CS08 - Imbracaminti Rutiere Din Beton de Ciment BCR

CAIET DE SARCINI
-8MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
Lucrari de Reabilitare DN76
5 R14 Beius - Oradea
Caiet de Sarcini
MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
CUPRINS
CAPITOLUL I .............................................................................................. 5 GENERALITTI .............................................................................................. 5

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................................................................................................ 5 ART.2. PREVEDERI GENERALE ................................................................................................................ 5
C A P I T O L U L II .............................................................................................. 8 NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE .............................................................................................. 8

STANDARDE DE PRODUS ................................................................................................................ 8 ART.3. CIMENTURI ................................................................................................................ 8 ART.4 AGREGATE ................................................................................................................ 10 ART.5. AP ................................................................................................................ 12 ART.6. ADITIVI ................................................................................................................ 12 ART.7. OTEL BETON ................................................................................................................ 14 ART.8. ADAOSURI ................................................................................................................ 14 ART.9. ALTE MATERIALE ................................................................................................................ 15 ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR ................................................................................................................ 15
C A P I T O L U L III .............................................................................................. 20 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

Pag. 2 / 69
Caiet de Sarcini
.............................................................................................. 20
ART.11. NCERCRI PRELIMINARE ................................................................................................................ 20 ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER ................................................................................................................ 21
C A P I T O L U L IV .............................................................................................. 29 PREPARAREA BETONULUI RUTIER .............................................................................................. 29

ART.13. STATIA DE BETOANE ................................................................................................................ 29 ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE ................................................................................................................ 30 ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER ................................................................................................................ 31 ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT ................................................................................................................ 31
CAPITOLUL V .............................................................................................. 34 PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER .............................................................................................. 34

ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER ................................................................................................................ 34 ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER ................................................................................................................ 34 ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI ................................................................................................................ 34 ART.20. LUCRRI PREGTITOARE ................................................................................................................ 35 ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER ................................................................................................................ 36 ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA ................................................................................................................ 36 ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE ................................................................................................................ 40 ART.24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT ................................................................................................................ 41 ART.25. PROTEJAREA MBRCMINTEI PROASPT TURNAT, DE CIRCULATIA PIETONAL SI AUTO ................................................................................................................ 42 Pag. 3 / 69
Caiet de Sarcini
ART.26. Executarea rosturilor ................................................................................................................ 43 ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR ................................................................................................................ 58 ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER ................................................................................................................ 59
C A P I T O L U L VI .............................................................................................. 61 CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE .............................................................................................. 61

ART.29. CONTROLUL CALITTII ................................................................................................................ 61 ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE ................................................................................................................ 61 ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII ................................................................................................................ 62 ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE ................................................................................................................ 63 ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE ................................................................................................................ 63
C A P I T O L U L VII .............................................................................................. 65 RECEPTIA LUCRRILOR .............................................................................................. 65

ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE ................................................................................................................ 65 ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) ................................................................................................................ 65 ART.36. RECEPTIA FINAL ................................................................................................................ 65
ANEX .............................................................................................. 66 MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT .............................................................................................. 66
Pag. 4 / 69
Caiet de Sarcini
CAPITOLUL I GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile privind conditiile generale care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a betonului, la realizarea mbrcmintii rutiere cu beton de ciment si se aplic la constructii, modernizri sau ranforsri de: drumuri publice; drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere); drumuri industriale interioare si exterioare drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar dac nu fac parte din categoriile enumerate mai sus; platforme industriale (auto sau de depozitare n aer liber); platforme de parcare, locuri de stationare, alei carosabile; platforme portuare; piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, pentru care trebuie s se respecte si prescriptiile tehnice n vigoare, specifice acestor lucrri. Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplic la: - mbrcminti din beton armat monolit; - mbrcminti executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat; - mbrcminti din beton precomprimat; - piste pentru ciclisti; - trotuare si alei pentru pietoni. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment sunt alctuite din dale, delimitate ntre ele prin rosturi si se execut de regul ntr-un singur strat, n care betonul ndeplineste caracteristicile pentru un strat de uzur. n cazuri justificate tehnic si economic, n sistemul cofrajelor fixe, mbrcmintile se pot executa si n dou straturi, betonul din stratul superior ndeplinind caracteristicile pentru strat de uzur, iar betonul din stratul inferior, ndeplinind caracteristicile unui strat de rezistent. 2.2. mbrcmintile rutiere cu beton de ciment pot fi executate n cofraje fixe, conform SR 183-1 sau n cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfctoare, iar alegerea rmne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrrilor va respecta si prevederile Normativului NE 014. 2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment se clasific dup clase, pe baza criteriului rezistentei la ncovoiere (R inc.), pe care betonul trebuie s-l obtina la 28 de zile. Rezistenta caracteristic la ncovoiere, R kinc. se obtine din interpretarea statistic si se defineste ca valoare a rezistentei sub care se pot ntlni statistic cel mult 5% din rezistentele obtinute prin ncercarea la ncovoiere a epruvetelor de beton, la vrsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm si se ncearc prin ncrcare cu dou forte egale si simetrice. Clasele de betoane rutiere se noteaz conform tabelului 1.
Clasa de beton rutier BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5
k inc.
Tabel 1 - MPa (N/mm 2) 3,5 4,0 4,5

