 493 - STAS 10111/2-87
- 495 - STAS 10111/2-87
- 497 - STAS 10111/2-87
- 499 - STAS 10111/2-87
- 501 - STAS 10111/2-87
- 503 - STAS 10111/2-87
- 505 - STAS 10111/2-87
- 507 - STAS 10111/2-87
 Tabelul
Tipul oţelului 55
0,' ( 0,6. | 0,7 | 0,8
Aoyoo/a*,,, în %SBP; SBPA04,59,014,0TBP0510,516,5

OBSERVAŢIE — Valorile A cr pentru SBP, SBPA şi TBP s-au dedus din valorile prevăzute in STAS 6482/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS
6482/4-80, pentru A o>10oo> corespunzător lui c*0 = 0,7. Rpk, admi-

Aovco = 2Ao> 100C, pentru SEP şi SEFA

>

G.4.3. Coeficientul care exprimă relaxarea armăturii pretensionat.e, la un moment t, în raport cu valoarea finală a relaxării [ K r t =
—— | j în lipsa datelor experimentale, se poate lua cu
\ A fJr00 / • - '-
valorile din tabelul 56 "
. Tabelul 56
 - 509 - STAS 10111/2-87
t' 1 24 100 120 1000 (42 . 2150 (90 8800 (1 an) 10 000 (1 an şi 2 100 000 (11 ani)
ore zile) zile) - luni)
0,21 0,40 0,51 0,53 0,73 0,79 0,89 0,90 0,98
 ANEXA
H
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROCEDEELOR DE PRECOMPRIM ARE CU
Nr. crt.CaracteristiciALCĂTUIREA FASCICULULUIObser-vaţii
ARMĂTURA POSTÎNTINSĂ
/
12 05 mm1207 mm18.. .2405 mm18...24
07 mm28...36 05 mm28...36 07 mm. 42...48 05 mm42...48
07 mm2407 mm cu bulbi.4805 mm cu, bulbi4807 mm cu bulbi
1Secţiunea, mnl2236462353.,.471693...924550...7071078...1385825...9421616...18479249421847a2Modul de grupare a sîrmelor in fasciculpe un
rind cu resort central (fig. 102 a)pe un rind cu resort central (fig. 102 b)pe un rînd cu resort central (fig.l02c)pe două rin dur i cu resort central
(fig.K2d)fără elemente de ordonarepe două rinduri cu rozete sau resort central (fig. 102 e)fără elemente de ordonarepe două rinduri cu rozete sau
resort central
(fig. 102 f)fără elemente de ordonarefără elemente de ordonarefără elemente de ordonare pe două rînduri cu resort centralfără elemente de
ordonareb3 ~TDiametrul exterior al fasciculului în secţiune curentă mmnet25354535—51— ■<• 57-50—

inclusiv sîrma de legătură exterioară2838483854605Tipul de -ancorajla capătul pasivinel-con sau dorninel-con sau dorninel-con sau dorninel-con
sau dorninel-con cu caneluri sau dorninel-con cu caneluri sau dorninel-con cu caneluri sau dorninel-con cu caneluri sau dorncilindru cu
piuliţăcilindru cu piuliţăcilindru cu ' piuliţă6
lâ capătul activinel coninel-coninel-coninel-coninel-con cu caneluriinel-con cu caneluriinel-con cu caneluriinel-con cu caneluricilindru cu piuliţă
sau plăci asamblatecilindru cu piuliţă sau plăci asamblatecilindru cu piuliţă sau plăci asamblate7Diametrul canalului (0int. mm) în funcţie de
modul de realizare a acestuia mmcăptuşit cu teacă din tablă gofra-tă sau ţevi metalice (cu observaţia c3545554567
60(cu observaţia d)6065
«65102 80(cu observaţia d)80
(cu observaţia d şi fig. 101a). 80 (cu observaţia d şi fig. 101 a)102 88 (cu observaţia d şi fig. 10ib)8
necăptuşit, obţinut prin extragerea unor ţevi metalice sau clin material plastic35'.45554567
60 (cu observaţia d)606565102 80(cu observaţia d)8080102 88 (cu
observaţia d)-9Grosimea minimă, mm, a stratului de acoperire cu beton, în cazul:canal căptuşit30(20)*)40**)40**)40**)40**)40**)40**)40404040
—,10
canal necăptuşit
f40(30)*)50**>50**'50**>50**)50**)50**)50405050
 - 511 - STAS 10111/2-87
HI.
00
ir* ©

