Sunteți pe pagina 1din 69

CAIET DE SARCINI

-9MBRCMINTI RUTIERE DIN


BETON DE CIMENT

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

CUPRINS

CAPITOLUL I ........................................................................................................... 4
G E N E R A L I T T I .............................................................................................. 4
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE .......................................................................... 4

CAPITOLUL I ........................................................................................................... 5
G E N E R A L I T T I .............................................................................................. 5

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE .......................................................................... 5


ART.2. PREVEDERI GENERALE ............................................................................................ 5
STANDARDE DE PRODUS .................................................................................................... 8
ART.3. CIMENTURI ............................................................................................................. 8
ART.4 AGREGATE ............................................................................................................... 10
ART.5. AP ........................................................................................................................ 12
ART.6. ADITIVI .................................................................................................................. 12
ART.7. OTEL BETON ........................................................................................................... 13
ART.8. ADAOSURI .............................................................................................................. 13
ART.9. ALTE MATERIALE .................................................................................................... 14
ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR ................................................................ 14

C A P I T O L U L III ................................................................................................ 19
STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI ................................................................. 19
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE ...................................................................................... 19
ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER .......................................................................... 20

C A P I T O L U L IV ................................................................................................. 29
PREPARAREA BETONULUI RUTIER ......................................................................... 29
ART.13.
ART.14.
ART.15.
ART.16.

STATIA DE BETOANE ............................................................................................. 29


EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE .............................. 30
PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER ................................................ 31
CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT ..................................... 31

C A P I T O L U L V .................................................................................................. 34
PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER ............................................................ 34
ART.17.
ART.18.
ART.19.
ART.20.
ART.21.
ART.22.
ART.23.
ART.24.
ART.25.

ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER .......................................... 34


MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER ............................................ 34
TRANSPORTUL BETONULUI .................................................................................... 34
LUCRRI PREGTITOARE ....................................................................................... 35
EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER.................................. 36
PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA ........................................................................ 36
MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE ........................ 40
PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT .................................................. 41
PROTEJAREA MBRCMINTEI PROASPT TURNAT, DE CIRCULATIA
PIETONAL SI AUTO .............................................................................................. 42
ART.26. Executarea rosturilor .............................................................................................. 42
ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR ................................................................................... 58
ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER .................................. 59

C A P I T O L U L VI ................................................................................................. 61
CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE
VERIFICARE .................................................................................................. 61
ART.29. CONTROLUL CALITTII .......................................................................................... 61
ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE ....................................................................................... 61
Pag. 2 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII .................................................. 62


ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE .......................................................................................... 63
ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE ........................................................... 63

C A P I T O L U L VII ............................................................................................... 65
RECEPTIA LUCRRILOR .......................................................................................... 65
ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE ................................................ 65
ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) ....................................... 65
ART.36. RECEPTIA FINAL.................................................................................................. 65

ANEX ..................................................................................................................... 66
MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT ................................................. 66

Pag. 3 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile
bituminoase rutiere cilin

Pag. 4 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s
fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a
betonului, la realizarea mbrcmintii rutiere cu beton de ciment si se aplic la constructii,
modernizri sau ranforsri de:
drumuri publice;
drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere);
drumuri industriale interioare si exterioare
drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar dac nu fac parte
din categoriile enumerate mai sus;
platforme industriale (auto sau de depozitare n aer liber);
platforme de parcare, locuri de stationare, alei carosabile;
platforme portuare;
piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie s se respecte si
prescriptiile tehnice n vigoare, specifice acestor lucrri.
Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplic la:
- mbrcminti din beton armat monolit;
- mbrcminti executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat;
- mbrcminti din beton precomprimat;
- piste pentru ciclisti;
- trotuare si alei pentru pietoni.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment sunt alctuite din dale, delimitate ntre
ele prin rosturi si se execut de regul ntr-un singur strat, n care betonul ndeplineste
caracteristicile pentru un strat de uzur. n cazuri justificate tehnic si economic, n sistemul
cofrajelor fixe, mbrcmintile se pot executa si n dou straturi, betonul din stratul superior
ndeplinind caracteristicile pentru strat de uzur, iar betonul din stratul inferior, ndeplinind
caracteristicile unui strat de rezistent.
2.2. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate n cofraje fixe, conform
SR 183-1 sau n cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate
satisfctoare, iar alegerea rmne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrrilor
va respecta si prevederile Normativului NE 014.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment se clasific
dup clase, pe baza criteriului rezistentei la ncovoiere (R inc. ), pe care betonul trebuie s-l obtina
la 28 de zile.
Rezistenta caracteristic la ncovoiere, Rk inc. se obtine din interpretarea statistic si se
defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot ntlni statistic cel mult 5% din rezistentele
obtinute prin ncercarea la ncovoiere a epruvetelor de beton, la vrsta de 28 zile. Epruvetele
prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se ncearc prin ncrcare cu dou forte egale si
simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteaz conform tabelului 1.
Tabel 1
k
Clasa de beton rutier
R inc. - MPa (N/mm2)
BcR 3,5
3,5
BcR 4,0
4,0
BcR 4,5
4,5
BcR 5,0
5,0
Pag. 5 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

2.4. n general, alegerea clasei de beton a mbrcmintii rutiere depinde de categoria


sau clasa drumului, de intensitatea traficului si de caracteristicile geometrice ale drumului,
prezentate n tabelul 2.
Tabel 2
Clasa de trafic
Trafic
Trafic greu
Trafic mediu
Trafic usor
foarte
greu
Denumirea
Numrul straturilor de mbrcminte
lucrrilor
un strat
uzur
rezistent
uzur
rezistent
uzur
rezisten
sau un

sau un

sau un
t
strat
strat
strat
Clasa betonului
Autostrzi, drumuri
nationale, judetene, BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
comunale si strzi (BcR 4,5)
(BcR
(BcR
(BcR
(BcR
cu dou sau mai
4,5)
4,0)
4,0)
3,5)
multe benzi de
circulatie
Ranforsarea
sistemelor rutiere BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
existente la drumuri (BcR 4,5)
(BcR
(BcR
(BcR
(BcR
si autostrzi
4,5)
4,0)
4,0)
3,5)
Drumuri
de
exploatare:
BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
- cu 2 benzi de (BcR 4,5)
(BcR
(BcR
(BcR
(BcR
circulatie
4,5)
4,0)
4,0)
3,5)
- cu o band de
circulatie
BcR 3,5
Drumuri
si
platforme
BcR 4,5
BcR 4,5 BcR 4,0) BcR 4,0
BcR 3,5 BcR 3,5
industriale
Strzi cu o band
de circulatie si alei
BcR 3,5
carosabile
Locuri
de
stationare,
BcR 3,5
platforme
de
parcare si portuare
Piste, ci de rulare
i platforme pentru
aeroporturi:
- internationale si
BcR 5,0 (BcR 4,5) ntr-un singur strat
interne
- de lucru
BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzur sau un strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistent
NOTE:

1.

Clasa de betoane care va fi executat este cea prevzut n proiectul lucrrii.

Pag. 6 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaz cu ciment tip CD 40, ciment
tip I 42,5 sau I 42,5R.
3. Betoanele de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5 se realizeaz cu ciment tip I 42,5 sau I
42,5R.
4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de
specialitate rutier cu acordul Inginerului si Proiectantului.
2.5. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.7. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.

Pag. 7 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

C A P I T O L U L II
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
STANDARDE DE PRODUS
Materialele din care se execut mbrcmintile de beton de ciment trebuie s
ndeplineasc conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor de materiale,
dup cum urmeaz:
- agregate naturale de balastier - SR 662
- agregate naturale de carier - SR 667
- ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388 si CD 40 - STAS 10.092
- cenus de termocentral - STAS 8819
- aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625
- ap - STAS 790
- fluid de protectie P45 - STAS 12.093
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid - STAS 8877
- otel beton OB 37 - STAS 438/1
- hrtie rezistent - STAS 3789
- folii de polietilen - STAS 8171
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754
- filer - STAS 539
- alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata
preparate; chituri elastice pe baz de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de
neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie s fie
normate sau agrementate, Inginerul aprobnd tipurile care se vor utiliza.
ART.3. CIMENTURI
3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care
trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate indicate n tabelul 3, conform prevederilor
standardelor respective:
- ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporturi, STAS 10092;
- ciment Portland I 42,5R, SR 388;
- ciment Porland I 42,5, SR 388.
Conditii tehnice pentru ciment
Caracteristicile cimentului
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- priza ncepe dup:
- priza sfrseste dup
- constanta de volum pe turte;
- constanta de volum pe ace Le Chatelier;
- finetea de mcinare exprimat prin suprafata
specific (orientativ, rest pe sita 0,1)
- rezistenta la ntindere prin ncovoiere:
- dup 2 zile
- dup 7 zile
- dup 28 zile
- rezistenta la compresiune:
- dup 2 zile
- dup 7 zile
- dup 28 zile

CD 40

Tabel 3
Ciment tip
I 42,5

I 42,5 R

min. ore
max. ore
max. mm

2
10
bun
10

1
10

1
10

cm2/g
min.
N/mm2

(10)

3,5
5,0
6,5

15
26
40

10
42,5...62,5

20
42,5...62,

min.
N/mm2

Pag. 8 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

5
3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment.
3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesar
aprobarea Inginerului lucrrii. n acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe
portiuni distincte ale lucrrii, conform celor stabilite mpreun cu Inginerul.
3.4. Cimentul se va aproviziona n vrac, utiliznd autocisterne sau containere speciale CF
cu descrcare pneumatic, destinate exclusiv acestui produs sau n saci de hrtie, transportati
n vagoane nchise sau camioane acoperite.
3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua n conditiile necesare pentru
ca cimentul s fie ferit de umezeal, de impurificri (cu var, cenus de termocentral, filer,
crbune, pmnt, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dup constatarea existentei si analizrii
certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cnd cimentul se preia de la o baz de
aprovizionare) si dup verificarea capacittii libere de depozitare n silozuri sau ncperi special
amenajate.
Cimentul aprovizionat n vrac se va depozita n silozuri, att n cazul depozitelor de
rezerv ct si n cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat n saci se va depozita n magazii, sacii asezndu-se n stive,
suprapunndu-se maximum 10 saci si lsndu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori.
Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toat durata depozitrii se
va tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizndu-se n ordinea datelor de aprovizionare,
dup confirmarea prin buletine de laborator a calittii cimentului la aprovizionare.
3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment
depozitat n silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curta prin instalatia pneumatic apoi
vor fi marcate corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita.
3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va
depsi durata prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgnd de la
data expedierii cimentului de la productor.
Cimentul cu o durat mai mare de depozitare sau cu un aspect care denot c a fost
influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi ntrebuintat numai dup verificarea strii de
conservare, n functie de reziduul pe sita # 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa cum se
indic n tabelul 4.
Tabel 4
Reziduul pe sita # 1 mm,
Starea de conservare
r%
0
Bun - ciment nealterat
Ciment cu nceput de alterare, putnd fi utilizat n functie de
max. 10%
rezultatele ncercrilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, n lipsa
acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de
clasa cel mult Bc 5
peste 10%
Ciment alterat, putnd fi utilizat numai la prepararea mortarelor
3.9. n cazul n care cimentul nu ndeplineste conditiile prevzute n tabelul 3 va fi
declasat si se va folosi ca atare.
3.10. Verificarea calittii cimentului de ctre Antreprenor, se va face n conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.
3.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare

Pag. 9 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n


laborator.
ART.4 AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmtoarele sorturi de
agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662;
- pietris concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662;
- agregate de carier, concasate: criblur sorturile 8-16; 16-25 si piatr spart (split)
sort 25-40, conform SR 667.
NOTA: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, autostrzilor si
drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastier (SR 662), se va utiliza
numai sortul de nisip natural 0-4.
4.2. Sorturile de agregate utilizate n diferitele straturi ale mbrcmintilor sunt indicate
n tabelul nr. 5.
Tabel 5
mbrcminti
Sorturile
Granulozitatea
executate
Natura agregatului
agregatelor
agregatului
total
A
ntr-un singur strat
Nisip natural
0-4
0-25
Criblur
8-16 si 16-25
Nisip natural
0-4
Criblur
8-16 si 16-25
0-40
Piatr spart (split)
25-40
Nisip natural
0-4
0-25(31)
Pietris concasat*)
4-8, 8-16 si 16-25(31)
B
n dou straturi:
Nisip natural
0-4
0-25
- stratul de uzur;
Criblur
8-16 si 16-25
Nisip natural
0-4
0-25(31)
Pietris concasat*)
4-8, 8-16 si 16-25(31)
- stratul de
Nisip natural
0-4
rezistent
Criblur
8-16 si 16-25
0-40
Piatr spart (split)
25-40
Nisip natural
0-4
0-25(31)
Pietris concasat
4-8, 8-16 si 16-25(31)
NOT: *)

La prepararea betoanelor din straturile de uzur pentru: locurile de stationare,


platforme de parcare auto, industriale si portuare, strzi si drumuri de exploatare
cu o band de circulatie precum si alei carosabile, se poate nlocui criblura cu
pietris concasat.

4.3. Agregatele trebuie s provin din roci omogene n ce priveste compozitia


mineralogic, fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, si lipsite de pirit,
limonit sau sruri solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalin sau
amorf, deoarece reactioneaz cu alcaliile din cimenturi.
4.4. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului
3 din SR 667.
4.5. Agregatele trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.

