Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
CUPRINS
CAPITOLUL I ........................................................................................................... 4
G E N E R A L I T T I .............................................................................................. 4
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE .......................................................................... 4
CAPITOLUL I ........................................................................................................... 5
G E N E R A L I T T I .............................................................................................. 5
C A P I T O L U L III ................................................................................................ 19
STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI ................................................................. 19
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE ...................................................................................... 19
ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER .......................................................................... 20
C A P I T O L U L IV ................................................................................................. 29
PREPARAREA BETONULUI RUTIER ......................................................................... 29
ART.13.
ART.14.
ART.15.
ART.16.
C A P I T O L U L V .................................................................................................. 34
PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER ............................................................ 34
ART.17.
ART.18.
ART.19.
ART.20.
ART.21.
ART.22.
ART.23.
ART.24.
ART.25.
C A P I T O L U L VI ................................................................................................. 61
CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE
VERIFICARE .................................................................................................. 61
ART.29. CONTROLUL CALITTII .......................................................................................... 61
ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE ....................................................................................... 61
Pag. 2 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
C A P I T O L U L VII ............................................................................................... 65
RECEPTIA LUCRRILOR .......................................................................................... 65
ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE ................................................ 65
ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) ....................................... 65
ART.36. RECEPTIA FINAL.................................................................................................. 65
ANEX ..................................................................................................................... 66
MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ................................................. 66
Pag. 3 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile
bituminoase rutiere cilin
Pag. 4 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s
fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a
betonului, la realizarea mbrcmintii rutiere cu beton de ciment si se aplic la constructii,
modernizri sau ranforsri de:
drumuri publice;
drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere);
drumuri industriale interioare si exterioare
drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar dac nu fac parte
din categoriile enumerate mai sus;
platforme industriale (auto sau de depozitare n aer liber);
platforme de parcare, locuri de stationare, alei carosabile;
platforme portuare;
piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie s se respecte si
prescriptiile tehnice n vigoare, specifice acestor lucrri.
Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplic la:
- mbrcminti din beton armat monolit;
- mbrcminti executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat;
- mbrcminti din beton precomprimat;
- piste pentru ciclisti;
- trotuare si alei pentru pietoni.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment sunt alctuite din dale, delimitate ntre
ele prin rosturi si se execut de regul ntr-un singur strat, n care betonul ndeplineste
caracteristicile pentru un strat de uzur. n cazuri justificate tehnic si economic, n sistemul
cofrajelor fixe, mbrcmintile se pot executa si n dou straturi, betonul din stratul superior
ndeplinind caracteristicile pentru strat de uzur, iar betonul din stratul inferior, ndeplinind
caracteristicile unui strat de rezistent.
2.2. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate n cofraje fixe, conform
SR 183-1 sau n cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate
satisfctoare, iar alegerea rmne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrrilor
va respecta si prevederile Normativului NE 014.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment se clasific
dup clase, pe baza criteriului rezistentei la ncovoiere (R inc. ), pe care betonul trebuie s-l obtina
la 28 de zile.
Rezistenta caracteristic la ncovoiere, Rk inc. se obtine din interpretarea statistic si se
defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot ntlni statistic cel mult 5% din rezistentele
obtinute prin ncercarea la ncovoiere a epruvetelor de beton, la vrsta de 28 zile. Epruvetele
prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se ncearc prin ncrcare cu dou forte egale si
simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteaz conform tabelului 1.
Tabel 1
k
Clasa de beton rutier
R inc. - MPa (N/mm2)
BcR 3,5
3,5
BcR 4,0
4,0
BcR 4,5
4,5
BcR 5,0
5,0
Pag. 5 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
sau un
sau un
t
strat
strat
strat
Clasa betonului
Autostrzi, drumuri
nationale, judetene, BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
comunale si strzi (BcR 4,5)
(BcR
(BcR
(BcR
(BcR
cu dou sau mai
4,5)
4,0)
4,0)
3,5)
multe benzi de
circulatie
Ranforsarea
sistemelor rutiere BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
existente la drumuri (BcR 4,5)
(BcR
(BcR
(BcR
(BcR
si autostrzi
4,5)
4,0)
4,0)
3,5)
Drumuri
de
exploatare:
BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
- cu 2 benzi de (BcR 4,5)
(BcR
(BcR
(BcR
(BcR
circulatie
4,5)
4,0)
4,0)
3,5)
- cu o band de
circulatie
BcR 3,5
Drumuri
si
platforme
BcR 4,5
BcR 4,5 BcR 4,0) BcR 4,0
BcR 3,5 BcR 3,5
industriale
Strzi cu o band
de circulatie si alei
BcR 3,5
carosabile
Locuri
de
stationare,
BcR 3,5
platforme
de
parcare si portuare
Piste, ci de rulare
i platforme pentru
aeroporturi:
- internationale si
BcR 5,0 (BcR 4,5) ntr-un singur strat
interne
- de lucru
BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzur sau un strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistent
NOTE:
1.
Pag. 6 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaz cu ciment tip CD 40, ciment
tip I 42,5 sau I 42,5R.
3. Betoanele de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5 se realizeaz cu ciment tip I 42,5 sau I
42,5R.
4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de
specialitate rutier cu acordul Inginerului si Proiectantului.
2.5. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.7. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.
Pag. 7 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
C A P I T O L U L II
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
STANDARDE DE PRODUS
Materialele din care se execut mbrcmintile de beton de ciment trebuie s
ndeplineasc conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor de materiale,
dup cum urmeaz:
- agregate naturale de balastier - SR 662
- agregate naturale de carier - SR 667
- ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388 si CD 40 - STAS 10.092
- cenus de termocentral - STAS 8819
- aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625
- ap - STAS 790
- fluid de protectie P45 - STAS 12.093
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid - STAS 8877
- otel beton OB 37 - STAS 438/1
- hrtie rezistent - STAS 3789
- folii de polietilen - STAS 8171
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754
- filer - STAS 539
- alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata
preparate; chituri elastice pe baz de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de
neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie s fie
normate sau agrementate, Inginerul aprobnd tipurile care se vor utiliza.
ART.3. CIMENTURI
3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care
trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate indicate n tabelul 3, conform prevederilor
standardelor respective:
- ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporturi, STAS 10092;
- ciment Portland I 42,5R, SR 388;
- ciment Porland I 42,5, SR 388.