Pag. 5 / 69
Caiet de Sarcini
BcR 5,0
5,0
2.4. n general, alegerea clasei de beton a mbrcmintii rutiere depinde de categoria sau clasa drumului, de intensitatea traficului si de caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate n tabelul 2. Tabel 2 Clasa de trafic Trafic Trafic greu Trafic mediu Trafic usor foarte greu Denumirea Numrul straturilor de mbrcminte lucrrilor un strat uzur reziste uzur reziste uzur reziste sau un nt sau un nt sau un nt strat strat strat Clasa betonului Autostrzi, drumuri BcR 5,0 BcR 5,0 BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR BcR nationale, (BcR (BcR (BcR (BcR (BcR 4,0 3,5 judetene, 4,5) 4,5) 4,0) 4,0) 3,5) comunale si strzi cu dou sau mai multe benzi de circulatie Ranforsarea sistemelor BcR 5,0 BcR 5,0 BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR BcR rutiere existente (BcR (BcR (BcR (BcR (BcR 4,0 3,5 la drumuri si 4,5) 4,5) 4,0) 4,0) 3,5) autostrzi Drumuri de exploatare: BcR 5,0 BcR 5,0 BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR BcR - cu 2 benzi de (BcR (BcR (BcR (BcR (BcR 4,0 3,5 circulatie 4,5) 4,5) 4,0) 4,0) 3,5) - cu o band de circulatie BcR 3,5 Drumuri si platforme BcR 4,5 BcR 4,5 BcR BcR 4,0 BcR 3,5 BcR industriale 4,0) 3,5 Strzi cu o band de circulatie si BcR alei carosabile 3,5 Locuri de stationare, BcR platforme de 3,5 parcare si portuare Piste, ci de rulare i platforme pentru aeroporturi: BcR 5,0 (BcR 4,5) ntr-un singur strat - internationale si interne - de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzur sau un strat
Pag. 6 / 69
Caiet de Sarcini
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistent NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executat este cea prevzut n proiectul lucrrii. 2. Betoanele de clasa BcR 5,0 si BcR 4,5 se realizeaz cu ciment tip CD 40, ciment tip I 42,5 sau I 42,5R. 3. Betoanele de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5 se realizeaz cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R. 4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutier cu acordul Inginerului si Proiectantului.
2.5. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.7. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.
Pag. 7 / 69
Caiet de Sarcini
C A P I T O L U L II NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE STANDARDE DE PRODUS Materialele din care se execut mbrcmintile de beton de ciment trebuie s ndeplineasc conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dup cum urmeaz: - agregate naturale de balastier - SR 662 - agregate naturale de carier - SR 667 - ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388 si CD 40 - STAS 10.092 - cenus de termocentral - STAS 8819 - aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625 - ap - STAS 790 - fluid de protectie P45 - STAS 12.093 - emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid - STAS 8877 - otel beton OB 37 - STAS 438/1 - hrtie rezistent - STAS 3789 - folii de polietilen - STAS 8171 - bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754 - filer - STAS 539 - alte materiale si produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata preparate; chituri elastice pe baz de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau snururi din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie s fie normate sau agrementate, Inginerul aprobnd tipurile care se vor utiliza. ART.3. CIMENTURI 3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate indicate n tabelul 3, conform prevederilor standardelor respective: - ciment CD 40 pentru drumuri si piste de aeroporturi, STAS 10092; - ciment Portland I 42,5R, SR 388; - ciment Porland I 42,5, SR 388. Conditii tehnice pentru ciment 3 Caracteristicile cimentului Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului: - priza ncepe dup: - priza sfrseste dup - constanta de volum pe turte; - constanta de volum pe ace Le Chatelier; - finetea de mcinare exprimat prin suprafata specific (orientativ, rest pe sita 0,1) - rezistenta la ntindere prin ncovoiere: - dup 2 zile - dup 7 zile - dup 28 zile - rezistenta la compresiune: - dup 2 zile CD 40 min. ore max. ore max. mm cm2/g min. N/mm2 min. N/mm2 2 10 bun 10 (10) 3,5 5,0 6,5 15 26 40 Tabel Ciment tip I 42,5 I 42,5 R 1 10 10 42,5...62, 5 1 10 20 42,5...62 ,5
Pag. 8 / 69
Caiet de Sarcini
- dup 7 zile - dup 28 zile 3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment. 3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesar aprobarea Inginerului lucrrii. n acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrrii, conform celor stabilite mpreun cu Inginerul. 3.4. Cimentul se va aproviziona n vrac, utiliznd autocisterne sau containere speciale CF cu descrcare pneumatic, destinate exclusiv acestui produs sau n saci de hrtie, transportati n vagoane nchise sau camioane acoperite. 3.5. Transportul, manipularea si depozitarea se vor efectua n conditiile necesare pentru ca cimentul s fie ferit de umezeal, de impurificri (cu var, cenus de termocentral, filer, crbune, pmnt, alte materiale) si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment. 3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dup constatarea existentei si analizrii certificatului de calitate sau a certificatului de garantie (cnd cimentul se preia de la o baz de aprovizionare) si dup verificarea capacittii libere de depozitare n silozuri sau ncperi special amenajate. Cimentul aprovizionat n vrac se va depozita n silozuri, att n cazul depozitelor de rezerv ct si n cazul celor de consum. Cimentul aprovizionat n saci se va depozita n magazii, sacii asezndu-se n stive, suprapunndu-se maximum 10 saci si lsndu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori. Silozurile si depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toat durata depozitrii se va tine evidenta loturilor de ciment, acesta utilizndu-se n ordinea datelor de aprovizionare, dup confirmarea prin buletine de laborator a calittii cimentului la aprovizionare. 3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curta prin instalatia pneumatic apoi vor fi marcate corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita. 3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50 oC, iar durata de depozitare nu va depsi durata prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgnd de la data expedierii cimentului de la productor. Cimentul cu o durat mai mare de depozitare sau cu un aspect care denot c a fost influentat de umiditate sau impurificat, va putea fi ntrebuintat numai dup verificarea strii de conservare, n functie de reziduul pe sita # 1 mm, si a rezistentei la compresiune, asa cum se indic n tabelul 4. Tabel 4 Starea de conservare Reziduul pe sita # 1 mm, r % 0 Bun - ciment nealterat Ciment cu nceput de alterare, putnd fi utilizat n functie de max. 10% rezultatele ncercrilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, n lipsa acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 si folosit la betoane de clasa cel mult Bc 5 peste 10% Ciment alterat, putnd fi utilizat numai la prepararea mortarelor 3.9. n cazul n care cimentul nu ndeplineste conditiile prevzute n tabelul 3 va fi declasat si se va folosi ca atare. 3.10. Verificarea calittii cimentului de ctre Antreprenor, se va face n conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.
Pag. 9 / 69
Caiet de Sarcini
3.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n laborator. ART.4 AGREGATE 4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmtoarele sorturi de agregate: - nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662; - pietris concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662; - agregate de carier, concasate: criblur sorturile 8-16; 16-25 si piatr spart (split) sort 25-40, conform SR 667. NOTA: Pietrisul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, autostrzilor si drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastier (SR 662), se va utiliza numai sortul de nisip natural 0-4. 4.2. Sorturile de agregate utilizate n diferitele straturi ale mbrcmintilor sunt indicate n tabelul nr. 5. Tabel 5 Granulozitatea agregatului total 0-25
mbrcminti executate A ntr-un singur strat
Natura agregatului Nisip natural Criblur Nisip natural Criblur Piatr spart (split) Nisip natural Pietris concasat*) Nisip natural Criblur Nisip natural Pietris concasat*) Nisip natural Criblur Piatr spart (split) Nisip natural Pietris concasat
Sorturile agregatelor 0-4 8-16 si 16-25 0-4 8-16 si 16-25 25-40 0-4 4-8, 8-16 si 16-25(31) 0-4 8-16 si 16-25 0-4 4-8, 8-16 si 16-25(31) 0-4 8-16 si 16-25 25-40 0-4 4-8, 8-16 si 16-25(31)
0-40 0-25(31) 0-25
n dou straturi: - stratul de uzur;
0-25(31)
- stratul de rezistent
0-40 0-25(31)
NOT: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzur pentru: locurile de stationare, platforme de parcare auto, industriale si portuare, strzi si drumuri de exploatare cu o band de circulatie precum si alei carosabile, se poate nlocui criblura cu pietris concasat. 4.3. Agregatele trebuie s provin din roci omogene n ce priveste compozitia mineralogic, fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, si lipsite de pirit, limonit sau sruri solubile. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalin sau amorf, deoarece reactioneaz cu alcaliile din cimenturi. 4.4. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa A si/sau B, conform tabelului 3 din SR 667.
Pag. 10 / 69
Caiet de Sarcini
4.5. Agregatele trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.
CONDITII TEHNICE PENTRU AGREGATE Tabel 6 Nr Caracteristicile Conditii de admisibilitate crt 1 agregatelor naturale Continut de impuritti: - corpuri strine (bucti de lemn, frunze etc.); - argil n bucti sau argil aderent pe granulele agregatelor; - mic liber, % , max. - crbune, %, max. - humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu); - sulfati (exprimati n SO3), % max. - parte levigabil, % max. Granulozitatea - continut de fractiuni sub 0,1 mm: - n sortul 8-16, % max. - n sortul 16-25, % max. - n sortul 25-40, % max. Echivalent de nisip, min. Grad de spargere, %, min. Rezistenta la strivire a agregatelor n stare saturat, %, min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max. Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, % max. nisip pietris concas at nu se admit criblur split
Determina re conform
nu se admit 1 0,5 incolor pn la glbuie 1
nu se nu se admit admit nu se nu se admite admite -
STAS 4606
0,3 conform figurii 1 din SR 662 si tabel 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din caietul de sarcini 85 65 60 25 3 1 0,5 25 3 0,3 25 6
STAS 4606 STAS 730 SR EN 9332 STAS 730
3 4 5 6 7
STAS 4606
Pag. 11 / 69
Caiet de Sarcini
Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea minim > 7(8) mm: - raport b/a; c/a min. - continut de granule plate si aciculare: % max. - coeficient de form % max.
STAS 730 0,66;0, 33 25 25 25
4.6. Agregatele naturale se aprovizioneaz din timp, n depozite, n cantitti suficiente, pentru a asigura omogenitatea si constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea proceselor tehnologice n care sunt utilizate. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. 4.7. Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaz n conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecare ntre sorturi. 4.8. Agregatele naturale se depoziteaz, intermediar si final, pe platforme betonate, cu pante si rigole pentru evacuarea apelor. n vederea depozitrii separate, a diferitelor sorturi, se vor creea compartimentele necesare, cu nltimea corespunztoare evitrii amestecrii sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate. n cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaz pe platforme din lemn, n lzi sau folosind amenajri recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se pot folosi silozuri. Este interzis depozitarea agregatelor direct pe pmnt sau pe platforme doar balastate. 4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie s fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi si alte materiale n depozite, de ctre mijloacele de transport. n cazul aprovizionarii pe calea ferat, rampele de descrcare vor fi betonate si dimensionate cu spatii suficiente pentru evitarea amestecrii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate. 4.10. Verificarea calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu prevederile tabelului nr. 9. 4.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel: ntr-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor ntr-un registru (registrul pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator. ART.5. AP 5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reteaua public sau din alt surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 790. Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790. 5.2. Verificarea se face la nceperea lucrrilor si se repet ori de cte ori se observ c se schimb caracteristicile apei. 5.3. n timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc. 5.4. Verificarea calittii apei se va face conform tabelului 9. ART.6. ADITIVI Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor Codului de Practic NE 012.
Pag. 12 / 69
Caiet de Sarcini
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face lund n considerare recomandrile din tabelul 4.4 si din ANEXELE 1.3 si 1.4 ale Codului de Practic. n general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza: obligatoriu, un aditiv antrenor de aer; aditiv reductor de ap, pentru mbunttirea lucrabilittii (utilizarea de aditiv nu trebuie s conduc la reducerea dozajului de ciment); obligatoriu, aditiv accelerator sau ntrzietor de priz n cazurile indicate la punctul 6.2. 6.1. Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul mixt (dispersant si antrenor de aer) Disan A conform STAS 8625 sau alt produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate cerut. Acesti aditivi vor fi aprobati de ctre Inginerul lucrrii pe baza studiilor preliminare efectuate n scopul stabilirii compozitiei betonului. Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt artate n tabelul 7.
Caracteristici Aspect Continut de substant uscat, %, min. Substante insolubile n ap, %, max. Substante reductoare, %, max. Continut de cenus, % pH-ul solutiei cu concentratia n 1%
Conditii de admisibilitate praf de culoare caferiu deschis 90 2,0 5,5 16...20 4,55,5
Tabel 7 Determinare conform vizual
STAS 8625
Nota: Valorile din tabel se refer la substanta uscat la o temperatur de 105 oC + 5oC. 6.2. n conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practic NE 012, pentru reglarea procesului de ntrziere sau accelerare de priz, n functie de cerintele impuse de tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de priz sau ntrzietori de priz, obligatorii, n urmtoarele cazuri: - ntrzietor de priz + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp clduros; - accelerator de priz + Anti-nghet la betoane turnate pe timp friguros. 6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie s fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de productor. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exist certificat de calitate. 6.4. Depozitarea si pstrarea aditivilor se va face n ambalajul original si n ncperi uscate (ferite de umiditate). Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesar n minimum 3 zile de productie.
Pag. 13 / 69
Caiet de Sarcini
6.5. Recipientele n care se prepar solutia de aditiv, vor fi bine curtate n interior, de orice impuritti (praf, grsimi, pcur, etc.) nainte de utilizare si nu vor fi folosite dect n acest scop. 6.6. Solutia de Disan A se va pstra n recipiente metalice nchise, pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentratiei, datorit evaporrii apei. Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevzute cu dispozitive de agitare. 6.7. Verificarea calittii aditivilor se va face conform tabelului 9. ART.7. OTEL BETON 7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate n sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul beton rotund de 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform STAS 438/1. 7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilatatie n sistemul cofraje glisante vor fi din otel rotund, neted, de 25-30 mm si 500-600 mm lungime, conform STAS 333. 7.3. La livrare, otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor. 7.4. Otelul beton se va depozita si pstra n conditii care s evite favorizarea corodrii si murdririi acestuia cu pmnt sau alte materiale. 7.5. Verificarea calittii otelului beton se va face conform tabelului 9. ART.8. ADAOSURI 8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistent al mbrcmintei rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 si BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de termocentral, cu respectarea prevederilor din Normativul pentru executia betoanelor rutiere cu adaos de cenus de termocentral, indicativ CD 147. 8.2. Cenusa de termocentral se obtine prin depunerea electrostatic sau mecanic a particulelor asemntoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu crbune mcinat. Conform SR 388, pct. 3.2.2.4. cenusile obtinute prin alte metode nu trebuie s fie adugate n cimentul utilizat la prepararea betoanelor rutiere. 8.3. Cenusa de termocentral se transport, se manipuleaz si se depoziteaz astfel nct s fie ferit de impurificri si de modificri ale caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia. Cenusa de termocentral poate fi transportat n vrac sau n saci de plastic, cu luarea de msuri identice cu cele indicate n cazul transporturilor de ciment. 8.4. Depozitarea cenusilor de termocentral se face n silozuri, magazii sau n depozite acoperite (soproane, etc.) iar durata de depozitare nu va depsi 6 luni. Cantitatea de cenus depozitat trebuie s corespund cu cea pentru cel putin a unei zile ntregi de productie. Caracteristicile tehnice ale cenusei de central termoelectric trebuie s corespund prevederilor din STAS 8819 si celor din tabelul 8. Tabel 8 CARACTERISTICI Conditii de Determinare admisibilitate conform Umiditate, %, max 1 SR 3832-2 Finetea exprimat prin rezidiu pe sita cu 10 SR 227-2 testur de srm 0,2, % max Substante combustibile, % max 5 SR 3832-7 Suma oxizilor (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % max 70 SR 3832-2 SR 3832-3 Oxid de magneziu (MgO), % max 4 SR 3832-4 Trioxid de sulf (SO3), % min 3 SR 3832-5
Pag. 14 / 69
Caiet de Sarcini
ART.9. ALTE MATERIALE Pentru realizarea mbrcmintilor de beton de ciment mai sunt necesare si urmtoarele materiale: a) Hrtie rezistent Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilen de joas densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171, pentru: executia mbrcmintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatr spart; izolarea contra aderentei la beton a unei jumtti din ancorele de otel ce trebuiesc fixate n rosturile longitudinale de contact ale mbrcmintilor de beton de ciment executate n cofraje fixe. b) Produse de protectie a suprafetei betonului proaspt, contra evaporrii apei, cum sunt: acoperisuri mobile; fluid de protectie P 45, conform STAS 12093; emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid, conform STAS 8877. c) Produse de colmatare a rosturilor: la cald, cu mastic bituminos alctuit din: bitum tip D 80/100, conform SR 754; filer de calcar, conform STAS 539; DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementrilor tehnice n vigoare la rece, cu unul din urmtoarele produse, conforme cu reglementrile tehnice n vigoare: ASROBIT; Prefabricate din neopren sau cauciuc. d) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesar la: betoane n spatii nguste (supralrgiri n curbe, parcri auto, acostamente, banchete); nlocuirea partial sau total a unor dale cu defectiuni; repararea degradrilor mbrcmintilor din beton de ciment (ruperi la margini ale dalelor, zone faiantate, ruperi la colturi). ART.10. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR 10.1. Controlul calittii materialelor se efectueaz preliminar (pentru aprobarea furnizorilor si a retetelor) si la aprovizionare si nainte de utilizare. 10.2. Verificrile la aprovizionare si nainte de utilizarea materialelor, care trebuie efectuate si frecventa acestora sunt cele prevzute n tabelul 9. VERIFICAREA CALITTII MATERIALELOR Tabel 9 Actiunea, Nr Materialul procedeul de Scopul actiunii Frecventa Tipul . verificare, sau verificrii minim de crt caracteristicile care laborat . se or verific II III 0 1 2 3 4 5 6 A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR N DEPOZITE DE REZERV SAU LA STATIILE DE BETOANE A. Ciment a. Examinarea Constatarea La fiecare lot 1 datelor nscrise n confirmrii calittii aprovizionat DA DA certificatul de de ctre furnizor calitate sau certificatul de garantie b. Stabilitatea si Evitarea unor erori O determinare
Pag. 15 / 69
Caiet de Sarcini
timpul de priz, conform SR EN 196-3:1995/AC
c. Rezistente mecanice prin metod rapid, conform STAS 5296 d1. Rezistente mecanice la 2(7) zile conform SR EN 196-1:1995 (numai dac nu se efectueaz ncercarea prin metod rapid sau rezultatele obtinute prin aceast metod sunt necorespunztoare ) d2. Rezistente mecanice la 28 zile, conform SR EN 196-1:1995 (idem, ca mai sus) e. Prelevarea de contra-probe care se pstreaz min. 45 zile (pstrate n cutii metalice sau pungi de polietilen sigilate) f. Starea de conservare (numai dac s-a depsit termenul de garantie sau au intervenit factori de alterare) a. Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate b. Continutul de impuritti (echivalente de nisip, prti levigabile, humus, continut de