Pag. 10 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

CONDITII TEHNICE PENTRU AGREGATE


Tabel 6
Nr
Caracteristicile
Conditii de admisibilitate
crt
agregatelor naturale
nisip
pietris
criblur
split
concasat
1 Continut de impuritti:
- corpuri strine (bucti de nu se admit
nu se
nu se
nu se
lemn, frunze etc.);
admit
admit
admit
- argil n bucti sau argil
nu se
nu se
aderent
pe
granulele
admite admite
agregatelor;
- mic liber, % , max.
1
- crbune, %, max.
0,5
- humus (culoarea solutiei de
incolor
hidroxid de sodiu);
pn la
glbuie
- sulfati (exprimati n SO 3 ), %
1
max.
- parte levigabil, % max.
0,3
2 Granulozitatea
conform figurii 1 din SR 662 si tabel 12 si
figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din caietul de
sarcini
- continut de fractiuni sub 0,1
mm:
1
- n sortul 8-16, % max.
0,5
- n sortul 16-25, % max.
0,3
- n sortul 25-40, % max.
3 Echivalent de nisip, min.
85
4 Grad de spargere, %, min.
65
5 Rezistenta
la
strivire
a
agregatelor n stare saturat,
60
%, min.
6 Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA), %, max.
25
25
25
7 Rezistenta la actiunea repetat
a sulfatului de sodiu (Na 2 SO 4 )
3
3
6
5 cicluri, % max.
8 Forma granulelor agregatelor
cu dimensiunea minim > 7(8)
mm:
0,66;0,3
- raport b/a; c/a min.
3
- continut de granule plate si
aciculare: % max.
25
25
25
- coeficient de form % max.
-

Determinare
conform

STAS 4606

STAS 4606
STAS 730
SR EN 9332
STAS 730

STAS 4606

STAS 730

4.6. Agregatele naturale se aprovizioneaz din timp, n depozite, n cantitti suficiente,


pentru a asigura omogenitatea si constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea
proceselor tehnologice n care sunt utilizate.
Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.

Pag. 11 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

4.7. Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaz n


conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecare ntre sorturi.
4.8. Agregatele naturale se depoziteaz, intermediar si final, pe platforme betonate, cu
pante si rigole pentru evacuarea apelor. n vederea depozitrii separate, a diferitelor sorturi, se
vor creea compartimentele necesare, cu nltimea corespunztoare evitrii amestecrii
sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate.
n cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaz pe platforme din
lemn, n lzi sau folosind amenajri recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus
de agregate, se pot folosi silozuri.
Este interzis depozitarea agregatelor direct pe pmnt sau pe platforme doar balastate.
4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie s fie amenajate pentru a evita antrenarea
de noroi si alte materiale n depozite, de ctre mijloacele de transport. n cazul aprovizionarii pe
calea ferat, rampele de descrcare vor fi betonate si dimensionate cu spatii suficiente pentru
evitarea amestecrii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea
loturilor refuzate.
4.10. Verificarea calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.
4.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel:
ntr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru (registrul pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de
laborator.
ART.5. AP
5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reteaua public sau din
alt surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS
790.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790.
5.2. Verificarea se face la nceperea lucrrilor si se repet ori de cte ori se observ c se
schimb caracteristicile apei.
5.3. n timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale
organice, uleiuri, argile, etc.
5.4. Verificarea calittii apei se va face conform tabelului 9.
ART.6. ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor
Codului de Practic NE 012.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face lund n considerare
recomandrile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practic.
n general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:
obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;
aditiv reductor de ap, pentru mbunttirea lucrabilittii (utilizarea de aditiv nu trebuie
s conduc la reducerea dozajului de ciment);
obligatoriu, aditiv accelerator sau ntrzietor de priz n cazurile indicate la punctul 6.2.
6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si
antrenor de aer) Disan A conform STAS 8625 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de
calitate cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de ctre Inginerul lucrrii pe baza studiilor preliminare
efectuate n scopul stabilirii compozitiei betonului.
Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt artate n tabelul 7.
Conditii de

Tabel 7
Determinare conform
Pag. 12 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Caracteristici
Aspect
Continut de substant uscat, %, min.
Substante insolubile n ap, %, max.
Substante reductoare, %, max.
Continut de cenus, %
pH-ul solutiei cu concentratia n 1%

admisibilitate
praf de culoare caferiu deschis
90
2,0
5,5
16...20
4,55,5

vizual

STAS 8625

Nota: Valorile din tabel se refer la substanta uscat la o temperatur de 105oC + 5oC.
6.2. n conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practic NE 012, pentru
reglarea procesului de ntrziere sau accelerare de priz, n functie de cerintele impuse de
tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori
de priz sau ntrzietori de priz, obligatorii, n urmtoarele cazuri:
- ntrzietor de priz + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp clduros;
- accelerator de priz + Anti-nghet la betoane turnate pe timp friguros.
6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie s fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de
productor. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exist certificat de calitate.
6.4. Depozitarea si pstrarea aditivilor se va face n ambalajul original si n ncperi uscate
(ferite de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesar n minimum 3 zile de productie.
6.5. Recipientele n care se prepar solutia de aditiv, vor fi bine curtate n interior, de
orice impuritti (praf, grsimi, pcur, etc.) nainte de utilizare si nu vor fi folosite dect n acest
scop.
6.6. Solutia de Disan A se va pstra n recipiente metalice nchise, pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentratiei, datorit evaporrii apei.
Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevzute cu
dispozitive de agitare.
6.7. Verificarea calittii aditivilor se va face conform tabelului 9.
ART.7. OTEL BETON
7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate n sistemul cofraje fixe sau glisante se va
folosi otelul beton rotund de 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1.
7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie n sistemul
cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform
STAS 333.
7.3. La livrare, otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor.
7.4. Otelul beton se va depozita si pstra n conditii care s evite favorizarea corodrii si
murdririi acestuia cu pmnt sau alte materiale.
7.5. Verificarea calittii otelului beton se va face conform tabelului 9.
ART.8. ADAOSURI
8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistent al mbrcmintei
rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de
termocentral, cu respectarea prevederilor din Normativul pentru executia betoanelor rutiere
cu adaos de cenus de termocentral, indicativ CD 147.
8.2. Cenusa de termocentral se obtine prin depunerea electrostatic sau mecanic a
particulelor asemntoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu crbune
mcinat.
Conform SR 388, pct. 3.2.2.4. cenusile obtinute prin alte metode nu trebuie s fie
adugate n cimentul utilizat la prepararea betoanelor rutiere.
Pag. 13 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

8.3. Cenusa de termocentral se transport, se manipuleaz si se depoziteaz astfel


nct s fie ferit de impurificri si de modificri ale caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia.
Cenusa de termocentral poate fi transportat n vrac sau n saci de plastic, cu luarea de msuri
identice cu cele indicate n cazul transporturilor de ciment.
8.4. Depozitarea cenusilor de termocentral se face n silozuri, magazii sau n depozite
acoperite (soproane, etc.) iar durata de depozitare nu va depsi 6 luni.
Cantitatea de cenus depozitat trebuie s corespund cu cea pentru cel putin a unei
zile ntregi de productie.
Caracteristicile tehnice ale cenusei de central termoelectric trebuie s corespund
prevederilor din STAS 8819 si celor din tabelul 8.
Tabel 8
CARACTERISTICI
Conditii de
Determinare conform
admisibilitate
Umiditate, %, max
1
SR 3832-2
Finetea exprimat prin rezidiu pe sita cu testur
10
SR 227-2
de srm 0,2, % max
Substante combustibile, % max
5
SR 3832-7
Suma oxizilor (SiO 2 + Al 2 O 3 + Fe 2 O 3 ), % max
70
SR 3832-2
SR 3832-3
Oxid de magneziu (MgO), % max
4
SR 3832-4
Trioxid de sulf (SO 3 ), % min
3
SR 3832-5
ART.9. ALTE MATERIALE
Pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmtoarele
materiale:
a) Hrtie rezistent Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilen de joas
densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171, pentru:
executia mbrcmintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatr spart;
izolarea contra aderentei la beton a unei jumtti din ancorele de otel ce trebuiesc fixate
n rosturile longitudinale de contact ale mbrcmintilor de beton de ciment executate n
cofraje fixe.
b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspt, contra evaporrii apei, cum
sunt:
acoperisuri mobile;
fluid de protectie P 45, conform STAS 12093;
emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid, conform STAS 8877.
c) Produse de colmatare a rosturilor:
la cald, cu mastic bituminos alctuit din:

bitum tip D 80/100, conform SR 754;

filer de calcar, conform STAS 539;

DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementrilor tehnice n vigoare


la rece, cu unul din urmtoarele produse, conforme cu reglementrile tehnice n vigoare:

ASROBIT;

Prefabricate din neopren sau cauciuc.


d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la:
betoane n spatii nguste (supralrgiri n curbe, parcri auto, acostamente, banchete);
nlocuirea partial sau total a unor dale cu defectiuni;
repararea degradrilor mbrcmintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale
dalelor, zone faiantate, ruperi la colturi).
ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR
Pag. 14 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

10.1. Controlul calittii materialelor se efectueaz preliminar (pentru aprobarea


furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si nainte de utilizare.
10.2. Verificrile la aprovizionare si nainte de utilizarea materialelor, care trebuie
efectuate si frecventa acestora sunt cele prevzute n tabelul 9.
VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR
Tabel 9
Actiunea, procedeul
Nr.
Materialul
de verificare,
Scopul actiunii
Frecventa
Tipul de
crt.
caracteristicile care se
sau verificrii
minim
laborato
r
verific
II
III
0
1
2
3
4
5
6
A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR N DEPOZITE DE REZERV SAU LA STATIILE DE
BETOANE
A.1 Ciment
a. Examinarea datelor Constatarea
La fiecare lot
nscrise n certificatul
confirmrii calittii de aprovizionat
DA DA
de calitate sau
ctre furnizor
certificatul de garantie
b. Stabilitatea si
Evitarea unor erori
O determinare la
timpul de priz,
nesesizate la controlul fiecare transport
conform SR EN 196de fabricatie sau
dar nu mai putin DA DA
3:1995/AC
semnalarea unor
de o determinare
impurificri
la 100 t, pe o
intervenite n timpul
prob medie
transportului
c. Rezistente
Aprecierea orientativ Facultativ
mecanice prin metod a mrcii cimentului
DA
rapid, conform STAS
5296
d1. Rezistente
Confirmarea clasei
mecanice la 2(7) zile
cimentului
- O prob la 200
conform SR EN 196t dac livrarea se
1:1995 (numai dac
efectueaz n
nu se efectueaz
loturi mai mici
ncercarea prin
de 100 t
metod rapid sau
- O prob la 500
rezultatele obtinute
t dac livrarea se DA
prin aceast metod
efectueaz n
sunt
necorespunztoare)
d2. Rezistente
Culegere de date
loturi mai mari
mecanice la 28 zile,
pentru evidenta
de 100 t
conform SR EN 196calittii cimentului
1:1995 (idem, ca mai utilizat
sus)
e. Prelevarea de
Verificri ulterioare n La fiecare lot
contra-probe care se
caz de litigiu
aprovizionat
DA DA
pstreaz min. 45 zile
probele se iau
(pstrate n cutii
mpreun cu
metalice sau pungi de
delegatul
polietilen sigilate)
beneficiarului
Pag. 15 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

A.2 Agregate

f. Starea de
conservare (numai
dac s-a depsit
termenul de garantie
sau au intervenit
factori de alterare)
a. Examinarea datelor
nscrise n certificatul
de calitate
b. Continutul de
impuritti (echivalente
de nisip, prti
levigabile, humus,
continut de fractiuni
fine sub 0,1 mm) si
de corpuri strine
(bucti de lemn,
argil aderent,
continut de crbune si
mic) conform STAS
730 si STAS 4606
c. Granulozitatea
sorturilor conf. STAS
4606 pentru nisip si
pietris si conf. STAS
730 pentru criblur

Evitarea aprovizionrii
cimenturilor alterate

d. Caracteristici
geometrice (forma
granulelor,
coeficientul de
aplatizare), conform
STAS 4606 si STAS
730

Culegere de date
pentru evidenta
calittii agregatelor

e. Rezistenta la uzur
Los Angeles

Constatarea
confirmrii calittii de
ctre furnizor

A.3 Cenus de a. Examinarea datelor


termocentra nscrise n certificatul
l
STAS de calitate
8819/2
b. Finetea, conform

Constatarea
confirmrii calittii de
ctre furnizor
Confirmarea calittii
lotului aprovizionat

Confirmarea calittii
lotului aprovizionat

Constatarea
garantrii calittii de
ctre productor
Confirmarea

sau al ISCLPUAT
O determinare la
fiecare transport
sau la max. 100
t, pe o prob
medie
La fiecare lot
aprovizionat
O prob la max.
500 m3 pentru
fiecare surs
(pentru humus la
schimbarea
sursei), iar la
corpuri strine
numai n cazurile
n care se
observ prezenta
lor
O prob la max.
500 m3, pentru
fiecare sort, iar
n cazul
aprovizion-rii de
la aceleasi surse,
o prob la max.
o sptmn
pentru fiecare
sort si surs
De fiecare dat
cnd se observ
schimbri pe
parcursul
aprovizionrii de
la aceeasi surs
sau cnd se
schimb sursa
La fiecare lot
aprovizionat si
cnd se observ
schimbri pe
parcursul
aprovizionrii
La fiecare lot
aprovizionat

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

La fiecare lot
Pag. 16 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

A.4 Aditivi

SR 227-2

caracteristicilor din
tabelul 9

c. Constanta de
volum, conform SR
3832-7
d. Indicile de
activitate la 24 ore

Evitarea folosirii unui


lot necorespunztor
Confirmarea
caracteristicilor
garantate
Constatarea
garantrii calittii de
ctre productor
Confirmarea
caracteristicilor fizicomecanice

aprovizionat dar
nu mai putin de
o determinare la
100 t pe o prob
medie
La fiecare lot
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat de
cenus tip A
La fiecare lot
aprovizionat

