Sunteți pe pagina 1din 124
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCT SI A INSTALATULOR AFERENTE C 16-84 299— 300 Editat de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCT ‘$I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR (INCERC) Bucuresti — Sos. Pantelimon nr. 266 ee Telefon 27.40.85/ —176 — redaetie 116 — dituzare NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTIL SI A INSTALATILOR AFERENTE, INDICATIV C 16-84 Elaborat de L.C.C.P.D.C. FILIALA IASI PRIN CADRELE DIDACTICE INTEGRATE DE LA INSTITUTUL POLITEHNIC IASI. Sef filiala: ing. Daniel Diaconu Responsabil lucrare: prof. dr. ing. Antonie Trelea Colectiv de elaborare: prof. dr. ing. Antonie Trelea s.l. dr, ing. Nicolae Giusea as. ing, Stefan Carlan as. ing. Angela Vasilescu as, ing. Vasile-Vivi Iatan Responsabil din partea I.C.C.P.D. ing. Nicolae Iova NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP. PRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCEIL SI A INSTALATILOR APERENTE Indicaity € 16-84 Intocueste; © 16-79 i PARTE I COMUNE TUTUROR LUCRARILOR 1. PRE DERI GE RAI Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului L.1. Prevederile prezentului normativ sint obligatorfi_ per tru toate organizatiile de proicctare si de éxceutie din tari, indiferent de subordonarea lor, si se refer la asigurarca calit%tii lucririlor de constructii gi a instalatiiler aferente, execntate in conditii climatice specifice periodei de timp friguros 1.2. Lucririle de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi exccutate in conditii climatice specifice perioadei de timp friguros numai in msura in care se respect prevederile Iegale si se asigurd conditiile materiale de care este determinatit calitatea lor. Misurile prescrise trebuie.st fie realizate eu cheltufeli mi- nime de resurse materiale si in special de energie. Conducatorii activitatii de productie au obligatia de a nu dispune executarea iucrarilor ce nu au conditii pentru asigurarea calitit i Timp friguros si factori climatici specific’ 1,3, Parametrul de bazd pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura acrului exterior, care se misoara a ora 8° dimineafa, la umbra, 1a 2,00 m indltime de la sol si la distanfa minima de 3,00 m de ckidiri sau de orice alti constructic. Elaborat de: Aprobat de ICCPDC 1.C.CP.D.C, — FILIALA IASI cu deeizis nr, 92 FACULTATEA DE CONSTRUCTI AST [ain 14" decembrie 1984 A. Zi friguroasi* se numeste ziua in care temperatur: accu cern sera Commenee Hn fn, cov, tempertara valorii de +5°C si nu are tendinta de urcare. S. Sciderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de °C este insofiti si de alte fenomene meteorologice ce influen- feazi defavorabil activitatea de constructii gi care apar cu free~ Venfi mare in perioada conventional definiti la pet. 1.6: ~ ninsori abundente; — vinturi puternice; —,fenomene alternative de inghe el . erative de inghet-dezghet 1.6, Perioada 15 noiembtie — 15 martic este considerati pperiondit convenfionali de timp friguros" deoarece in. acest interval de timp apare o probabilitate maxima ca frecventa zile- lor friguroase, si depigeasca 90% din numirul total de zile ale intervalului. In aceasta perioada este de asemenea maximi pro- babilitatea de aparitie frecventa i a celorlalte fenomene specifice menfionate la pet. 1.5. ; once nae Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpu- lui friguros asupra activititii de constructie si masuri de prevenire a lor 1.7. In vederea sistematiziri efectelor pe ca izdrii efectelor pe care le poate avea sepia lel yc pate an wucrarilor de construcfii in perioada de timp friguros, se definese urmitoarele nofiuni: a) Temperatura critici de exceufie” se numeste temperatura rn admisi in prescriptiile tehnice pentru materiale ce se oziteara, se prelucreazi sau se pun in oper, in vederea asi- guririi calitatii produsului ee —— b) ,Durata, critica de executie" se numeste perioada i trebuie Si se asigure o temperatura superioata saw cel putin egal eu cea critich. m nena ) Temperatura critict de maturizare” se numeste tempe- de constructie din momentul realizirii sale prin procedee umede pini in momentul in care inghefarea lui nu mai este diunitoare din panct de vedere al calitatii 6 4) ,Durat& critic’ de maturizare” se numeste perioada in care trebuie asigurati temperatura critici de maturizare. 1.8, Intelegind prin ,regim termic critic” ansamblul condi fiilor de timp si de temperaturi ce trebuiesc realizate pentra asigurarca calitatii Iuerdrilor, rezult& conform pet. 1/ a) ,,Regimul termic critic la executie”, care consti fn asigu- rarea nei temperaturi superioare sau cel putin egali cu cea critic’ pe perioada de exccutie. . 'b) .Regimul termic critic de maturizare”, care consti in asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egali cu cea critic de maturizare, pe perioada de maturizare critic’. Regimurile termice critice, prin care se asigura. calitatea corespunzitoare Iueririlor, se evidentiaz&’ in proiectul anual de otganizare a activitatii pe timp friguros. Clasificarea lucririlor de constructii executate pe timp frigu- ros, Nivel de asigurare 1.9. Lucririle de constructii si instalafiile aferente acestora se élasificd din punct de vedere al influenfei factorilor climatici specifici timpului friguros, asupra calitafii lor in a) Lucrari a clror calitate poate fi influentata defavorabil de regimul termic atit la executie cit si in perioada de maturi- zare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin misuri specifice, regimurile termice critice, atit la executie cit si in perioada de maturizare; ex: lucriri realizate prin procedee umede. b) Lucriri a ciror calitate poate fi influentata defavorabil de regimul termic numai la execufie. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin misuri specifice, regi- mul termic critic la execufie; ex: asamblarea elementclor meta~ lice, montarea geamurijor etc. ©) Lucriri a ciror calitate nu este influentata de regimul termic nici la execufie si nici ulterior; ex: Iucrdri de dulgherie, sipituri ete. , 1.10. Influenta factorilor climatici’se manifesti si asupra unora dintre lucririle de Ja pet. 1.9. ¢ prin cresterea dificultati de executie, care determin’ adoptarea unor tehnologii de execufie, ’ caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: siparea piminturilor umede, inghetat 1.11. Influenta factorilor climatici (pet. 1.4 si 1.5) se mani- fest asupra tuturor lucririlor de la pet. 1.9 si 1.10 prin a) Sciderea randamentului muncitorilor si maginilor. LW) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitorilor? pericolul de accidentare prin alunecare si cidere de la intltime fie a oamenilor, ‘fie a ghefii sau a zipezti; pericolul surpirii malurilor la sipituri in abataje;"pericolul de electrocu- tare ca urmare a acoperirii instalafiilor electrice cu zipada gia cresterii umidititii ete. ©) Degradarea prin inghefare a unor materiale fn timpul de- pozitirii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea insta~ lafiilor umpiute cu api. 4) Deteriorarea sub actiunea vinturilor puternice sia zipe zilor abundente a,unor instalajii de santier instalafii electrice, schele, esafodaje, cofraje etc ©) Alterarea temporaria unor materiale prin inghefareg superficiala si formarea de bulgiti: agregate pentru betoane, mor tare, 4) inzXpezirea si ulterior, prin dezghofare, inundarea supraq fetelor fronturilor de Tucru, a drumurilor sau chiar a fntre= gului teritoriu-al santierului Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate in anumite limite (pet. a) iar altele pot fi prevenite total (pet. 8; ¢; d) sau partial (pet. ¢: f) prin miisuri generale de organizare a jantierului pentras perivada de timp friguros. 1.12. In vederea rationalizirii ofortului economic de apli— care'a misurilor prescrise pentru realizarea calitafi Incririlom se adopti, Ja organizarea executirii lor pe timp friguros, ,un nivel de asigurare’ Se infelege prin ,nivel de asigurare” 0,, temperatura minim’ a aerului exterior, misuraté conform pet. 1.3, pentru care sq proiecteazi misurile menite si asigure calitatea lucririlor’ exe~ cutate, La organizarea executirii lucrarilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferenfiate, in functie de: _ — tegimul termic critic necesar in perioada de executic si de tmaturizare critic’ ; 8 — importan{a lucririlor ; T BeRtul ceonomte (cost, consum specific de energie) ne- cesar pentru aplicarea.misurilor prin care se realizeazi regimul termic critic. ; 1.15. Din compararea temperaturii aerului exterior misu- rati conform pet. 1.3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura Critic, admist drept valoare minim& pentru executarea unei In- rari, rezulti urmatoarcle: 4) Tucririle se pot executa fri misuri speciale dack tempe- ratura efectiva a acrului exterior este superioari celei critic b) lucririle se pot executa numai daci se iau misurile speci fice prin care se asigur% rogimul termic critic, daci tempes cfectivi. a aerului exterior este superioari nivelului de asigurare $i inferioar’ celei critice; ¢) lueririle nu se pot executa, deoareee misurile previzute sint insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dack temperatura cfcctivi a acrului exterior este inferiogri nivelului de asigurare. a 1.14. In legiturd cw adoptarea cit mai judicioasi a niveturi- lor de-asigurare se precizeazi urmitoarele: a) Pentru depozitarea materialclor a chror calitate este in- fluenfat% de regimul termic trebuie si se prevadi in mod obliga- toriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare previiuti in STAS 6472/2-73 pentru zona climaticd “in care este Amplasat_ganticrul, b) Pentru lucririle bazate pe procedee umede, la care nu se prevede incilzirea in perioadg de maturizare critich (metoda conservarii cildurii), trebuie si se adopte drept nivel de asigurare © temperaturi inferioari cu cel pufin 5°C temperaturii adoptate drept nivel de asigurare pentru perioada de. execute In anexa A se dau indicalii pentnr nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate Ja executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalafii aferente, analizate in partea a Il-a a Normativului, ‘cap. 6...18, inclusiv schema explicativa pentru interpretarea variafiei lemperaturii aerului exterior in raport cu temperatura critick si cu nivelul de asigurare Pentru structurile calculate la variatii de temperaturi deter- minate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu priori- tate fa{a de cele generale, din prezentul Normativ. Proiectarea executarii