Conditii tehnice pentru ciment
Caracteristicile cimentului
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- priza ncepe dup:
- priza sfrseste dup
- constanta de volum pe turte;
- constanta de volum pe ace Le Chatelier;
- finetea de mcinare exprimat prin suprafata
specific (orientativ, rest pe sita 0,1)
- rezistenta la ntindere prin ncovoiere:
- dup 2 zile
- dup 7 zile
- dup 28 zile
- rezistenta la compresiune:
- dup 2 zile
- dup 7 zile
- dup 28 zile
CD 40
Tabel 3
Ciment tip
I 42,5
I 42,5 R
min. ore
max. ore
max. mm
2
10
bun
10
1
10
1
10
cm2/g
min.
N/mm2
(10)
3,5
5,0
6,5
15
26
40
10
42,5...62,5
20
42,5...62,
min.
N/mm2
Pag. 8 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
5
3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment.
3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesar
aprobarea Inginerului lucrrii. n acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe
portiuni distincte ale lucrrii, conform celor stabilite mpreun cu Inginerul.
3.4. Cimentul se va aproviziona n vrac, utiliznd autocisterne sau containere speciale CF
cu descrcare pneumatic, destinate exclusiv acestui produs sau n saci de hrtie, transportati
n vagoane nchise sau camioane acoperite.
3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua n conditiile necesare pentru
ca cimentul s fie ferit de umezeal, de impurificri (cu var, cenus de termocentral, filer,
crbune, pmnt, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dup constatarea existentei si analizrii
certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cnd cimentul se preia de la o baz de
aprovizionare) si dup verificarea capacittii libere de depozitare n silozuri sau ncperi special
amenajate.
Cimentul aprovizionat n vrac se va depozita n silozuri, att n cazul depozitelor de
rezerv ct si n cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat n saci se va depozita n magazii, sacii asezndu-se n stive,
suprapunndu-se maximum 10 saci si lsndu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori.
Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toat durata depozitrii se
va tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizndu-se n ordinea datelor de aprovizionare,
dup confirmarea prin buletine de laborator a calittii cimentului la aprovizionare.
3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment
depozitat n silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curta prin instalatia pneumatic apoi
vor fi marcate corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita.
3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va
depsi durata prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgnd de la
data expedierii cimentului de la productor.
Cimentul cu o durat mai mare de depozitare sau cu un aspect care denot c a fost
influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi ntrebuintat numai dup verificarea strii de
conservare, n functie de reziduul pe sita # 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa cum se
indic n tabelul 4.
Tabel 4
Reziduul pe sita # 1 mm,
Starea de conservare
r%
0
Bun - ciment nealterat
Ciment cu nceput de alterare, putnd fi utilizat n functie de
max. 10%
rezultatele ncercrilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, n lipsa
acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de
clasa cel mult Bc 5
peste 10%
Ciment alterat, putnd fi utilizat numai la prepararea mortarelor
3.9. n cazul n care cimentul nu ndeplineste conditiile prevzute n tabelul 3 va fi
declasat si se va folosi ca atare.
3.10. Verificarea calittii cimentului de ctre Antreprenor, se va face n conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.
3.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare
Pag. 9 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 10 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Determinare
conform
STAS 4606
STAS 4606
STAS 730
SR EN 9332
STAS 730
STAS 4606
STAS 730
Pag. 11 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Tabel 7
Determinare conform
Pag. 12 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caracteristici
Aspect
Continut de substant uscat, %, min.
Substante insolubile n ap, %, max.
Substante reductoare, %, max.
Continut de cenus, %
pH-ul solutiei cu concentratia n 1%
admisibilitate
praf de culoare caferiu deschis
90
2,0
5,5
16...20
4,55,5
vizual
STAS 8625
Nota: Valorile din tabel se refer la substanta uscat la o temperatur de 105oC + 5oC.
6.2. n conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practic NE 012, pentru
reglarea procesului de ntrziere sau accelerare de priz, n functie de cerintele impuse de
tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori
de priz sau ntrzietori de priz, obligatorii, n urmtoarele cazuri:
- ntrzietor de priz + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp clduros;
- accelerator de priz + Anti-nghet la betoane turnate pe timp friguros.
6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie s fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de
productor. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exist certificat de calitate.
6.4. Depozitarea si pstrarea aditivilor se va face n ambalajul original si n ncperi uscate
(ferite de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesar n minimum 3 zile de productie.
6.5. Recipientele n care se prepar solutia de aditiv, vor fi bine curtate n interior, de
orice impuritti (praf, grsimi, pcur, etc.) nainte de utilizare si nu vor fi folosite dect n acest
scop.
6.6. Solutia de Disan A se va pstra n recipiente metalice nchise, pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentratiei, datorit evaporrii apei.
Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevzute cu
dispozitive de agitare.
6.7. Verificarea calittii aditivilor se va face conform tabelului 9.
ART.7. OTEL BETON
7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate n sistemul cofraje fixe sau glisante se va
folosi otelul beton rotund de 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1.
7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie n sistemul
cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform
STAS 333.
7.3. La livrare, otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor.
7.4. Otelul beton se va depozita si pstra n conditii care s evite favorizarea corodrii si
murdririi acestuia cu pmnt sau alte materiale.
7.5. Verificarea calittii otelului beton se va face conform tabelului 9.
ART.8. ADAOSURI
8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistent al mbrcmintei
rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de
termocentral, cu respectarea prevederilor din Normativul pentru executia betoanelor rutiere
cu adaos de cenus de termocentral, indicativ CD 147.
8.2. Cenusa de termocentral se obtine prin depunerea electrostatic sau mecanic a
particulelor asemntoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu crbune
mcinat.
Conform SR 388, pct. 3.2.2.4. cenusile obtinute prin alte metode nu trebuie s fie
adugate n cimentul utilizat la prepararea betoanelor rutiere.