Examinarea datelor
nscrise n certificatul
de calitate
A.5 Produse de Verificarea
La fiecare lot
colmatare a caracteristicilor fizicoaprovizionat
rosturilor
mecanice ale
produselor,
comparativ cu
prevederile
agrementelor tehnice
respective
A.6 Produse
Verificarea
Confirmarea
La fiecare lot
chimice
caracteristicilor
caracteristicilor
aprovizionat
pentru
tehnice ale
tehnice
protectia
produselor,
suprafetei
comparativ cu
betonului
prevederile
proaspt
agrementelor tehnice
respective
A.7 Otel-beton
a. Verificarea datelor
Constatarea
La fiecare lot
nscrise n certificatul
garantrii calittii de
aprovizionat
de calitate
ctre productor
b. Verificarea
Confirmarea
Minim 2 probe
caracteristicilor
caracteristicilor
pe lot
mecanice (rezistenta
standardizate
la rupere, limita de
curgere, alungirea la
rupere, etc.) conform
STAS 333
B. NAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
B.1 Ciment
a. Verificarea duratei
ncadrarea n
La fiecare lot
de depozitare
termenul de garantie
aprovizionat
b. Starea de
Evitarea utilizrii
Dou probe pe
conservare numai
cimenturilor alterate
siloz (sus si jos)
dac s-a depsit
sau la interval de
termenul de
max. 50 t ciment
depozitare sau au
consumat
intervenit factori de
alterare

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

Pag. 17 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

B.2 Agregate

a. Continutul de
impuritti si corpuri
strine conform STAS
4606 si STAS 730

b. Verificarea
granulozittii
sorturilor conform
STAS 4606 si STAS
730

c. Umiditatea,
conform STAS 4606

B.3 Aditivi

B.4 Ap

B.5 Cenus de
termocentra
l

Densitatea solutiei,
conform
reglementrilor
tehnice n vigoare
(dac aditivul se
prepar la statia de
betoane)
Compozitia chimic,
conform S TAS 790

Umiditatea

Sesizarea
eventualelor
impurificri
intervenite n
depozitul de primire
n cursul manipulrii
locale
Adoptarea compozitiei
betonului n functie
de rezultatele
obtinute

Ori de cte ori


apar factori de
impurificare, dar
cel putin o dat
pe sptmn

O prob la 400
m3 beton dar cel
putin o dat pe
zi, si oricnd
apar factori care
pot modifica
granulozitatea,
la fiecare sort
Adoptarea compozitiei O prob la 200
betonului, n functie
m3 beton si cnd
de rezultatele
se observ o
obtinute
schimbare
cauzat de
conditiile
meteorologice.
La peste 200 m3
beton/zi,
frecventa
minim este de
o prob pe zi
Corectarea dup caz
O prob la
a concentratiei
fiecare sarj de
aditiv preparat

Utilizarea la
prepararea betonului
a unei ape
corespunztoare
Adaptarea compozitiei

O prob la
nceperea
lucrrilor, dac
apa nu provine
dintr-o surs de
ap potabil
O prob pe
schimb

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

Pag. 18 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

C A P I T O L U L III
STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE
11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua msuri n vederea stabilirii, pe baz de ncercri
preliminare efectuate de ctre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care s
asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului n stare proaspt si ntrit, conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.2. ncercrile preliminare vor ncepe cu cel putin 90 zile nainte de nceperea lucrrilor
de betonare, iar compozitia betonului adoptat pe baza rezultatelor obtinute din aceste ncercri
va fi aprobat de Inginerul lucrrii.
11.3. Din ncercrile preliminare trebuie s rezulte variatiile admisibile ale compozitiei,
care s permit adaptarea ei la conditiile santierului, pstrnd caracteristicile betonului n ceea
ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice.
11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si
SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate n tabelul 10.
Tabel 10
Clasa betonului rutier
Material
BcR 3,5
BcR 4,0
BcR 4,5
BcR 5,0
Observatii
1
2
3
4
5
6
3
1. Ciment CD 40, kg/m *)
330-350
350-370
cofraje fixe
min. 310
cofraje glisante
2. Ciment I 42,5; I 42,5R*)
310-330
330-350
350-370
cofraje fixe
min. 310
cofraje glisante
0,45 pentru betoanele cu granulozitate continu
cofraje fixe
3. Raport ap/ciment, max 0,47 pentru betoanele cu granulozitate
cofraje fixe
discontinu
0,52 pentru betoanele cu adaos de cenus
cofraje fixe
0,43 pentru betoanele cu granulozitate continu
cofraje glisante
0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate
cofraje fixe
continu
4. Aditiv DISAN A % din 0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate
cofraje fixe
masa cimentului
discontinu si agregate naturale concasate
0,35...0,40 pentru betoane cu granulozitate
cofraje fixe
discontinu si agregate naturale de balastier
0,15 pentru beton fluidifiat
cofraje fixe
conform specificatiei tehnice de produs
cofraje glisante
NOT: *)

Cantittile prevzute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile.

11.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit care trebuie ndeplinite la stabilirea


retetelor prin ncercrile preliminare trebuie s fie cu 10% mai mari dect cele obligatorii la
executie, pentru a exista garantia acoperirii diferentelor ntre conditiile de laborator si cele de
santier.
Valorile pentru retete sunt indicate n tabelul 11.
CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT
LA NCERCRI PRELIMINARE
Nr.
crt.
Conditii tehnice

Tabel 11
Clasa betonului rutier
Pag. 19 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

0
1.
2.

3.

(preliminar, la retete,)
1
Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rk inc )
determinat la 28 zile pe epruvete
prismatice 150x150x600mm MPa min.
Rezistenta
medie
la
compresiune
determinat la 28 zile pe cuburi cu latura
de 150 (141) mm sau fragmente de prisme
cu latura sectiunii 150 mm (Rc med.)
MPa
Gradul de gelivitate al betonului determinat
conform STAS 3518

BcR 3,5
2

BcR 4,0
3

BcR 4,5
4

BcR 5,0
5

3,8

4,4

4,9

5,5

34,0

39,0

44,5

50

G 100

G 100

G 100

G 100

NOT: ncercrile la compresiune pe fragmentele de prism sunt informative.


ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER
12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaz cu agregate naturale prelucrate, ap,
ciment si aditivi n conformitate cu prevederile urmtoare:
12.1.1. n sistemul cofraje fixe
a.
mbrcmintile ce se execut ntr-un singur strat se realizeaz cu agregate concasate
025 mm conform limitelor din fig. 1 sau 040 mm conform limitelor din fig. 2, iar cele
ce se execut n dou straturi se realizeaz cu agregate concasate 025 mm conform
fig. 1 n cazul stratului de uzur si 031 mm conform fig. 3 sau 040 mm conform fig.
2 n cazul stratului de rezistent.
NOT: n lipsa sortului de agregate pietris 8-16, respectiv criblur 8-16, se poate realiza si un
beton cu granulozitatea discontinu, avnd agregatul total n limitele curbelor
granulometrice din fig. 4, 5 si 6. Acest tip de beton nu se aplic la autostrzi,
drumuri publice cu trafic foarte greu, piste, ci de rulare si platforme
aeroportuare.
b. Betonul din stratul de uzur al mbrcmintei din beton de ciment se realizeaz cu nisip
natural (SR 662) si agregate concasate (criblur) (SR 667).
c.
Betonul din stratul de rezistent al mbrcmintilor din beton de ciment rutiere pentru
drumuri si strzi cu trafic greu, mediu sau usor si piste aeroportuare interne, se
realizeaz cu nisipul natural de ru si pietris (SR 662), sau piatr spart (split) (SR 667).
n cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralrgirilor n curbe, se
poate folosi beton rutier fluidifiat conform prescriptiilor tehnice n vigoare.
12.1.2. n sistemul cofraje glisante
Curba granulometric a amestecului total se realizeaz cu agregate 025 mm si trebuie
s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 7, sau cu agregate 040 mm, caz n care
trebuie s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 8.
12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baz din Codul
de Practic NE 012, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta
prevederile anexei II.1 din Normativul pentru executarea mbrcmintilor rutiere din beton de
ciment n sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014.
12.3. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru mbrcminti
rutiere sunt cele din tabelul 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

Pag. 20 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTAL


Tabel 12
Nr.
Zonele
Limit
Treceri % n mas prin sita cu ochiuri ptrate de mm:
granulometrice
e
crt
ale agregatului
0,2 0,6
1
2
4
8
16
25
31,
40
.
total
3
5
I. Pentru sistemul n cofraje fixe
1
Cu granulozitate
continu
025 mm (fig. 1)
min.
2
7
10
20
29
45
75
95
max.
8
22
30
42
52
70
90 100
040 mm (fig. 2)
min.
2
6
8
17
23
40
60
75
95
max.
7
22
28
40
48
62
80
90
100
031,5 mm (fig.
min.
2
6
8
17
23
40
60
75
95
3)
max.
7
22
28
40
48
62
80
91 100
2
Cu granulozitate
discontinu
025 mm (fig. 4)
fr sortul 8-16
min.
2
7
12
20
28
38
38
95
max.
8
22
29
42
48
58
58 100
040 mm (fig. 5)
fr sortul 8-16
min.
2
12
17
25
30
35
35
64
95
max.
7
22
29
40
45
56
56
78
100
031,5 mm (fig.
6)
fr sortul 8-16
min.
2
12
17
25
30
35
35
75
95
max.
7
22
29
40
45
56
56
83 100
II. Pentru sistemul n cofraje glisante
3
Cu granulozitate
continu
025 mm (fig. 7)
min.
2
13
18
30
38
55
80
95
max.
8
22
30
42
52
70
90 100
040 mm (fig. 8)
min.
2
13
17
25
33
50
70
82
95
max.
7
22
28
40
48
62
79
90
100

Pag. 21 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 22 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 23 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 24 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 25 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 26 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 27 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

12.4. Caracteristicile betonului rutier proaspt sunt indicate n tabelul 13.


CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPT
Tabel 13
Caracteristicile betonului proaspt
Nr.
Valoarea
crt.
Denumirea
Sistem cofraje Sistem cofraje
fixe
glisante
1.
Lucrabilitatea:
- prin metoda tasrii, cm. max.
3
- prin metoda gradului de compactare
1,15 ... 1,35
1,15 ... 1,35
- prin metoda de remodelare Webe, sec
10 - 15
3
2.
Densitatea aparent kg/m
2400 40
2400 50
3.
Continutul de aer oclus
%
3,5 0,5
4-6

12.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit sunt indicate n tabelul 14.


CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT
Tabel 14
Nr.
Conditii tehnice care trebuie
Clasa betonului rutier
crt. ndeplinite de betonul ntrit, la executie
BcR 3,5
BcR 4,0
BcR 4,5
1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rk inc )
determinat
la
28
zile
pe
prisme
150x150x600mm MPa, min.
3,5
4,0
4,5
2. Rezistenta medie la compresiune (Rc)
determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de
150(141) mm, fragmente de prisme cu latura
sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275 sau
carote, conform Instructiunilor C 54. MPa, min.
30
35
40
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat
conform STAS 3518-89
G 100
G 100
G 100

Determinare
conform

STAS 1759

STAS 5479

BcR 5,0
5,0

45
G 100

Pag. 28 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

C A P I T O L U L IV
PREPARAREA BETONULUI RUTIER
Utilajele si echipamentele necesare executrii mbrcmintilor rutiere din beton de
ciment trebuie selectate n conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de
Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare.
Antreprenorul trebuie s asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a
echipamentelor pentru asternerea betonului.
ART.13. STATIA DE BETOANE
13.1. Prin statia de betoane se ntelege orice unitate sau instalatie care produce si
livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe centrale de beton.
13.2. Productivitatea practic a statiei de betoane trebuie s fie cel putin egal cu cea a
utilajului de punere n oper a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia.
13.3. Statia de betoane, trebuie s fie amplasat la o distant fat de punctul de lucru,
corespunztoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute.
13.4. Statia de betoane trebuie s dispun de:
depozite de agregate, avnd compartimente amenajate pe o platform betonat si cu
scurgerea apelor asigurat;
silozuri de ciment, marcate, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a
statiei;
silozuri pentru cenusi de termocentral n cazul c se folosesc;
instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare;
instalatie pentru nclzirea apei si agregatelor;
central sau centrale de beton n bun stare de functionare;
buncre de descrcare a betonului preparat;
dotri care s asigure splarea malaxoarelor, buncrelor si mijloacelor de transport;
laborator amenajat si dotat corespunztor;
dotri privind protectia muncii si PSI.
13.5. Centrala de beton trebuie s fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu
functionare automat, cu urmtoarele caracteristici:
- nregistrarea puterii de malaxare;
- dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric;
- dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu
contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automat la zero dup
fiecare sarj;
- msurarea continu a umidittii agregatelor, obligatoriu n plnia de alimentare;
- durata de amestecare va fi de cel putin 60 secunde (90 secunde n eventualitatea
utilizrii si a cenusei de termocentral), la betoanele mbrcmintilor n cofraje fixe si de
90120 secunde, la betoanele mbrcmintilor n cofraje glisante.
13.6. Utilajul de dozare trebuie s fie automat iar dac se folosesc cofrajele glisante,
productivitatea trebuie s fie adecvat pentru a mentine o miscare uniform a masinii de pavat
de cel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilajului de dozare,
trebuie s se tin seama de raportul specific pentru constructia mbrcmintilor pe timp
clduros.
Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati n functie de greutate, n timp ce apa se
poate doza fie n functie de greutate fie n functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate
si gradate sptmnal. Cntarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat trebuie
verificate folosind greuttile standard.
Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt:
+ 3% pentru agregate si amestecuri;
Pag. 29 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

+ 2% pentru ciment, ap, var;