to
I
CA

o»
>
 ANEXA H
Nr. crt.CaracteristiciALCĂTUIREA FASCICULULUIObservaţii (continuare)
12
0 50mm5 mm12 0 70mm18...24
42...48 7 mm24070mm5 mm18.-. .24 05
cu bulbi48 0 7mm
mm28...36 0 5 mm28...36
cu bulbi4807 mm cu bulbi, 0 7 mm42...48
N
11Distanţa i minimă (lumina dintre canale), în mm, în cazul:canal căptuşit3030404040'404040404040-12
canal necăptnşit.404040405050505040405013Dimensiunile ancora-jului la capătul activ, mmdiametrul80110110160160160160180160160195•
—14
înălţimea5565657070. 7070140-1455050 '5015Dimensiunile dornului la capătul pasiv, mmdiametrul40505070607065100 ■————16
lungimea100140140170 •
•160

120017030017Dimensiuni-'le minime ale plăcii de repartiţie mmizolată100x100x12140X140x16-140 x 140x16200 x 200 x 20200 x 200 x 18200 x

200 x 25200 x 200 x 20300 x 300 x 30250 x 250 x 30250 x 250 x 30290x290x4518 W
comună* la mai multe ancoraje (grosime)10141418' 1520. 1830252540
Dimensiunile plăcuţelor de rezemare a dornului pe placa de repartiţie, mm35x55x1245x65x1545 x 65 x 1560 x 90x1560x90x 1590x110x2060 x
90x15
i100x120x25e20Diametru] găurilor iu plăcile de repartiţie la capătul activ şi pasiv mm0teacă + + 2 mm dar cel puţin 400teacă + 4- 2 mm dar cel
puţin 50■jZCa'+ammj dar cel puţin. 500teacă +
+2 mm * dar cel puţin 720ZU + + 3 mm dar cel puţin 680teacă + + 3 mm dar cel puţin 680tezei +
+ 3 mm dar cel puţin 680tracă + . + 3 mm dar cel puţin 110120 85 (cu observaţia f.)120 85 (cu observaţia f.)15521Dimensiunile găurilor în plăcile
de repartiţie şi ale canalului la capătul cu dorn, mmînălţime50...5362...6562. . . 6584...8672...7572...7580...85125...128g,h-22
lăţime34...42
•6o...6560...65. 84...8665...7070...8070...8090...1121g
 ANEXA H
ALCĂTUIREA FASCICULULUINr. crt.Caracteristici12 0 5 mm12 0 7 mm18...24 05 mm18...24 0 7 mm28...36
0 5 mm28...36 0 7 mm42...48 (continuare)
0 5 mm42...48
0 7 mm2407 mm cu bulbi48 0 5
mm cu bulbi48 0 7
mm cu bulbiObservaţii23Distanţa
minimă (mm) intre axele a două an-coraje învecinate,
pentru cazul:pretensio-nare simultană a două fascicule230(180)260(230)260(230)260280280280100300300400i24pretensiona-re
succesivă130(90)180(130)180(130)190 (130)190 (130)190 . (13p)19Ö270300300400i.25un ancorâj inel-con, unul cu
dorn100(80)155(100)155(100)170 (100)190 (130)190 (130)190 (130)2001, J26Distanţa minimă de la . axul ancorajului la marginea secţiunii,
mm70(60)90(80)90(80)120110120120160200200200 tk, 1, m, n27Lungimi suplimentare necesare pentrufascicul cu
dorn800(650)1150(800)1150(800)11501150115011501500»r028prinderea în prese şi an-eoraje, mmtragere la
ambele
extremităţi1400(1200)2100(1400)2100(1400)21002100' 210021002650i, 0
•29~Gabaritul preselor la cursa maximă mm230x230
XI200 (180x180 X-1000)260 x 300 X 1350 . (230x230 X 1-200)260 x 300 x 1350 (230x230x1200). 260x300 X 135fr250x280x X1350400 x 450
X1350250x280 X1350400x450 X13500350 x (630+Al)0350 x (630+Al)0350 x (630 +A1)», P30Lungim a liberă (de la faţa ancorajului in
prelungirea canalului) necesară pentru montarea presei pe fascicul, mm14001400140017001700170017002000630+Al630+Al630+AlP
K ■>-■
(
 516 STAS 10111/2-87
OBSERVAŢII