nesesizate la controlul de fabricatie sau semnalarea unor impurificri intervenite n timpul transportului Aprecierea orientativ a mrcii cimentului Confirmarea clasei cimentului
la fiecare transport dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o prob medie Facultativ
DA
DA
DA
- O prob la 200 t dac livrarea se efectueaz n loturi mai mici de 100 t - O prob la 500 t dac livrarea se efectueaz n loturi mai mari de 100 t
DA
Culegere de date pentru evidenta calittii cimentului utilizat Verificri ulterioare n caz de litigiu
Evitarea aprovizionrii cimenturilor alterate
La fiecare lot aprovizionat probele se iau mpreun cu delegatul beneficiarului sau al ISCLPUAT O determinare la fiecare transport sau la max. 100 t, pe o prob medie La fiecare lot aprovizionat O prob la max. 500 m3 pentru fiecare surs (pentru humus la schimbarea
DA
DA
DA
DA
A. 2
Agregate
Constatarea confirmrii calittii de ctre furnizor Confirmarea calittii lotului aprovizionat
DA
DA
DA
DA
Pag. 16 / 69
Caiet de Sarcini
fractiuni fine sub 0,1 mm) si de corpuri strine (bucti de lemn, argil aderent, continut de crbune si mic) conform STAS 730 si STAS 4606 c. Granulozitatea sorturilor conf. STAS 4606 pentru nisip si pietris si conf. STAS 730 pentru criblur
sursei), iar la corpuri strine numai n cazurile n care se observ prezenta lor Confirmarea calittii lotului aprovizionat O prob la max. 500 m3, pentru fiecare sort, iar n cazul aprovizion-rii de la aceleasi surse, o prob la max. o sptmn pentru fiecare sort si surs De fiecare dat cnd se observ schimbri pe parcursul aprovizionrii de la aceeasi surs sau cnd se schimb sursa La fiecare lot aprovizionat si cnd se observ schimbri pe parcursul aprovizionrii La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat dar nu mai putin de o determinare la 100 t pe o prob medie La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat de cenus tip
DA
DA
d. Caracteristici geometrice (forma granulelor, coeficientul de aplatizare), conform STAS 4606 si STAS 730
Culegere de date pentru evidenta calittii agregatelor
DA
DA
e. Rezistenta la uzur Los Angeles
Constatarea confirmrii calittii de ctre furnizor
DA
DA
A. 3
Cenus de termocent ral STAS 8819/2
a. Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate b. Finetea, conform SR 227-2
Constatarea garantrii calittii de ctre productor Confirmarea caracteristicilor din tabelul 9
DA
DA
DA
c. Constanta de volum, conform SR 3832-7 d. Indicile de activitate la 24 ore
Evitarea folosirii unui lot necorespunztor Confirmarea caracteristicilor garantate
DA DA
Pag. 17 / 69
Caiet de Sarcini
A. 4 A. 5
Aditivi
Produse de colmatare a rosturilor
A. 6
Produse chimice pentru protectia suprafetei betonului proaspt Otel-beton
A. 7
B. 1
Ciment
B. 2
Agregate
Examinarea datelor Constatarea nscrise n garantrii calittii certificatul de de ctre calitate productor Verificarea Confirmarea La fiecare lot caracteristicilor caracteristicilor aprovizionat fizico-mecanice ale fizico-mecanice produselor, comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective Verificarea Confirmarea La fiecare lot caracteristicilor caracteristicilor aprovizionat tehnice ale tehnice produselor, comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective a. Verificarea Constatarea La fiecare lot datelor nscrise n garantrii calittii aprovizionat certificatul de de ctre calitate productor b. Verificarea Confirmarea Minim 2 probe caracteristicilor caracteristicilor pe lot mecanice standardizate (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere, etc.) conform STAS 333 B. NAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR a. Verificarea ncadrarea n La fiecare lot duratei de termenul de aprovizionat depozitare garantie b. Starea de Evitarea utilizrii Dou probe pe conservare numai cimenturilor siloz (sus si dac s-a depsit alterate jos) sau la termenul de interval de depozitare sau au max. 50 t intervenit factori ciment de alterare consumat a. Continutul de Sesizarea Ori de cte ori impuritti si corpuri eventualelor apar factori de strine conform impurificri impurificare, STAS 4606 si STAS intervenite n dar cel putin o 730 depozitul de dat pe primire n cursul sptmn manipulrii locale b. Verificarea Adoptarea O prob la 400 granulozittii compozitiei m3 beton dar sorturilor conform betonului n functie cel putin o STAS 4606 si STAS de rezultatele dat pe zi, si
A La fiecare lot aprovizionat
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA DA
DA DA
DA
DA
DA
DA
Pag. 18 / 69
Caiet de Sarcini
730
obtinute
c. Umiditatea, conform STAS 4606
Adoptarea compozitiei betonului, n functie de rezultatele obtinute
B. 3
Aditivi
B. 4
Ap
Densitatea solutiei, conform reglementrilor tehnice n vigoare (dac aditivul se prepar la statia de betoane) Compozitia chimic, conform S TAS 790
Corectarea dup caz a concentratiei
oricnd apar factori care pot modifica granulozitatea, la fiecare sort O prob la 200 m3 beton si cnd se observ o schimbare cauzat de conditiile meteorologice. La peste 200 m3 beton/zi, frecventa minim este de o prob pe zi O prob la fiecare sarj de aditiv preparat
DA
DA
DA
DA
Utilizarea la prepararea betonului a unei ape corespunztoare Adaptarea compozitiei
B. 5
Cenus de termocent ral
Umiditatea
O prob la nceperea lucrrilor, dac apa nu provine dintr-o surs de ap potabil O prob pe schimb
DA
DA
Pag. 19 / 69
Caiet de Sarcini
C A P I T O L U L III STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI ART.11. NCERCRI PRELIMINARE 11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua msuri n vederea stabilirii, pe baz de ncercri preliminare efectuate de ctre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care s asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute betonului n stare proaspt si ntrit, conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. 11.2. ncercrile preliminare vor ncepe cu cel putin 90 zile nainte de nceperea lucrrilor de betonare, iar compozitia betonului adoptat pe baza rezultatelor obtinute din aceste ncercri va fi aprobat de Inginerul lucrrii. 11.3. Din ncercrile preliminare trebuie s rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care s permit adaptarea ei la conditiile santierului, pstrnd caracteristicile betonului n ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer oclus si rezistentele mecanice. 11.4. Dozajele admise, de ciment si aditiv si raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 si SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate n tabelul 10. Tabel 10 Clasa betonului rutier Material BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 Observatii 1 2 3 4 5 6 1. Ciment CD 40, 330-350 350-370 cofraje fixe kg/m3*) min. 310 cofraje glisante 2. Ciment I 42,5; I 310-330 330350-370 cofraje fixe 42,5R*) 350 min. 310 cofraje glisante 0,45 pentru betoanele cu granulozitate cofraje fixe continu 3. Raport ap/ciment, 0,47 pentru betoanele cu granulozitate cofraje fixe max discontinu 0,52 pentru betoanele cu adaos de cenus cofraje fixe 0,43 pentru betoanele cu granulozitate cofraje continu glisante 0,25...0,30 pentru beton cu granulozitate cofraje fixe continu 4. Aditiv DISAN A % din 0,30...0,35 pentru beton cu granulozitate cofraje fixe masa cimentului discontinu si agregate naturale concasate 0,35...0,40 pentru betoane cu cofraje fixe granulozitate discontinu si agregate naturale de balastier 0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe conform specificatiei tehnice de produs cofraje glisante NOT: *) Cantittile prevzute pentru dozajele de ciment nu contin si pierderile.
11.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit care trebuie ndeplinite la stabilirea retetelor prin ncercrile preliminare trebuie s fie cu 10% mai mari dect cele obligatorii la executie, pentru a exista garantia acoperirii diferentelor ntre conditiile de laborator si cele de santier. Valorile pentru retete sunt indicate n tabelul 11.
Pag. 20 / 69
Caiet de Sarcini
CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT LA NCERCRI PRELIMINARE Tabel 11 Nr. Clasa betonului rutier crt. Conditii tehnice (preliminar, la retete,) BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 0 1 2 3 4 5 1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rkinc) determinat la 28 zile pe epruvete prismatice 150x150x600mm 3,8 4,4 4,9 5,5 MPa min. 2. Rezistenta medie la compresiune determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 (141) mm sau 34,0 39,0 44,5 50 fragmente de prisme cu latura sectiunii 150 mm (Rc med.) MPa 3. Gradul de gelivitate al betonului G 100 G 100 G 100 G 100 determinat conform STAS 3518 NOT: ncercrile la compresiune pe fragmentele de prism sunt informative. ART.12. COMPOZITIA BETONULUI RUTIER 12.1. Compozitia betonului rutier se realizeaz cu agregate naturale prelucrate, ap, ciment si aditivi n conformitate cu prevederile urmtoare: 12.1.1. n sistemul cofraje fixe a. mbrcmintile ce se execut ntr-un singur strat se realizeaz cu agregate concasate 025 mm conform limitelor din fig. 1 sau 040 mm conform limitelor din fig. 2, iar cele ce se execut n dou straturi se realizeaz cu agregate concasate 025 mm conform fig. 1 n cazul stratului de uzur si 031 mm conform fig. 3 sau 040 mm conform fig. 2 n cazul stratului de rezistent. NOT: n lipsa sortului de agregate pietris 8-16, respectiv criblur 8-16, se poate realiza si un beton cu granulozitatea discontinu, avnd agregatul total n limitele curbelor granulometrice din fig. 4, 5 si 6. Acest tip de beton nu se aplic la autostrzi, drumuri publice cu trafic foarte greu, piste, ci de rulare si platforme aeroportuare. b. Betonul din stratul de uzur al mbrcmintei din beton de ciment se realizeaz cu nisip natural (SR 662) si agregate concasate (criblur) (SR 667). c. Betonul din stratul de rezistent al mbrcmintilor din beton de ciment rutiere pentru drumuri si strzi cu trafic greu, mediu sau usor si piste aeroportuare interne, se realizeaz cu nisipul natural de ru si pietris (SR 662), sau piatr spart (split) (SR 667). n cazul locurilor de stationare, platformelor de parcare si supralrgirilor n curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform prescriptiilor tehnice n vigoare. 12.1.2. n sistemul cofraje glisante Curba granulometric a amestecului total se realizeaz cu agregate 025 mm si trebuie s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 7, sau cu
Pag. 21 / 69
Caiet de Sarcini
agregate 040 mm, caz n care trebuie s se situeze ntre limitele domeniului hasurat din fig. 8. 12.2. La stabilirea compozitiei betonului rutier se vor aplica cerintele de baz din Codul de Practic NE 012, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere si se vor respecta prevederile anexei II.1 din Normativul pentru executarea mbrcmintilor rutiere din beton de ciment n sistemele cofraje fixe si glisante, indicativ NE 014. 12.3. Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru mbrcminti rutiere sunt cele din tabelul 12 si figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.
Pag. 22 / 69
Caiet de Sarcini
ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTAL Tabel 12 Nr Zonele Limit Treceri % n mas prin sita cu ochiuri ptrate de mm: . granulometrice e crt ale agregatului 0,2 0,6 1 2 4 8 16 25 31, 40 . total 3 5 I. Pentru sistemul n cofraje fixe 1 Cu granulozitate continu 025 mm (fig. min. 2 7 10 20 29 45 75 95 1) max. 8 22 30 42 52 70 90 10 0 040 mm (fig. min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 2) max. 7 22 28 40 48 62 80 90 10 0 031,5 mm min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 (fig. 3) max. 7 22 28 40 48 62 80 91 10 0 2 Cu granulozitate discontinu 025 mm (fig. 4) fr sortul 8min. 2 7 12 20 28 38 38 95 16 max. 8 22 29 42 48 58 58 10 0 040 mm (fig. 5) fr sortul 8min. 2 12 17 25 30 35 35 64 95 16 max. 7 22 29 40 45 56 56 78 10 0 031,5 mm (fig. 6) fr sortul 8min. 2 12 17 25 30 35 35 75 95 16 max. 7 22 29 40 45 56 56 83 10 0 II. Pentru sistemul n cofraje glisante 3 Cu granulozitate continu 025 mm (fig. min. 2 13 18 30 38 55 80 95 7) max. 8 22 30 42 52 70 90 10 0 040 mm (fig. min. 2 13 17 25 33 50 70 82 95 8) max. 7 22 28 40 48 62 79 90 10 0
Pag. 23 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 24 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 25 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 26 / 69
Caiet de Sarcini
12.4. Caracteristicile betonului rutier proaspt sunt indicate n tabelul 13.
Pag. 27 / 69
Caiet de Sarcini
CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPT Tabel 13 Caracteristicile betonului proaspt Nr. crt. 1. Valoarea Sistem Sistem cofraje fixe cofraje glisante 3 1,15 ... 1,35 2400 40 3,5 0,5 1,15 ... 1,35 10 - 15 2400 50 4-6
Determina re conform
Denumirea Lucrabilitatea: - prin metoda tasrii, cm. max. prin metoda gradului de compactare - prin metoda de remodelare Webe, sec Densitatea aparent kg/m 3 Continutul de aer oclus %
STAS 1759
2. 3.
STAS 5479
12.5. Caracteristicile betonului rutier ntrit sunt indicate n tabelul 14. CARACTERISTICILE BETONULUI NTRIT Tabel 14 Nr. Conditii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier crt ndeplinite de betonul ntrit, la BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0 . executie 1. Rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rkinc) determinat la 28 zile pe prisme 150x150x600mm MPa, min. 3,5 4,0 4,5 5,0 2. Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinat la 28 zile pe cuburi cu latura de 150(141) mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform STAS 1275 sau carote, conform 30 35 40 45 Instructiunilor C 54. MPa, min. 3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conform STAS 3518-89 G 100 G 100 G 100 G 100
Pag. 28 / 69
Caiet de Sarcini
C A P I T O L U L IV PREPARAREA BETONULUI RUTIER Utilajele si echipamentele necesare executrii mbrcmintilor rutiere din beton de ciment trebuie selectate n conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului si Caietului de Sarcini, iar preliminar aceestea trebuie prezentate Beneficiarului pentru aprobare. Antreprenorul trebuie s asigure functionarea pe santier a statiei de betoane si a echipamentelor pentru asternerea betonului. ART.13. STATIA DE BETOANE 13.1. Prin statia de betoane se ntelege orice unitate sau instalatie care produce si livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe centrale de beton. 13.2. Productivitatea practic a statiei de betoane trebuie s fie cel putin egal cu cea a utilajului de punere n oper a betonului, pentru a se evita stationarea acestuia. 13.3. Statia de betoane, trebuie s fie amplasat la o distant fat de punctul de lucru, corespunztoare unui timp de transport al betonului, de maximum 45 minute. 13.4. Statia de betoane trebuie s dispun de: depozite de agregate, avnd compartimente amenajate pe o platform betonat si cu scurgerea apelor asigurat; silozuri de ciment, marcate, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a statiei; silozuri pentru cenusi de termocentral n cazul c se folosesc; instalatia de preparare, rezervoare si dozatoare; instalatie pentru nclzirea apei si agregatelor; central sau centrale de beton n bun stare de functionare; buncre de descrcare a betonului preparat; dotri care s asigure splarea malaxoarelor, buncrelor si mijloacelor de transport; laborator amenajat si dotat corespunztor; dotri privind protectia muncii si PSI. 13.5. Centrala de beton trebuie s fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automat, cu urmtoarele caracteristici: - nregistrarea puterii de malaxare; - dozarea agregatelor si a cimentului, se face gravimetric; - dozarea apei si a solutiei de aditivi, se face volumetric cu dozatoare automate sau cu contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu totalizator si revenire automat la zero dup fiecare sarj; - msurarea continu a umidittii agregatelor, obligatoriu n plnia de alimentare; - durata de amestecare va fi de cel putin 60 secunde (90 secunde n eventualitatea utilizrii si a cenusei de termocentral), la betoanele mbrcmintilor n cofraje fixe si de 90120 secunde, la betoanele mbrcmintilor n cofraje glisante. 13.6. Utilajul de dozare trebuie s fie automat iar dac se folosesc cofrajele glisante, productivitatea trebuie s fie adecvat pentru a mentine o miscare uniform a masinii de pavat de cel putin 0,75 m pe minut. La determinarea cerintelor de capacitate a utilajului de dozare, trebuie s se tin seama de raportul specific pentru constructia mbrcmintilor pe timp clduros. Agregatele, cimentul si aditivii trebuie dozati n functie de greutate, n timp ce apa se poate doza fie n functie de greutate fie n functie de volum. Utilajele de dozat trebuie verificate si gradate sptmnal. Cntarele agregatelor si cimenturilor de la instalatia de dozat trebuie verificate folosind greuttile standard. Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt:
Pag. 29 / 69
Caiet de Sarcini
+ 3% pentru agregate si amestecuri; + 2% pentru ciment, ap, var; + 5% pentru aditivi; + 3% pentru cenusi. Tolerantele sunt exprimate n functie de greutatea teoretic a fiecrui material, potrivit setrii utilajului de dozare. 13.7. Instalatiile de preparare vor dispune de buncre intermediare cu capacitatea egal cu 3 sarje, iar pentru evitarea segregrii, descrcarea betonului n buncre se va face axial, prin intermediul unui jgheab si a unei plnii de min. 0,50 m nltime. La utilizarea simultan a mai multor instalatii, acestea trebuie s dispun de conditii identice (componenti, dozare, lucrabilitate beton, etc.) pentru a asigura livrarea de betoane identice. Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute de la descrcarea primei sarje, iar durata total de ncrcare a mijlocului de transport nu va depsi 20 minute. Buncrele vor fi curtite cel putin de dou ori pe schimb sau la ntreruperi mai mari de o or. 13.8. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numit pentru verificarea ndeplinirii conditiilor prevzute la punctele 13.4, 13.5 si 13.6, lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla dac toate punctele prevzute au fost verificate si n special: verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice; functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-nchidere) a agregatelor si cimenturilor si eventual adaosurilor; starea malaxoarelor, n special uzura paletilor; functionarea automatizat. Toate aceste verificri se vor face fr a prepara beton. 13.9. nainte de nceperea productiei de beton, se va efectua un test de functionare a statiei de betoane. n timpul testului de functionare, Antreprenorul trebuie s evalueze si s verifice modul de intrare al agregatelor n malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc. n conformitate cu specificatiile tehnice ale statiei de betoane si cu normele si reglementrile din prezentul caiet de sarcini. n timpul productiei, statia de betoane va fi testat periodic, cel putin o dat la 3 luni, n conformitate cu normele si regulamentele existente. Rezultatele testelor se vor introduce n declaratia de productie a betonului. 13.10. Documentatia complet, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi transmis Inspectoratului de Stat n Constructii, pentru autorizare, conform legislatiei n vigoare. Productia de beton poate ncepe doar dup ce statia de betoane a fost autorizat de ctre ISC si aprobat de ctre Inginerul lucrrii. ART.14. EXPERIMENTAREA PREPARRII BETONULUI RUTIER N STATIE nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac experimentarea preparrii betonului rutier n statie, pentru a verifica dac folosind mijloacele santierului, reteta betonului stabilit n laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. ncercrile trebuiesc repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind: - lucrabilitatea; - continutul n aer oclus; - omogenitatea betonului; - rezistenta la ncovoiere. n cazul centralelor de beton cu dou malaxoare ncercarea de verificare a omogenittii se va face pentru ambele malaxoare. Cu ocazia acestor verificri se va verifica si durata minim de malaxare, necesar pentru a asigura o bun omogenizare a betonului.
Pag. 30 / 69
Caiet de Sarcini