+ 5% pentru aditivi;
+ 3% pentru cenusi.
Tolerantele sunt exprimate n functie de greutatea teoretic a fiecrui material, potrivit
setrii utilajului de dozare.
13.7. Instalatiile de preparare vor dispune de buncre intermediare cu capacitatea egal
cu 3 sarje, iar pentru evitarea segregrii, descrcarea betonului n buncre se va face axial, prin
intermediul unui jgheab si a unei plnii de min. 0,50 m nltime. La utilizarea simultan a mai
multor instalatii, acestea trebuie s dispun de conditii identice (componenti, dozare,
lucrabilitate beton, etc.) pentru a asigura livrarea de betoane identice.
Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute de la descrcarea
primei sarje, iar durata total de ncrcare a mijlocului de transport nu va depsi 20 minute.
Buncrele vor fi curtite cel putin de dou ori pe schimb sau la ntreruperi mai mari de o
or.
13.8. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numit pentru verificarea
ndeplinirii conditiilor prevzute la punctele 13.4, 13.5 si 13.6, lista reglajelor efectuate la
centrala de beton, care va controla dac toate punctele prevzute au fost verificate si n special:
verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice;
functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-nchidere) a agregatelor si
cimenturilor si eventual adaosurilor;
starea malaxoarelor, n special uzura paletilor;
functionarea automatizat.
Toate aceste verificri se vor face fr a prepara beton.
13.9. nainte de nceperea productiei de beton, se va efectua un test de functionare a
statiei de betoane. n timpul testului de functionare, Antreprenorul trebuie s evalueze si s
verifice modul de intrare al agregatelor n malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare,
etc. n conformitate cu specificatiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si
reglementrile din prezentul caiet de sarcini. n timpul productiei, statia de betoane va fi testat
periodic, cel putin o dat la 3 luni, n conformitate cu normele si regulamentele existente.
Rezultatele testelor se vor introduce n declaratia de productie a betonului.
13.10. Documentatia complet, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi
transmis Inspectoratului de Stat n Constructii, pentru autorizare, conform legislatiei n vigoare.
Productia de beton poate ncepe doar dup ce statia de betoane a fost autorizat de ctre ISC
si aprobat de ctre Inginerul lucrrii.
ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE
nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac experimentarea
preparrii betonului rutier n statie, pentru a verifica dac folosind mijloacele santierului, reteta
betonului stabilit n laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
ncercrile trebuiesc repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind:
- lucrabilitatea;
- continutul n aer oclus;
- omogenitatea betonului;
- rezistenta la ncovoiere.
n cazul centralelor de beton cu dou malaxoare ncercarea de verificare a omogenittii
se va face pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestor verificri se va verifica si durata minim de malaxare, necesar pentru
a asigura o bun omogenizare a betonului.
Probele pentru verificri se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor
determina caracteristicile artate la Capitolul II, art. 12, Compozitia betonului.

Pag. 30 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER


15.1. Este interzis prepararea betonului n instalatiile care nu asigur respectarea
abaterilor prevzute la pct. 13.6 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt
defecte.
Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare,
verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe sptmn.
15.2. Cantitatea de ap corespunztoare unui amestec se va corecta tinnd seama de
umiditatea agregatelor si de solutia Disan A, astfel nct s se respecte raportul A/C avut n
vedere la stabilirea retetei.
15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente n malaxor se face conform
prevederilor crtii tehnice a utilajului respectiv.
15.4. Pe parcursul preparrii betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, n
functie de rezultatele ncercrilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de
densitatea aparent, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspt, n situatiile
reale existente, cu conditia realizrii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
15.5. La terminarea unui schimb sau ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai
mare de o or, malaxorul va fi splat cu jet de ap sau ap cu pietris.
15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct n mijloacele de transport, recomandnduse folosirea de buncre intermediare. Pentru evitarea segregrii betonului, buncrele vor fi
ncrcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei plnii de minimum 0,5 m nltime.
Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute.
Buncrele intermediare vor fi curtate cel putin de dou ori ntr-un schimb.
15.7. Temperatura betonului proaspt msurata n mijloacele de transport naintea
plecrii de la statie trebuie s se situeze n intervalul +5o+30oC, iar la punerea n oper s nu
depseasc 30oC.
ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT
16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspt precizate la punctul 12.4
tabelul 13, n scopul evitrii punerii n oper a unui beton necorespunztor, se vor face n
prealabil, la statia de betoane, determinri pe betonul proaspt.
16.2. Controlul operativ al calittii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA
I.3 la Normativul NE 014.
Ori de cte ori un rezultat se situeaz n afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4,
se va repeta imediat determinarea respectiv.
Dac si la o nou determinare rezultatul nu se nscrie n limitele admise, se va sista
prepararea betonului si se vor stabili, dup caz, msurile tehnologice ce se impun: corectarea
cantittii de ap, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si
verificarea instalatiei.
Dup aplicarea msurilor stabilite si dup reluarea preparrii betonului, determinarea
caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptndu-se eventualele corectii
succesive pn cnd se constat c cel putin 3 rezultate consecutive se nscriu n limitele
admise.
16.3. n continuare, controlul se va face cu frecventa prevzut n tabelul 15.
Tabel 15
Tipul de
Nr.
Faza de
Caracteristicile care se
Scopul verificrii
Frecventa
laborator
minim
crt.
executie
verific
II
III
0
1
2
3
4
5
6
A. N CURSUL PREPARRII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE
A.1 Betonul
a. Lucrabilitatea,
Reglarea procesului
De dou ori pe
DA
DA
Pag. 31 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

proaspt

A.2 Betonul
ntrit

conform STAS 1759

tehnologic si
respectarea

b. Densitatea
aparent
c. Temperatura (la
temperaturi ale
aerului sub +50C si
peste +250C)

conditiilor tehnice din


Tabelul 13
Reglarea procesului
tehnologic pentru
respectarea conditiilor
tehnice de
+50C...+300C

d. Granulozitatea
agregatelor din
amestecul de beton,
conform STAS 1759

Confirmarea
respectrii
granulozittii
agregatelor din reteta
betonului
Reglarea preparrii si
respectarea conditiilor
tehnice din Tabel 13
Verificarea realizrii
conditiilor de calitate
pentru clasa de beton
prescris

e. Continutul de aer
oclus, conform STAS
5479
a. Rezistenta la
ncovoiere pe
epruvete prismatice
de 150x150x600 mm,
la vrsta de 28 zile,
conform NE
014:2002, Anexa III.1
b. Idem la vrsta de 7
zile, pentru ncercri
orientative
c. Rezistenta la
compresiune pe
fragmente de prisme
cu latura sectiunii de
150 mm sau epruvete
cubice cu latura de
150 mm, la vrsta de
28 zile, conform STAS
1275
d. Determinarea
gradului de gelivitate,
conform STAS 3518

B. LA LOCUL
B.1 Betonul
a. Examinarea
proaspt, la documentului de
descrcarea transport
din mijlocul
de transport

Verificarea operativ
a compozitiei
betonului
Verificarea realizrii
rezistentei la
compresiune a
betonului

Verificarea ndeplinirii
conditiilor din Tabelul
14
DE PUNERE IN OPERA
Constatarea
garantrii calittii de
ctre productor si
respectarea duratei
de transport

schimb de
lucru, pentru
fiecare
tip de beton si
betonier
Patru
determinri
pentru fiecare
tip de beton si
schimb de
lucru
Facultativ

O prob pe
schimb
Cte o serie de 3
epruvete
prismatice pe
schimb, pentru
fiecare tip de
beton si
betonier, dar
minimum o serie
de 100 m3
O prob pe
sptmn
Cte o serie de 3
epruvete
prismatice pe
schimb, pentru
fiecare tip de
beton si
betonier, dar
minimum o serie
de 100 m3
Se determin la
elaborarea
compozitiei
betonului
La fiecare
transport

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

DA

Pag. 32 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

B.2 Betonul
ntrit

b. Lucrabilitatea
(consistenta),
conform STAS 1759

Confirmarea
caracteristicilor
impuse betonului

c. Temperatura (la
temperatura aerului,
sub +50C si peste
+250C)

Confirmarea
caracteristicilor
impuse betonului

Determinarea
rezistentei la
compresiune pe
epruvete cilindrice
(carote) extrase din
mbrcmintea
executat, conform
STAS 1275

Verificarea calittii
betonului pus n
lucrare

O prob pentru
fiecare tip de
beton si schimb
de lucru, dar cel
putin o prob la
20 m3 beton
Patru
determinri
pentru fiecare tip
de beton si
schimb de lucru
3 carote pe km
de band de
mbrcminte
din beton sau
min. 4 carote din
fiecare zon de
mbrcminte
asupra creia
exist dubii de
calitate

DA

DA

DA

16.4. Calitatea betoanelor din mbrcmintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor


nregistrate n evidentele de laborator si buletinele de ncercare a epruvetelor confectionate la
statia de betoane, ncercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului,
care vor tine evidenta zilnic pe formularul Registrul pentru evidenta preparrii si punerii n
oper a betoanelor rutiere, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014, privind betonul
preparat:
compozitia betonului realizat;
caracteristicile betonului proaspt (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus,
temperatur);
confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice.
16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat
Condica pentru evidenta betoanelor turnate, unde se vor consemna zilnic:
cantitti de beton turnate;
elemente turnate;
confectionarea epruvetelor de control si rezultatele ncercrilor mecanice pe betonul
ntrit.

Pag. 33 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

CAPITOLUL V
PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER
ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER
17.1. mbrcmintile rutiere din beton de ciment pot fi executate n dou metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice)
- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic n plan orizontal si vertical,
dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu dou unitti de vibratie, o curea transportoare
si cofraje).
17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosit.
Pentru aceasta, nainte de nceperea lucrrilor de executie, Antreprenorul va trebui s
prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleas pentru executia mbrcmintii din beton de
ciment.
17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptat, ce trebuie
verificat la nceperea lucrrilor, pe un sector de prob (300-600 m lungime) si va contine:
- descrierea detaliat a echipamentului;
- descrierea detaliat a ntregului proces de executie a lucrrilor, inclusiv pregtirea
fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea;
- documentatia trebuie s contin informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrrii
betonului, grosimea stratului de beton (nainte de vibrarea si finisarea stratului de beton),
nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, tierea rosturilor si finisarea.
ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER
Antreprenorul trebuie s prezinte preliminar autorittilor competente si Beneficiarului un
plan cu managementul traficului, care s contin descrierea detaliat a tuturor msurilor
necesare diminurii efectelor ivite pe timpul executiei n zonele de trafic. Managementul
traficului se va face n deplin conformitate cu normele si reglementrile n vigoare.
ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI
19.1. Transportul betonului rutier se realizeaz cu autobasculante cu basculare n spate
sau lateral. Autobasculantele trebuie s fie etanse, iar n cazurile cu temperaturi la limit ale
aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel nct s se evite modificarea
caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului).
19.2. Dup fiecare 3-4 transporturi si ori de cte ori este nevoie, autobasculantele vor fi
curtate si splate cu jet de ap.
19.3. Durata maxim de transport, considerat din momentul terminrii ncrcrii n
mijlocul de transport si sfrsitul descrcrii acestuia la punctul de lucru, nu va depsi 60 minute
la temperaturi ale betonului 15oC si 45 minute la temperaturi situate n intervalul 15o...30oC.
19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si
pn la completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc cu mai mult
de o or nceputul prizei cimentului.
19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la
completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc timpul de ncepere a
prizei betonului.
19.6. Cnd se transport beton cu lucrabilitate redus, sunt necesare autocamioane
echipate cu vibratoare pentru a descrca betonul. Camioanele trebuiesc curtate cu jet de ap
la fiecare 3-4 curse si oricnd este necesar.
19.7. Fiecare transport de beton va fi nsotit de un bon de transport.
19.8. Numrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie s asigure un
flux continuu alimentrii utilajelor de punere n oper.

Pag. 34 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cnd acesta este stratul
suport al mbrcmintei) se va admite numai dup atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a
betonului slab.
ART.20. LUCRRI PREGTITOARE
20.1. nainte de a ncepe executarea mbrcmintii din beton de ciment se va verifica si
receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baz), conform STAS 6400, prin
verificarea elementelor geometrice, abaterilor limit, denivelrilor admisibile, precum si a
capacittii portante a complexului fundatii-pat, corectndu-se toate defectiunile constatate. Nu
se va trece la executarea mbrcmintii din beton de ciment dect numai dup efectuarea
remedierilor necesare.
20.2. Fundatia sau stratul de baz trebuie s aib la suprafata sa aceleasi pante n profil
transversal si aceleasi declivitti n profil longitudinal ca cele ale suprafetei mbrcmintii de
beton de ciment.
20.3. Denivelrile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie n sens longitudinal,
sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de + 2 cm, n cazul straturilor de fundatii
din balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm, din
agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
20.4. Denivelrile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie n sens transversal, sub
lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru mbrcmintea din beton de
ciment.
20.5. La straturile din beton slab, abaterile limit la panta transversal si la cotele n
profil longitudinal vor fi cele prevzute n caietul de sarcini ntocmit pentru betonul slab.
nainte de executarea mbrcmintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab,
dup corectrile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicul izolatoare alctuit
din dou straturi de emulsie bituminoas cationic, pe toat suprafata acestuia.
20.6. Denivelrile admisibile n profil transversal si longitudinal al suprafetei
mbrcmintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaz, vor
fi cele prevzute n standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183.
20.7. La executarea mbrcmintilor de beton de ciment, peste mbrcminti existente,
acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si Normativului NE 014 pct. 7.147.18.
20.8. Lucrrile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baz vor preceda
lucrrile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum.
20.9. Pe fundatia verificat si rectificat se monteaz longrinele metalice pe benzi de
beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu ltimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de
160 kg ciment la m3.
nltimea cofrajelor fixe trebuie s fie egal cu grosimea mbrcmintii proiectate.
Se va da o deosebit atentie pozitionrii corecte n plan a longrinelor si o asezare la cote
cu ajutorul nivelei, corespunztor elementelor geometrice n plan si n profil n lung din proiect.
20.10. Longrinele trebuie montate naintea nceperii turnrii betonului, pe cel putin o
lungime de turnare programat zilnic.
20.11. n cazul fundatiilor de balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate
mecanic, ntre longrinele metalice montate pe fundatia umezit n prealabil, se va asterne un
strat de nisip de 2 cm grosime dup compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85.
20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va ntinde hrtie rezistent (Kraft)
sau folie de polietilen.
Benzile de hrtie sau folie de polietilen trebuie s se suprapun cu minim 5 cm n sens
longitudinal si 20 cm n sens transversal. Banda superioar va fi n sensul pantei.
20.13. Banda de hrtie sau folia de polietilen trebuie s fie ntins cu putin timp nainte
de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie s fie asigurat contra vntului,
aseznd peste ea din loc n loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Pag. 35 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Este interzis folosirea de beton proaspt sau bolovani si nu se va clca pe hrtia