Iucrdrilor pe timp friguros 1.15. Lucririle de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut pe timp friguros rezultA din ,,Proiectul de organi- zare a santierului” si din graficul de esalonare a investigiei ela: borate conf. pet. 16 si 20 din ,,Continutul cadru al proiectului de execufie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. ’ a) Graficul de esalonare a investitiel trebuie si evidentieze {in acest scop, pentru lucririle de constructii-montaj si instala, fille aferente, acele stadii fizice, la inceperea si respectiv la ter- minarca periodei conventionale de timp friguros, de care este con= difionata realizarea lui b) Cheltuielile suplimentare nccesitate de programarea’ int petioada conventional de timp friguros a unor Jucriri de construc- tiimontaj si a instalatiilor aferente se acoperi din Devizul general partea I, cap. 10 8 si partea a I1L-a, cap. 13, tinind seama gi de precizirile din Normativ P 91-83, pet. 6.2.4 ©) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie si fie corelate intre ele pentru a se asigura calitatea lucrarilor programate a fi executate in perioada conven- tional de timp friguros In condifiile prevazute la cap. 4, Masuri de folosire rationala a’ energiei si combustibilului la realizarea construcfiilor pe timp friguros” 1.16. Condifiile organizatorice si tehnologice pentru execu- tarea lucririlor de constructii-montaj si a instalafiilor aferente fn perioada de timp friguros se detaliazi intr-un ,,Proiect anual de organizare a activititii pe timp friguros" care se elaboreaz conform prevederitor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17, Modificirile de solufii tehnice propuse de exccutant pentru -satisfacerea prevederilor de la pet. 1.15 trebuie si aibi avizul proiectantului. La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice decit cele recomandate in prezentul normativ pentru asigurarea cali- t8tii Iucriirilor dac& respecti masurile prevazute la cap. 4 si se pot realiza mai ugor si mai economic. 10 2, SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITATILOR DE CONSTRUCJIL MONTAJ .IN PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MA- SURI 2.1. Pentru realizarea pe timp friguros a lucririlor de con- tructii 5i instalafii aferente trebuie si se ia din vreme o serie de misuri tehinico-organizatorice, care se referi la urmatoarcle probleme principale : — amenajiri generale de gantier si misuri pentru asigurarea calitigii lucririlor; . — constructiile speciale de santier, — instalatitle gi refelele de santier: depozitarea si constrvarea materialelor ; — utilajcle si mijloacele de transport; a — instalatiile de incilzire tehnologick si_utilitar: ; — inregistriri de date meteorologice necesare santierului; — protectia si igiena muncii; — prevenirea si stingerea incendiilor ; — protejarca obiectelor sistate. Amenajiri generale de santier si masuri pentru asigurarea calititii Iucrarilor 2.2. Problemele din aceast’ grupi de misuri se refer’ Ia: a) amenajarea si intretinerea continua a drumurilor de acces, cailor de circulatie, platformelor si punctelor de statio- nare Sau parcare auto, a intririlor $i iesirilor din ateliere, deporite si baracamente ete, ‘b) asigurarea posibilitatilor de indepirtare rapidi a apelor de suprafafa si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare), sau dezghet, de pe ling construcfii, drumuri si in general de pe intregul teritoriu al santierului; ©) asigurarea din timp a panourilor contra inzipezirit (para~ zipezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curatire a zipezii (pluguri de zipadi, buldozere, lopeti) side spargere a ghefi (timnicoape, topoare, baroase, spituri etc.). Pentru perioa- dele cu ninsori abundente Se va reorganiza activitatea utilajelor iu folosite la dezipezire astfel ca sii se asigure functionarca lor si in timpul noptit. [a santierele instalate pe terenur! ea denivelati pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucririlor pe timp friguros cvacuarea zApezii $1 ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafefcle dintre clidiri; 4) asigurarea curiteniei generale a santierului si indeparta- rea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molezelui, a pimintuini in exces provenit din si __0) stringerea in figuri regulate a pietrisului_ si nisipului existent pe santier: se vor prelera figurile de volum mare, care chiar pe geruri puternice, contin in inéeriorul lor un procent ridi- cat de materiale neinghetate: 4) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniforn: de nisip, in grosime de 20...30 em, afari de cazul cind durata de depozitare si intensitatea gerului at reclama o grosime mai mare g) confectionarea si montarea de panouri pentru inchideres provizorie a golurilor de usi gi ferestre la obiectele in interion eirora urmeazi a se executa lucrari in timpul friguros; h) umplerea cu pamint a golurilor fundafiilor terminate si prevederea de pante superficiale Ja aceste umpluturi, pentra ‘a gribi indepirtarea epelor de suprafa{% de ling’ fundafii, inclusiv Asigurarea scurgerii lor la ganfurile colectoare cele mai apropiate; i) verifitarea existentei pe santier a reperilor de trasare gi a cclor de nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor ce Jipsesc, precum si fnlocuirea {arusilor si imprejmuirilor de trasare, insuficient ingropate, cu altel corespunzitoare ; 5) corectarea profilului sanfurilor si sipaturilor ce nu vor putea fi umplute inaintea pericdei de timp friguros, prin reducerea Iinclinirii taluzurilor daci pimintul este sensibil la inghet- dezghet ‘ k) astuparea sau acopcrirea golurilor existente in elementele de beton, turnate sau depozitate in pozifie orizontali, pentru a se impiedica colectarea apei sau zipezii, care prin inghejare poate provoca, degradarea clementclor. 