Probele pentru verificri se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile artate la Capitolul II, art. 12, Compozitia betonului. ART.15. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A BETONULUI RUTIER 15.1. Este interzis prepararea betonului n instalatiile care nu asigur respectarea abaterilor prevzute la pct. 13.6 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe sptmn. 15.2. Cantitatea de ap corespunztoare unui amestec se va corecta tinnd seama de umiditatea agregatelor si de solutia Disan A, astfel nct s se respecte raportul A/C avut n vedere la stabilirea retetei. 15.3. Ordinea de introducere a materialelor componente n malaxor se face conform prevederilor crtii tehnice a utilajului respectiv. 15.4. Pe parcursul preparrii betonului, laboratorul statiei poate modifica reteta, n functie de rezultatele ncercrilor privind umiditatea si granulozitatea agregatelor, si de densitatea aparent, de lucrabilitatea si volumul de aer oclus al betonului proaspt, n situatiile reale existente, cu conditia realizrii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini. 15.5. La terminarea unui schimb sau ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or, malaxorul va fi splat cu jet de ap sau ap cu pietris. 15.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct n mijloacele de transport, recomandndu-se folosirea de buncre intermediare. Pentru evitarea segregrii betonului, buncrele vor fi ncrcate axial prin intermediul unor jgheaburi si a unei plnii de minimum 0,5 m nltime. Nu se admite mentinerea betonului n buncr mai mult de 15 minute. Buncrele intermediare vor fi curtate cel putin de dou ori ntr-un schimb. 15.7. Temperatura betonului proaspt msurata n mijloacele de transport naintea plecrii de la statie trebuie s se situeze n intervalul +5 o+30oC, iar la punerea n oper s nu depseasc 30oC. ART.16. CONTROLUL CALITTII BETONULUI PROASPT PREPARAT 16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspt precizate la punctul 12.4 tabelul 13, n scopul evitrii punerii n oper a unui beton necorespunztor, se vor face n prealabil, la statia de betoane, determinri pe betonul proaspt. 16.2. Controlul operativ al calittii betonului se va face conform prevederilor din ANEXA I.3 la Normativul NE 014. Ori de cte ori un rezultat se situeaz n afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se va repeta imediat determinarea respectiv. Dac si la o nou determinare rezultatul nu se nscrie n limitele admise, se va sista prepararea betonului si se vor stabili, dup caz, msurile tehnologice ce se impun: corectarea cantittii de ap, a proportiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei. Dup aplicarea msurilor stabilite si dup reluarea preparrii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptnduse eventualele corectii succesive pn cnd se constat c cel putin 3 rezultate consecutive se nscriu n limitele admise. 16.3. n continuare, controlul se va face cu frecventa prevzut n tabelul 15.
Tabel 15
Nr Faza de Caracteristicile Scopul verificrii Frecventa Tipul de laborator
Pag. 31 / 69
Caiet de Sarcini
. crt . 0 A. 1
executie 1
care se verific
minim II 5 DA III 6 DA
A. 2
2 3 4 A. N CURSUL PREPARRII BETONULUI LA STATIA DE BETOANE Betonul a. Lucrabilitatea, Reglarea De dou ori proaspt conform STAS 1759 procesului pe schimb de tehnologic si lucru, pentru respectarea fiecare b. Densitatea conditiilor tehnice tip de beton aparent din Tabelul 13 si betonier c. Temperatura (la Reglarea Patru temperaturi ale procesului determinri aerului sub +50C si tehnologic pentru pentru peste +250C) respectarea fiecare tip de conditiilor tehnice beton si de +50C...+300C schimb de lucru d. Granulozitatea Confirmarea Facultativ agregatelor din respectrii amestecul de granulozittii beton, conform agregatelor din STAS 1759 reteta betonului e. Continutul de Reglarea preparrii O prob pe aer oclus, conform si respectarea schimb STAS 5479 conditiilor tehnice din Tabel 13 Betonul a. Rezistenta la Verificarea Cte o serie de ntrit ncovoiere pe realizrii conditiilor 3 epruvete epruvete de calitate pentru prismatice pe prismatice de clasa de beton schimb, pentru 150x150x600 mm, prescris fiecare tip de la vrsta de 28 zile, beton si conform NE betonier, dar 014:2002, Anexa minimum o III.1 serie de 100 m3 b. Idem la vrsta Verificarea O prob pe de 7 zile, pentru operativ a sptmn ncercri compozitiei orientative betonului c. Rezistenta la Verificarea Cte o serie de compresiune pe realizrii 3 epruvete fragmente de rezistentei la prismatice pe prisme cu latura compresiune a schimb, pentru sectiunii de 150 betonului fiecare tip de mm sau epruvete beton si cubice cu latura de betonier, dar 150 mm, la vrsta minimum o de 28 zile, conform serie de 100 STAS 1275 m3 d. Determinarea Verificarea Se determin gradului de ndeplinirii la elaborarea gelivitate, conform conditiilor din compozitiei STAS 3518 Tabelul 14 betonului
DA DA
DA DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
Pag. 32 / 69
Caiet de Sarcini
B. 1
DE PUNERE IN OPERA Betonul Constatarea proaspt, garantrii calittii la de ctre descrcare productor si a din respectarea mijlocul de duratei de transport transport b. Lucrabilitatea Confirmarea (consistenta), caracteristicilor conform STAS 1759 impuse betonului
B. LA LOCUL a. Examinarea documentului de transport
La fiecare transport
DA
c. Temperatura (la Confirmarea temperatura caracteristicilor aerului, sub +50C si impuse betonului peste +250C) B. 2 Betonul ntrit Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice (carote) extrase din mbrcmintea executat, conform STAS 1275 Verificarea calittii betonului pus n lucrare
O prob pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru, dar cel putin o prob la 20 m3 beton Patru determinri pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru 3 carote pe km de band de mbrcminte din beton sau min. 4 carote din fiecare zon de mbrcminte asupra creia exist dubii de calitate
DA
DA
DA
16.4. Calitatea betoanelor din mbrcmintile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor nregistrate n evidentele de laborator si buletinele de ncercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, ncercate si prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului, care vor tine evidenta zilnic pe formularul Registrul pentru evidenta preparrii si punerii n oper a betoanelor rutiere, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014, privind betonul preparat: compozitia betonului realizat; caracteristicile betonului proaspt (lucrabilitate, densitate, continut de aer oclus, temperatur); confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice. 16.5. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat Condica pentru evidenta betoanelor turnate, unde se vor consemna zilnic: cantitti de beton turnate; elemente turnate; confectionarea epruvetelor de control si rezultatele ncercrilor mecanice pe betonul ntrit.
Pag. 33 / 69
Caiet de Sarcini
CAPITOLUL V PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER ART.17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECUTIA BETONULUI RUTIER 17.1. mbrcmintile rutiere din beton de ciment pot fi executate n dou metode: - cu cofraje fixe (longrine metalice) - cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic n plan orizontal si vertical, dotat cu un senzor de directie, unul de nivel, cu dou unitti de vibratie, o curea transportoare si cofraje). 17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosit. Pentru aceasta, nainte de nceperea lucrrilor de executie, Antreprenorul va trebui s prezinte Beneficiarului spre aprobare metoda aleas pentru executia mbrcmintii din beton de ciment. 17.3. Procedura va contine descrierea tehnologiei de executie adoptat, ce trebuie verificat la nceperea lucrrilor, pe un sector de prob (300-600 m lungime) si va contine: - descrierea detaliat a echipamentului; - descrierea detaliat a ntregului proces de executie a lucrrilor, inclusiv pregtirea fundatiei, realizarea betonului, transportul, turnarea si conservarea; - documentatia trebuie s contin informatii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrrii betonului, grosimea stratului de beton (nainte de vibrarea si finisarea stratului de beton), nivelarea suprafetei, protejarea betonului finisat, tierea rosturilor si finisarea. ART.18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC SI DE SANTIER Antreprenorul trebuie s prezinte preliminar autorittilor competente si Beneficiarului un plan cu managementul traficului, care s contin descrierea detaliat a tuturor msurilor necesare diminurii efectelor ivite pe timpul executiei n zonele de trafic. Managementul traficului se va face n deplin conformitate cu normele si reglementrile n vigoare. ART.19. TRANSPORTUL BETONULUI 19.1. Transportul betonului rutier se realizeaz cu autobasculante cu basculare n spate sau lateral. Autobasculantele trebuie s fie etanse, iar n cazurile cu temperaturi la limit ale aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului). 19.2. Dup fiecare 3-4 transporturi si ori de cte ori este nevoie, autobasculantele vor fi curtate si splate cu jet de ap. 19.3. Durata maxim de transport, considerat din momentul terminrii ncrcrii n mijlocul de transport si sfrsitul descrcrii acestuia la punctul de lucru, nu va depsi 60 minute la temperaturi ale betonului 15oC si 45 minute la temperaturi situate n intervalul 15o...30oC. 19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului. 19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a suprafetei stratului de uzur nu trebuie s depseasc timpul de ncepere a prizei betonului. 19.6. Cnd se transport beton cu lucrabilitate redus, sunt necesare autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descrca betonul. Camioanele trebuiesc curtate cu jet de ap la fiecare 3-4 curse si oricnd este necesar. 19.7. Fiecare transport de beton va fi nsotit de un bon de transport. 19.8. Numrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie s asigure un flux continuu alimentrii utilajelor de punere n oper.
Pag. 34 / 69
Caiet de Sarcini
19.9. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab (cnd acesta este stratul suport al mbrcmintei) se va admite numai dup atingerea a 70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab. ART.20. LUCRRI PREGTITOARE 20.1. nainte de a ncepe executarea mbrcmintii din beton de ciment se va verifica si receptiona stratul suport al acesteia (fundatia sau stratul de baz), conform STAS 6400, prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor limit, denivelrilor admisibile, precum si a capacittii portante a complexului fundatii-pat, corectndu-se toate defectiunile constatate. Nu se va trece la executarea mbrcmintii din beton de ciment dect numai dup efectuarea remedierilor necesare. 20.2. Fundatia sau stratul de baz trebuie s aib la suprafata sa aceleasi pante n profil transversal si aceleasi declivitti n profil longitudinal ca cele ale suprafetei mbrcmintii de beton de ciment. 20.3. Denivelrile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie n sens longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime si a unei pene, vor fi de + 2 cm, n cazul straturilor de fundatii din balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic si de + 1,5 cm, din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. 20.4. Denivelrile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie n sens transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru mbrcmintea din beton de ciment. 20.5. La straturile din beton slab, abaterile limit la panta transversal si la cotele n profil longitudinal vor fi cele prevzute n caietul de sarcini ntocmit pentru betonul slab. nainte de executarea mbrcmintilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dup corectrile defectiunilor constatate la acesta, se va executa o pelicul izolatoare alctuit din dou straturi de emulsie bituminoas cationic, pe toat suprafata acestuia. 20.6. Denivelrile admisibile n profil transversal si longitudinal al suprafetei mbrcmintii rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseaz, vor fi cele prevzute n standardele respective: SR 174 si SR 7970 sau SR 183. 20.7. La executarea mbrcmintilor de beton de ciment, peste mbrcminti existente, acestea vor fi tratate conform prevederilor proiectului si Normativului NE 014 pct. 7.147.18. 20.8. Lucrrile de corectare si finisare a fundatiei sau a stratului de baz vor preceda lucrrile de betonare cu 400-1000 m lungime de drum. 20.9. Pe fundatia verificat si rectificat se monteaz longrinele metalice pe benzi de beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu ltimea de minimum 30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la m 3. nltimea cofrajelor fixe trebuie s fie egal cu grosimea mbrcmintii proiectate. Se va da o deosebit atentie pozitionrii corecte n plan a longrinelor si o asezare la cote cu ajutorul nivelei, corespunztor elementelor geometrice n plan si n profil n lung din proiect. 20.10. Longrinele trebuie montate naintea nceperii turnrii betonului, pe cel putin o lungime de turnare programat zilnic. 20.11. n cazul fundatiilor de balast, piatr spart si din materiale granulare stabilizate mecanic, ntre longrinele metalice montate pe fundatia umezit n prealabil, se va asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dup compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85. 20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat si compactat se va ntinde hrtie rezistent (Kraft) sau folie de polietilen.
Pag. 35 / 69
Caiet de Sarcini
Benzile de hrtie sau folie de polietilen trebuie s se suprapun cu minim 5 cm n sens longitudinal si 20 cm n sens transversal. Banda superioar va fi n sensul pantei. 20.13. Banda de hrtie sau folia de polietilen trebuie s fie ntins cu putin timp nainte de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie s fie asigurat contra vntului, aseznd peste ea din loc n loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate. Este interzis folosirea de beton proaspt sau bolovani si nu se va clca pe hrtia rezistent ntins. 20.14. n situatiile n care stratul superior al fundatiei este alctuit din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafetei fundatiei cu strat de nisip si hrtie sau folie de polietilen. n aceste cazuri, nainte de asternerea betonului, suprafata acestor fundatii se va stropi cu ap. 20.15. n cazul n care betonul se execut cu cofraje glisante pregtirea stratului suport se va face n conditiile specifice sistemului cofraje fixe pe fundatii noi. 20.16. Stratul suport va fi verificat si aprobat nainte de turnarea betonului pentru mbrcminte, pe o zon corespunztoare unei zile de lucru. 20.17. Principalele controale ce trebuiesc fcute nainte de punerea n oper a betonului sunt urmtoarele: - pregtirea stratului suport pe care urmeaz s fie asternut betonul, n conformitate cu prevederile pct. 20.1...20.16; Constatrile acestor verificri vor fi consemnate n procese verbale de lucrri ascunse, care vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea la executarea mbrcmintei de beton; - pozitionarea corect a longrinelor (executie n sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii masinii cu cofraje glisante; - pozitionarea corect a rosturilor de dilatatie; - asigurarea bunei functionri a utilajelor de punere n oper a betonului rutier. ART.21. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A BETONULUI RUTIER 21.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental de min. 300 m lungime pentru a verifica pe santier, n conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului pus n oper n conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum si pentru a regla utilajele si dispozitivele de punere n oper a betonului si eventual corectarea compozitiei betonului n limitele stabilite prin studiul preliminar. Se vor urmri n special: reglarea utilajului de rspndire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare si o suprafatare perfect; reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele si mai ales a celor situate la marginea mbrcmintii; punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de rspndire a produsului de protectie ca si a metodelor de executie a rosturilor si a timpului de tiere. 21.2. Partea din tronsonul executat considerat ca cea mai bine realizat va servi ca tronson de referint pentru restul lucrrii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referint se vor consemna n scris, pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa n continuare.
ART.22. PUNEREA N OPER PROPRIU-ZISA 22.1. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje fixe
Pag. 36 / 69
Caiet de Sarcini
22.1.1. mbrcmintile de beton de ciment se execut ntr-unul sau dou straturi, conform prevederilor din proiect, n functie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare pn la grosimi de 23 cm. n cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate cu pervibratoare, care vor trebui s asigure o vibrare eficient pe toat grosimea stratului. 22.1.2. La locul de punere n oper, descrcarea betonului se va face n 2-3 locuri sau n cordon (din mers), urmrindu-se mentinerea omogenittii betonului pe toat suprafata de descrcare. La mbrcminti executate n dou straturi, descrcarea betonului celui de-al doilea strat se va face obligatoriu prin descarcare lateral, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi msur se va aplica si pentru primul strat cnd acesta se asterne pe fundatie acoperit cu hrtie rezistent. 22.1.3. Asternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea acestora nu este justificat din punct de vedere tehnico-economic (supralrgiri n curbe, curbe cu raze mici, strzi de categoria IV cu o band de circulatie, parcaje, platforme sau locuri de stationare, pe suprafete mici sau izolate). La acestea, asternerea betonului rutier proaspt, se poate face manual. 22.1.4. Compactarea si nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, avnd urmtoarele caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,01,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin dou treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaz. Relatia ntre grosimea dalei, h si ltimea grinzii vibratoare, msurat n sensul de avansare, b, este: b > h. Ltimea grinzii de vibrare trebuie s fie cel putin egal cu grosimea dalei. 22.1.5. Procedurile de vibrare si distanta maxim ntre vibratoare vor fi cele descrise, n totalitate, n metoda propus de Antreprenor si aprobat de Inginer, nainte de nceperea lucrrilor de betonare. O atentie deosebit trebuie acordat vibratoarelor n lungul marginii benzii care se execut, pentru a realiza o compactare corespunztoare a acesteia. 22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinri de prob efectuate cu prima sarj de beton ce se compacteaz, stabilindu-se si viteza de naintare a vibrofinisorului, corelat cu ltimea grinzii vibratoare, care trebuie s fie n contact cu betonul proaspt pe o lungime egal cu cel putin grosimea dalei, msurate n directia de avansare. Durata vibrrii se recomand s fie de 3060 secunde. 22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corect a betonului pe ntreaga suprafat a stratului compactat, se va urmri ca grinda vibratoare, n timpul vibrrii, s se afle cu 13 mm mai jos dect suprafata betonului din spatele grinzii. 22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie s fie de 1,15...1,35 ori mai mare dect grosimea final a stratului compactat, n functie de lucrabilitatea betonului. nainte de a ncepe vibrarea betonului, se va stabili, n cadrul determinrilor de prob, grosimea stratului de beton necompactat, necesar pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului finit. 22.1.9. Punerea n oper a betonului se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confectionat pn n acel moment o dal mai scurt dect cea prevzut, terminat cu un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distant de cel mai apropiat rost al mbrcmintii rutiere. 22.1.10. Distanta dintre dou pozitii succesive de lucru ale plcilor sau riglelor vibrante trebuie s fie astfel stabilit nct s fie asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafete de beton compactat. 22.1.11. ntreruperea betonrii la sfrsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau de contact.
Pag. 37 / 69
Caiet de Sarcini
22.1.12. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va ndeprta de la locul de punere n oper. 22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitti, sensul de executie al benzii de beton va fi urmtorul: - pentru pante de pn la 3% se lucreaz n sensul urcrii drumului (din aval spre amonte); - pentru pante mai mari de 3% se lucreaz n sensul coborrii drumului (din amonte spre aval), adaptndu-se la situatia respectiv, att consistenta betonului ct si viteza de avansare a utilajelor, avnd n vedere totodat si necesitatea ca n fata utilajelor s existe n permanent un val de beton afnat cu rol de zid de sprijin. 22.1.14. Betonul asternut la cot si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se vor efectua corectrile necesare nainte de vibrare, pentru eliminarea denivelrilor suprafetei, prin completare cu beton sau ndeprtarea betonului n exces. Lng longrine betonul se va ndesa cu maiul metalic asigurnd totodat mentinerea ancorelor n pozitie orizontal. 22.1.15. Dup asternerea stratului de beton pe o portiune de 56 m, pe toat ltimea si dup verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului, urmrindu-se ca n fata grinzii vibratoare s existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm nltime. 22.1.16. Dup trecerea vibrofinisorului pn la circa 1 m de captul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face verificarea n profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pan de 20 cm lungime si maximum 3 cm ltime, avnd nclinatia de :10 si gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm, corectnd cu beton, dac este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise (nevibrate). 22.1.17. Dup verificarea si corectarea denivelrilor suprafetei vibrate, betonul de lng longrine se va compacta cu maiul sau cu plci vibrante. 22.1.18. Se trece apoi a doua oar cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinut s fie neted si uniform ca aspect. 22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarj dintr-o dal si terminarea finisrii betonului din aceeasi dal nu va depsi cu mai mult de o or nceputul prizei/cimentului. 22.1.20. Finisarea suprafetei betonului pentru piste aeroportuare, autostrzi si drumuri cu trafic foarte greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru celelalte categorii de lucrri, cnd vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelrilor longitudinale ale suprafetei stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 34 m lungime, avnd diametrul de 25 cm si masa de circa 150200 kg. Cu ruloul se lucreaz pe suprafata corectat si compactat, prin rostogolirea lui n sens perpendicular pe axa benzii, pe toat suprafata mbrcmintei, prin treceri suprapuse pe cte 1,00 m. Ruloul trebuie curtat si umezit la fiecare trecere, evitndu-se udarea betonului. 22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafata mbrcmintei de ctre grinda finisoare sau rulou, se indeprteaz cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. 22.1.22. Suprafata finisat a betonului se va stria numai mecanic la autostrzi si piste aeroportuare si mecanic sau manual la celelalte lucrri, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice sau metalice. Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobat prealabil de Inginer. 22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dup cel putin 24 ore de la turnarea betonului.