a în limita numărului maxim de slime prevăzut !n fascicule se pot folosi numai numere pare de sîrme la fas-
ciculele cu maximum 36 sîime şi multiplu de 3 sîime la fasciculele ce depăşesc 36 de slime
b Se pot prevedea elemente de ordonare la orice tip de fascicul cu condiţia corelării diametrului rezultat cu
cel al canalului în care se va introduce \ ' . .
c Ţevile metalice se admit numai pe porţiunea rostului de monolilizare, la elementele realizate din tronsoane prefabricate
d La capetele cu ancoraj inel-con, diametrul canalului sc va racorda la diametrul "găurii din placa de repartiţie
pe o lungime de-circa 200 mm. Racordarea se poate face cu trcmpele din tablă, iar pentru fasciculele cu bulbi
capetele canalului se tratează conform fig. 101.
e Dimensiunea mare este perpendiculară pe axa dornului
f în funcţie de tipul ancorajului pasiv
g Diametrul curent al canalelor se va racorda la dimensiunile găurilor din plăcile de capăt pe o lungime de circa 200 mm. Racordarea se poate
face cu trompete din tablă sau piese de formă adecvată recuperabile h Axa dornului şi înălţimea găurii din placa de repartiţie sînt dispuse la
90°
i Se recomandă adoptarea primelor valori care permit folosirea unei game mai mari de instalaţii de pretensionare
j Distanţele sînt valabile în cazul în care orientarea găurii din placa de repartiţie permite aşezarea dornului astfel
încît prelungirea axei acestuia să nu intersecteze ancorajul inel-con alăturat
k Valorile în paranteză se referă la cazul plăcilor de repartiţie comune la toate ancorajele
l La ancorajele cu dorn metalic, valorile sînt valabile pentru cazul în care dornul se dispune paralel cu marginea
cea mai apropiată a secţiunii. în cazul în care dornul se' dispune perpendicular pe marginea cea mai apropiată,
distanţa minimă prescrisă se măsoară din axa plăcuţei de sub dorn, situată lingă marginea- secţiunii
m La amplasarea ancorajelor de la partea de jos a secţiunii se va ţine seama de modul de rezemare a elementului
şi de gabaritul utilajului
4'- n Distanţele se vor spori pentru unele situaţii speciale la care condiţiile de armare transversală a zonelor de
capăt şi de compactare a betonului sînt mai dificile (exemplu : nervurile de ancorare de la rezervoarele din beton
precom primat) . v
o Valorile sînt orientative şi ele vor fi definitivate în funcţie de utilajul existent pe şantier
p Pentru fasciculele cu bulbi A/ reprezintă alungirea armăturii la pretensionare.

*) Valorile j)Jj? paranteză se revers 2a pMei şi şereţicu grosimea pfna fa {66 mm indus iv **) Valorile se pot
reduce cu 10 mm în cazul elementelor prefabricate,.
517 STAS 10111/2-87

Hi !

100
 518 STAS 10111/2-87'

100 250
 519 STAS 10111/2-87

a)

b) Fig
.
101
STAS 10111/2-87 - 520
STAS 10111/2-87 - 521
102

STAS 10111/2-87 - 522

2WS
 - 523 - STAS 10111/2-67
ANEXA I
LUNGIMEA DE ANCORARE ŞI DE TRANSMITERE A
ARMATURILOR PREÎNTINSE

1.1. Lungimea de ancorare

Lungimea de ancorare ( l a ) prin aderenţă a armăturilor preîntinse se poate stabili cu
relaţia

(1.1)
la = d ' K a
în care .•
d diametrul de referinţă al armăturii, care se ia astfel:
— pentru liţe 1,6 diametrul unei sîrme
— pentru TBP, diametrul toronului
Ka coeficient, ale cărui valori sînt date în tabelul 57

Tabelul 57

Tipul armăturii Clasa betonului

Ba 30 Bc.40 | Bc 50
Ka
TBP 200 160 130
Liţe de 2 sau 3 sirme . 180 150 120

OBSERVAŢII:
1 Pentru alte tipuri de armături, lungimea de ancorare se stabileşte prin prescripţii speciale
2 Pentru armăturile preîntinse de la partea superioară a elementelor, in raport cu poziţia de turnare, valorile K din tabelul 57 se sporesc cu
a
25 %.