Pag. 13 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
ASROBIT;
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
A.2 Agregate
f. Starea de
conservare (numai
dac s-a depsit
termenul de garantie
sau au intervenit
factori de alterare)
a. Examinarea datelor
nscrise n certificatul
de calitate
b. Continutul de
impuritti (echivalente
de nisip, prti
levigabile, humus,
continut de fractiuni
fine sub 0,1 mm) si
de corpuri strine
(bucti de lemn,
argil aderent,
continut de crbune si
mic) conform STAS
730 si STAS 4606
c. Granulozitatea
sorturilor conf. STAS
4606 pentru nisip si
pietris si conf. STAS
730 pentru criblur
Evitarea aprovizionrii
cimenturilor alterate
d. Caracteristici
geometrice (forma
granulelor,
coeficientul de
aplatizare), conform
STAS 4606 si STAS
730
Culegere de date
pentru evidenta
calittii agregatelor
e. Rezistenta la uzur
Los Angeles
Constatarea
confirmrii calittii de
ctre furnizor
Constatarea
confirmrii calittii de
ctre furnizor
Confirmarea calittii
lotului aprovizionat
Confirmarea calittii
lotului aprovizionat
Constatarea
garantrii calittii de
ctre productor
Confirmarea
sau al ISCLPUAT
O determinare la
fiecare transport
sau la max. 100
t, pe o prob
medie
La fiecare lot
aprovizionat
O prob la max.
500 m3 pentru
fiecare surs
(pentru humus la
schimbarea
sursei), iar la
corpuri strine
numai n cazurile
n care se
observ prezenta
lor
O prob la max.
500 m3, pentru
fiecare sort, iar
n cazul
aprovizion-rii de
la aceleasi surse,
o prob la max.
o sptmn
pentru fiecare
sort si surs
De fiecare dat
cnd se observ
schimbri pe
parcursul
aprovizionrii de
la aceeasi surs
sau cnd se
schimb sursa
La fiecare lot
aprovizionat si
cnd se observ
schimbri pe
parcursul
aprovizionrii
La fiecare lot
aprovizionat
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
La fiecare lot
Pag. 16 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
A.4 Aditivi
SR 227-2
caracteristicilor din
tabelul 9
c. Constanta de
volum, conform SR
3832-7
d. Indicile de
activitate la 24 ore
aprovizionat dar
nu mai putin de
o determinare la
100 t pe o prob
medie
La fiecare lot
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat de
cenus tip A
La fiecare lot
aprovizionat
Examinarea datelor
nscrise n certificatul
de calitate
A.5 Produse de Verificarea
La fiecare lot
colmatare a caracteristicilor fizicoaprovizionat
rosturilor
mecanice ale
produselor,
comparativ cu
prevederile
agrementelor tehnice
respective
A.6 Produse
Verificarea
Confirmarea
La fiecare lot
chimice
caracteristicilor
caracteristicilor
aprovizionat
pentru
tehnice ale
tehnice
protectia
produselor,
suprafetei
comparativ cu
betonului
prevederile
proaspt
agrementelor tehnice
respective
A.7 Otel-beton
a. Verificarea datelor
Constatarea
La fiecare lot
nscrise n certificatul
garantrii calittii de
aprovizionat
de calitate
ctre productor
b. Verificarea
Confirmarea
Minim 2 probe
caracteristicilor
caracteristicilor
pe lot
mecanice (rezistenta
standardizate
la rupere, limita de
curgere, alungirea la
rupere, etc.) conform
STAS 333
B. NAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
B.1 Ciment
a. Verificarea duratei
ncadrarea n
La fiecare lot
de depozitare
termenul de garantie
aprovizionat
b. Starea de
Evitarea utilizrii
Dou probe pe
conservare numai
cimenturilor alterate
siloz (sus si jos)
dac s-a depsit
sau la interval de
termenul de
max. 50 t ciment
depozitare sau au
consumat
intervenit factori de
alterare
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
Pag. 17 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
B.2 Agregate
a. Continutul de
impuritti si corpuri
strine conform STAS
4606 si STAS 730
b. Verificarea
granulozittii
sorturilor conform
STAS 4606 si STAS
730
c. Umiditatea,
conform STAS 4606
B.3 Aditivi
B.4 Ap
B.5 Cenus de
termocentra
l
Densitatea solutiei,
conform
reglementrilor
tehnice n vigoare
(dac aditivul se
prepar la statia de
betoane)
Compozitia chimic,
conform S TAS 790
Umiditatea
Sesizarea
eventualelor
impurificri
intervenite n
depozitul de primire
n cursul manipulrii
locale
Adoptarea compozitiei
betonului n functie
de rezultatele
obtinute
O prob la 400
m3 beton dar cel
putin o dat pe
zi, si oricnd
apar factori care
pot modifica
granulozitatea,
la fiecare sort
Adoptarea compozitiei O prob la 200
betonului, n functie
m3 beton si cnd
de rezultatele
se observ o
obtinute
schimbare
cauzat de
conditiile
meteorologice.
La peste 200 m3
beton/zi,
frecventa
minim este de
o prob pe zi
Corectarea dup caz
O prob la
a concentratiei
fiecare sarj de
aditiv preparat
Utilizarea la
prepararea betonului
a unei ape
corespunztoare
Adaptarea compozitiei
O prob la
nceperea
lucrrilor, dac
apa nu provine
dintr-o surs de
ap potabil
O prob pe
schimb
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
Pag. 18 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
C A P I T O L U L III
STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE
11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua msuri n vederea stabilirii, pe baz de ncercri
preliminare efectuate de ctre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care s
asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului n stare proaspt si ntrit, conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.2. ncercrile preliminare vor ncepe cu cel putin 90 zile nainte de nceperea lucrrilor
de betonare, iar compozitia betonului adoptat pe baza rezultatelor obtinute din aceste ncercri
va fi aprobat de Inginerul lucrrii.
11.3. Din ncercrile preliminare trebuie s rezulte variatiile admisibile ale compozitiei,
care s permit adaptarea ei la conditiile santierului, pstrnd caracteristicile betonului n ceea
ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice.
11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si
SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate n tabelul 10.
Tabel 10
Clasa betonului rutier
Material
BcR 3,5
BcR 4,0
BcR 4,5
BcR 5,0
Observatii
1
2
3
4
5
6
3
1. Ciment CD 40, kg/m *)
330-350
350-370
cofraje fixe
min. 310
cofraje glisante
2. Ciment I 42,5; I 42,5R*)
310-330
330-350
350-370
cofraje fixe
min. 310
cofraje glisante
0,45 pentru betoanele cu granulozitate continu
cofraje fixe
3. Raport ap/ciment, max 0,47 pentru betoanele cu granulozitate
cofraje fixe
discontinu
0,52 pentru betoanele cu adaos de cenus
cofraje fixe
0,43 pentru betoanele cu granulozitate continu
cofraje glisante
0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate
cofraje fixe
continu
4. Aditiv DISAN A % din 0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate
cofraje fixe
masa cimentului
discontinu si agregate naturale concasate
0,35...0,40 pentru betoane cu granulozitate
cofraje fixe
discontinu si agregate naturale de balastier
0,15 pentru beton fluidifiat
cofraje fixe
conform specificatiei tehnice de produs
cofraje glisante
NOT: *)
Tabel 11
Clasa betonului rutier
Pag. 19 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
0
1.