Pag. 38 / 69
Caiet de Sarcini
n cazul n care executarea mbrcmintei se va face pe jumtate din ltimea prtii carosabile si se circul pe a doua jumtte a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dup minimum 48 ore. Aceast operatiune se va face dup o perioad de timp mai mare atunci cnd obtinerea rezistentei betonului este ntrziat de protectia acestuia (amnat, inadecvat) sau pe timp friguros. Dup demontare, longrinele metalice vor fi pstrate curate si vor fi tratate corespunztor pentru a evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate Beneficiarului pentru aprobare preliminar. Nu se vor folosi longrine deteriorate. 22.1.24. Imediat dup demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoas cationic. 22.1.25. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numrului de ordine al dalei (din 5 n 5 dale) pe suprafata betonului, la coltul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele avnd 10 cm nltime si 10 mm adncime). 22.1.26. Pentru executarea mbrcmintilor din dou straturi (beton de uzur si beton de rezistent) se fac urmtoarele precizri: - vibrarea betonului din stratul de rezistent si stratul de uzur se face cu dou vibrofinisoare care actioneaz separat pe fiecare strat, astfel nct timpul care se va scurge de la terminarea unui strat si contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezistent si asternerea stratului urmtor (de uzur) nu va depsi o jumtate de or - timpul care se va scurge de la prepararea primei sarje din betonul stratului de rezistent dintr-o dal si terminarea finisrii suprafetei stratului de uzur din aceeasi dal, nu va depsi cu mai mult de o or nceputul prizei cimentului. 22.2. Punerea n oper a betonului rutier n sistemul cofraje glisante 22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie s realizeze urmtoarele operatii tehnologice: - repartizarea betonului pe toat ltimea benzii de betonare cu ajutorul unui repartizator tip snec; - compactarea, prin vibrarea intern a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de interior de 70 mm diametru care produc lichefierea betonului; - presarea betonului prin extrudere de ctre greutatea proprie a masinii; - finisarea transversal a suprafetei betonului extrudat cu ajutorul unei grinzi care se deplaseaz perpendicular pe directia de avansare a cofrajelor glisante; - finisarea longitudinal a suprafetei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (DRISC) care se deplaseaz transversal ntre cofrajele glisante si longitudinal, odat cu masina. 22.2.2. Betonul n fata masinii cu cofraje glisante, trebuie astfel descrcat si repartizat nct s se asigure o avansare uniform, continu si permanent a masinii, practic fr nici o oprire a masinii. Se va urmri permanent ca volumul de beton din fata masinii cu cofraje glisante s fie constant. 22.2.3. Viteza masinii cu cofraje glisante se regleaz la cca. 1 m/minut n functie de ritmul de aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale si suprafatarea mbrcmintei ce se realizeaz. 22.2.4. n principiu, toate reglajele masinii cu cofraje glisante se efectueaz pe loc, nainte de nceperea betonrii, dar trebuiesc efectuate verificri si ajustri ale acestora la nceputul lucrului, pentru garantarea realizrii conditiilor de calitate ce se impun dalelor, din punct de vedere ale grosimii, calittii si rectangularittii marginilor acestora. n acest scop se vor avea n vedere prevederile Normativului NE 014 pct. 10.1.6. si 10.1.7. 22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarc cu atentie n fata repartizorului cu snec a masinii cu cofraje glisante dup care repartizarea uniform a acestuia ntre cofrajele masinii se continu cu ajutorul unui excavator.
Pag. 39 / 69
Caiet de Sarcini
22.2.6. Se va urmri permanent (prin observarea aspectului suprafetei betonului) modul de functionare al tuturor pervibratoarelor. Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc nlocuite imediat. 22.2.7. Pervibratoarele se fixeaz la echidistante de cca. 50 cm si la mijlocul grosimii stratului de beton. O supraveghere mai atent se va da celor dou pervibratoare laterale care trebuie s asigure obtinerea muchiilor benzii de beton. Aceste dou pervibratoare se vor monta la aproximativ 15 cm de marginea cofrajelor glisante. 22.2.8. Asternerea betonului se consider terminat cnd suprafata mbrcmintei nu prezint denivelri si are un aspect omogen. 22.2.9. Compactarea si finisarea se consider terminate cnd suprafata betonului este plan, nchis si are o textur uniform. n caz c se observ denivelri ale suprafetei mbrcmintei rmase n zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor mistrii de 40-50 cm lungime. 22.2.10. O atentie permanent se va acorda valului de beton ce se formeaz n fata grinzii masinii cu cofraje glisante care execut nivelarea transversal a mbrcmintei. Acest val de beton trebuie s fie uniform, continuu si cu un diametru de cca. 10 cm grosime. 22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionat de alimentarea permanent cu beton a acesteia, n conditiile mentinerii unui viteze constante de cca. 1 m/minut. 22.2.12. n cazul opririlor (accidentale) care depsesc durata de ncepere a prizei cimentului este necesar dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru). 22.2.13. n timpul stationrii masinii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi oprit. 22.2.14. Pentru a elimina n cel mai scurt timp unele deficiente de executie, cu efect negativ asupra calittii suprafetei si muchiilor mbrcmintei, este necesar s se efectueze verificarea elementelor geometrice ale acesteia, cel mai trziu la 24 ore dup punerea n oper a betonului. 22.2.15. n scopul mbunttirii aderentei rotilor autovehiculelor pe mbrcmintea ud, suprafata finisat a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu perii piassava. Pentru a se permite protejarea ct mai rapid a betonului cu produs de protectie, strierea se face la cel mult 20 m n spatele masinii cu cofraje glisante. Se va verifica vizual uniformitatea si adncimea strierii si aceast operatiune se va repeta dac este cazul. ART.23. MSURI N CAZUL CONDITIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE 23.1. Lucrrile de punere n opera a betonului vor fi ntrerupte atunci cnd se ivesc urmtoarele conditii meteorologice defavorabile: temperaturi ale aerului mai mici de +5 oC ploaie intens, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului. 23.2. n perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de priz si/sau de ntrire. Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control competent din partea santierului. De asemenea, se poate lua n considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului. Atunci cnd temperatura aerului este n jur de +5 oC continuarea sau oprirea betonrii se va face pe baza prognozei meteorologice pe urmtoarele 24 ore (temperatur, vnt). n cazul cnd temperatura coboar sub +5 oC si exist pericol de nghet n urmtoarele 24 ore, lucrrile vor fi oprite.
Pag. 40 / 69
Caiet de Sarcini
Dac exist pericolul ca temperatura exterioar s coboare sub 0 oC, n primele 24 ore de ntrire a betonului deja pus n oper, se vor lua msuri de protejare a acestuia, prin pstrarea unei temperaturi a betonului de cel putin 5 oC pe o perioad de cel putin 3 zile. Temperatura betonului proaspt nainte de a fi pus n oper trebuie s fie mai mare de +5oC. 23.3. La betonare pe timp clduros, n vederea evitrii deshidratrii superficiale rapide, care conduce la scderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafata betonului, se va acorda o atentie deosebit aplicrii produsului de protectie. Pentru evitarea fisurrii betonului ntre rosturi, se va stabili momentul optim de tiere a rosturilor, astfel nct s existe un timp suficient pentru tierea tuturor rosturilor nainte de aparitia fisurilor. Dac apare riscul deshidratrii superficiale a betonului, datorit vntului sau a unei umiditti relative sczute a aerului, se vor lua msuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonrii. Temperatura betonului la punerea n oper nu va fi mai mare de 30 oC. Pentru scderea temperaturii betonului sub 30oC, la prepararea acestuia se poate folosi ap rcit. Atunci cnd temperatura aerului este mai mare de +20 oC si umiditatea relativ este mai mic de 50%, se vor lua msuri pentru mentinerea umidittii stratului suport al mbrcmintii, iar produsul de protectie a betonului proaspt, se va aplica n dou straturi succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizri a betonului). Atunci cnd temperatura exterioar este mai mare de +30 oC (pn la maximum 35oC) si umiditatea relativ a aerului este mai mic de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de msuri speciale, rcirea apei combinat cu protectia betonului cu emulsii bituminoase aplicate n dou straturi succesive si acoperirea cu copertine, imediat dup trecerea finisorului. ART.24. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI PROASPAT 24.1. ntregul echipament si materialele necesare protejrii corespunztoare a betonului proaspt, trebuie s fie la ndemn si gata de instalare, nainte de turnarea propriu-zis a betonului. 24.2. Metodele si produsele necesare protectiei betonului proaspt vor fi supuse aprobrii prealabile de ctre Beneficiarul lucrrii, pe baza experimentrii si verificrilor preliminare privind executia protectiei, cnd observnd uniformitatea si continuitatea peliculei se va stabili si cantitatea de produs de protectie pe m 2, determinat pe o bucat de folie de polietilen (cntrit n prealabil) interpus pe suprafata pe care se experimenteaz protectia. 24.3. Imediat dup terminarea strierii suprafetei betonului, se va proceda la protejarea betonului proaspt mpotriva actiunii soarelui, vntului si ploilor, cu acoperisuri de protectie mobile impermeabile si nedeformabile, mbinate etans ntre ele, care se deplaseaz pe msura finisrii suprafetei betonului. Betonul va rmne astfel protejat pn la acoperirea lui cu o pelicul de protectie continu si impermeabil, cu grosime uniform, aplicat prin stropirea suprafetei si prtilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45 (avnd caracteristicile din tabelul 16), sau alte produse pentru care exist agremente tehnice corespunztoare, n scopul asigurrii conditiilor favorabile de ntrire a betonului si evitrii fisurrii dalelor. Conditii tehnice pentru fluidul de protectie P 45 Tabel 16 Nr. Denumirea caracteristicii Unit. de Conditii de admisibilitate crt. msur
Pag. 41 / 69
Caiet de Sarcini
1 2 3 4 5 6 7 8
Aspect Densitatea Vscozitatea Engler la 200C Vscozitatea la 250 C vscozimetric duza 3 mm) Vscozitatea cinematic Punct de inflamabilitate Timp de uscare la 250C Reziduu la evaporare
g/cm3 0 E (cupa sec cSt 0 C ore %
lichid, omogen, maroniu deschis 0,7 - 1,2 max. 10 max. ART. max. 26 min. 30 max. 3 43 3
Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate emis de productor. 24.4. Produsul chimic P 45 se aplic n cantitate de 0,250 + 0,05 kg/mp, la temperaturi peste +10oC. La temperaturi sub +10 oC produsul se dilueaz cu whitespirt rafinat, n proportie de o parte produs la 0,30,5 prti whitespirt. 24.5. n conditii meteorologice nefavorabile, atunci cnd umiditatea relativ a aerului scade sub 50% (zile de arsit) sau temperatura creste peste +25 oC se vor lua msuri pentru realizarea protectiei prin mrirea dozajului de produs aplicat, cu 100%. 24.6. Produsul de protectie se aplic pe suprafata betonului proaspt prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru. Operatia de curtire a dispozitivului de lucru se face cu whitepirt si este obligatorie la fiecare ntrerupere a lucrului mai mare de dou ore. 24.7. Lucrrile de peliculizare a suprafetei betonului proaspt nu se vor executa pe timp de ploaie. n cazul n care ploaia intervine ntr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatia de protectie se repet. 24.8. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspt vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de polietilen, att timp ct prin cderea precipitatiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment. 24.9. Dup tierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilen, late de cca. 50 cm, asigurate contra vntului cu bare metalice, pn la colmatarea lor. ART.25. PROTEJAREA MBRCMINTEI PROASPT TURNAT, DE CIRCULATIA PIETONAL SI AUTO 25.1. Este interzis circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspt. n primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei mbrcmintei, cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridic n functie de vrsta betonului. 25.2. n cazul executrii rosturilor prin tiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza cu produse chimice similare celor folosite pe restul suprafetei dalei. 25.3. Pe perioada de ntrire a betonului, stabilit n functie de anotimp, se vor lua msuri ca autovehiculele s nu circule pe suprafata acesteia. 25.4. mbrcmintile din beton de ciment se pot da n circulatie pentru autovehicule numai dup ce se constat c sunt ndeplinite conditiile prevzute n tabelul 17. Tabel 17 +15 +20 +25
Temperatura atmosferic medie la punctul de lucru (oC) Termene orientative pentru darea n circulatie a mbrcmintilor din beton (zile):
+5
+10
Pag. 42 / 69
Caiet de Sarcini
a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 special pentru drumuri sau I 42,5 b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5R sau I 32,5R
25 18
19 15
16 13
14 11
12 2
ART.26. Executarea rosturilor n conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 si SR 183-2, pentru a evita aparitia fisurilor si crpturilor datorit variatiilor de temperaturi si umiditate, tasrile inegale si pentru necesitti de constructie, mbrcmintile de beton de ciment se execut cu rosturi transversale si longitudinale care le mpart n dale. 26.1. Executarea rosturilor n sistemul cofraje fixe Rosturile, n sistemul cofraje fixe, att cele transversale ct si cele longitudinale pot fi de: - contact (de constructie); - dilatatie; - contractie. 26.1.1. Executarea rosturilor de contact Rosturile de contact transversale se realizeaz pe toat ltimea si grosimea dalei, cnd se ntrerupe turnarea betonului, fie la sfrsitul zilei de lucru, fie n cazul ntreruperii accidentale a betonrii (ploaie intens, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton, etc.) si se vor executa conform figurii 9 si figurii 10, astfel: a. n sectiunea transversal, unde apare rostul, se monteaz un dulap de lemn avnd lungimea egal cu distanta ntre longrine si ltimea egal cu nltimea mbrcmintei, fixat cu ajutorul unor trusi metalici, btuti n fundatie; b. la reluarea betonrii se scot trusii metalici si dulapul, se aplic pe suprafata lateral a mbrcmintei o pelicul de emulsie bituminoas, prin stropire de dou ori, sau se pune o fsie de carton bitumat; c. la drumurile de clasa tehnic I si II, la strzile de categoria I si II, precum si la pistele si platformele aeroportuare, partea superioar a rosturilor de contact, pe o adncime de 30 mm din grosimea dalei, se taie ulterior pe o ltime de 8-10 mm pentru a se permite o introducere usoar a produsului de colmatare.
Pag. 43 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 44 / 69
Caiet de Sarcini
Rosturile de contact longitudinale se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat grosimea mbrcmintei, fiind prevzute cu ancore de otel-beton OB 37, cu diametrul de 10 mm si 1 m lungime (prevzute cu ciocuri), asezate la jumtatea grosimii dalei, la distant de 1 m una de alta. n acelasi mod se trateaz si rostul longitudinal dintre dala normal si supralrgirea drumurilor sau cel dintre benzile laterale ale pistelor sau cilor de rulare aeroportuare si acostamentele acestora, cu precizarea c, n acest caz ancorele se vor aseza la jumtatea grosimii dalelor din aceste acostamente. Fac exceptie platformele cu panta sub 2%, unde armarea nu este necesar. Rosturile de contact longitudinal se vor executa conform figurii 11 si figurii 12, astfel: a. Ancorele se ndoaie la jumtatea lungimii n unghi de 90 o. Jumtate din ancor se protejeaz s nu adere de beton prin nfsurare cu hrtie sau folie de polietilen, asezndu-se apoi lipit de longrin, pe pozitia final, n timpul repartizrii betonului. Dup demontarea longrinei din axa drumului, jumtatea protejat a ancorei ce a fost ndoit de-a lungul longrinei se va dezgoli si ntinde fr inflexiuni. Pentru lucrrile aeroportuare, ancorele se vor pozitiona conform prevederilor proiectului respectiv. b. nainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata vertical a mbrcmintei benzii turnate anterior, se va aplica n mod obligatoriu, o pelicul de protectie, prin stropire (de cel putin dou ori). c. La drumurile de clas tehnic I si II, la strzile de categoria I si II, precum si la pistele si platformele aeroportuare, la partea superioar a rostului de contact longitudinal se va crea prin tiere (la max. 24 ore de la turnarea dalei) un lcas de 8-10 mm ltime si de 30 mm adncime care va fi colmatat la cald sau la rece cu produse speciale de etansare.
Pag. 45 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 46 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 47 / 69
Caiet de Sarcini
26.1.2. Executarea rosturilor de dilatatie Rosturile de dilatatie transversale se execut conform figurii 13 si figurii 14, pe toat ltimea si grosimea mbrcmintei, la distant de circa 100 m lungime de banda de beton, perpendicular pe axa benzii, n linie continu, pe toat ltimea mbrcmintei. De asemenea, se realizeaz rosturi de dilatatie si n urmtoarele situatii: - la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.; - la capetele curbelor avnd raze sub 300 m; - n punctele de schimbare a declivittilor n care proiectul nu prevede racordri convexe, STAS 863. Rostul de dilatatie transversal se va executa astfel: a. Se aseaz pe fundatie o scndur mbibat din lemn de brad (pstrat n ap timp de 24 ore nainte de utilizare), de 20-25 mm grosime, care rmne n lucrare. Scndura va avea lungimea egal cu distanta ntre longrine si ltimea n functie de nltimea mbrcmintei, astfel: - cu 3 cm mai mic dect nltimea mbrcmintei executat ntr-un singur strat; - ct nltimea stratului de rezistent la mbrcminti executate n dou straturi; - ct nltimea fiecrui strat de rezistent, cnd acesta se execut n 2-3 reprize (scndurile trebuie s fie asezate perfect n acelasi plan vertical). Scndura se aseaz perfect vertical, perpendicular fat de longrine si se fixeaz astfel nct s-si pstreze pozitia vertical n tot timpul executrii mbrcmintei din vecintatea sa. Scndura de rost se va aseza astfel nct s nu permit legtura ntre dalele adiacente, pe sub scndur si pe la capetele ei. Pozitia scndurii se marcheaz pe longrin cu creta, pentru a putea permite tierea ulterioar a rostului, n dreptul scndurii. b. Ulterior, stratul de beton situat deasupra scndurii este ndeprtat prin executarea a dou tieri paralele, distantate la 2025 mm ntre ele, pn la nivelul superior al scndurii. Rosturile de dilatatie longitudinale se execut la platforme, n cazul cnd mbrcmintea este mai lat de 100 m, la aproximativ jumtate din ltimea mbrcmintei, n locul unui rost de contact. Rosturile de dilatatie longitudinal se vor executa cu aceleasi dimensiuni si n acelasi mod ca si rostul de dilatatie transversal (conform pct. 26.1.5.). 26.1.3. Executarea rosturilor de contractie Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separ betonul numai n partea superioar a mbrcmintei, si astfel, prin micsorarea sectiunii dalei se asigur fisurarea n continuare a ntregii sectiuni n dreptul rostului si nu n alte locuri. Rosturile de contractie transversal se execut pe toat ltimea mbrcmintei, n linie continu, nclinate la 1/6 sau perpendicular pe axa drumului, la distante de 46 m, modulate dup o secvent: 4-5-4 m, 5-4-5 m, 5-6-5 m si pe o adncime de 1/41/5 din grosimea dalei la mbrcmintile executate ntr-un singur strat (figura 15.a si figura 15.b) sau pe 1/31/4 din grosimea total a dalei, cnd mbrcmintea se execut n dou straturi (figura 16.a si 16.b), cu ajutorul masinii de tiat rosturi echipat cu dou discuri diamantate concentrice alturate, de diametre diferite (figura 15.a si 16.a) sau cu un singur disc avnd grosimea de 8 mm (figura 15.b si 16.b).
Pag. 48 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 49 / 69
Caiet de Sarcini
Tierea betonului ntrit se va executa imediat ce betonul permite, ntr-un interval de timp de 624 ore de la punerea n oper a betonului, n functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arat n tabelul 18. Tabel 18 Tipul cimentului Temperatura aerului 5-13oC 13-22oC 22-30oC I 42,5R, I 32,5R 12-24 ore 8-12 ore 6-8 ore CD 40, I 42,5 18-24 ore 10-18 ore 8-10 ore
