Sunteți pe pagina 1din 11

STRATURI DE FORMA

CUPRINS
209.1.
209.1.1.
209.1.2.
209.2.
209.2.1.
209.2.2.
209.2.2.
209.2.3.
209.3.
209.4.
209.4.1.
209.4.2.
209.4.3.
209.4.4.
209.4.5.
209.4.6.
209.4.7.
209.4.8.
209.5.
209.5.1.
209.5.2.
209.5.3.

Generalitati
Descriere
Documente de referinta
Materiale
Pamant pentru straturi de forma
Pamanturi tratate cu var
Varul
Apa
Echipamente
Metoda de executie
Generalitati
Limitarile conditiilor meteorologice
Pregatirea platformei drumului existent
Scarificarea si faramitarea
Aplicarea varului
Mixarea cu var
Compactarea
Finisarea si tratarea (pentru statele de forma tratate cu var)
Controlul calitatii in vederea acceptarii
Tolerante Geometrice
Cerinte de compactare
Masurarea deflectiilor(deviatiilor)

209 - 2
209 - 2
209- 2
209 - 3
209 - 3
209 - 3
209 - 4
209 - 5
209 - 5
209 - 5
209 - 5
209 - 5
209 - 6
209 - 6
209 - 6
209 - 8
209 - 9
209 - 10
209 - 10
209 -10
209 - 11
209 -11

209.1. Generalitati
209.1.1. Descriere
Aceste lucrari se refera la straturile de forma (deasupra terasamentelor). Ele vor consta
din furnizarea si turnarea unui rand de materiale selectate sau unei mixturi de pamant,var
si apa dedesubtul stratului de fundatie, in concordanta cu aceste Specificatii si in stransa
conformitate cu profilele,pantele, grosimea si sectiunile tipice descrise in Desene sau
stabilite de Consultant.
209.1.2. Documente de referinta

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

STAS 2914. Terasamente de drumuri.Conditii generale


STAS 12253. Straturi de acoperire. Cerinte generale de calitate
STAS seria 1242.Terenuri de fundatie.
STAS 1243. Pamanturi . Clasificare si identificari
C 182 Nome privind executia mecanica a terasamentelor drumului
C 16 Nome pentru executia pe vreme rece a constructiilor si instalatiilor aferente
C 56 Norme pentru controlul calitatii in vederea receptiei partiale
Law nr. 10/ 195. Lege privind calitatea lucrarilor de constructii

209.2. Materiale
209.2.1. Materiale pentru straturile de forma
Straturile de forma pot fi facute din:
a) Material non-coesiv si pietris existent
b) Pamanturi coesive tratate cu var
Materialele care alcatuiesc straturile de forma vor satisface conditiile de calitate in
concordanta cu prevederile standardelor pentru materiale, dupa cum urmeaza:
-

solurile coesive si non-coesive sunt identificate si clasificate in conformitate cu


STAS -1243-83
- varul non- hidratat macinat, in conformitate cu STAS 9310-77
- varul hidratat praf in conformitate cu STAS 9201-80
- varul-bulgari pentru constructii,in conformitate cu STAS 146-80
- apa, in conformitate cu STAS 790-73

Pamanturile vor satisface conditiile de calitate ale STASULUI 10473/1-87 pentru a putea
forma straturi de acoperire .
209.2.2. Pamanturile tratate cu var
1. Pamanturile care urmeaza sa fie tratate cu var vor fi pamanturi coesive clasificate in
STAS 1243 88. Testele care urmeaza a fi facute pentru a determina caracteristicile
pamanturilor si compatibilitatea lor la tratarea cu var sunt date in Tabelul 1.

Tabelul 1
No.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Caracteristicile testate

Frecventa minima

Granulometrie
Limite de plasticitate,indice de
plasticitate
Coeficient de ne-uniformitate
Umflare libera
Caracteristici de compactare ,
Metoda Proctor Normala
Sensibilitatea la inghet-dezghet
Greutate aparenta sau densitate
uscata a solului din gropile de
imprumut,pamant
natural
sub
ramblee si deblee

Cand nu se stipuleaza altfel de catre


Consultant ,pentru testari se vor preleva
minimum trei probe pentru fiecare 5000 mc
de terasament.
In cazul largirii terasamentelor existente prin
umplere (lucrari de reabilitare) se vor
preleva minim 3 probe la fiecare 1000 mc de
pamant procesat.
In pamantul natural de sub terasamente
se vor lua minimum trei probe la fiecare
2000 mp pat de drum.