rezistent ntins.
20.14. n situatiile n care stratul superior al fundatiei este alctuit din materiale
stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei
fundatiei cu strat de nisip si hrtie sau folie de polietilen.
n aceste cazuri, nainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi
cu ap.
20.15. n cazul n care betonul se execut cu cofraje glisante pregtirea stratului suport
se va face n conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi.
20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat nainte de turnarea betonului pentru
mbrcminte, pe o zon corespunztoare unei zile de lucru.
20.17. Principalele controale ce trebuiesc fcute nainte de punerea n oper a betonului
sunt urmtoarele:
- pregtirea stratului suport pe care urmeaz s fie asternut betonul, n conformitate cu
prevederile pct. 20.1...20.16;
Constatrile acestor verificri vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse,
care vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea
la executarea mbrcmintei de beton;
- pozitionarea corect a longrinelor (executie n sistemul cofraje fixe) sau a firelor de
ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante;
- pozitionarea corect a rosturilor de dilatatie;
- asigurarea bunei functionri a utilajelor de punere n oper a betonului rutier.
ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER
21.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson
experimental de min. 300 m lungime pentru a verifica pe santier, n conditii de executie
curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus n oper n conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele de punere n oper
a betonului si eventual corectarea compozitiei betonului n limitele stabilite prin studiul
preliminar.
Se vor urmri n special:
reglarea utilajului de rspndire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o
suprafatare perfect;
reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la
marginea mbrcmintii;
punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de rspndire a
produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de tiere.
21.2. Partea din tronsonul executat considerat ca cea mai bine realizat va servi ca
tronson de referint pentru restul lucrrii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referint se vor consemna n scris, pentru a
servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa n continuare.
ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA
22.1. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje fixe
22.1.1. mbrcmintile de beton de ciment se execut ntr-unul sau dou straturi,
conform prevederilor din proiect, n functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea
prin vibrare pn la grosimi de 23 cm. n cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai
vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui s asigure o vibrare eficient pe toat
grosimea stratului.
22.1.2. La locul de punere n oper, descrcarea betonului se va face n 2-3 locuri sau n
cordon (din mers), urmrindu-se mentinerea omogenittii betonului pe toat suprafata de
Pag. 36 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

descrcare. La mbrcminti executate n dou straturi, descrcarea betonului celui de-al doilea
strat se va face obligatoriu prin descarcare lateral, folosind autobasculante sau alimentatoare
speciale. Aceeasi msur se va aplica si pentru primul strat cnd acesta se asterne pe fundatie
acoperit cu hrtie rezistent.
22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia
unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificat din punct de vedere tehnicoeconomic (supralrgiri n curbe, curbe cu raze mici, strzi de categoria IV cu o band de
circulatie, parcaje, platforme sau locuri de stationare, pe suprafete mici sau izolate). La acestea,
asternerea betonului rutier proaspt, se poate face manual.
22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor,
avnd urmtoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,01,3 mm,
viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin dou treceri ale acestora pe fiecare strat de beton
ce se compacteaz. Relatia ntre grosimea dalei, h si ltimea grinzii vibratoare, msurat n
sensul de avansare, b, este: b > h. Ltimea grinzii de vibrare trebuie s fie cel putin egal cu
grosimea dalei.
22.1.5. Procedurile de vibrare si distanta maxim ntre vibratoare vor fi cele descrise, n
totalitate, n metoda propus de Antreprenor si aprobat de Inginer, nainte de nceperea
lucrrilor de betonare.
O atentie deosebit trebuie acordat vibratoarelor n lungul marginii benzii care se
execut, pentru a realiza o compactare corespunztoare a acesteia.
22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinri de prob efectuate cu
prima sarj de beton ce se compacteaz, stabilindu-se si viteza de naintare a vibrofinisorului,
corelat cu ltimea grinzii vibratoare, care trebuie s fie n contact cu betonul proaspt pe o
lungime egal cu cel putin grosimea dalei, msurate n directia de avansare. Durata vibrrii se
recomand s fie de 3060 secunde.
22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corect a betonului pe ntreaga suprafat a stratului
compactat, se va urmri ca grinda vibratoare, n timpul vibrrii, s se afle cu 13 mm mai jos
dect suprafata betonului din spatele grinzii.
22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie s fie de 1,15...1,35 ori mai
mare dect grosimea final a stratului compactat, n functie de lucrabilitatea betonului.
nainte de a ncepe vibrarea betonului, se va stabili, n cadrul determinrilor de prob,
grosimea stratului de beton necompactat, necesar pentru obtinerea grosimii prescrise a
stratului finit.
22.1.9. Punerea n oper a betonului se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot
fi evitate (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton, etc.) se va
executa din betonul confectionat pn n acel moment o dal mai scurt dect cea prevzut,
terminat cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distant de cel mai
apropiat rost al mbrcmintii rutiere.
22.1.10. Distanta dintre dou pozitii succesive de lucru ale plcilor sau riglelor vibrante
trebuie s fie astfel stabilit nct s fie asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafete de
beton compactat.
22.1.11. ntreruperea betonrii la sfrsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost
transversal de dilatatie sau de contact.
22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va ndeprta de la locul de punere n
oper.
22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitti, sensul de executie al benzii de beton va fi
urmtorul:
- pentru pante de pn la 3% se lucreaz n sensul urcrii drumului (din aval spre
amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucreaz n sensul coborrii drumului (din amonte
spre aval), adaptndu-se la situatia respectiv, att consistenta betonului ct si viteza de
Pag. 37 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

avansare a utilajelor, avnd n vedere totodat si necesitatea ca n fata utilajelor s existe n


permanent un val de beton afnat cu rol de zid de sprijin.
22.1.14. Betonul asternut la cot si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor
efectua corectrile necesare nainte de vibrare, pentru eliminarea denivelrilor suprafetei, prin
completare cu beton sau ndeprtarea betonului n exces. Lng longrine betonul se va ndesa
cu maiul metalic asigurnd totodat mentinerea ancorelor n pozitie orizontal.
22.1.15. Dup asternerea stratului de beton pe o portiune de 56 m, pe toat ltimea si
dup verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea
betonului cu ajutorul vibrofinisorului, urmrindu-se ca n fata grinzii vibratoare s existe
permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm nltime.
22.1.16. Dup trecerea vibrofinisorului pn la circa 1 m de captul portiunii asternute,
aceasta se retrage si se face verificarea n profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate
cu dreptarul de 3 m lungime si o pan de 20 cm lungime si maximum 3 cm ltime, avnd
nclinatia de :10 si gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm, corectnd cu
beton, dac este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise (nevibrate).
22.1.17. Dup verificarea si corectarea denivelrilor suprafetei vibrate, betonul de lng
longrine se va compacta cu maiul sau cu plci vibrante.
22.1.18. Se trece apoi a doua oar cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinut s fie
neted si uniform ca aspect.
22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarj dintr-o
dal si terminarea finisrii betonului din aceeasi dal nu va depsi cu mai mult de o or
nceputul prizei/cimentului.
22.1.20. Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, autostrzi si drumuri
cu trafic foarte greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru celelalte categorii de lucrri, cnd
vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelrilor longitudinale ale
suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 34 m lungime,
avnd diametrul de 25 cm si masa de circa 150200 kg. Cu ruloul se lucreaz pe suprafata
corectat si compactat, prin rostogolirea lui n sens perpendicular pe axa benzii, pe toat
suprafata mbrcmintei, prin treceri suprapuse pe cte 1,00 m. Ruloul trebuie curtat si umezit
la fiecare trecere, evitndu-se udarea betonului.
22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafata mbrcmintei de ctre grinda finisoare
sau rulou, se indeprteaz cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de
beton executate.
22.1.22. Suprafata finisat a betonului se va stria numai mecanic la autostrzi si piste
aeroportuare si mecanic sau manual la celelalte lucrri, perpendicular pe axa drumului, cu
ajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice sau
metalice. Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri
vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobat prealabil de Inginer.
22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dup cel putin 24 ore de la turnarea
betonului.
n cazul n care executarea mbrcmintei se va face pe jumtate din ltimea prtii
carosabile si se circul pe a doua jumtte a drumului, longrinele din axa drumului se vor
demonta dup minimum 48 ore.
Aceast operatiune se va face dup o perioad de timp mai mare atunci cnd obtinerea
rezistentei betonului este ntrziat de protectia acestuia (amnat, inadecvat) sau pe timp
friguros.
Dup demontare, longrinele metalice vor fi pstrate curate si vor fi tratate
corespunztor pentru a evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate
Beneficiarului pentru aprobare preliminar. Nu se vor folosi longrine deteriorate.
22.1.24. Imediat dup demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi
cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoas cationic.
Pag. 38 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

22.1.25. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numrului de ordine al dalei (din 5
n 5 dale) pe suprafata betonului, la coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avnd 10 cm
nltime si 10 mm adncime).
22.1.26. Pentru executarea mbrcmintilor din dou straturi (beton de uzur si beton
de rezistent) se fac urmtoarele precizri:
- vibrarea betonului din stratul de rezistent si stratul de uzur se face cu dou
vibrofinisoare care actioneaz separat pe fiecare strat, astfel nct timpul care se va scurge de
la terminarea unui strat si contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezistent si asternerea
stratului urmtor (de uzur) nu va depsi o jumtate de or
- timpul care se va scurge de la prepararea primei sarje din betonul stratului de
rezistent dintr-o dal si terminarea finisrii suprafetei stratului de uzur din aceeasi dal, nu va
depsi cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului.
22.2. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje glisante
22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie s realizeze urmtoarele operatii tehnologice:
- repartizarea betonului pe toat ltimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartizator
tip snec;
- compactarea, prin vibrarea intern a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de
interior de 70 mm diametru care produc lichefierea betonului;
- presarea betonului prin extrudere de ctre greutatea proprie a masinii;
- finisarea transversal a suprafetei betonului extrudat cu ajutorul unei grinzi care se
deplaseaz perpendicular pe directia de avansare a cofrajelor glisante;
- finisarea longitudinal a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISC) care
se deplaseaz transversal ntre cofrajele glisante si longitudinal, odat cu masina.
22.2.2. Betonul n fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descrcat si repartizat
nct s se asigure o avansare uniform, continu si permanent a masinii, practic fr nici o
oprire a masinii. Se va urmri permanent ca volumul de beton din fata masinii cu cofraje
glisante s fie constant.
22.2.3. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaz la cca. 1 m/minut n functie de
ritmul de aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea
mbrcmintei ce se realizeaz.
22.2.4. n principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaz pe loc,
nainte de nceperea betonrii, dar trebuiesc efectuate verificri si ajustri ale acestora la
nceputul lucrului, pentru garantarea realizrii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din
punct de vedere ale grosimii, calittii si rectangularittii marginilor acestora. n acest scop se
vor avea n vedere prevederile Normativului NE 014 pct. 10.1.6. si 10.1.7.
22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarc cu atentie n fata repartizorului cu
snec a masinii cu cofraje glisante dup care repartizarea uniform a acestuia ntre cofrajele
masinii se continu cu ajutorul unui excavator.
22.2.6. Se va urmri permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul
de functionare al tuturor pervibratoarelor.
Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc nlocuite imediat.
22.2.7. Pervibratoarele se fixeaz la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii
stratului de beton.
O supraveghere mai atent se va da celor dou pervibratoare laterale care trebuie s
asigure obtinerea muchiilor benzii de beton. Aceste dou pervibratoare se vor monta la
aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor glisante.
22.2.8. Asternerea betonului se consider terminat cnd suprafata mbrcmintei nu
prezint denivelri si are un aspect omogen.
22.2.9. Compactarea si finisarea se consider terminate cnd suprafata betonului este
plan, nchis si are o textur uniform. n caz c se observ denivelri ale suprafetei
Pag. 39 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