2.3. Pentru a se preveni dificultajile produse de perioadelc de dezghe} ce pot interveni de mai multe ori in cursul unui sezon friguros, conducerile brigizilor si ale punctelor de lucra vor stabili misurile care si asigure continuarea nestingheriti a acti- Vitifii si pe timp de deaghc}. In acest sens se vor efectua 12 a) aprovizionarea din timp a cantitsilor necesare de materi- fale antiderapante (rumegus, nisip, 2gurd ete.) ; i) asigurarea materialelor de intretinere a. drumurilor (bolo- vani, piatra brut, pietris, piatrd sparti, plici de beton etc.) si TNatarea Iuctirilor necesare pentru menfinerea drumurilor in puna stare de circulatic; ‘o) verificarca zilnici a stabilitatii tuturor stivelor de mate- riale si piese — mai ales a celor ce transmit presiuni mari tere- huluipe care sint depozitate — si consolidarea acestora gi a sti- velor in caz de nevoie; : ‘d) curitirea de noroi a gropilor de fundafii gi asigurarea talu- zelor acestora impotriva prabusirii; ‘e) colectarea apei provenita din topirea zipezii si evacuarea acesteia in afara conclor respective; oriunde este necesar gi posi- Dil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi previzute G1 pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei ; de asemenea, se va prevedea curitirea gurilor de intrare in conducte; f) verificarea si curajirea permanent a conductelor de apa si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santicr, pentru a se preveni plesnirea lor datorita inghetarii apei $i noro- fului din interior ; «¢) asigurarea din timp a stabilitatii si integritafii elemente- or de constructie, materialelor, utilajelor etc., situate in zone ameninfate de inundafii, spre a'nu fi degradate sau deplasate de eitre sloiuri sau de catre apele mari; 'h) instalarea sub soproane far’ pereti a fieristraiclor circulare, a uscitoarelor de orice fel si cu orice destinatie, in afara celor cu conditii de temperatura sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologic i) verificarea silozurilor si bunciirelor pentru lian{i gi aditivi, {in ceca ce priveste etangeitatea si stabilitatea lor; }) verificarea tuturor tablourilor, intrerupitoarelor i dis- poritivelor clectrice de pornire de catre electricienii santierului si luarea masurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurteir- cuitelor si tensiunilor de atingere, datoriti umiditifii crescute fin perioadele de dezghet : k) controlarea minufioasi si permanent a ciilor de rulare Ja instalatifle de ridicat — mai’ ales a macaralelor turn; la apa~ rifia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar caile de rulare vor fi reglate corespunzitor; in acest sens, cfile de rulare instalate pe longrine de beton gi pat de pietris 13 trebuie si fie supravegheate atent, indepirtindu-se zApada dintre sine si controlindu-se daci_nu sa -produs noroi; indepirtarea zapecii se va face si preventiv in perioadele eu temperaturi mai scizute, prin miturarca zipezii pe 0 lifime de cel pufin 2 m de la ficcare sina ; prevederca de mai Sus este valabil nu numai penta cdile de'rulare a macaralelor, ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santierului. Pentru asigurarea capacititii depline de frinare a macaralelor la temperaturi in jur sau sub 0°C, trebuie si se dispun’, de-a un- gul traseului ciii de rulate, mici depozite de nisip care va fi im- Pristiat pe sine; 1) verificarea stabilititii esafodajelor, schelelor, rampelor de Jem sau metalice agezate pe tilpi etc., luindu-se misurile nece- sare de indepirtare deficientelor imediat dup& constatarea aces- tora; verificarea imbinirilor si a punctelor de solidarizare se va face in mod special in timpul pauzelor mai lungi_ in activitate; la egafodajele alcatuite din fevi metalice, se vor verifica suprafetcle de rezemare ale stilpilor gi soliditatea legdturilor si cuplajelor. Constructii speciale de santier 2.4, fn aceast& grup se capriné a) constructiile pentra adipostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncarele din interioral lor; b) podestele si puntile de trecere; ©) rampele de spilare a autovehiculelor; d) scirile fixe, platformele descoperite, ‘planurile inclinate etc. Pe timp friguros toate constructiile si amenajiirile de acest fel care se afli fn contact cu aerul vor fi curatate permanent de zi- padi si de gheafi. Pe platformele si pe caile de circulatie de orice fel se vor presira materiale antiderapante. Instalafii gi refele de santier 2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor refelelor existente de alimentare cu apa, de stingerea incendiilor, de canalizare, de alimentare cu energie termici etc. 4 Conductele existente se vor izola contra gerului prin ingro- area lor in pamint, iar portiunile de conducte expuse in aer Pier se