2.
3.
(preliminar, la retete,)
1
Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rk inc )
determinat la 28 zile pe epruvete
prismatice 150x150x600mm MPa min.
Rezistenta
medie
la
compresiune
determinat la 28 zile pe cuburi cu latura
de 150 (141) mm sau fragmente de prisme
cu latura sectiunii 150 mm (Rc med.)
MPa
Gradul de gelivitate al betonului determinat
conform STAS 3518
BcR 3,5
2
BcR 4,0
3
BcR 4,5
4
BcR 5,0
5
3,8
4,4
4,9
5,5
34,0
39,0
44,5
50
G 100
G 100
G 100
G 100
Pag. 20 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 21 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 22 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 23 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 24 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 25 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 26 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 27 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Determinare
conform
STAS 1759
STAS 5479
BcR 5,0
5,0
45
G 100
Pag. 28 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
C A P I T O L U L IV
PREPARAREA BETONULUI RUTIER
Utilajele si echipamentele necesare executrii mbrcmintilor rutiere din beton de
ciment trebuie selectate n conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de
Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare.
Antreprenorul trebuie s asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a
echipamentelor pentru asternerea betonului.
ART.13. STATIA DE BETOANE
13.1. Prin statia de betoane se ntelege orice unitate sau instalatie care produce si
livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe centrale de beton.
13.2. Productivitatea practic a statiei de betoane trebuie s fie cel putin egal cu cea a
utilajului de punere n oper a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia.
13.3. Statia de betoane, trebuie s fie amplasat la o distant fat de punctul de lucru,
corespunztoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.
13.4. Statia de betoane trebuie s dispun de:
depozite de agregate, avnd compartimente amenajate pe o platform betonat si cu
scurgerea apelor asigurat;
silozuri de ciment, marcate, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a
statiei;
silozuri pentru cenusi de termocentral n cazul c se folosesc;
instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare;
instalatie pentru nclzirea apei si agregatelor;
central sau centrale de beton n bun stare de functionare;
buncre de descrcare a betonului preparat;
dotri care s asigure splarea malaxoarelor, buncrelor si mijloacelor de transport;
laborator amenajat si dotat corespunztor;
dotri privind protectia muncii si PSI.
13.5. Centrala de beton trebuie s fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu
functionare automat, cu urmtoarele caracteristici:
- nregistrarea puterii de malaxare;
- dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric;
- dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu
contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automat la zero dup
fiecare sarj;
- msurarea continu a umidittii agregatelor, obligatoriu n plnia de alimentare;
- durata de amestecare va fi de cel putin 60 secunde (90 secunde n eventualitatea
utilizrii si a cenusei de termocentral), la betoanele mbrcmintilor n cofraje fixe si de
90120 secunde, la betoanele mbrcmintilor n cofraje glisante.
13.6. Utilajul de dozare trebuie s fie automat iar dac se folosesc cofrajele glisante,
productivitatea trebuie s fie adecvat pentru a mentine o miscare uniform a masinii de pavat
de cel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilajului de dozare,
trebuie s se tin seama de raportul specific pentru constructia mbrcmintilor pe timp
clduros.
Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati n functie de greutate, n timp ce apa se
poate doza fie n functie de greutate fie n functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate
si gradate sptmnal. Cntarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat trebuie
verificate folosind greuttile standard.
Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt:
+ 3% pentru agregate si amestecuri;
Pag. 29 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 30 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
proaspt
A.2 Betonul
ntrit
tehnologic si
respectarea
b. Densitatea
aparent
c. Temperatura (la
temperaturi ale
aerului sub +50C si
peste +250C)
d. Granulozitatea
agregatelor din
amestecul de beton,
conform STAS 1759
Confirmarea
respectrii
granulozittii
agregatelor din reteta
betonului
Reglarea preparrii si
respectarea conditiilor
tehnice din Tabel 13
Verificarea realizrii
conditiilor de calitate
pentru clasa de beton
prescris
e. Continutul de aer
oclus, conform STAS
5479
a. Rezistenta la
ncovoiere pe
epruvete prismatice
de 150x150x600 mm,
la vrsta de 28 zile,
conform NE
014:2002, Anexa III.1
b. Idem la vrsta de 7
zile, pentru ncercri
orientative
c. Rezistenta la
compresiune pe
fragmente de prisme
cu latura sectiunii de
150 mm sau epruvete
cubice cu latura de
150 mm, la vrsta de
28 zile, conform STAS
1275
d. Determinarea
gradului de gelivitate,
conform STAS 3518
B. LA LOCUL
B.1 Betonul
a. Examinarea
proaspt, la documentului de
descrcarea transport
din mijlocul
de transport
Verificarea operativ
a compozitiei
betonului
Verificarea realizrii
rezistentei la
compresiune a
betonului
Verificarea ndeplinirii
conditiilor din Tabelul
14
DE PUNERE IN OPERA
Constatarea
garantrii calittii de
ctre productor si
respectarea duratei
de transport
schimb de
lucru, pentru
fiecare
tip de beton si
betonier
Patru
determinri
pentru fiecare
tip de beton si
schimb de
lucru
Facultativ
O prob pe
schimb
Cte o serie de 3
epruvete
prismatice pe
schimb, pentru
fiecare tip de
beton si
betonier, dar
minimum o serie
de 100 m3
O prob pe
sptmn
Cte o serie de 3
epruvete
prismatice pe
schimb, pentru
fiecare tip de
beton si
betonier, dar
minimum o serie
de 100 m3
Se determin la
elaborarea
compozitiei
betonului
La fiecare
transport
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
Pag. 32 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
B.2 Betonul
ntrit
b. Lucrabilitatea
(consistenta),
conform STAS 1759
Confirmarea
caracteristicilor
impuse betonului
c. Temperatura (la
temperatura aerului,
sub +50C si peste
+250C)
Confirmarea
caracteristicilor
impuse betonului
Determinarea
rezistentei la
compresiune pe
epruvete cilindrice
(carote) extrase din
mbrcmintea
executat, conform
STAS 1275
Verificarea calittii
betonului pus n
lucrare
O prob pentru
fiecare tip de
beton si schimb
de lucru, dar cel
putin o prob la
20 m3 beton
Patru
determinri
pentru fiecare tip
de beton si
schimb de lucru
3 carote pe km
de band de
mbrcminte
din beton sau
min. 4 carote din
fiecare zon de
mbrcminte
asupra creia
exist dubii de
calitate
DA
DA
DA
Pag. 33 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
CAPITOLUL V
PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER
ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER
17.1. mbrcmintile rutiere din beton de ciment pot fi executate n dou metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice)
- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic n plan orizontal si vertical,
dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu dou unitti de vibratie, o curea transportoare
si cofraje).