Numrul utilajelor de tiat rosturi trebuie s fie suficient pentru ca s asigure tierea n maximum 8 ore, a tuturor rosturilor benzii turnate ntr-un schimb. Se recomand de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare, n scopul nlocuirii rapide a celor ce se vor defecta n timpul tierii rosturilor. n cazul defectrii masinii de tiat rosturi sau scderii rapide a umidittii relative a aerului, cu masina de rezerv se va tia n primul rnd fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru tierea celorlalte rosturi. Rosturile de contractie longitudinal se execut n cazul cnd banda de beton se toarn cu o ltime mai mare de 5,0 m realizndu-se pe axa acesteia. Rosturile de contractie longitudinale se vor executa prin tiere n betonul ntrit, cu aceleasi dimensiuni ca si rosturile de contractie transversal. Rosturile de contractie longitudinale se vor tia dup terminarea tierii tuturor rosturilor de contractie transversale. 26.1.4. Dispunerea rosturilor n plan, n intersectii de strzi, la platforme si la piete, se va face conform proiectului, evitndu-se formarea de colturi cu unghiuri mai mici de 75o si rosturi cu lungimea mai mic de 0,50 m. 26.1.5. Pe zonele mentionate n proiect, n care sunt posibile deformatii ale terenului de fundatie, n momentul punerii n oper a betonului se vor introduce ancore din otel beton OB 37 de 1 m lungime, cu diametrul 10 mm, asezate la distante de 1 m, ntre ele, la jumtatea grosimii dalei. 26.2. Executia rosturilor n sistemul cofraje glisante 26.2.1. Rosturile longitudinale n sistemul cofraje glisante pot fi: - de contractie; - de constructie. Rosturile longitudinale de contractie se execut n cazul cnd banda de beton se toarn cu o ltime mai mare de 5 m, realizndu-se pe axa acesteia, conform figurii 17. Rosturile longitudinale de constructie se realizeaz ntre benzile de beton, pe toat grosimea mbrcmintei, conform figurii 18. NOTE: 1. Armarea cu ancore a rosturilor longitudinale de constructie se poate face automat de ctre masina cu cofraje glisante sau manual prin baterea acestora cu ciocanul, imediat dup trecerea masinii. 2. n cazul mbrcmintilor avnd grosimea mai mare de 25 cm, transferul de sarcini ntre benzile de beton n zona rostului longitudinal de constructie, poate fi asigurat prin adugarea n interiorul cofrajelor glisante ale masinii a unor profile metalice, care s conduc la obtinerea unor dale cu fete laterale mbinate, de tipul nut si feder de form trapezoidal sau sinusoidal.
Pag. 50 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 51 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 52 / 69
Caiet de Sarcini
Toate rosturile longitudinale se realizeaz n linie continu; nu se admit linii frnte. 26.2.2. Rosturile transversale n sistemul cofraje glisante pot fi: - de contractie; - de constructie; - de dilatatie. NOT: La autostrzi, drumuri expres, drumuri industriale, ci de rulare, platforme si piste aeroportuare, mai ales cnd mbrcmintea se asterne pe straturi susceptibile, timp de tasri diferentiate n timp, rosturile transversale (executate perpendicular pe axa cii) se realizeaz cu gujoane. Rosturile transversale de contractie se execut la distante de 46 m, perpendicular pe axa cii sau cu o nclinare de 1/6 fat de axa acesteia, n linie continu, pe toat ltimea mbrcmintei, conform figurii 19. Rosturile transversale de constructie se realizeaz pe toat ltimea si grosimea mbrcmintei, cnd se ntrerupe turnarea betonului, conform figurii 20, astfel nct s rezulte o dal de cel putin 3 m lungime.
Pag. 53 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 54 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 55 / 69
Caiet de Sarcini
Rosturile transversale de dilatatie se execut perpendicular pe axa benzii de beton, pe toat ltimea si grosimea mbrcmintei, n urmtoarele conditii: la capetele tablierelor sau plcilor viaductelor, podurilor, podetelor, etc.; la capetele curbelor avnd raze sub 300 m, n punctele de tangent; n punctele de schimbare a declivittilor, n care proiectul nu prevede racordri convexe, conform STAS 863; n aliniament, la distante de circa 100 m, n cazul n care mbrcmintile din beton se execut pe fundatii din balast, piatr spart sau materiale granulare stabilizate mecanic si la temperaturi mai mici de 15oC. Rosturile transversale de dilatatie se execut cu gujoane avnd lungimea de 500600 mm si diametrul de 25 mm, dispuse perpendicular pe rost, la jumtatea grosimii dalei si la echidistante de 300 mm, conform figurilor 21 si 22. 26.2.3. Gujoanele utilizate n rosturile transversale de constructie, de contractie si de dilatatie sunt astfel realizate nct s nu limiteze miscarea orizontal a rostului respectiv, datorit efectelor termice. Gujoanele se protejeaz mpotriva aderentei betonului si a coroziunii, cu material plastic sau rsini epoxidice, sau se peliculizeaz cu bitum sau emulsie bituminoas sau se ung cu unsoare. Indiferent de metoda utilizat pentru protejarea gujoanelor, trebuie avut grij ca stratul protector aplicat s fie ct mai subtire. Gujoanele utilizate pentru armarea rosturilor transversale de contractie si constructie, precum si de dilatatie, trebuie s fie plasate si mentinute pe durata betonrii, ntr-o pozitie strict paralel (n plan vertical si orizontal) cu axa dalei astfel: a. n cazul rosturilor transversale de contractie, gujoanele sunt pozitionate automat, prin nfigerea lor prin vibrare n betonul proaspt compactat de ctre masina cu cofraje glisante sau manual, recurgnd la suporturi metalice prefabricate uzinal sau in situ, fixate de fundatie astfel nct s nu poat fi deplasate n timpul betonrii;
Pag. 56 / 69
Caiet de Sarcini
Pag. 57 / 69
Caiet de Sarcini
n cazul rosturilor transversale de constructie, gujoanele sunt implantate, prin batere, la jumtatea grosimii dalei si la echidistantele prevzute n proiect, n momentul n care betonul ncepe s fac priz. Rosturile de dilatatie se execut sub form de panouri prefabricate, din scndur de lemn de esent moale fr noduri, ce se fixeaz n locuri prestabilite, direct pe fundatia mbrcmintei, astfel nct gujoanele s-si mentin pozitia n plan orizontal si vertical, iar betonul s nu patrund pe sub scndur sau pe la capetele acesteia n timpul vibrrii. Ulterior, betonul existent deasupra scndurii, este ndeprtat prin executarea a dou taieturi paralele, distantate la 2530 mm ntre ele, pn la nivelul superior al acesteia. Tierea betonului ntrit se execut ntr-un interval de timp de 6-24 ore de la punerea betonului n oper, n functie de tipul cimentului si de temperatura aerului, asa cum se arat n tabelul 18. ART.27. COLMATAREA ROSTURILOR 27.1. Golul realizat la partea superioar a rosturilor se va umple, pn la suprafata mbrcmintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic si aprobat de Inginerul lucrrii, care pot fi: - masticuri bituminoase, monocomponente (la cald); - chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate nainte de utilizare) pe baz de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau de siliconi (la rece); - profile de neopren. 27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmtoarele prevederi: identificarea materialului si verificarea caracteristicilor sale; curtirea rosturilor de materiale strine (praf, pmnt, pietricele, etc.) cu ajutorul scoabelor si a periilor de srm; suflarea cu jet de aer comprimat; amorsarea rostului, dac este necesar, prin aplicarea uniform a produsului de amorsaj (grund) pe peretii si marginile rostului si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de amorsaj; respectarea temperaturii de punere n oper a produselor ce se pun n oper la cald; nlturarea materialului n exces; darea n circulatie a sectorului colmatat numai dup rcirea produselor turnate la cald si dup termenul impus prin tabelul 17.
b.
Pag. 58 / 69
Caiet de Sarcini
ART.28. VERIFICAREA CALITTII BETONULUI RUTIER PUS N OPER Verificarea calittii betonului pus n oper se face conform tabelului 15 si se refer la: 28.1. Determinri efectuate pe betonul proaspt, la locul de punere n oper: lucrabilitatea; temperatura n perioada de timp friguros (sub +5 oC) sau foarte clduros (peste +25oC). Dac un rezultat al determinrii privind lucrabilitatea si temperatura betonului, nu se nscrie n limitele admise, se vor efectua nc dou determinri pentru acelasi transport de beton. Dac valoarea medie a celor 3 determinri se nscrie n limitele admise, se va accepta punerea n oper a betonului. Dac este depsit limita admis, se refuz punerea n oper a betonului din transportul respectiv. 28.2. ncercri pe betonul ntrit: - rezistenta la ncovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm; - rezistenta la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu sectiunea 150x150 mm; - rezistenta la compresiune, pe carote. Rezistentele la ncovoiere si la compresiune, la vrsta de 28 de zile pentru betonul pus n oper, determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaz de laboratorul statiei de betoane, care efectueaz ncercarea, imediat dup nregistrare. 28.2.1. n cazul n care rezultatul sau rezultatele ncercrilor sunt mai mici dect cele prevzute pentru clasa betonului respectiv, indicate n tabelul 14, laboratorul va comunica, n termen de 48 ore, rezultatul n cauz, conductorului statiei, conducerii unittii de care depinde statia si Inginerului lucrrii. Urmare comunicrii primite de la laboratorul statiei de betoane, n termen de 48 ore, seful statiei mpreun cu Inginerul lucrrii si conductorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de mbrcminte executat (dalele turnate) n schimbul de lucru corespunztor probei, cu valoarea rezistentei neasigurat, pe care se vor efectua verificri suplimentare, prin ncercri nedistructive sau extragere de carote. Dac din verificrile suplimentare rezult c betonul nu ndeplineste conditiile prevzute, va fi convocat Beneficiarul care va analiza si decide msurile corespunztoare. 28.2.2. Rezultatele ncercrilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate n dou etape si anume: grupate lunar, pentru aprecierea activittii statiei; grupate pe tronsoane de drum sau pe ntregul sector executat, pentru aprecierea realizrii clasei betonului pus n lucrare, din care se vor elimina rezultatele ncercrilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificri suplimentare prin ncercri nedistructive sau extrageri de carote. 28.2.3. ncercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaz conform reglementrilor n vigoare, cu precizarea c n calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune, n cazul ncercrilor prin metode nedistructive si valoarea individual, n cazul ncercrilor obtinute pe carote. 28.3. Pentru statia de betoane, prelucrarea si interpretarea rezultatelor ncercrilor se face pe probele prelevate la statie, pe durata a 30 zile. Aprecierea activittii statiei se face pe baza rezistentei caracteristice la ncovoiere obtinut pentru fiecare tip de beton. 28.4. Aprecierea realizrii clasei betonului pus n lucrare se face pe baza valorii rezistentei caracteristice la ncovoiere obtinut pe grupul rezultatelor analizate. 28.5. Conformitatea pentru rezistentele betonului la ncovoiere, se verific pe baza criteriului care prevede limitarea rezistentei caracteristice la ncovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului.
Pag. 59 / 69
Caiet de Sarcini
CRITERIUL se aplic n cazul n care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificat, considernd rezultatele a cel putin 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm). Conformitatea este realizat dac rezistenta caracteristic la ncovoiere (Rkinc.) este cel putin egal cu clasa betonului respectiv. 28.6. Interpretarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe betonul din mbrcmintea rutier executat se va face conform prevederilor din ANEXA III.1 din Normativul NE 014.
Pag. 60 / 69
Caiet de Sarcini
C A P I T O L U L VI CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.29. CONTROLUL CALITTII 29.1. Verificrile ce trebuie efectuate n diferite etape ale executiei mbrcmintilor rutiere de beton de ciment, sunt cele prevzute n ANEXA I.2 la Normativul NE 014. 29.2. Inginerul va aproba preliminar: - sursele si furnizorii de materiale; - instalatiile si echipamentul; - retetele si sectoarele de prob; - metodele de executie. 29.3. Pe parcursul executiei se verific n permanent calitatea materialelor si se vor efectua verificrile pentru certificarea calittii betonului si a executiei mbrcmintilor din beton de ciment, dup cum urmeaz: 29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie s corespund prevederilor din acest caiet de sarcini, verificndu-se n special: - respectarea proiectului; - datele nscrise n bonurile de transport ale betonului (dac nu s-a depsit durata de transport); - conditiile de punere n oper a betonului, functionarea utilajelor de punere n oper a betonului, pregtirea platformei n vederea turnrii betonului; - mentinerea omogenittii betonului, n timpul transportului si punerii n oper; - mentinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevzute; - mentinerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din otel-beton; - distributia uniform a betonului n fata utilajelor de compactare; - compactarea uniform si evitarea segregrii n timpul compactrii; - luarea de msuri speciale n cazul turnrii n conditii meteorologice nefavorabile; - executia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare; - protejarea suprafetei betonului; - asigurarea conditiilor de finisare a suprafetei mbrcmintei. 29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie s corespund conditiilor tehnice din acest caiet de sarcini si normelor si reglementrilor n vigoare. Caracteristicile materialelor se verific, cu frecventele precizate n tabelul 9, la aprovizionare si nainte de utilizare. 29.3.3. Se verific, caracteristicile betonului proaspt si ale betonului ntrit, care trebuie s corespund conditiilor tehnice din tabelele 13 si 14. Aceste caracteristici se verific, cu frecventele precizate n tabelul 15, la statia de betoane si la locul de punere n oper. 29.4. Controlul dup executia mbrcmintei const n: - verificarea denivelrilor de suprafat, cu aparatura tip APL; - verificarea rugozittii suprafetei, prin msurtori cu metoda nltimii de nisip; - verificarea rezistentei betonului, pe baz de carote extrase din lucrare; - verificarea grosimii mbrcmintei, cu ajutorul carotelor. ART.30. ELEMENTE GEOMETRICE 30.1. Grosimea total a mbrcmintii de beton de ciment este cea prevzut n proiect. Cnd mbrcmintea se execut n dou straturi, grosimea stratului de uzur este de 6 cm. Abaterea maxim admis la grosimea total proiectat a mbrcmintei este de:
Pag. 61 / 69
Caiet de Sarcini
(-10+15) mm la drumuri noi si modernizri (-10+50) mm la ranforsarea mbrcmintilor existente. Verificarea grosimii mbrcmintii de beton se efectueaz prin msurtori directe, la marginile benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calittii betonului. 30.2. Ltimea de turnare a dalei de beton este prevzut n proiect si poate fi de 2,50...8,50 m. Abaterea maxim admis la ltimea proiectat a benzii de beton este de: + 15 mm, la drumuri noi, modernizri si ranforsri de mbrcminti bituminoase; + 5 mm, la ranforsarea mbrcmintilor rutiere vechi din beton de ciment. Verificarea ltimii mbrcmintei de beton, se efectueaz prin msurtori directe cu ruleta, ntre marginile benzii de beton, la fiecare 200 m. 30.3. Panta transversal a mbrcmintei este cea indicat n proiect. Abaterile limit la panta transversal la drumuri si strzi poate fi de + 0,4% fat de valoarea pantei indicate n proiect. La pantele transversale ale mbrcmintilor pentru piste, ci de rulare, bretele de legatur si platforme aeroportuare abaterea maxim admis este de + 0,2% (2 mm/m). Verificarea pantei transversale se face n mod obligatoriu n dreptul profilelor prevzute n proiect si ntre aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. Msurtorile se fac cu un dreptar, avnd lungimea egal cu jumtate din ltimea prtii carosabile (respectiv cu ltimea prtii carosabile cu pant unic la autostrzi, n curbe cu pant unic, etc.), cu bolobocul si cu o pan gradat, lung de 30 cm (grosimea maxim de 3 cm si nltimea la capete de 1,5 cm si respectiv 9 m). Gradatiile pe partea superioar a penei, trebuie s fie corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm. 30.4. n profil longitudinal, abaterile limit la cotele mbrcmintei, fat de cotele din proiect, pot fi: + 10 mm, la autostrzi, piste, ci de rulare si platforme aeroportuare, drumuri de clasa tehnic II, strzi de categoria I si II; + 20 mm, la drumuri de clasa tehnic IIIV, strzi de categoria III si drumuri de exploatare de categoria I; + 30 mm, la strzi de categoria IV, drumuri de exploatare de categoria II si III, locuri de stationare, alei carosabile si platforme de parcare, portuare si industriale. ART.31. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTII 31.1. Denivelrile maxime admisibile ale suprafetei mbrcmintei, n sens transversal sau longitudinal, msurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare band de beton sau band de circulatie, pe toat suprafata acesteia, sunt de: 4 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrrile de drumuri avnd viteza de proiectare mai mare de 100 km/h; 5 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de proiectare ntre 50 si 100 km/h; 6 mm, n cazul mbrcmintilor ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de proiectare sub 50 km/h. Distanta minim ntre dou puncte cu denivelri maxime admise, msurat pe axa longitudinal a benzii de beton, este de 20 m. 31.2. Denivelrile admisibile la rostul longitudinal de contact ntre dou benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm n cazul prtii carosabile cu dou pante transversale si la pistele aeroportuare. 31.3. Denivelrile maxime admisibile ntre muchiile dalelor nvecinate ale rosturilor transversale sunt de: 0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale mbrcmintei ce se execut pentru lucrri de drumuri proiectate pentru viteza de circulatie mai mare de 100 km/h si pentru piste aeroportuare;
Pag. 62 / 69
Caiet de Sarcini
2 mm, la rosturile de contractie ale mbrcmnintei ce se execut pentru lucrri de drumuri avnd viteza de proiectare sub 100 km/h; 2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri si piste aeroportuare indiferent de viteza de circulatie. 31.3.1. Verificarea denivelrilor suprafetei mbrcmintii se efectueaz n timpul executiei, imediat dup prima trecere a vibrofinisorului si la receptie. 31.3.2. n profil longitudinal, msurarea denivelrilor se efectueaz pe fiecare band de beton sau band de circulatie si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime si a unei pene de 20 cm lungime si max. 3 cm ltime, avnd o nclinatie de 1:10 si gradatii corespunztoare diferentelor de nltime de 1 mm. Msurtorile se vor face la fiecare dal realizat n timpul executiei si din 50 n 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie si se vor consemna numai citirile ce depsesc denivelrile admisibile indicate la pct. 31.1. 31.3.3. n profil transversal, verificarea denivelrilor este obligatorie n dreptul profilelor artate n proiect si la cererea comisiei de receptie si ntre aceste profile. Msurtorile se fac n mod similar cu cele prevzute la pct. 31.3.2. pentru profile n lung, folosind ns un dreptar cu lungimea artat la pct. 30.3. 31.4. Verificarea rugozittii mbrcmintei se efectueaz prin metoda nltimii de nisip conform STAS 8849, nainte de darea acesteia n circulatie. Valoarea minim a rugozittii este de 0,6 mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitti mai mari de 6%, sau n curbe cu raze sub 125 m si in intersectii unde este de 0,8 mm. 31.5. Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si crpturilor, se efectueaz pe baz de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, n prima perioad a zilei si de preferat pe vreme rcoroas, a sectorului de mbrcminte executat. 31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevzute in profilul longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel. 31.7. n cazul n care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeittii drumului n profil longitudinal, verificarea si interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat, conform reglementrilor legale n vigoare. 31.8. Rezultatele verificrilor se consemneaz n evidentele de control ale santierului si fac parte integrant din cartea constructiei. 31.9. Investitorul, prin reprezentantul su oficial (Inginerul lucrrii) va verifica periodic datele nscrise n documentele de atestare a calittii executiei. ART.32. PRESCRIPTII SPECIALE 32.1. Defectiunile aprute la mbrcmintile de beton de ciment trebuiesc reparate nainte de darea n exploatare a acestora. Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul. 32.2. Pentru asigurarea durabilittii n exploatare, mbrcmintile de beton de ciment se exclud de la tratamentul cu clorur de sodiu (sare gem industrial) ce se efectueaz iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la data executiei acestora. 32.3. Rosturile de constructie se taie dup deschiderea acestora. 32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie s fie compresibile, neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor si s nu interactioneze cu produsele de etansare la rece a rosturilor. ART.33. REFERINTE ALE SPECIFICATIILOR TEHNICE 33.1. Agregate Granulozitatea agregatelor naturale STAS Umiditatea agregatelor STAS Echivalentul de nisip STAS Continutul de impuritti la agregate STAS
730 si SREN 933-2 4606 730 4606