vor proteja prin tnfisurarea cu materiale termoizolante Uorm prescriptiilor tehnice in vigoare. In punetele joase ale SGfelelor se vor prevedea robinete de golire, iar fintinile cw jet fire baut api vor fi prevzute cu dispozitive de inchidere gi He a ee eee ‘THidran{ii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola eu paie, Vati de sticla sau mineral, rogojini, Dine legati cu sirmi, pe toat% portiunea expusii inghefu- saci etc., 18h) Refelele provizorii de canalizare se vor curi{i continu dé materialele oe se pot depune la gurile de intrare. ‘) Refelele electrice de lumina gi forf se vor revizui amiinun- tit, acordindu-se o atentie speciali acelor parti de instalafii, ja care, in caz de defect, accesul pentru efectuarca de interventii jn condifii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos. Se vor revizut refelele de iluminat in scopul asigurarii nive- Jurilor de iluminare artificiali previzute de normativul PE. 136. 80, eu respectarea conditiilor de utilizare rafionali a energ clectrice atit pentru lucriri exterioare cit si pentru cele interioare. Se vor revizui ca deosebiti atentie misurile de protectie contra electrocutirilor pe santier, instalafiile de legare la pimint, $i la nul, izolarea amplacamentelor, tensiunea redusi ete., pen“ tru a corespunde prescriptiilor tehnice in vigoare. 7 ) La Tetelele termice, care servesc pentru transportul cil- durii de la punctele de producere a acestcia Ja punctele de lucra sau de protejare a lucririlor, se vor lua masuri Speciale pentru reduicerea la minimum a pierderilor de cildurk pe traseu, astfel ca la punctele de utilizare a cildurii si se asigure temperaturile preserise, corespunzitoare specificulni Iucririlor; izolarea, con- Guctelor se va realiza in conformitate cu prescripiile tehnice in vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2.6, Toate materialele ce se folosesc tn perioada de timp fri- guros se vor depozita pe teren uscat, evitindu-se zoncle inghefate Sau umede precum gi zonele care s-ar putea umezi ulterior. In mod special se va agigura menfinerea in stare uscat’i prin adipos- is tire sau acoperire a urmitoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandaté sau granulati, filerul, profilele metalice cu pereti subtiri, materialele termoizolatoare (b.c.a, vata mineral polistiren, expandat, plicile aglomerate PAL,PFL), lamelele de parchet, foliile bitumate, timplirie din lema, geamurile, precum 34 orice alte materiale ce’ se pot degrada sub actiunea umiditigii. Matetialele si substantele combustibile se vor depozita in spatii special amenajate; este interzisi depozitarea lor in interio- rul constructiilor in curs de executie. 2.7. Temperaturile minime de conservare a_materialelor speciale (lacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plici si fevi din mase plastice, acceleratorii pentru intarirea betognelor) Vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatic. Spatiile inchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si incilzite corespunzitor condifiilor impuse de pres- lc tehnice pentru materialele depozitate, nefiind ins per- misi incdlzirea cu flacira deschisi sau aparate sub tensiune de tip resou. 2.8. Pentru asigurarea condifiilor necesare executiei ucriti- lor si altor activitifi anexe se vor folosi, in general, urmatoarele substane, materiale auxiliare si dispozitive; — adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-79; — sare industriali pentru impristiat pe sciri, podeste, schele etc. ; erpentine si recipiente metalice pentru inc&lzit api sau alte lichide. Pentru protejarea termici a lucririlor, atit in timpul execu- fiei cit si ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de mijloace speciale care se aprovizioneazit inainte de aparitia frigului si se depoziteaza, respectiv se utilizeaz’, astfel incit si nu poati con- stitui surse de incendii; dintre acestea se menfioneazi — carton bitumat sau impisliturs din fibre de sticlé bitu- mate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilend ; — rumegus, talaj, paie, vat de sticli sau vati mineral, sub forma de saltele sau pisli mineral; — panouri termoizolante pentru inchiderea golurilor de usi si ferestre Ja obiecte, pentru compartimentiri de coridoare sau alte incdperi etc. 16 _— cabane sau gherete prefabricate, cu sau fri pardoseali, gin iemn sau alt material, pentra ‘protectia lecali a lucrarilor, aparate sau utilaje mici; —— corturi complete. Utilaje si mijloace de transport 2.9. Se vor prevedea misuri pentru respectarea -condifiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor in conformitate cu pre- vederile din Normativ U'6-78. 2.10. La ricirea cu api a-masinilor de fort — in special a motoarelor cu ardere intern’ si a compresoarclor — apa de ricire Na fi preincilziti la temperatura mici (circa +20°C), pentru pornirea motoarclor; la incetarea lucrului apa va fi evacuati. Sistemul de ricire se va preinc&lzi de mai multe ori ew api caldi, inainte de a fi umplut cu api fierbinte (65°C). 2.11. Pentru asigurarea parc&rii autovehiculelor pe perioa- dele de nefunctionare se vor amenaja, in bazele de masini si uti- Jaje, platforme de parcare si pentru perioada de timp frigutos. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spatii aseminitoare, destinate special parcitii autovchiculelor pe timp friguros. Platformele de parcare trebuie si permit in caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie. + 2.12. Inainte de punerea in functiune a autovehiculelor se va controla cu atentic daci elementele de actionare (genilele, lanfurile, cirligele de tracfiune etc.) nu sint inghetate; in acest az cle Vor fi incilzite prin procedee care si nu foloseasc’ flaca’ deschist 2.13. La boburi clevatoare platforma va fi protejati preven- tiv contra inghetului, prin acoperirea cu un strat subfire de sare industrial’. Cablarile si ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curigati. 2.14. Utilajeke tehnologicg ce nu necesiti depozitarea_in spatii inchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. Ww Utilajele care au venit in contact cu materiale umede, cu sint: aparatele de torcretat, cele de sudare autogend, mapini de frecat mozaic, pistoalele pentra pulverizat, vibratoarcle ete vor fi curate de resturile de materiale gi spilite inainte de dep zitare. Instalafii de incalzire 2.15. Pentru necesititile de incilzire tchnologic’ si utilitar’ prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea in proiectul organizirii de santier, pe baz de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalafii, dimensionate corespunzitor cantititi- lor de calduri cerute si regimului de functionare necesar, cu res- pectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii Ja maximum a combustibilului si in special a hidrocarburilor. Sistemul de incdlzire se va alege astfel incit si corespund gi din punct de vedere al pericolului de incendiu, in ce privest destinatia si gradul de rezistenti la foc al constrictiilor, respec tindu-se fn acest sens Normativul P 118-83 privind protectia imp triva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte pres ctipfii tehnice referitoare la utilizarea instalafiilor locale de incl aire. Se va acorda 0 atentie deosebiti protejarii elementelor d constructie combustibile fafa de pirfile calde ale sistemelor de fncilzire Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelort de incdlzire pe toati durata lor de funcfionare efectivi, inclusiv in perioadele situate in afara programului de lucru al santierului. 2.16. Necesitifile de incilzire se vor determina atit pentra activititile aferente proceselor de Iucru programate in timpul friguros, cit si pentru incalzirea stafitlor de betoane si material $i a altor spatii si inciperi din santier (camere in care se execut& lucriri de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sili de dusuri cantine, spatiile destinate adpostirii pompelor si masinilor d intervengie in caz de incendiu ete.) Activitatea meteorologicd de santier 2.17. Trusturile si intreprinderile de antrepriz: obligati re fiecdrei unitifi din subordine con 18 .re pentru organizarea si functionarea continua, pe durata timpu- sere earetaanal et aIt incteorologice de antier. 'Raspunderca pentru desfésurarea acestei activitafi revine la trust sau intreprindere directorului tehnic cu resortul produefie {hu unui cadru cu functie echivalenta, iar la unitafile subordonate, Sor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare $1 iimirirea productiei si de’ responsabilii laboratoarelor. " 2.18. Activitatea meteorologic’ de santier se desfaisoar’ ilnic fra nici o exceptie, pe teati perioada de timp friguros Gin localitatea unde se afld situat santierul, a cirei durati se va Stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea metcorologici se va extinde in mod prevéntiv gi pe cite un inter- Val suplimentar de 15 zile inainte si dup’ pericada convenfionala de timp frigures, definit la pet. 1.6. 2.19. Activitatea metcorologic’ pe santier se referd Ja obfi- nerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de Jnstitutul Meteorologic Central atit pe perioade scurte (0 zi sau o siptimina), cit si pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Aceast% previziune va contine nformatii’ privind temperaturile maxime si minime, regimul vinturilor (dircctia, intensitatea, viteza) gi regimul precipitatiilor loaic, lapoviti, ninsoare, perspective de formare a polciului), atit in timpul zilelor cit gi a noptilor respective. . La santicrele izolate, situate in regiuni grew accesibile, nedotate ct. alte mijloace de informare, transmiterea previ lor zilnice se va face telefonic prin grija Sefului serviciului progra- mare, lansare si urmirirea producfiel al intreprinderii sau trus- tului, 2.20. Pentru inregistrarea temperaturii acului, a tempera- turii interioare din spatiile de Iucru, precum si a. temperaturii agregatelor, mixturilor, beteanelor si mortarelor, ficcare santier va fi dotat cu termometrele neces 2.21, Toate temperaturile misurate zilnic, impreun’ cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va arita directia, intensitatea si durata lor, vor fi inregistrate in documentele de eviden{% precizate 1a cap. 5. 2.22. Pentru santierele asezate ling’ cursurile de apa cu nivel variabil — cum este cazul luerarilor de peduri, baraje, regulari- ziri de rfuri, consolidiri de maluri etc. — activitatea meteoro- logic se va completa cu date hidrologice. 