17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosit.
Pentru aceasta, nainte de nceperea lucrrilor de executie, Antreprenorul va trebui s
prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleas pentru executia mbrcmintii din beton de
ciment.
17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptat, ce trebuie
verificat la nceperea lucrrilor, pe un sector de prob (300-600 m lungime) si va contine:
- descrierea detaliat a echipamentului;
- descrierea detaliat a ntregului proces de executie a lucrrilor, inclusiv pregtirea
fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea;
- documentatia trebuie s contin informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrrii
betonului, grosimea stratului de beton (nainte de vibrarea si finisarea stratului de beton),
nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, tierea rosturilor si finisarea.
ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER
Antreprenorul trebuie s prezinte preliminar autorittilor competente si Beneficiarului un
plan cu managementul traficului, care s contin descrierea detaliat a tuturor msurilor
necesare diminurii efectelor ivite pe timpul executiei n zonele de trafic. Managementul
traficului se va face n deplin conformitate cu normele si reglementrile n vigoare.
ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI
19.1. Transportul betonului rutier se realizeaz cu autobasculante cu basculare n spate
sau lateral. Autobasculantele trebuie s fie etanse, iar n cazurile cu temperaturi la limit ale
aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel nct s se evite modificarea
caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului).
19.2. Dup fiecare 3-4 transporturi si ori de cte ori este nevoie, autobasculantele vor fi
curtate si splate cu jet de ap.
19.3. Durata maxim de transport, considerat din momentul terminrii ncrcrii n
mijlocul de transport si sfrsitul descrcrii acestuia la punctul de lucru, nu va depsi 60 minute
la temperaturi ale betonului 15oC si 45 minute la temperaturi situate n intervalul 15o...30oC.
19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si
pn la completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc cu mai mult
de o or nceputul prizei cimentului.
19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la
completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc timpul de ncepere a
prizei betonului.
19.6. Cnd se transport beton cu lucrabilitate redus, sunt necesare autocamioane
echipate cu vibratoare pentru a descrca betonul. Camioanele trebuiesc curtate cu jet de ap
la fiecare 3-4 curse si oricnd este necesar.
19.7. Fiecare transport de beton va fi nsotit de un bon de transport.
19.8. Numrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie s asigure un
flux continuu alimentrii utilajelor de punere n oper.
Pag. 34 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cnd acesta este stratul
suport al mbrcmintei) se va admite numai dup atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a
betonului slab.
ART.20. LUCRRI PREGTITOARE
20.1. nainte de a ncepe executarea mbrcmintii din beton de ciment se va verifica si
receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baz), conform STAS 6400, prin
verificarea elementelor geometrice, abaterilor limit, denivelrilor admisibile, precum si a
capacittii portante a complexului fundatii-pat, corectndu-se toate defectiunile constatate. Nu
se va trece la executarea mbrcmintii din beton de ciment dect numai dup efectuarea
remedierilor necesare.
20.2. Fundatia sau stratul de baz trebuie s aib la suprafata sa aceleasi pante n profil
transversal si aceleasi declivitti n profil longitudinal ca cele ale suprafetei mbrcmintii de
beton de ciment.
20.3. Denivelrile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie n sens longitudinal,
sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de + 2 cm, n cazul straturilor de fundatii
din balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm, din
agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
20.4. Denivelrile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie n sens transversal, sub
lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru mbrcmintea din beton de
ciment.
20.5. La straturile din beton slab, abaterile limit la panta transversal si la cotele n
profil longitudinal vor fi cele prevzute n caietul de sarcini ntocmit pentru betonul slab.
nainte de executarea mbrcmintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab,
dup corectrile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicul izolatoare alctuit
din dou straturi de emulsie bituminoas cationic, pe toat suprafata acestuia.
20.6. Denivelrile admisibile n profil transversal si longitudinal al suprafetei
mbrcmintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaz, vor
fi cele prevzute n standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183.
20.7. La executarea mbrcmintilor de beton de ciment, peste mbrcminti existente,
acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si Normativului NE 014 pct. 7.147.18.
20.8. Lucrrile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baz vor preceda
lucrrile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum.
20.9. Pe fundatia verificat si rectificat se monteaz longrinele metalice pe benzi de
beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu ltimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de
160 kg ciment la m3.
nltimea cofrajelor fixe trebuie s fie egal cu grosimea mbrcmintii proiectate.
Se va da o deosebit atentie pozitionrii corecte n plan a longrinelor si o asezare la cote
cu ajutorul nivelei, corespunztor elementelor geometrice n plan si n profil n lung din proiect.
20.10. Longrinele trebuie montate naintea nceperii turnrii betonului, pe cel putin o
lungime de turnare programat zilnic.
20.11. n cazul fundatiilor de balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate
mecanic, ntre longrinele metalice montate pe fundatia umezit n prealabil, se va asterne un
strat de nisip de 2 cm grosime dup compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85.
20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va ntinde hrtie rezistent (Kraft)
sau folie de polietilen.
Benzile de hrtie sau folie de polietilen trebuie s se suprapun cu minim 5 cm n sens
longitudinal si 20 cm n sens transversal. Banda superioar va fi n sensul pantei.
20.13. Banda de hrtie sau folia de polietilen trebuie s fie ntins cu putin timp nainte
de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie s fie asigurat contra vntului,
aseznd peste ea din loc n loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Pag. 35 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
descrcare. La mbrcminti executate n dou straturi, descrcarea betonului celui de-al doilea
strat se va face obligatoriu prin descarcare lateral, folosind autobasculante sau alimentatoare
speciale. Aceeasi msur se va aplica si pentru primul strat cnd acesta se asterne pe fundatie
acoperit cu hrtie rezistent.