mbrcmintei rmase n zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor
mistrii de 40-50 cm lungime.
22.2.10. O atentie permanent se va acorda valului de beton ce se formeaz n fata
grinzii masinii cu cofraje glisante care execut nivelarea transversal a mbrcmintei. Acest val
de beton trebuie s fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm grosime.
22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionat de alimentarea
permanent cu beton a acesteia, n conditiile mentinerii unui viteze constante de cca. 1
m/minut.
22.2.12. n cazul opririlor (accidentale) care depsesc durata de ncepere a prizei
cimentului este necesar dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru).
22.2.13. n timpul stationrii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprit.
22.2.14. Pentru a elimina n cel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect
negativ asupra calittii suprafetei si muchiilor mbrcmintei, este necesar s se efectueze
verificarea elementelor geometrice ale acesteia, cel mai trziu la 24 ore dup punerea n oper
a betonului.
22.2.15. n scopul mbunttirii aderentei rotilor autovehiculelor pe mbrcmintea ud,
suprafata finisat a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu
perii piassava.
Pentru a se permite protejarea ct mai rapid a betonului cu produs de protectie,
strierea se face la cel mult 20 m n spatele masinii cu cofraje glisante.
Se va verifica vizual uniformitatea si adncimea strierii si aceast operatiune se va
repeta dac este cazul.
ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
23.1. Lucrrile de punere n opera a betonului vor fi ntrerupte atunci cnd se ivesc
urmtoarele conditii meteorologice defavorabile:
temperaturi ale aerului mai mici de +5oC
ploaie intens, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului.
23.2. n perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priz
si/sau de ntrire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un
control competent din partea santierului.
De asemenea, se poate lua n considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci cnd temperatura aerului este n jur de +5oC continuarea sau oprirea betonrii se
va face pe baza prognozei meteorologice pe urmtoarele 24 ore (temperatur, vnt).
n cazul cnd temperatura coboar sub +5oC si exist pericol de nghet n urmtoarele
24 ore, lucrrile vor fi oprite.
Dac exist pericolul ca temperatura exterioar s coboare sub 0oC, n primele 24 ore de
ntrire a betonului deja pus n oper, se vor lua msuri de protejare a acestuia, prin pstrarea
unei temperaturi a betonului de cel putin 5oC pe o perioad de cel putin 3 zile.
Temperatura betonului proaspt nainte de a fi pus n oper trebuie s fie mai mare de
+5oC.
23.3. La betonare pe timp clduros, n vederea evitrii deshidratrii superficiale rapide,
care conduce la scderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se
va acorda o atentie deosebit aplicrii produsului de protectie.
Pentru evitarea fisurrii betonului ntre rosturi, se va stabili momentul optim de tiere a
rosturilor, astfel nct s existe un timp suficient pentru tierea tuturor rosturilor nainte de
aparitia fisurilor.
Dac apare riscul deshidratrii superficiale a betonului, datorit vntului sau a unei
umiditti relative sczute a aerului, se vor lua msuri de dublare a grosimii peliculei de protectie
sau se va dispune oprirea betonrii.
Pag. 40 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Temperatura betonului la punerea n oper nu va fi mai mare de 30oC.


Pentru scderea temperaturii betonului sub 30oC, la prepararea acestuia se poate folosi
ap rcit.
Atunci cnd temperatura aerului este mai mare de +20oC si umiditatea relativ este mai
mic de 50%, se vor lua msuri pentru mentinerea umidittii stratului suport al mbrcmintii,
iar produsul de protectie a betonului proaspt, se va aplica n dou straturi succesive (pentru
realizarea unei bune impermeabilizri a betonului).
Atunci cnd temperatura exterioar este mai mare de +30oC (pn la maximum 35oC) si
umiditatea relativ a aerului este mai mic de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de
msuri speciale, rcirea apei combinat cu protectia betonului cu emulsii bituminoase aplicate n
dou straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dup trecerea finisorului.
ART.24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT
24.1. ntregul echipament si materialele necesare protejrii corespunztoare a betonului
proaspt, trebuie s fie la ndemn si gata de instalare, nainte de turnarea propriu-zis a
betonului.
24.2. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspt vor fi supuse
aprobrii prealabile de ctre Beneficiarul lucrrii, pe baza experimentrii si verificrilor
preliminare privind executia protectiei, cnd observnd uniformitatea si continuitatea peliculei
se va stabili si cantitatea de produs de protectie pe m2, determinat pe o bucat de folie de
polietilen (cntrit n prealabil) interpus pe suprafata pe care se experimenteaz protectia.
24.3. Imediat dup terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea
betonului proaspt mpotriva actiunii soarelui, vntului si ploilor, cu acoperisuri de protectie
mobile impermeabile si nedeformabile, mbinate etans ntre ele, care se deplaseaz pe msura
finisrii suprafetei betonului.
Betonul va rmne astfel protejat pn la acoperirea lui cu o pelicul de protectie
continu si impermeabil, cu grosime uniform, aplicat prin stropirea suprafetei si prtilor
laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avnd caracteristicile din tabelul 16), sau alte
produse pentru care exist agremente tehnice corespunztoare, n scopul asigurrii conditiilor
favorabile de ntrire a betonului si evitrii fisurrii dalelor.
Conditii tehnice pentru fluidul de protectie P 45
Tabel 16
Nr.
Denumirea caracteristicii
Unit. de
Conditii de admisibilitate
crt.
msur
1
Aspect
lichid, omogen, maroniu deschis
2
Densitatea
g/cm3
0,7 - 1,2
0
0
3
Vscozitatea Engler la 20 C
E
max. 10
4
Vscozitatea la 250 C (cupa vscozimetric
duza 3 mm)
sec
max. ART.
5
Vscozitatea cinematic
cSt
max. 26
0
6
Punct de inflamabilitate
C
min. 30
7
Timp de uscare la 250C
ore
max. 3
8
Reziduu la evaporare
%
43 3
Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor
nscrise n certificatul de calitate emis de productor.
24.4. Produsul chimic P 45 se aplic n cantitate de 0,250 + 0,05 kg/mp, la temperaturi
peste +10oC. La temperaturi sub +10oC produsul se dilueaz cu whitespirt rafinat, n proportie
de o parte produs la 0,30,5 prti whitespirt.

Pag. 41 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

24.5. n conditii meteorologice nefavorabile, atunci cnd umiditatea relativ a aerului


scade sub 50% (zile de arsit) sau temperatura creste peste +25oC se vor lua msuri pentru
realizarea protectiei prin mrirea dozajului de produs aplicat, cu 100%.
24.6. Produsul de protectie se aplic pe suprafata betonului proaspt prin pulverizare cu
ajutorul unui dispozitiv de lucru.
Operatia de curtire a dispozitivului de lucru se face cu whitepirt si este obligatorie la
fiecare ntrerupere a lucrului mai mare de dou ore.
24.7. Lucrrile de peliculizare a suprafetei betonului proaspt nu se vor executa pe timp
de ploaie. n cazul n care ploaia intervine ntr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea
emulsiei, operatia de protectie se repet.
24.8. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspt vor fi protejate cu acoperisuri sau
folii de polietilen, att timp ct prin cderea precipitatiilor exist pericolul antrenrii pastei de
ciment.
24.9. Dup tierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de
polietilen, late de cca. 50 cm, asigurate contra vntului cu bare metalice, pn la colmatarea
lor.
ART.25. PROTEJAREA MBRCMINTEI PROASPT TURNAT, DE
CIRCULATIA PIETONAL SI AUTO
25.1. Este interzis circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul
proaspt. n primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei mbrcmintei, cu pelicule,
accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridic n
functie de vrsta betonului.
25.2. n cazul executrii rosturilor prin tiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza
cu produse chimice similare celor folosite pe restul suprafetei dalei.
25.3. Pe perioada de ntrire a betonului, stabilit n functie de anotimp, se vor lua
msuri ca autovehiculele s nu circule pe suprafata acesteia.
25.4. mbrcmintile din beton de ciment se pot da n circulatie pentru autovehicule
numai dup ce se constat c sunt ndeplinite conditiile prevzute n tabelul 17.
Tabel 17
o
Temperatura atmosferic medie la punctul de lucru ( C)
+5
+10
+15
+20 +25
Termene orientative pentru darea n circulatie a
mbrcmintilor din beton (zile):
a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 special pentru
25
19
16
14
12
drumuri sau I 42,5
b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5R sau I
18
15
13
11
2
32,5R

ART.26. Executarea rosturilor


n conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 183-2, pentru a evita
aparitia fisurilor si crpturilor datorit variatiilor de temperaturi si umiditate, tasrile inegale si
pentru necesitti de constructie, mbrcmintile de beton de ciment se execut cu rosturi
transversale si longitudinale care le mpart n dale.
26.1. Executarea rosturilor n sistemul cofraje fixe
Rosturile, n sistemul cofraje fixe, att cele transversale ct si cele longitudinale pot fi
de:
- contact (de constructie);
- dilatatie;
- contractie.
26.1.1. Executarea rosturilor de contact
Pag. 42 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Rosturile de contact transversale se realizeaz pe toat ltimea si grosimea dalei,


cnd se ntrerupe turnarea betonului, fie la sfrsitul zilei de lucru, fie n cazul ntreruperii
accidentale a betonrii (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu
beton, etc.) si se vor executa conform figurii 9 si figurii 10, astfel:
a. n sectiunea transversal, unde apare rostul, se monteaz un dulap de lemn avnd
lungimea egal cu distanta ntre longrine si ltimea egal cu nltimea mbrcmintei,
fixat cu ajutorul unor trusi metalici, btuti n fundatie;
b. la reluarea betonrii se scot trusii metalici si dulapul, se aplic pe suprafata lateral a
mbrcmintei o pelicul de emulsie bituminoas, prin stropire de dou ori, sau se pune
o fsie de carton bitumat;
c.
la drumurile de clasa tehnic I si II, la strzile de categoria I si II, precum si la pistele si
platformele aeroportuare, partea superioar a rosturilor de contact, pe o adncime de
30 mm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o ltime de 8-10 mm pentru a se permite
o introducere usoar a produsului de colmatare.

Pag. 43 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Rosturile de contact longitudinale se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat


grosimea mbrcmintei, fiind prevzute cu ancore de otel-beton OB 37, cu diametrul de 10 mm
si 1 m lungime (prevzute cu ciocuri), asezate la jumtatea grosimii dalei, la distant de 1 m
una de alta. n acelasi mod se trateaz si rostul longitudinal dintre dala normal si supralrgirea
drumurilor sau cel dintre benzile laterale ale pistelor sau cilor de rulare aeroportuare si
acostamentele acestora, cu precizarea c, n acest caz ancorele se vor aseza la jumtatea
grosimii dalelor din aceste acostamente. Fac exceptie platformele cu panta sub 2%, unde
armarea nu este necesar.
Rosturile de contact longitudinal se vor executa conform figurii 11 si figurii 12, astfel:
a. Ancorele se ndoaie la jumtatea lungimii n unghi de 90o. Jumtate din ancor se
protejeaz s nu adere de beton prin nfsurare cu hrtie sau folie de polietilen, asezndu-se
apoi lipit de longrin, pe pozitia final, n timpul repartizrii betonului. Dup demontarea
longrinei din axa drumului, jumtatea protejat a ancorei ce a fost ndoit de-a lungul longrinei
se va dezgoli si ntinde fr inflexiuni. Pentru lucrrile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona
conform prevederilor proiectului respectiv.
b. nainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata vertical a mbrcmintei benzii
turnate anterior, se va aplica n mod obligatoriu, o pelicul de protectie, prin stropire (de cel
putin dou ori).
c. La drumurile de clas tehnic I si II, la strzile de categoria I si II, precum si la pistele
si platformele aeroportuare, la partea superioar a rostului de contact longitudinal se va crea
prin tiere (la max. 24 ore de la turnarea dalei) un lcas de 8-10 mm ltime si de 30 mm
adncime care va fi colmatat la cald sau la rece cu produse speciale de etansare.

Pag. 44 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 45 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 46 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

26.1.2. Executarea rosturilor de dilatatie


Rosturile de dilatatie transversale se execut conform figurii 13 si figurii 14, pe
toat ltimea si grosimea mbrcmintei, la distant de circa 100 m lungime de banda de beton,
perpendicular pe axa benzii, n linie continu, pe toat ltimea mbrcmintei.
De asemenea, se realizeaz rosturi de dilatatie si n urmtoarele situatii:
- la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.;
- la capetele curbelor avnd raze sub 300 m;
- n punctele de schimbare a declivittilor n care proiectul nu prevede racordri
convexe, STAS 863.
Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel:
a. Se aseaz pe fundatie o scndur mbibat din lemn de brad (pstrat n ap timp de
24 ore nainte de utilizare), de 20-25 mm grosime, care rmne n lucrare. Scndura va avea
lungimea egal cu distanta ntre longrine si ltimea n functie de nltimea mbrcmintei,
astfel:
- cu 3 cm mai mic dect nltimea mbrcmintei executat ntr-un singur strat;
- ct nltimea stratului de rezistent la mbrcminti executate n dou straturi;
- ct nltimea fiecrui strat de rezistent, cnd acesta se execut n 2-3 reprize
(scndurile trebuie s fie asezate perfect n acelasi plan vertical).
Scndura se aseaz perfect vertical, perpendicular fat de longrine si se fixeaz astfel
nct s-si pstreze pozitia vertical n tot timpul executrii mbrcmintei din vecintatea sa.
Scndura de rost se va aseza astfel nct s nu permit legtura ntre dalele adiacente,
pe sub scndur si pe la capetele ei.
Pozitia scndurii se marcheaz pe longrin cu creta, pentru a putea permite tierea
ulterioar a rostului, n dreptul scndurii.
b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scndurii este ndeprtat prin executarea a
dou tieri paralele, distantate la 2025 mm ntre ele, pn la nivelul superior al scndurii.
Rosturile de dilatatie longitudinale se execut la platforme, n cazul cnd
mbrcmintea este mai lat de 100 m, la aproximativ jumtate din ltimea mbrcmintei, n
locul unui rost de contact.

Pag. 47 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Rosturile de dilatatie longitudinal se vor executa cu aceleasi dimensiuni si n acelasi


mod ca si rostul de dilatatie transversal (conform pct. 26.1.5.).
26.1.3. Executarea rosturilor de contractie
Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separ betonul numai n partea
superioar a mbrcmintei, si astfel, prin micsorarea sectiunii dalei se asigur fisurarea n
continuare a ntregii sectiuni n dreptul rostului si nu n alte locuri.
Rosturile de contractie transversal se execut pe toat ltimea mbrcmintei, n
linie continu, nclinate la 1/6 sau perpendicular pe axa drumului, la distante de 46 m,
modulate dup o secvent: 4-5-4 m, 5-4-5 m, 5-6-5 m si pe o adncime de 1/41/5 din
grosimea dalei la mbrcmintile executate ntr-un singur strat (figura 15.a si figura 15.b) sau
pe 1/31/4 din grosimea total a dalei, cnd mbrcmintea se execut n dou straturi (figura
16.a si 16.b), cu ajutorul masinii de tiat rosturi echipat cu dou discuri diamantate
concentrice alturate, de diametre diferite (figura 15.a si 16.a) sau cu un singur disc avnd
grosimea de 8 mm (figura 15.b si 16.b).