1.2. Lungimea de transmitere

La elementele cu armătură preîntinsă se eonsideră că, în cazul transferului lent, eforturile unitare dintr-o armătură cresc liniar,
de la valoarea zero la capătul elementului, pînă la valoarea de calcul la sfîrşitul lungimii de transmitere a armăturii respective.
Lungimea de transmitere ( l t ) se poate stabili cu relaţia:
- 524 - STAS 10111/2-67
lt = d - X t (1.2)
 - 525 - STAS 10111/2-67
in care-
~H- diametrul de referinţă al armăturii, conform pct. 1.1 i Kt . coeficient, ale cărui valori sînt date în tabelul 58,.
corespunzător unui efort unitar " în armătura pretensionată

^0 = ( 0, 8 . . . 1,0)5,

Tabelul 58

Tipul armăturii Rezistenţa betonului la transfer N/mm 2

-25 | 35"" | 45
Kt
liţe 80 ' 60 50
TBP 85 65 55

Dacă transferul are loc în mod .brusc, de exemplu prin tăierea sîrmelor sub efort, lungimea de transmitere lt se sporeşte cu
0,25 lt. în acest caz la capătul elementului, efortul unitar din armătură se consideră egal cu zero," pe lungimea 0,25 lt.
♦ - Pentru cazul în care efortul unitar din armătură determinat pe lungimea de transmitere are efect defavorabil, valorile Kt se vor
reduce cu 20%. .Pentru alte tipuri de armături, lungimea de transmitere se stabileşte prin prescripţii speciale.
OBSERVAŢIE : Se recomandă utilizarea transferului lent dacă este compatibil cu procedeul de pretensionare.

ERATĂ LA STAS 10 111/2-87

Pagina şi poziţia în loc de J se va citi

Pag. 6 relaţia ( 2 ) pentru a p < 0,6 Ev; zp-= a pIEP pentru a p < 0,6 B p ; zP — Gp\Ep
Pag. 37 tabelul 20 nr. crfc. 5 coloana 5 da dar
Pag. 38 pct. 6.7.1.6. rîndul 2 . . . . nu depăşeşte 1,5 mm . . . . . . nu depăşeşte 15 mm . . .
Pag 45 pct. 6.7.6.1 rîndul 6 —pentru 0,045 % < pc ^0,085 % : p = 1,15 - p3ntru 0,045 %<p^0,085% : p =
p 1,15 pe
Pag. 48 pct. 6.7.8.1 rîndul 3 . . . pct. 6.7.8.2 . . .6.7.8.8. . . . pct. 6.7.S.2 . . .6.7.8.7.
Pag. 52 pct. 7.3.3.2 rîndul 7 de rupere, deformaţia. . . de rupere, peste deformaţia...
Pag. 52 pct. 7.3.3.2 rîndul 19 conform fig. 2; conform fig. 1
Pag 54 relaţia (211) sau mP = 0,50 + y 0,25 — sau m p —- 0,50 + y 0,25 - ki
Pag. 65 pct. 7.5.1 rindul 5 . . . conform pct. 3.3.1; . . . conform pct. 3.3.2 ;
SPag. 70 tabelul 34 nr. crt. 5 coloana 9 < 2 B *>m> ^ 2 Bt i ) M >
Pag. 71 observaţia 4 ) . . . şi <T6, se pot majora . . . . . . şi <rbl se pot majora . . .
Pag. 74 pct. 7.9.1.10 rîndul 2 . . . în tabelul 34. . . . . . în tabelul 37 . . .
Pag. 94 tabelul 48 nr. crt. 4 coloana 2 a,
a, h
-- ~ 1
h
Pag. 104 tabelul 51 relaţia E 11 , l/ i ,[&,(&*-*) + ••• , ][-, , [ h P ( b p ~ b ) + . . .
•••1 yx r
 STAS 10111/2-87 526 -
R e s p o n s a b i l u l p r o i e c t u l u i :
MEI — Institutul de Construcţii Bucureşti — Facultatea
— Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice în
Transporturi
Drumuri, Poduri şi Geodezie şi MTTc — Institutul de Proiectări Căi
Ferate
— Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directi-vare în
Construcţii
prof. dr. ing. lorgu Nlcula -
— Institutul de Cercetări în Construcţii şiEconomla
Construcţiilor
ing. Constantin Crtstescu — Institutul Politehnic Cluj-Napoca - Facultatea de
Construcţii
— Institutul Politehnic Iaşi — Facultatea-de Constricţii
— Institutul Politehnic Timişoara - Facultatea de Construcţii
Redactat final: Institutul Român de Standardizare ing. Magda Ioneseu — Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor — Direcţia
■ Linii şi Instalaţii
Colaboratori :
—
,
Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale, Aeriene
— Ministerul -Transporturilor şi Telecomunicaţiilor— Direcţia
Drumuri; '
STAS 10111/2-87 527 -

Standardul a fost elaborat iniţial in anul 1968 şi s-a revizuit In anul (anii) 1977