8.

Umiditate

9.

Unghiul de frecare interna si


coesiune c.

Zilnic, minim la fiecare 500 mp de pamant


procesat in terasamente sau la fiecare
250 m de drum in debleu.
In cazul terasamentelor care au nevoie
de teste de stabilitate sau cand este cerut
de Consultant.

Metode de
testare,in
conformitate cu
STAS
1913/5
1913/4
730
1913/12
1913/13
1709/3
1913/15
1913/3
12288

1913/1
8942/2
8942/5

In cazul terasamentelor considerate a avea prea mult material pietros 25 %din cantitati sau
mai mult sunt mai mari de 60 mm, Consultantul poate renunta la anumite parti din specificatii
asa cum este descris mai jos. Consultantul poate cere scarificari exploratoare suplimentare
pentru stabilirea zonelor la care nu pot fi aplicate specificatiile.
209.2.3. Varul
Varul folosit la tratarea pamantului poate fi unul din urmatoarele tipuri:

Var hidratat STAS 9201-80


Var nestins STAS 9310-77
Derivatii din var - (aditivi din var)

Cand varul este depozitat, se va pastra intr-o incinta sau compartiment rezistent la
intemperii protejand varul de umiditate si plasat astfel incat sa permita accesul usor pentru
inspectie si identificarea fiecarei transe.Nu se va folosi var care ,din oricare motive s-a
intarit partial sau al carui continut contine bulgari.Totodata nu se va folosi var din diferite
surse ,chiar daca este testat in prealabil.
in locul varului hidratat sau nestins se pot folosi derivati din var din deseuri, din surse
aprobate in prealabil.

209.2.3. Apa
Se poate folosi orice sursa de apa pentru a asigura continutul de umiditate al pamantului
in timpul tratatamentului cu conditia sa nu fie chimic contaminata sau sa contina noroi sau
vegetatii.
Apa potabila de la conductele municipalitatii se va accepta fara a fi testata.
Apa din alte surse nu va fi folosita decat dupa ce in prealabil a fost testata si a primit
certificarea de catre un laborator aprobat si aprobarea de la Consultant. Cerintele de
calitate care trebuie satisfacute sunt cele din STAS 790 84.
209.2. Echipamente
Contractantul va folosi orice echipament potrivit pentru excavare, forare, turnare,mixare si
compactarea straturilor de forma daca intrunesc conditiile de capacitate, eficienta,
viabilitate si calitate.
Toate echipamentele vor fi supuse aprobarii Consultantului inainte de a fi puse in folosinta
pe santier. Cand Contractantul va supune spre aprobare echipamentul, acesta va furniza
Consultantului toate informatiile necesare in privinta caracteristicilor tehnice furnizate de
producatori precum si numerele unitatilor similare. Aceste informatii trebuie corelate cu
necesarul de echipament rezultat din graficul de desfasurare al lucrarilor.
209.4. Metoda de executie
209.4.1. Generalitati
Cerintele de executie ale straturilor de forma netratate sunt cele descrise in Subsectiunea 205
Terasamente.
Cerinta de baza pentru formatiunile tratate cu var este asigurarea unui strat continuu de
material tratat continand o mixtura de var uniforma ,fara impuritati sau segregari ,de densitate
si umiditate uniforma,omogena pe toata grosimea si cu o suprafata neteda potrivita pentru
asternerea stratului urmator.Aceasta sarcina cade in responsabilitatea Contractorului ,care va
respecta toate etapele lucrarilor,va folosi cantitatea potrivita de var, va asigura intretinerea
lucrarilor si va reconditiona straturile de forma pentru a indeplini cerintele impuse.
209.4.2. Limitarile conditiilor meteorologice
Pentru straturile de forma netratate, limitarile meteorologice raman cele stabilite pentru
terasamente.
Pentru straturile de forma tratate cu var, pasta de var sau varul hidratat nu se va aplica
decat daca temperatura aerului este cel putin 10 C si este in crestere. Temperatura aerului
va fi luata la 1.0 m deasupra nivelului solului ,la umbra si departe de sursele de caldura
artificiala. Varul nestins uscat nu se va aplica decat daca temperatura aerului este cel putin