Pag. 63 / 69
Caiet de Sarcini
Prti levigabile Continutul de fractiuni sub 0,1 mm Rezistenta la strivire a agregatelor n stare saturat Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Grad de spargere la agregate concasate Forma granulelor (coeficient de form; rapoarte b/a si c/a; continut de granule plate si deiculare Rezistenta agregatelor la nghet-dezghet - coeficient de gelivitate si sensibilitate la nghet - pierdere de mas Coeficient de calitate Masa rocii la agregate concasate Porozitatea aparent la temperatur normal
STAS STAS STAS STAS STAS
4606 730 4606 730 730
STAS 730 STAS STAS STAS STAS STAS 730 4606 730 730 6200/13
33.2. Ciment, beton, mbrcminte rutier, produse de protectie si de colmatare a rosturilor Stabilitatea si nceputul timpului de priz la ciment SR EN 196/3 Contraprobe ciment SR EN 196/7 Starea de conservare a cimentului C 140 Rezistente mecanice ale cimentului SR EN 196-1 Lucrabilitatea betonului si granulozitatea agregatelor din beton STAS 1759 Densitatea aparent STAS 1759 Rezistente mecanice ale betonului STAS 1275 si NE 014 Continut de aer oclus STAS 5479 Grad de gelivitate STAS 3518 Rugozitatea suprafetei mbrcmintei STAS 8849 Extrageri, prelucrri, ncercri carote STAS 1275 si C 54 Densitatea fluidului de protectie P 45 STAS 35 Vscozitatea fluidului de protectie P 45 STAS117/STAS 2096 Punctul de nmuiere al masticului bituminos STAS 60 Penetratia Asrobitului STAS 2922 Stabilitatea Asrobitului STAS 9199
Pag. 64 / 69
Caiet de Sarcini
C A P I T O L U L VII RECEPTIA LUCRRILOR Receptia mbrcmintilor de beton de ciment se efectueaz n trei etape: pe faze de executie - determinante, preliminar (la terminarea lucrrilor) si final. ART.34. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE - DETERMINANTE Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrrilor ce devin ascunse), stabilite n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n proiect pentru pregtirea platformei sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de lucrri ascunse n care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. ART.35. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Receptia preliminar se efectueaz cnd sunt terminate toate lucrrile si verificrile prevzute n documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformittilor constatate si la cel putin o lun de zile de la darea n circulatie. Comisia de receptie va examina lucrrile executate privind conditiile tehnice de calitate, fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faz, ntocmite n timpul executiei lucrrilor. Evidenta tuturor verificrilor efectuate n timpul executiei lucrrilor, face parte din documentatia de control la receptia preliminar. ART.36. RECEPTIA FINAL Receptia final a mbrcmintii din beton de ciment se face odat cu receptia final a ntregii lucrri de drum, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia. Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Pag. 65 / 69
Caiet de Sarcini
ANEX MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea tehnice a drumurilor publice. clasei
Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999
II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 146 Instructiuni tehnice pentru executia lucrrilor de reparare a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu aditiv FLUBET. Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Normativ pentru executarea mbrcmintilor rutiere din beton de ciment n sistemele cofraje fixe si glisante.
NE 012
NE 014
Pag. 66 / 69
Caiet de Sarcini
III. STANDARDE SR 183-1 Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz si a stabilittii. Metode de ncercri Determinarea finetii. ale cimenturilor.
SR 183-2
SR EN 196-1 SR EN 196-3 + + SR EN 196-3/AC
SR EN 196-6 SR EN 196-7
Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregtire a probelor de ciment. Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de mcinare prin cernere pe proba de 100 g. Otel laminat la cald. Otel rotund. Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Bitum neparafinos pentru drumuri. Ap pentru betoane si mortare. ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Pag. 67 / 69
SR 227-2
STAS 333 SR 388 STAS 438/1
STAS 539 SR 662 SR 667
STAS 730 SR 754 STAS 790 SR EN 933-2
Caiet de Sarcini
Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. SR EN 1097-1 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzur (micro-Deval). ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea densittii aparente, a lucrabilittii, a continutului de agregate fine si a nceputului de priz. ncercri pe betoane. Determinarea rezistentei la nghet-dezghet. Hrtii superioare de ambalaj. Hrtie rezistent. Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea umidittii si a dioxidului de siliciu. Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea trioxidului de fier si a trioxidului de aluminiu. Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea oxidului de calciu si a oxidului de magneziu. Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea trioxidului de sulf. Materiale puzzolanice naturale si artificiale. Determinarea substantelor combustibile. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului. ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt. Determinarea continutului de aer oclus. Pietre naturale pentru constructii. Determinarea compactittii, porozittii si a coeficientului de saturatie. Folii de polietilen de joas densitate.
Pag. 68 / 69
STAS 1275 STAS 1759
STAS 3518 STAS 3789 SR 3832-2
SR 3832-3
SR 3832-4
SR 3832-5 SR 3832-7 STAS 4606
STAS 5296 STAS 5479
STAS 6200/13
STAS 8171
Caiet de Sarcini
STAS 8625 STAS 8819 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10.092 STAS 12093
Aditiv plastifiant mixt pentru betoane. Cenus de centrale termoelectrice utilizat ca adaos n betoane si mortare. Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de msurare. Emulsii bituminoase cationice cu rapid pentru lucrrile de drumuri. Ciment pentru aeroporturi. drumuri si rupere de
piste
Fluid de protectie P 45.
Pag. 69 / 69