22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia
unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificat din punct de vedere tehnicoeconomic (supralrgiri n curbe, curbe cu raze mici, strzi de categoria IV cu o band de
circulatie, parcaje, platforme sau locuri de stationare, pe suprafete mici sau izolate). La acestea,
asternerea betonului rutier proaspt, se poate face manual.
22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor,
avnd urmtoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,01,3 mm,
viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin dou treceri ale acestora pe fiecare strat de beton
ce se compacteaz. Relatia ntre grosimea dalei, h si ltimea grinzii vibratoare, msurat n
sensul de avansare, b, este: b > h. Ltimea grinzii de vibrare trebuie s fie cel putin egal cu
grosimea dalei.
22.1.5. Procedurile de vibrare si distanta maxim ntre vibratoare vor fi cele descrise, n
totalitate, n metoda propus de Antreprenor si aprobat de Inginer, nainte de nceperea
lucrrilor de betonare.
O atentie deosebit trebuie acordat vibratoarelor n lungul marginii benzii care se
execut, pentru a realiza o compactare corespunztoare a acesteia.
22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinri de prob efectuate cu
prima sarj de beton ce se compacteaz, stabilindu-se si viteza de naintare a vibrofinisorului,
corelat cu ltimea grinzii vibratoare, care trebuie s fie n contact cu betonul proaspt pe o
lungime egal cu cel putin grosimea dalei, msurate n directia de avansare. Durata vibrrii se
recomand s fie de 3060 secunde.
22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corect a betonului pe ntreaga suprafat a stratului
compactat, se va urmri ca grinda vibratoare, n timpul vibrrii, s se afle cu 13 mm mai jos
dect suprafata betonului din spatele grinzii.
22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie s fie de 1,15...1,35 ori mai
mare dect grosimea final a stratului compactat, n functie de lucrabilitatea betonului.
nainte de a ncepe vibrarea betonului, se va stabili, n cadrul determinrilor de prob,
grosimea stratului de beton necompactat, necesar pentru obtinerea grosimii prescrise a
stratului finit.
22.1.9. Punerea n oper a betonului se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot
fi evitate (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton, etc.) se va
executa din betonul confectionat pn n acel moment o dal mai scurt dect cea prevzut,
terminat cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distant de cel mai
apropiat rost al mbrcmintii rutiere.
22.1.10. Distanta dintre dou pozitii succesive de lucru ale plcilor sau riglelor vibrante
trebuie s fie astfel stabilit nct s fie asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafete de
beton compactat.
22.1.11. ntreruperea betonrii la sfrsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost
transversal de dilatatie sau de contact.
22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va ndeprta de la locul de punere n
oper.
22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitti, sensul de executie al benzii de beton va fi
urmtorul:
- pentru pante de pn la 3% se lucreaz n sensul urcrii drumului (din aval spre
amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucreaz n sensul coborrii drumului (din amonte
spre aval), adaptndu-se la situatia respectiv, att consistenta betonului ct si viteza de
Pag. 37 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
22.1.25. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numrului de ordine al dalei (din 5
n 5 dale) pe suprafata betonului, la coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avnd 10 cm
nltime si 10 mm adncime).
22.1.26. Pentru executarea mbrcmintilor din dou straturi (beton de uzur si beton
de rezistent) se fac urmtoarele precizri:
- vibrarea betonului din stratul de rezistent si stratul de uzur se face cu dou
vibrofinisoare care actioneaz separat pe fiecare strat, astfel nct timpul care se va scurge de
la terminarea unui strat si contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezistent si asternerea
stratului urmtor (de uzur) nu va depsi o jumtate de or
- timpul care se va scurge de la prepararea primei sarje din betonul stratului de
rezistent dintr-o dal si terminarea finisrii suprafetei stratului de uzur din aceeasi dal, nu va
depsi cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului.
22.2. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje glisante
22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie s realizeze urmtoarele operatii tehnologice:
- repartizarea betonului pe toat ltimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartizator
tip snec;
- compactarea, prin vibrarea intern a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de
interior de 70 mm diametru care produc lichefierea betonului;
- presarea betonului prin extrudere de ctre greutatea proprie a masinii;
- finisarea transversal a suprafetei betonului extrudat cu ajutorul unei grinzi care se
deplaseaz perpendicular pe directia de avansare a cofrajelor glisante;
- finisarea longitudinal a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISC) care
se deplaseaz transversal ntre cofrajele glisante si longitudinal, odat cu masina.
22.2.2. Betonul n fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descrcat si repartizat
nct s se asigure o avansare uniform, continu si permanent a masinii, practic fr nici o
oprire a masinii. Se va urmri permanent ca volumul de beton din fata masinii cu cofraje
glisante s fie constant.
22.2.3. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaz la cca. 1 m/minut n functie de
ritmul de aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea
mbrcmintei ce se realizeaz.
22.2.4. n principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaz pe loc,
nainte de nceperea betonrii, dar trebuiesc efectuate verificri si ajustri ale acestora la
nceputul lucrului, pentru garantarea realizrii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din
punct de vedere ale grosimii, calittii si rectangularittii marginilor acestora. n acest scop se
vor avea n vedere prevederile Normativului NE 014 pct. 10.1.6. si 10.1.7.
22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarc cu atentie n fata repartizorului cu
snec a masinii cu cofraje glisante dup care repartizarea uniform a acestuia ntre cofrajele
masinii se continu cu ajutorul unui excavator.
22.2.6. Se va urmri permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul
de functionare al tuturor pervibratoarelor.
Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc nlocuite imediat.
22.2.7. Pervibratoarele se fixeaz la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii
stratului de beton.
O supraveghere mai atent se va da celor dou pervibratoare laterale care trebuie s
asigure obtinerea muchiilor benzii de beton. Aceste dou pervibratoare se vor monta la
aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor glisante.
22.2.8. Asternerea betonului se consider terminat cnd suprafata mbrcmintei nu
prezint denivelri si are un aspect omogen.
22.2.9. Compactarea si finisarea se consider terminate cnd suprafata betonului este
plan, nchis si are o textur uniform. n caz c se observ denivelri ale suprafetei
Pag. 39 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
mbrcmintei rmase n zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor
mistrii de 40-50 cm lungime.
22.2.10. O atentie permanent se va acorda valului de beton ce se formeaz n fata
grinzii masinii cu cofraje glisante care execut nivelarea transversal a mbrcmintei. Acest val
de beton trebuie s fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm grosime.