5o C si in crestere. Contractantul va fi responsabil pentru protectia si calitatea varului tratat


in orice conditii meteorologice.
209.4.3. Pregatirea platformei drumului existent
Inaintea inceperii oricarui tratament cu var, patul de drum va fi compactat si dimensionat
asigurand o conformitate cat mai mare cu sectiunile transversale tip, profilele si pantele
proiectate in Desene sau stabilite de Consultant. Contractorului ii va reveni sarcina de a
desfasura lucrarile de cilindrare a terasamentelor conform instructiunilor Consultantului si sa
corecteze toate zonele nesatisfacatoare descoperite in urma cilindrarii.
209.4.4. Scarificarea si faramatirea
Scarificarea si faramitarea poate fi ceruta inaintea aplicarii varului pentru a atinge
rezultatele dorite de Consultant. Se vor lua masuri de precautie pentru evitarea formarii
sulurilor din material sfarmat sub adancimea specificata ca baza pentru stratul de forma.
Cu exceptia permisiunii speciale a Consultantului, lungimea drumului scarificat si
dezagregat in fiecare moment nu va depasi lungimea in care primul amestec poate fi
completat in doua zile calendaristice.
209.4.5. Aplicarea varului
Generalitati
Dozajul de var pentru tratatmentul solului coesiv este de 2.4% din masa uscata.Selectia
tipului de var si dozajul sau se va face in conformitate cu tabelul 1,depinzand de
umiditatea solului in comparatie cu umiditatea de compactare optima (W opt) determinata
de testele Proctor modificate, in conformitate cu STAS 1913/13-83, corespunzatoare
pamantului uscat.
Bulgarii de var si dozajul de var nehidratat macinat poate fi crescut in conformitate cu
prevederile Tabelului 1 in cazul tratarii solului cu umiditate naturala mai mare de umiditatea
optima de compactare Wopt +1015%, luand in considerare o descrestere de 1..2 %
pentru fiecare procent suplimentar de bulgari de var sau var nehidratat macinat

No.

Clasificarea

Umiditate

terenului in conf.
cu STAS 1243-83
1

Pamanturi
coesive si foarte
coesive

Pamanturi slab
coesive

Dozaj in % din masa, pentru masa uscata a


terenului
Bulgari de
var

Var macinat
nehidratat

Var hidratat
pudra

De la Wopt = 4
7% la Wopt +
1215%

De la Wopt = 4
7%
la
Wopt
+1215%

De la Wopt =
47% la Wopt
+1215%

Sub Wopt + 4
7%

Varul va fi aplicat in proportia prescrisa de Consultant, bazat pe teste ale terenului de


fundatie. Echipamentele necesare pentru un control adecvat al dozei de aplicare a varului
vor fi furnizate de Contractant. In locurile unde testele arata o schimbare semnificativa a
terasamentului, Consultantul va stabili o noua doza pentru sectiunea de drum afectata si,
in timpul turnarii si imprastierii varului, va consilia Contractantul in privinta dozajului final .
Varul nu va fi aplicat cand exista situatii in care vantul imprastie varul aducand daune
traficului si proprietatilor adiacente. Nu se va folosi motor-grader pentru a imprastia varul
hidratat.
Cand varul este aplicat pe sol in fata masinii de mixare, va fi turnat numai in acele portiuni
in care primele operatiuni de mixare pot fi completate pe parcursul aceleasi zile.In
intervalul de timp dintre aplicarile amestecului ,varul care a fost expus la aer pentru o
perioada de 6 ore sau mai mult poate sa nu fie acceptat la plata. Totodata,nu se vor face
plati pentru pierderile de var datorate apei excesive sau curgerilor.
Metoda uscata
1. Var nestins. Cand se foloseste var nestins, echipamentul pentru turnare va fi unul
aprobat care isi va demonstra abilitatea de a distribui varul in cantitati uniforme
controlate.
2. Var hidratat. Se pot folosi saci de var hidratat prin metoda de aplicare uscata numai in
circumstante speciale,atunci cand nu este posibila sau practicabila folosirea altor metode
si numai la aprobarea scrisa a Consultantului ,aratand ca se intrunesc toate cerintele de
aplicare.Varul din saci va avea greutatea certificata de fabricant.