CS08 - Imbracaminti Rutiere Din Beton de Ciment BCR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS08 - Imbracaminti Rutiere Din Beton de Ciment BCR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

-8MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

CAPITOLUL I .............................................................................................. 5 GENERALITTI .............................................................................................. 5

C A P I T O L U L II .............................................................................................. 8 NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE .............................................................................................. 8

C A P I T O L U L III .............................................................................................. 20 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

C A P I T O L U L IV .............................................................................................. 29 PREPARAREA BETONULUI RUTIER .............................................................................................. 29

CAPITOLUL V .............................................................................................. 34 PUNEREA N OPER A BETONULUI RUTIER .............................................................................................. 34

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

C A P I T O L U L VI .............................................................................................. 61 CONTROLUL CALITTII, CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE .............................................................................................. 61

C A P I T O L U L VII .............................................................................................. 65 RECEPTIA LUCRRILOR .............................................................................................. 65

ANEX .............................................................................................. 66 MBRCMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT .............................................................................................. 66

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Clasa de beton rutier BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5

Tabel 1 - MPa (N/mm 2) 3,5 4,0 4,5

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

mbrcminti executate A ntr-un singur strat

0-40 0-25(31) 0-25

n dou straturi: - stratul de uzur;

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

4.5. Agregatele trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.

nu se admit 1 0,5 incolor pn la glbuie 1

nu se nu se admit admit nu se nu se admite admite -

STAS 4606 STAS 730 SR EN 9332 STAS 730

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

STAS 730 0,66;0, 33 25 25 25

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Tabel 7 Determinare conform vizual

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

timpul de priz, conform SR EN 196-3:1995/AC

Evitarea aprovizionrii cimenturilor alterate

Constatarea confirmrii calittii de ctre furnizor Confirmarea calittii lotului aprovizionat

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Culegere de date pentru evidenta calittii agregatelor

e. Rezistenta la uzur Los Angeles

Constatarea confirmrii calittii de ctre furnizor

Cenus de termocent ral STAS 8819/2

a. Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate b. Finetea, conform SR 227-2

Constatarea garantrii calittii de ctre productor Confirmarea caracteristicilor din tabelul 9