22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionat de alimentarea
permanent cu beton a acesteia, n conditiile mentinerii unui viteze constante de cca. 1
m/minut.
22.2.12. n cazul opririlor (accidentale) care depsesc durata de ncepere a prizei
cimentului este necesar dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru).
22.2.13. n timpul stationrii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprit.
22.2.14. Pentru a elimina n cel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect
negativ asupra calittii suprafetei si muchiilor mbrcmintei, este necesar s se efectueze
verificarea elementelor geometrice ale acesteia, cel mai trziu la 24 ore dup punerea n oper
a betonului.
22.2.15. n scopul mbunttirii aderentei rotilor autovehiculelor pe mbrcmintea ud,
suprafata finisat a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu
perii piassava.
Pentru a se permite protejarea ct mai rapid a betonului cu produs de protectie,
strierea se face la cel mult 20 m n spatele masinii cu cofraje glisante.
Se va verifica vizual uniformitatea si adncimea strierii si aceast operatiune se va
repeta dac este cazul.
ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
23.1. Lucrrile de punere n opera a betonului vor fi ntrerupte atunci cnd se ivesc
urmtoarele conditii meteorologice defavorabile:
temperaturi ale aerului mai mici de +5oC
ploaie intens, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.
23.2. n perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priz
si/sau de ntrire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un
control competent din partea santierului.
De asemenea, se poate lua n considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci cnd temperatura aerului este n jur de +5oC continuarea sau oprirea betonrii se
va face pe baza prognozei meteorologice pe urmtoarele 24 ore (temperatur, vnt).
n cazul cnd temperatura coboar sub +5oC si exist pericol de nghet n urmtoarele
24 ore, lucrrile vor fi oprite.
Dac exist pericolul ca temperatura exterioar s coboare sub 0oC, n primele 24 ore de
ntrire a betonului deja pus n oper, se vor lua msuri de protejare a acestuia, prin pstrarea
unei temperaturi a betonului de cel putin 5oC pe o perioad de cel putin 3 zile.
Temperatura betonului proaspt nainte de a fi pus n oper trebuie s fie mai mare de
+5oC.
23.3. La betonare pe timp clduros, n vederea evitrii deshidratrii superficiale rapide,
care conduce la scderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se
va acorda o atentie deosebit aplicrii produsului de protectie.
Pentru evitarea fisurrii betonului ntre rosturi, se va stabili momentul optim de tiere a
rosturilor, astfel nct s existe un timp suficient pentru tierea tuturor rosturilor nainte de
aparitia fisurilor.
Dac apare riscul deshidratrii superficiale a betonului, datorit vntului sau a unei
umiditti relative sczute a aerului, se vor lua msuri de dublare a grosimii peliculei de protectie
sau se va dispune oprirea betonrii.
Pag. 40 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 41 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 43 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 44 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 45 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 46 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 47 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 48 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 49 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Numrul utilajelor de tiat rosturi trebuie s fie suficient pentru ca s asigure tierea n
maximum 8 ore, a tuturor rosturilor benzii turnate ntr-un schimb.
Se recomand de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, n scopul nlocuirii
rapide a celor ce se vor defecta n timpul tierii rosturilor.
n cazul defectrii masinii de tiat rosturi sau scderii rapide a umidittii relative a
aerului, cu masina de rezerv se va tia n primul rnd fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi
pentru tierea celorlalte rosturi.
Rosturile de contractie longitudinal se execut n cazul cnd banda de beton se
toarn cu o ltime mai mare de 5,0 m realizndu-se pe axa acesteia.
Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin tiere n betonul ntrit, cu
aceleasi dimensiuni ca si rosturile de contractie transversal.
Rosturile de contractie longitudinale se vor tia dup terminarea tierii tuturor rosturilor
de contractie transversale.
26.1.4. Dispunerea rosturilor n plan, n intersectii de strzi, la platforme si la piete, se
va face conform proiectului, evitndu-se formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75o si
rosturi cu lungimea mai mic de 0,50 m.
26.1.5. Pe zonele mentionate n proiect, n care sunt posibile deformatii ale terenului de
fundatie, n momentul punerii n oper a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37
de 1 m lungime, cu diametrul 10 mm, asezate la distante de 1 m, ntre ele, la jumtatea
grosimii dalei.
26.2. Executia rosturilor n sistemul cofraje glisante
26.2.1. Rosturile longitudinale n sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie.
Rosturile longitudinale de contractie se execut n cazul cnd banda de beton se toarn
cu o ltime mai mare de 5 m, realizndu-se pe axa acesteia, conform figurii 17.
Rosturile longitudinale de constructie se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat
grosimea mbrcmintei, conform figurii 18.
NOTE:
1. Armarea cu ancore a rosturilor longitudinale de constructie se poate face automat de
ctre masina cu cofraje glisante sau manual prin baterea acestora cu ciocanul, imediat
dup trecerea masinii.
2. n cazul mbrcmintilor avnd grosimea mai mare de 25 cm, transferul de sarcini ntre
benzile de beton n zona rostului longitudinal de constructie, poate fi asigurat prin
adugarea n interiorul cofrajelor glisante ale masinii a unor profile metalice, care s
conduc la obtinerea unor dale cu fete laterale mbinate, de tipul nut si feder de form
trapezoidal sau sinusoidal.
Pag. 50 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 51 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 52 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
NOT:
La autostrzi, drumuri expres, drumuri industriale, ci de rulare, platforme si piste
aeroportuare, mai ales cnd mbrcmintea se asterne pe straturi susceptibile, timp de
tasri diferentiate n timp, rosturile transversale (executate perpendicular pe axa cii) se
realizeaz cu gujoane.
Rosturile transversale de contractie se execut la distante de 46 m,
perpendicular pe axa cii sau cu o nclinare de 1/6 fat de axa acesteia, n linie continu, pe
toat ltimea mbrcmintei, conform figurii 19.
Rosturile transversale de constructie se realizeaz pe toat ltimea si grosimea
mbrcmintei, cnd se ntrerupe turnarea betonului, conform figurii 20, astfel nct s rezulte o
dal de cel putin 3 m lungime.
Pag. 53 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 54 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 55 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 56 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Pag. 57 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
b.
Pag. 58 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Conformitatea este realizat dac rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rk inc. ) este cel
putin egal cu clasa betonului respectiv.
28.6. Interpretarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe betonul din mbrcmintea
rutier executat se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014.