Metoda umdeda
Varul va fi amestecat cu apa formand o pasta prin una din urmatoarele metode:
1. Statia centrala. Agitarea se va obtine prin malaxari integrale,pompari recirculare sau
prin combinarea acestor metode.Camionul de distribuire a pastei din statia centrala
va fi echipat cu o pompa recirculara sau cu un agitator de marime suficienta care va
mentine varul si apa intr-un amestec uniform inaintea imprastierii.
2. Instalatia mobila de amestec.Varul din recipientul de depozitare va fi masurat si
cantarit printr-o metoda aprobata, in instalatia de amestec de tranzit. Camionul va fi
echipat cu o pompa recirculara sau un agitator pentru a mentine un amestec
uniform al varului si apei in tranzit.Distribuitorul care foloseste oricare dintre metode
va fi echipat cu o pompa .Pasta va fi aplicata prin spayere sub presiune pentru a
asigura o curgere si distribuire uniforma.Nu se va permite folosirea aerului
compresat pentru mixare. Pasta produsa de oricare dintre metode va avea o
mixtura minima de aproximativ o tona de var la fiecare 2000 de litri de apa si nu va
contine mai mult de 40% var.
3. Derivatii de var. Cand se folosesc derivati din de var, echipamentele de imprastiere
vor fi aprobate si isi vor demonstra abilitatea de a distribui varul uniform si in
cantitati controlate .
209.4.6. Mixarea cu var
Procedura de mixare va fi precum cea descrisa mai jos:
1. Mixarea initiala. Pamantul,varul si apa vor fi amestecate pana cand se obtine o mixtura
uniforma,in care toti bulgarii ,si materialele neagregate sunt reduse la diametrul minim de
60 mm.Cantitatea de apa necesara pentru mixarea initiala va varia in functie de natura
materialului ,in mod normal pana la 3-5 procente peste umiditatea optima a solului tratat si
compactat. Pentru a asigura actiunea chimica adecvata dintre var si pamant se va adauga
suficienta apa. Prima mixare se va face in maxim 6 ore de aplicare. Dupa ce s-a realizat o
amestec potrivit,acesta va fi lasat sa se omogenizeze. Timpul de omogenizare va fi de 48
la 72 de ore la temperaturi peste +5o C. atunci cand se foloseste var hidratat.Cand se
foloseste var nestins timpul de finisare va fi de 48 de ore la temperaturi peste +5 o C. Cand
se folosesc aditivi din var timpul de finisare va fi de 60 de ore la temperaturi peste +5 o C.
In timpul perioadei de finisare, materialele vor fi tinute in conditii de umiditate. Se va
permite etansarea suprafetelor printr-o cilindrare usoara astfel incat suprafata sa respinga
apa si sa se mentina continutul de umiditate pentru ca materialul sa fie uniform distribuit .
De fiecare data cand se considera a fi necesar de catre Consultant, orice sectiune va fi rescarificata pentru udari aditionale pentru a asigura umiditatea necesara pentru tratare.
2. Mixarea finala . Dupa trecerea timpului de tratare materialul va fi amestecat uniform
dupa metode aprobate.Toti bulgarii vor fi redusi ca marime pana cand mixtura pamant-var
va intruni cerintele urmatoare la testarea cu sita in laborator:

Trecere minima sita 40 mm : 100%


Trecere minima sita 5 mm: 60%
4. In zonele considerate de Consultant ca avand material pietros excesiv exista
intentia sa se toarne un strat de completare de material tratat in conformitate cu
specificatiile de uniformitate, densitate, umiditate si adancime a mixturii de var
practicabile.Mixarea si pulverizarea vor fi facute in doua etape si vor fi suficiente

pentru a satisface cerintele acestor specificatii. La cerintele de marime ale


particulelor se poate renunta de catre Consultant.
5. Mixarea cu var nestins . Timp de doua ore de la imprastierea varului nestins si
inaintea adaugarii apei se vor folosi mijloace aprobate pentru a acoperi o cantitate
semnificativa de var cu pamant pentru a reduce expunerea la hidratare.(Precautie:
varul nestins neacoperit poate fi periculos in prezenta umiditatii). Se va adauga
suficienta apa timp de 6 ore dupa imprastiere pentru a permite hidratarea varului
nestins.
209.4.7. Compactarea
Pentru straturile de forma netratate se vor folosi aceleasi instructiuni ca pentru tersamente
Compactarea straturilor de forma tratate cu var se va face pe durata aceleasi zile in care
s-a facut mixarea ,sau,doar daca Consultantul si-a dat aprobarea,in ziua
urmatoare.Densitatea propusa a fi realizata va fi 100% din densitatea determinata in
laborator din proba de mixtura pamant-var recoltata de pe drum inainte de
compactare.Testul folosit pentru determinarea densitatii optime este testul Proctor
modificat, realizat prin recoltarea de probe de pe santier si care consta dintr-o mostra cu
continutul de umiditate original si o alta mostra care are un continut mai mare sau mai mic
de umiditate decat cel original.Compactarea va continua pana cand tot amestecul este
uniform compactat la nu mai putin de 100% din densitatea propusa.Densitatea de pe teren
va fi determinata in conformitate cu STAS12288 85.
Materialul va fi stropit si netezit prin cilindrare. Toate iregularitatile,adanciturile sau
punctele slabe vor fi imediat corectate prin scarificarea zonelor afectate,adaugand sau
inlaturand material dupa caz, apoi se va trece la reprofilare si recompactare prin stropire si
cilindrare.
In completarea cerintelor de densitate, materialul va fi uniform compactat astfel incat sa
ramana ferm si stabil sub utilajele de constructie. Dupa completarea fiecarei
sectiuni,Consultantul va face testarile necesare.Daca in urma testarilor materialul nu
indeplineste cerintele de densitate, vor fi refacute.Pe parcursul intregii operatii se va
mentine forma stratului iar suprafata dupa completare va fi netezita in conformitate cu
sectiunile tip din Piesele Desenate la profilele si pantele stabilite.Daca materialul, din orice
cauza,isi pierde stabilitatea sau densitatea ceruta,sau isi ia finisajul inaintea turnarii
cursului urmator sau inainte ca lucrarea sa fi fost acceptata,va fi recompactat si refinisat
pe cheltuiala Contractantului.
Zonele cu material pietros excesiv sunt proiectate de Consultant cu intentia de a respecta
cerintele de compactare din Specificatii.Totusi, se recunoaste faptul ca mixtura de var
poate sa nu fie uniforma putand aparea variatii atat in ceea ce priveste densitatea
propusa cat si a continutului optim de umiditate,acestea depinzand de continutul de var al
probei luate.In eventualitatea ca testele de densitate de pe teren nu sunt practice datorita
rocilor din mixtura de pamant-var, Consultantul poare renunta la cerintele de densitate si
umiditate rezultate in urma acestor teste si aproba compactarea prin observatii la fata
locului .