Pag. 48 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 49 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Tierea betonului ntrit se va executa imediat ce betonul permite, ntr-un interval de


timp de 624 ore de la punerea n oper a betonului, n functie de tipul cimentului si de
temperatura aerului, asa cum se arat n tabelul 18.
Tabel 18
Tipul cimentului
Temperatura aerului
5-13oC
13-22oC
22-30oC
I 42,5R, I 32,5R
12-24 ore
8-12 ore
6-8 ore
CD 40, I 42,5
18-24 ore
10-18 ore
8-10 ore

Numrul utilajelor de tiat rosturi trebuie s fie suficient pentru ca s asigure tierea n
maximum 8 ore, a tuturor rosturilor benzii turnate ntr-un schimb.
Se recomand de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, n scopul nlocuirii
rapide a celor ce se vor defecta n timpul tierii rosturilor.
n cazul defectrii masinii de tiat rosturi sau scderii rapide a umidittii relative a
aerului, cu masina de rezerv se va tia n primul rnd fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi
pentru tierea celorlalte rosturi.
Rosturile de contractie longitudinal se execut n cazul cnd banda de beton se
toarn cu o ltime mai mare de 5,0 m realizndu-se pe axa acesteia.
Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin tiere n betonul ntrit, cu
aceleasi dimensiuni ca si rosturile de contractie transversal.
Rosturile de contractie longitudinale se vor tia dup terminarea tierii tuturor rosturilor
de contractie transversale.
26.1.4. Dispunerea rosturilor n plan, n intersectii de strzi, la platforme si la piete, se
va face conform proiectului, evitndu-se formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75o si
rosturi cu lungimea mai mic de 0,50 m.
26.1.5. Pe zonele mentionate n proiect, n care sunt posibile deformatii ale terenului de
fundatie, n momentul punerii n oper a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37
de 1 m lungime, cu diametrul 10 mm, asezate la distante de 1 m, ntre ele, la jumtatea
grosimii dalei.
26.2. Executia rosturilor n sistemul cofraje glisante
26.2.1. Rosturile longitudinale n sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie.
Rosturile longitudinale de contractie se execut n cazul cnd banda de beton se toarn
cu o ltime mai mare de 5 m, realizndu-se pe axa acesteia, conform figurii 17.
Rosturile longitudinale de constructie se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat
grosimea mbrcmintei, conform figurii 18.
NOTE:
1. Armarea cu ancore a rosturilor longitudinale de constructie se poate face automat de
ctre masina cu cofraje glisante sau manual prin baterea acestora cu ciocanul, imediat
dup trecerea masinii.
2. n cazul mbrcmintilor avnd grosimea mai mare de 25 cm, transferul de sarcini ntre
benzile de beton n zona rostului longitudinal de constructie, poate fi asigurat prin
adugarea n interiorul cofrajelor glisante ale masinii a unor profile metalice, care s
conduc la obtinerea unor dale cu fete laterale mbinate, de tipul nut si feder de form
trapezoidal sau sinusoidal.

Pag. 50 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 51 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 52 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Toate rosturile longitudinale se realizeaz n linie continu; nu se admit linii frnte.


26.2.2. Rosturile transversale n sistemul cofraje glisante pot fi:
- de contractie;
- de constructie;
- de dilatatie.

NOT:
La autostrzi, drumuri expres, drumuri industriale, ci de rulare, platforme si piste
aeroportuare, mai ales cnd mbrcmintea se asterne pe straturi susceptibile, timp de
tasri diferentiate n timp, rosturile transversale (executate perpendicular pe axa cii) se
realizeaz cu gujoane.
Rosturile transversale de contractie se execut la distante de 46 m,
perpendicular pe axa cii sau cu o nclinare de 1/6 fat de axa acesteia, n linie continu, pe
toat ltimea mbrcmintei, conform figurii 19.
Rosturile transversale de constructie se realizeaz pe toat ltimea si grosimea
mbrcmintei, cnd se ntrerupe turnarea betonului, conform figurii 20, astfel nct s rezulte o
dal de cel putin 3 m lungime.

Pag. 53 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 54 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 55 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Rosturile transversale de dilatatie se execut perpendicular pe axa benzii de beton,


pe toat ltimea si grosimea mbrcmintei, n urmtoarele conditii:
la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.;
la capetele curbelor avnd raze sub 300 m, n punctele de tangent;
n punctele de schimbare a declivittilor, n care proiectul nu prevede racordri convexe,
conform STAS 863;
n aliniament, la distante de circa 100 m, n cazul n care mbrcmintile din beton se
execut pe fundatii din balast, piatr spart sau materiale granulare stabilizate mecanic
si la temperaturi mai mici de 15oC.
Rosturile transversale de dilatatie se execut cu gujoane avnd lungimea de 500600
mm si diametrul de 25 mm, dispuse perpendicular pe rost, la jumtatea grosimii dalei si la
echidistante de 300 mm, conform figurilor 21 si 22.
26.2.3. Gujoanele utilizate n rosturile transversale de constructie, de contractie si de
dilatatie sunt astfel realizate nct s nu limiteze miscarea orizontal a rostului respectiv,
datorit efectelor termice.
Gujoanele se protejeaz mpotriva aderentei betonului si a coroziunii, cu material plastic
sau rsini epoxidice, sau se peliculizeaz cu bitum sau emulsie bituminoas sau se ung cu
unsoare. Indiferent de metoda utilizat pentru protejarea gujoanelor, trebuie avut grij ca
stratul protector aplicat s fie ct mai subtire.
Gujoanele utilizate pentru armarea rosturilor transversale de contractie si constructie,
precum si de dilatatie, trebuie s fie plasate si mentinute pe durata betonrii, ntr-o pozitie strict
paralel (n plan vertical si orizontal) cu axa dalei astfel:
a. n cazul rosturilor transversale de contractie, gujoanele sunt pozitionate automat, prin
nfigerea lor prin vibrare n betonul proaspt compactat de ctre masina cu cofraje
glisante sau manual, recurgnd la suporturi metalice prefabricate uzinal sau in situ,
fixate de fundatie astfel nct s nu poat fi deplasate n timpul betonrii;

Pag. 56 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Pag. 57 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

b.

n cazul rosturilor transversale de constructie, gujoanele sunt implantate, prin batere, la


jumtatea grosimii dalei si la echidistantele prevzute n proiect, n momentul n care
betonul ncepe s fac priz.
Rosturile de dilatatie se execut sub form de panouri prefabricate, din scndur de
lemn de esent moale fr noduri, ce se fixeaz n locuri prestabilite, direct pe fundatia
mbrcmintei, astfel nct gujoanele s-si mentin pozitia n plan orizontal si vertical, iar
betonul s nu patrund pe sub scndur sau pe la capetele acesteia n timpul vibrrii.
Ulterior, betonul existent deasupra scndurii, este ndeprtat prin executarea a dou
taieturi paralele, distantate la 2530 mm ntre ele, pn la nivelul superior al acesteia.
Tierea betonului ntrit se execut ntr-un interval de timp de 6-24 ore de la punerea
betonului n oper, n functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arat n
tabelul 18.
ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR
27.1. Golul realizat la partea superioar a rosturilor se va umple, pn la suprafata
mbrcmintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si
aprobat de Inginerul lucrrii, care pot fi:
- masticuri bituminoase, monocomponente (la cald);
- chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate nainte de utilizare)
pe baz de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece);
- profile de neopren.
27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmtoarele
prevederi:
identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale;
curtirea rosturilor de materiale strine (praf, pmnt, pietricele, etc.) cu ajutorul
scoabelor si a periilor de srm;
suflarea cu jet de aer comprimat;
amorsarea rostului, dac este necesar, prin aplicarea uniform a produsului de amorsaj
(grund) pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea
materialului de amorsaj;
respectarea temperaturii de punere n oper a produselor ce se pun n oper la cald;
nlturarea materialului n exces;
darea n circulatie a sectorului colmatat numai dup rcirea produselor turnate la cald si
dup termenul impus prin tabelul 17.

Pag. 58 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER


Verificarea calittii betonului pus n oper se face conform tabelului 15 si se refer la:
28.1. Determinri efectuate pe betonul proaspt, la locul de punere n oper:
lucrabilitatea;
temperatura n perioada de timp friguros (sub +5oC) sau foarte clduros (peste +25oC).
Dac un rezultat al determinrii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se
nscrie n limitele admise, se vor efectua nc dou determinri pentru acelasi transport de beton.
Dac valoarea medie a celor 3 determinri se nscrie n limitele admise, se va accepta
punerea n oper a betonului. Dac este depsit limita admis, se refuz punerea n oper a
betonului din transportul respectiv.
28.2. ncercri pe betonul ntrit:
- rezistenta la ncovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;
- rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150x150
mm;
- rezistenta la compresiune, pe carote.
Rezistentele la ncovoiere si la compresiune, la vrsta de 28 de zile pentru betonul pus
n oper, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaz de laboratorul statiei de
betoane, care efectueaz ncercarea, imediat dup nregistrare.
28.2.1. n cazul n care rezultatul sau rezultatele ncercrilor sunt mai mici dect cele
prevzute pentru clasa betonului respectiv, indicate n tabelul 14, laboratorul va comunica, n
termen de 48 ore, rezultatul n cauz, conductorului statiei, conducerii unittii de care depinde
statia si Inginerului lucrrii.
Urmare comunicrii primite de la laboratorul statiei de betoane, n termen de 48 ore,
seful statiei mpreun cu Inginerul lucrrii si conductorul punctului de lucru, vor identifica
sectorul de mbrcminte executat (dalele turnate) n schimbul de lucru corespunztor probei,
cu valoarea rezistentei neasigurat, pe care se vor efectua verificri suplimentare, prin ncercri
nedistructive sau extragere de carote.
Dac din verificrile suplimentare rezult c betonul nu ndeplineste conditiile prevzute,
va fi convocat Beneficiarul care va analiza si decide msurile corespunztoare.
28.2.2. Rezultatele ncercrilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate n dou etape si
anume:
grupate lunar, pentru aprecierea activittii statiei;
grupate pe tronsoane de drum sau pe ntregul sector executat, pentru aprecierea
realizrii clasei betonului pus n lucrare, din care se vor elimina rezultatele ncercrilor de
pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificri suplimentare prin ncercri nedistructive
sau extrageri de carote.
28.2.3. ncercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaz conform
reglementrilor n vigoare, cu precizarea c n calcule se introduce ca valoare de calcul,
rezultatul mediu pe sectiune, n cazul ncercrilor prin metode nedistructive si valoarea
individual, n cazul ncercrilor obtinute pe carote.
28.3. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor ncercrilor se
face pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile.
Aprecierea activittii statiei se face pe baza rezistentei caracteristice la ncovoiere
obtinut pentru fiecare tip de beton.
28.4. Aprecierea realizrii clasei betonului pus n lucrare se face pe baza valorii
rezistentei caracteristice la ncovoiere obtinut pe grupul rezultatelor analizate.
28.5. Conformitatea pentru rezistentele betonului la ncovoiere, se verific pe baza
criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la ncovoiere, a sirului de rezultate
analizat la valoarea clasei betonului.
CRITERIUL se aplic n cazul n care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este
verificat, considernd rezultatele a cel putin 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm).
Pag. 59 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Conformitatea este realizat dac rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rk inc. ) este cel
putin egal cu clasa betonului respectiv.
28.6. Interpretarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe betonul din mbrcmintea
rutier executat se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014.