Pag. 60 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
C A P I T O L U L VI
CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.29. CONTROLUL CALITTII
29.1. Verificrile ce trebuie efectuate n diferite etape ale executiei mbrcmintilor
rutiere de beton de ciment, sunt cele prevzute n ANEXA I.2 la Normativul NE 014.
29.2. Inginerul va aproba preliminar:
- sursele si furnizorii de materiale;
- instalatiile si echipamentul;
- retetele si sectoarele de prob;
- metodele de executie.
29.3. Pe parcursul executiei se verific n permanent calitatea materialelor si se vor
efectua verificrile pentru certificarea calittii betonului si a executiei mbrcmintilor din beton
de ciment, dup cum urmeaz:
29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie s corespund prevederilor
din acest caiet de sarcini, verificndu-se n special:
- respectarea proiectului;
- datele nscrise n bonurile de transport ale betonului (dac nu s-a depsit durata de
transport);
- conditiile de punere n oper a betonului, functionarea utilajelor de punere n oper a
betonului, pregtirea platformei n vederea turnrii betonului;
- mentinerea omogenittii betonului, n timpul transportului si punerii n oper;
- mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevzute;
- mentinerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din otel-beton;
- distributia uniform a betonului n fata utilajelor de compactare;
- compactarea uniform si evitarea segregrii n timpul compactrii;
- luarea de msuri speciale n cazul turnrii n conditii meteorologice nefavorabile;
- executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare;
- protejarea suprafetei betonului;
- asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei mbrcmintei.
29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie s corespund conditiilor tehnice din acest
caiet de sarcini si normelor si reglementrilor n vigoare.
Caracteristicile materialelor se verific, cu frecventele precizate n tabelul 9, la
aprovizionare si nainte de utilizare.
29.3.3. Se verific, caracteristicile betonului proaspt si ale betonului ntrit, care trebuie
s corespund conditiilor tehnice din tabelele 13 si 14.
Aceste caracteristici se verific, cu frecventele precizate n tabelul 15, la statia de
betoane si la locul de punere n oper.
29.4. Controlul dup executia mbrcmintei const n:
- verificarea denivelrilor de suprafat, cu aparatura tip APL;
- verificarea rugozittii suprafetei, prin msurtori cu metoda nltimii de nisip;
- verificarea rezistentei betonului, pe baz de carote extrase din lucrare;
- verificarea grosimii mbrcmintei, cu ajutorul carotelor.
cm.
-
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
STAS
STAS
STAS
STAS
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
Prti levigabile
STAS 4606
Continutul de fractiuni sub 0,1 mm
STAS 730
Rezistenta la strivire a agregatelor n stare saturat
STAS 4606
Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles
STAS 730
Grad de spargere la agregate concasate
STAS 730
Forma granulelor (coeficient de form; rapoarte b/a si c/a;
continut de granule plate si deiculare
STAS 730
Rezistenta agregatelor la nghet-dezghet
- coeficient de gelivitate si sensibilitate la nghet
STAS 730
- pierdere de mas
STAS 4606
Coeficient de calitate
STAS 730
Masa rocii la agregate concasate
STAS 730
Porozitatea aparent la temperatur normal
STAS 6200/13
33.2. Ciment, beton, mbrcminte rutier, produse de protectie si de
colmatare a rosturilor
Stabilitatea si nceputul timpului de priz la ciment
SR EN 196/3
Contraprobe ciment
SR EN 196/7
Starea de conservare a cimentului
C 140
Rezistente mecanice ale cimentului
SR EN 196-1
Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton
STAS 1759
Densitatea aparent
STAS 1759
Rezistente mecanice ale betonului
STAS 1275 si NE 014
Continut de aer oclus
STAS 5479
Grad de gelivitate
STAS 3518
Rugozitatea suprafetei mbrcmintei
STAS 8849
Extrageri, prelucrri, ncercri carote
STAS 1275 si C 54
Densitatea fluidului de protectie P 45
STAS 35
Vscozitatea fluidului de protectie P 45
STAS117/STAS 2096
Punctul de nmuiere al masticului bituminos
STAS 60
Penetratia Asrobitului
STAS 2922
Stabilitatea Asrobitului
STAS 9199
Pag. 64 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
C A P I T O L U L VII
RECEPTIA LUCRRILOR
Receptia mbrcmintilor de beton de ciment se efectueaz n trei etape: pe faze de
executie - determinante, preliminar (la terminarea lucrrilor) si final.
ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrrilor ce devin ascunse), stabilite n
proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii,
aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie
determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci
cnd toate lucrrile prevzute n proiect pentru pregtirea platformei sunt complet terminate si
toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si
calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe
parcursul executiei de ctre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de
lucrri ascunse n care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a
acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la
care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
Receptia preliminar a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia
preliminar a ntregii lucrri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Receptia preliminar se efectueaz cnd sunt terminate toate lucrrile si verificrile
prevzute n documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformittilor constatate si la
cel putin o lun de zile de la darea n circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrrile executate privind conditiile tehnice de calitate,
fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fat de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faz, ntocmite n timpul executiei lucrrilor.
Evidenta tuturor verificrilor efectuate n timpul executiei lucrrilor, face parte din
documentatia de control la receptia preliminar.
ART.36. RECEPTIA FINAL
Receptia final a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia final a
ntregii lucrri de drum, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Pag. 65 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
ANEX
MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998
Norme
privind
exploatarea
drumurilor si podurilor.
si
ntretinerea
NE 012
NE 014
Pag. 66 / 69
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
III. STANDARDE
SR 183-1
SR 183-2
SR EN 196-1
SR EN 196-3 +
+ SR EN 196-3/AC
SR EN 196-6
SR EN 196-7
SR 227-2
STAS 333
- Metode
-
3:
SR 388
Ciment Portland.
STAS 438/1
STAS 539
SR 662
SR 667
STAS 730
SR 754
STAS 790
Pag. 67 / 69
de
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
SR EN 933-2
SR EN 1097-1
STAS 1275
STAS 1759
STAS 3518
STAS 3789
SR 3832-2
SR 3832-3
SR 3832-4
SR 3832-5
SR 3832-7
STAS 4606
STAS 5296
STAS 5479
STAS 6200/13
STAS 8171
Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari
STAS 8625
STAS 8819
STAS 8849
STAS 8877
STAS 10.092
STAS 12093
Pag. 69 / 69