209.4.8. Finisarea si tratarea (pentru straturile de forma tratate cu var)


Dupa ce ultimul strat al fundatiei tratate cu var este compactat, acesta va fi pus in
concordanta cu profilele, pantele si sectiunile tip cerute. Astfel, sectiunile complete vor fi
finisate cu un roller potrivit, suficient de usor pentru a impiedica fisurarea acestora.
Materialul tratat va fi mentinut umed prin stropire pe o perioada de 14 zile sau pana cand o
amorsa,un strat de etansaresau un strat din sistemul rutier esteplasat.
209.5. Controlul calitatii in vederea acceptarii
Receptia straturilor de forma va fi facuta pe sectiuni, reprezentand nu mai mult de 500 m
lungime de drum construit pe toata latimea platformei proiectate sau pentru 1500m 2 si cel
putin pe lucrari zilnice.
O sectiune va fi considerata acceptata daca va intruni simultan cerintele de geometrie,
compactare,capacitate portanta,acestea fiind evaluate prin testarea mostrelor luate din
straturile mixate pe santier.
209.5.1. Tolerante geometrice
Toleranta pentru uniformitatea suprafatei straturilor de forma finisate este de 3 cm;
Iregularitatile suprafetei sunt masurate sub un indreptar de 3m lungime.
Referitor la latimea platformei si nivelurile constructiei ,limitele admisibile sunt:

Latimea platformei:
-0-+0.05 m, masurata de la axul drumului;
-0-+0.10 m, pentru intreaga latime a platformei

Tolerantele de nivel trebuie sa fie in concordanta cu Tabelul 2


Table 2
PROFILE
Terasamente
forma

cu

strat

de

Pamanturi
selectate
3 cm

T O L E R A N TE
Suprafete cu roca
excesiva
5 cm

Aceste limite vor fi intalnite in pozitii izolate,si nu vor fi toate masurate din acelasi profil sau
din profile consecutive.
Grosimea trebuie sa fie cea indicata in Piesele Desenate sau ceruta de Consultant.Testele
de grosime vor fi facute prin testari ale gropilor deschise la fiecare 100 m de lungime,in
punctele indicate de Consultant.Toleranta de grosime nu va fi mai mica de 10% din cea
proiectata.Deviatiile pozitive nu vor fi limitate,dar vor fi considerate corespunzatoare de
catre Consultant si nu vor face subiectul unor plati suplimentare.

209.5.2. Cerinte de compactare


Gradul de compactare este masurat in concordanta cu STAS 10473/2 76, in cel putin
doua puncte la fiecare 1500 mp de suprafata tratata. Gradul de compactare va fi
considerat atins daca unghiul de compactare propus este atins in 95% din punctele
masurate in cadrul unui lot ,iar pentru restul de 5% din punctele masurate compactarea nu
va fi mai mica de 96% din valoarea target.
Laboratorul de pe santier trebuie sa inregistreze toate rezultatele proceselor referitoare la
caracteristicile de compactare, metoda Proctor normala, continutul de umiditate si gradul
de compactare pe toate straturile si sectiunile.
209.5.3. Masurarea deflexiunilor
Masurarea deflexiunilor este ceruta la nivelul straturilor de forma in deblee sau rambleesi determina indirect capacitatea portanta a fundatiei.Masurarea se va face cu grinzi
Benkelman
Testele de masurare a deflectiunilor se vor face la intervale nu mai mari de 20 de m ,in 3
puncte separate a fiecarei sectiuni transversale (dreapta,linia de centru,stanga).Punctele
de masurare dreapta si stanga vor fi pozitionate la 1.0 mspre ax ,masurat de la marginea
platformei.
Capacitatea portanta este considerata atinsa pe un lot daca deformatiile elastice de sub
greutatea unui vehicul standard (greutate pe axul din spate 91kN) este mai mare de 2,0
mm in nu mai mult de 10% din punctele masurate ,iar coeficientul variatiei (exprimand
uniformitatea rezultatelor ) este mai mic de 50%.
In cazul lucrarilor de largire a terasamentelor existente (lucrari de reabilitare) deflexiunile
masurate cu parghie Benkelman de deviatie pot sa nu fie practice ,astfel ca testele vor fi
inlocuite de un test cu placa de stabilire a capacitatii portante.Testul va fi facut conform
cerintelor STAS 2914/4,la intervale nu mai mari de 250 m.Conditiile de calitate si
acceptare vor face subiectul unor specificatii tehnice separate pregatite de Contractant si
supuse aprobarii Consultantului.
Se pot lua in considerare si alte teste alternative ,precum Indicele Californian Portant
(CBR),dar in acest caz Contractantul va supune aprobarii Consultantului specificatiile
testului impreuna cu toate referintele necesare.