Pag. 60 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

C A P I T O L U L VI
CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.29. CONTROLUL CALITTII
29.1. Verificrile ce trebuie efectuate n diferite etape ale executiei mbrcmintilor
rutiere de beton de ciment, sunt cele prevzute n ANEXA I.2 la Normativul NE 014.
29.2. Inginerul va aproba preliminar:
- sursele si furnizorii de materiale;
- instalatiile si echipamentul;
- retetele si sectoarele de prob;
- metodele de executie.
29.3. Pe parcursul executiei se verific n permanent calitatea materialelor si se vor
efectua verificrile pentru certificarea calittii betonului si a executiei mbrcmintilor din beton
de ciment, dup cum urmeaz:
29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie s corespund prevederilor
din acest caiet de sarcini, verificndu-se n special:
- respectarea proiectului;
- datele nscrise n bonurile de transport ale betonului (dac nu s-a depsit durata de
transport);
- conditiile de punere n oper a betonului, functionarea utilajelor de punere n oper a
betonului, pregtirea platformei n vederea turnrii betonului;
- mentinerea omogenittii betonului, n timpul transportului si punerii n oper;
- mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevzute;
- mentinerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din otel-beton;
- distributia uniform a betonului n fata utilajelor de compactare;
- compactarea uniform si evitarea segregrii n timpul compactrii;
- luarea de msuri speciale n cazul turnrii n conditii meteorologice nefavorabile;
- executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare;
- protejarea suprafetei betonului;
- asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei mbrcmintei.
29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie s corespund conditiilor tehnice din acest
caiet de sarcini si normelor si reglementrilor n vigoare.
Caracteristicile materialelor se verific, cu frecventele precizate n tabelul 9, la
aprovizionare si nainte de utilizare.
29.3.3. Se verific, caracteristicile betonului proaspt si ale betonului ntrit, care trebuie
s corespund conditiilor tehnice din tabelele 13 si 14.
Aceste caracteristici se verific, cu frecventele precizate n tabelul 15, la statia de
betoane si la locul de punere n oper.
29.4. Controlul dup executia mbrcmintei const n:
- verificarea denivelrilor de suprafat, cu aparatura tip APL;
- verificarea rugozittii suprafetei, prin msurtori cu metoda nltimii de nisip;
- verificarea rezistentei betonului, pe baz de carote extrase din lucrare;
- verificarea grosimii mbrcmintei, cu ajutorul carotelor.

cm.
-

ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE


30.1. Grosimea total a mbrcmintii de beton de ciment este cea prevzut n proiect.
Cnd mbrcmintea se execut n dou straturi, grosimea stratului de uzur este de 6
Abaterea maxim admis la grosimea total proiectat a mbrcmintei este de:
(-10+15) mm la drumuri noi si modernizri
(-10+50) mm la ranforsarea mbrcmintilor existente.
Pag. 61 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Verificarea grosimii mbrcmintii de beton se efectueaz prin msurtori directe, la


marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea
calittii betonului.
30.2. Ltimea de turnare a dalei de beton este prevzut n proiect si poate fi de
2,50...8,50 m.
Abaterea maxim admis la ltimea proiectat a benzii de beton este de:
+ 15 mm, la drumuri noi, modernizri si ranforsri de mbrcminti bituminoase;
+ 5 mm,
la ranforsarea mbrcmintilor rutiere vechi din beton de ciment.
Verificarea ltimii mbrcmintei de beton, se efectueaz prin msurtori directe cu
ruleta, ntre marginile benzii de beton, la fiecare 200 m.
30.3. Panta transversal a mbrcmintei este cea indicat n proiect.
Abaterile limit la panta transversal la drumuri si strzi poate fi de + 0,4% fat de
valoarea pantei indicate n proiect. La pantele transversale ale mbrcmintilor pentru piste, ci
de rulare, bretele de legatur si platforme aeroportuare abaterea maxim admis este de +
0,2% (2 mm/m).
Verificarea pantei transversale se face n mod obligatoriu n dreptul profilelor prevzute
n proiect si ntre aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. Msurtorile se fac cu un
dreptar, avnd lungimea egal cu jumtate din ltimea prtii carosabile (respectiv cu ltimea
prtii carosabile cu pant unic la autostrzi, n curbe cu pant unic, etc.), cu bolobocul si cu o
pan gradat, lung de 30 cm (grosimea maxim de 3 cm si nltimea la capete de 1,5 cm si
respectiv 9 m). Gradatiile pe partea superioar a penei, trebuie s fie corespunztoare
diferentelor de nltime de 1 mm.
30.4. n profil longitudinal, abaterile limit la cotele mbrcmintei, fat de cotele din
proiect, pot fi:

+ 10 mm, la autostrzi, piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, drumuri de clasa


tehnic II, strzi de categoria I si II;

+ 20 mm, la drumuri de clasa tehnic IIIV, strzi de categoria III si drumuri de


exploatare de categoria I;

+ 30 mm, la strzi de categoria IV, drumuri de exploatare de categoria II si III, locuri


de stationare, alei carosabile si platforme de parcare, portuare si industriale.
ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII
31.1. Denivelrile maxime admisibile ale suprafetei mbrcmintei, n sens transversal sau
longitudinal, msurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare band de beton sau band de
circulatie, pe toat suprafata acesteia, sunt de:

4 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrrile de drumuri avnd viteza de


proiectare mai mare de 100 km/h;

5 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de


proiectare ntre 50 si 100 km/h;

6 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de


proiectare sub 50 km/h.
Distanta minim ntre dou puncte cu denivelri maxime admise, msurat pe axa
longitudinal a benzii de beton, este de 20 m.
31.2. Denivelrile admisibile la rostul longitudinal de contact ntre dou benzi de beton,
adiacente, sunt de 2 mm n cazul prtii carosabile cu dou pante transversale si la pistele
aeroportuare.
31.3. Denivelrile maxime admisibile ntre muchiile dalelor nvecinate ale rosturilor
transversale sunt de:

0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale mbrcmintei ce se execut pentru lucrri de


drumuri proiectate pentru viteza de circulatie mai mare de 100 km/h si pentru piste
aeroportuare;
Pag. 62 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

2 mm, la rosturile de contractie ale mbrcmnintei ce se execut pentru lucrri de


drumuri avnd viteza de proiectare sub 100 km/h;

2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri si piste aeroportuare indiferent de viteza de


circulatie.
31.3.1. Verificarea denivelrilor suprafetei mbrcmintii se efectueaz n timpul executiei,
imediat dup prima trecere a vibrofinisorului si la receptie.
31.3.2. n profil longitudinal, msurarea denivelrilor se efectueaz pe fiecare band de
beton sau band de circulatie si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime si a unei pene de 20 cm lungime si max. 3 cm ltime, avnd o nclinatie de 1:10 si
gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm. Msurtorile se vor face la fiecare dal
realizat n timpul executiei si din 50 n 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de
receptie si se vor consemna numai citirile ce depsesc denivelrile admisibile indicate la pct. 31.1.
31.3.3. n profil transversal, verificarea denivelrilor este obligatorie n dreptul profilelor
artate n proiect si la cererea comisiei de receptie si ntre aceste profile. Msurtorile se fac n
mod similar cu cele prevzute la pct. 31.3.2. pentru profile n lung, folosind ns un dreptar cu
lungimea artat la pct. 30.3.
31.4. Verificarea rugozittii mbrcmintei se efectueaz prin metoda nltimii de nisip
conform STAS 8849, nainte de darea acesteia n circulatie. Valoarea minim a rugozittii este de
0,6 mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitti mai mari de 6%, sau n curbe cu raze sub 125 m si
in intersectii unde este de 0,8 mm.
31.5. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si
crpturilor, se efectueaz pe baz de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, n
prima perioad a zilei si de preferat pe vreme rcoroas, a sectorului de mbrcminte executat.
31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevzute in profilul longitudinal se face cu
ajutorul unui aparat de nivel.
31.7. n cazul n care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeittii
drumului n profil longitudinal, verificarea si interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat,
conform reglementrilor legale n vigoare.
31.8. Rezultatele verificrilor se consemneaz n evidentele de control ale santierului si fac
parte integrant din cartea constructiei.
31.9. Investitorul, prin reprezentantul su oficial (Inginerul lucrrii) va verifica periodic
datele nscrise n documentele de atestare a calittii executiei.

ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE


32.1. Defectiunile aprute la mbrcmintile de beton de ciment trebuiesc reparate
nainte de darea n exploatare a acestora.
Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul.
32.2. Pentru asigurarea durabilittii n exploatare, mbrcmintile de beton de ciment se
exclud de la tratamentul cu clorur de sodiu (sare gem industrial) ce se efectueaz iarna
pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora.
32.3. Rosturile de constructie se taie dup deschiderea acestora.
32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie s fie compresibile, neputrezibile,
rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si s nu
interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor.
ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE
33.1. Agregate
Granulozitatea agregatelor naturale
Umiditatea agregatelor
Echivalentul de nisip
Continutul de impuritti la agregate

STAS
STAS
STAS
STAS

730 si SREN 933-2


4606
730
4606
Pag. 63 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

Prti levigabile
STAS 4606
Continutul de fractiuni sub 0,1 mm
STAS 730
Rezistenta la strivire a agregatelor n stare saturat
STAS 4606
Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles
STAS 730
Grad de spargere la agregate concasate
STAS 730
Forma granulelor (coeficient de form; rapoarte b/a si c/a;
continut de granule plate si deiculare
STAS 730
Rezistenta agregatelor la nghet-dezghet
- coeficient de gelivitate si sensibilitate la nghet
STAS 730
- pierdere de mas
STAS 4606
Coeficient de calitate
STAS 730
Masa rocii la agregate concasate
STAS 730
Porozitatea aparent la temperatur normal
STAS 6200/13
33.2. Ciment, beton, mbrcminte rutier, produse de protectie si de
colmatare a rosturilor
Stabilitatea si nceputul timpului de priz la ciment
SR EN 196/3
Contraprobe ciment
SR EN 196/7
Starea de conservare a cimentului
C 140
Rezistente mecanice ale cimentului
SR EN 196-1
Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton
STAS 1759
Densitatea aparent
STAS 1759
Rezistente mecanice ale betonului
STAS 1275 si NE 014
Continut de aer oclus
STAS 5479
Grad de gelivitate
STAS 3518
Rugozitatea suprafetei mbrcmintei
STAS 8849
Extrageri, prelucrri, ncercri carote
STAS 1275 si C 54
Densitatea fluidului de protectie P 45
STAS 35
Vscozitatea fluidului de protectie P 45
STAS117/STAS 2096
Punctul de nmuiere al masticului bituminos
STAS 60
Penetratia Asrobitului
STAS 2922
Stabilitatea Asrobitului
STAS 9199

Pag. 64 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

C A P I T O L U L VII
RECEPTIA LUCRRILOR
Receptia mbrcmintilor de beton de ciment se efectueaz n trei etape: pe faze de
executie - determinante, preliminar (la terminarea lucrrilor) si final.
ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrrilor ce devin ascunse), stabilite n
proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii,
aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie
determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci
cnd toate lucrrile prevzute n proiect pentru pregtirea platformei sunt complet terminate si
toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si
calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe
parcursul executiei de ctre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de
lucrri ascunse n care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a
acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la
care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
Receptia preliminar a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia
preliminar a ntregii lucrri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Receptia preliminar se efectueaz cnd sunt terminate toate lucrrile si verificrile
prevzute n documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformittilor constatate si la
cel putin o lun de zile de la darea n circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrrile executate privind conditiile tehnice de calitate,
fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fat de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faz, ntocmite n timpul executiei lucrrilor.
Evidenta tuturor verificrilor efectuate n timpul executiei lucrrilor, face parte din
documentatia de control la receptia preliminar.
ART.36. RECEPTIA FINAL
Receptia final a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia final a
ntregii lucrri de drum, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Pag. 65 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

ANEX
MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998

Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor


de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998

Norme tehnice privind proiectarea, construirea si


modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a


drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de


publicat n MO 397/24.08.2000
nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996

Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998

Norme
privind
exploatarea
drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si


dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

si

ntretinerea

- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de


ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si
podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE


CD 146

Instructiuni tehnice pentru executia lucrrilor de


reparare a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu
aditiv FLUBET.

NE 012

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din


beton, beton armat si beton precomprimat.

NE 014

Normativ pentru executarea mbrcmintilor rutiere


din beton de ciment n sistemele cofraje fixe si
glisante.

Pag. 66 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

III. STANDARDE
SR 183-1

Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de


ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate.

SR 183-2

Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de


ciment executate n cofraje glisante. Conditii
tehnice de calitate.

SR EN 196-1
SR EN 196-3 +
+ SR EN 196-3/AC
SR EN 196-6
SR EN 196-7
SR 227-2
STAS 333

Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1:


Determinarea rezistentelor mecanice.

- Metode
-

de ncercri ale cimenturilor. Partea


Determinarea timpului de priz si a stabilittii.

3:

Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea


finetii.

- Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare


si pregtire a probelor de ciment.
-

Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de


mcinare prin cernere pe proba de 100 g.

- Otel laminat la cald. Otel rotund.

SR 388

Ciment Portland.

STAS 438/1

Produse de otel pentru armarea betonului. Otel


beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de
calitate.

STAS 539

Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n


pulbere.

SR 662

Lucrri de drumuri. Agregate naturale


balastier. Conditii tehnice de calitate.

SR 667

Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri


de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 730

Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si


drumuri. Metode de ncercare.

SR 754
STAS 790

Bitum neparafinos pentru drumuri.


Ap pentru betoane si mortare.

Pag. 67 / 69

de

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

SR EN 933-2

ncercri pentru determinarea caracteristicilor


geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometric. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1

- ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si


fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezistentei la uzur (micro-Deval).

STAS 1275

ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit.


Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 1759

ncercri pe betoane. ncercri pe betonul


proaspt. Determinarea densittii aparente, a
lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a
nceputului de priz.

STAS 3518

STAS 3789

SR 3832-2

ncercri pe betoane. Determinarea rezistentei la


nghet-dezghet.
Hrtii superioare de ambalaj. Hrtie rezistent.
Materiale puzzolanice naturale si artificiale.
Determinarea umidittii si a dioxidului de siliciu.

SR 3832-3

Materiale puzzolanice naturale si artificiale.


Determinarea trioxidului de fier si a trioxidului de
aluminiu.

SR 3832-4

Materiale puzzolanice naturale si artificiale.


Determinarea oxidului de calciu si a oxidului de
magneziu.

SR 3832-5
SR 3832-7
STAS 4606
STAS 5296
STAS 5479
STAS 6200/13

STAS 8171

-Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea


trioxidului de sulf.
-

Materiale puzzolanice naturale si artificiale.


Determinarea substantelor combustibile.

- Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti


minerali. Metode de ncercare.
- Pietre

Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.


ncercri pe betoane. ncercri pe betonul
proaspt. Determinarea continutului de aer oclus.
naturale
pentru
constructii.
Determinarea
compactittii, porozittii si a coeficientului de
saturatie.
Folii de polietilen de joas densitate.
Pag. 68 / 69

Actualizarea Proiectului Tehnic, a Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire, pentru


Constructia variantei de ocolire Caracal-relicitare

Caiete de Sarcini
Lucrari de Drumuri si Consolidari

STAS 8625
STAS 8819

Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

STAS 8849

Cenus de centrale termoelectrice utilizat ca


adaos n betoane si mortare.
Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de
rulare. Metode de msurare.

STAS 8877

Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid


pentru lucrrile de drumuri.

STAS 10.092

Ciment pentru drumuri si piste de aeroporturi.

STAS 12093

Fluid de protectie P 45.

Pag. 69 / 69