19 Protectia si igiena muncii 2.23. Conducerile brigiailor gi panetelor de Tera vor asigura, aplicarca cu o rigurozitate sporita a misurilor de protectie si igien’ a muncii finind scama de gradul sporit de periculozitate pe care il prezinti coptinuarea activitafii de construcfii pe timp friguros. In acest sens se vor respecta, atit Ja elaborarea proicctului anual de lucru pe timp friguros (pet. 3.2) cit gi in timpul execu- tirii lucririlor, prevederile din: * me _ — Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, eu ord. ‘nr. 54/1975 si de Ministerul Sanatagii eu Ord. ne. 60/1975 — Normele de protecie a mune setiitatea de fii montaj, aprobate de Ministerul Constructiilor Industrial Ord. nr. 12—33/D-1980, : oes La inceputul perioadei de timp friguros, definitt conform pet. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de Incra la care se continu’ activitatea se vor éfectua in mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de Limp friguros, care se vor repeta ori de cfte ori se schimbi condi fille de desfisurare a lucririlor. Instructajele se vor referi atit Ia normele generale ce trebuie respectate pe timp friguos eft si la cele spectfice capitolelor de lucrari analizate in partea a Il-a a Normativului (cap. 6...18). Unitifile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura si aplicarea normelor de tehnica securi- £fii muneil specifice acestora, Prevenirea si stingerea incendiilor _ 2.24. In afari de obligatiile curente previzute in normativele si celelalte reglementari oficiale in vigoare, referitoare la preve- hirea si stingerea incendiilor, conducerile brigizilor i panctelor de lucra vor lua pentru perioada de timp friguros urmitoarcle misuri suplimentare: a) interzicerea’ depisirii temperaturii strict necesare pentra nevoi tchnologice sau utilitare — atit ca valoare eft si ca duratl ; 20 b) interzicerea oriciror focuri deschise — atit in interior eft j in act liber —- care nu sint ordonate gi controlate de citre orga- sive de conducere ale punctului de lucru; in Jocurile ce presint& ericol de incendiu focurile deschise se Vor putea admite numat radi de permis de lucru cx foc gi cu respectarea misurilor speci- Rice stabilite pentru fiecare caz in parte ¢) asigurarea cantitiilor de api nécesar’i, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoure termoizolante tc.), 8, pompelor, Gepmrductclor, furtunurilor ete., precum si a numirului prescris Je panouri de incendiu, echipate complet cu stingitoare, nisip, oe ite, furtunuri ctc., s1 plasate corespunaiter pe teren; se vor Joa in’acest Sens masuri de protectic a acestora impotriva inghe- fului si de intrefinere In condifii de functionare corespuncitoares 4) interzicerea utilizirii sobelor si burlinelor metalice in jnterioral constructiilor de lem (baracamentelor), precum si Bhtrolarca aparifici fisurilor la pereti si la tavane, la cosurile $i la sobele din zidarie precum 1 in jurul racordirit acestora 54 Tepararea imediat’ a defectiunilor constatate; ©) interziccrea folosirii instalafiilor clectrice_improvizate, care mu corespund normativelor in vigoare gi a folosirii, In general, a resourilor ; 4) interzicerca amenajicii tn interiorul constructiilor de baz, jn cuts de executie, a unor baracamente din materiale combusti- Dile sau spatii pentru depozitarca si pistrarea de substanje st materiale combustibile; g) protejarca impotriva ingb maginilor si ‘clorlalte mijloace de hi) asigurarea in permanen{i a accesului masinilor de inter- ventie in caz de incendiu la surscle de api (rezervoare, bazine, hidranti exteriori ete.) ; 3) dotarea santicrului en mijloace'de alarm’ in caz de incen- diu (toaci metalic’, sirene etc.) ; }) realizarea de controale temeinice 1a terminarea lverului, Ja toate locurile de munci pentru depistarca $i inkiturarea ime- diata a oricaror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii; " 'k) intensificarea instructajelor periodice ale intregului per- sonal, Ja intervale mai dese decit in restul anului, tului a instalafillor, utilajelor, Yterventie in caz de incendiu 21 Protejarea obiectelor sistate 2.25. La obiectele la care se sisteazi activitatea de executie in timpul iernii, santieral este obligat si ia misuri de protejare contra timpului friguros fn asa fel incit si fie asigurate conditii pentru conservarea calititii Iucririlor executate si reluarea nor- mali a activititii, fari cheltuieli speciale de reparatii sau refa~ ceri In acest sens a) sipaturile la gropile de fundafii se vor intrerupe cu mini- mum 0,50 m inainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpari; gropile pentru fundatii de stilpi se vor acoperi pentra ca apa si nu poata patrunde in ele; b) dack fundatiile sint deja executate se va degaja zipada, ggheafa gi noroful din jurul acestoray gi se vor executa ummpluturilé ie pamint respective, asigurindu-se $i scurgerea apei la sanfurile principale de colectare sau la canalizarea santierului; ©) zidariile perefilor vor fi executate numai pin’ la centura nivelului aflat in lucru, peste care se va aplica un acoperis provi- zoriu: de asemenea, vor fi montate panouri de inchidere a golurilor Ja toate usile exterioare gi ferestrele fiecirai etaj ; atunci cind, pina la sistarea execufiei s-a realizat si centura ultimului nivel al clidirii, se va monta acoperigul definitiv; 4) incepind din ziua sistirii activitatii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate in el toate misurile de pazi si seouritate necesare pind Ja reluarea Jucrului, 3. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA, LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS 1. Proiectul anual pentru organizarea Jucririlor pe timp friguros va fi elaborat de constructor ptni cel tirziu la data de 15.09. a anului curent. Proiectul se supune aprobiirii conducerii unitifii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea incadrarii in deviznl general al investitiei pentru care” se execut’ Iucrarea, 22 Pfogramul de misuri pentru perioada de timp friguros 3.2. In vederea claborarii proiectului anual de organizare a juctirilor pe timp friguros, pentru ficcare santier, conducerea antreprizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum gi a consultirii responsabililor sai pe resoarte sau probleme, programul misurilor pentru perioada de timp friguros. La unitafile unde exist sab- Antreprize, programul va fi Intocmit cu participarea delega{ilor acestora. La elaborarea acestui program se va fine sama de'urmiitoa- rel — crearea in timp util a fronturilor de Incru, potrivit speci“ ficului Iucriilor ce urmeazi a fi executate; — inchiderea definitiva san provizorie a Spatiilor in care se va desfigura activitatea; — incAlzirea spafiilor de lucra in conditiile legale; amenajarea si fntrefinerea ciilor de'circulatie, platfor- melor, rampelor etc., prevazindu-se curatirea si presirarea lor eu materiale antiderapante; — asigurarea de spatif corespunzittoare de cazare. Programul astfel intocmit este preluat fn proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros si dupa aprobare devine obligatoriu pentru antrepriza. Elaborarea programelor, conti- nind masuri concrete, termene si responsabili de indeplinire, va fi indrumata si coordonata de ciitre unitatea tutelara, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, si se poati asigura si controla realiza- ea din vreme a condifiilor necesare pentru continuarea activitiji Ja fiecare santier. 3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse in programul de masuri sint urmatoarele: — obiectele ec se vor incepe, vor continua sau se vor termina fin perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a investifiilor aprobate; — 'evidentierca Iucrarilor ce urmeazi a se executa la fiecare dintre obiéctele aprobate pentru continuarea realizarii lor pe timp friguros, cu precizarea cantitatilor si egalonarii lor; — rezolvarea, in conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, conservare si distribuire a materialelor necesare activitafii de 23, executie a obiectelor de constructii precum ¢i activitatii din uni- tifile de productie auxiliara ; extinderea utilizirii elementelor prefabricate si,a altor solutii tefinice moderne cum sint: folosirca cimenturilor ¢u i rire rapidi, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficienfa sporitd ; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtatea si ieftinirea execufiei si permit ca lucrarile si ating’ mai repede calitafile prescrise ; —asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termici a lucririlor de bazi ; — asigurarea, verificarea, addpostirea, intretinerea gi repa- rarea utilajelor si mijloacclor de transport, destinate activitifii pe timp friguros; — realizarea instalafiilor definitive si punerca lor in func- tiune prin racordarea la centralele provizorit de santicr, impreuni eu refelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirca caldurii, la ‘punctele de Iucru, in conditiile precizate la cap. 4; — asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru nece- sitifile tehnologice si cele utilitare, din santicr, a explozibililor, lubrefiantilor efc., fn sortimentele 5 cantititile corespunzitoare specificilui si volumului producfiei planificate; — redistribuirea sarcinilor si activitifilor necesare pentru deziperiti, dezghetiri, protectie termici a lucrarilor ete., potrivit cantitifilor de Iucriri programate gi efalondrii calendaristice a acestora; — pregitirea si instrnirea speciali — introductiva 51 perio- dicd — f cadrelor locale de exeeufie gi de condecere pentru acti- vitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialis- tilor ce vor face instruirea; — dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santicr cu mijloaccle de protectie si de intervenfie nocesare in cazuri de incendiu, inundafii, pribusiri de teren etc. ; — organizarea activiti{ii meteorologice prin laboratorul de santier, constind din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte principale din santier cu termometre curente, asigurarea de ter- mometre speciale pentru misurarea temperaturilor materialclor si mixtarilor, organizarea sistemmului de informare previzionali si finerea la zi a evidentei meteorologice de gantier. 24 3.4, Realizarea programelor de mdsuri aprobate $1 a eventua- elor corecturi aduseacestora, in timpul aplicirii lor pe teren, Ya fi controlati de ciitre un colectiv care se va infiinfa la unitatea de antreprizi generali sub conducerea directorului tehnic cu urmi- firea productiei sau a unui cadru cu functie echivalenté — si in Care Vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitati fare au sarcini in executarea lucririlor pe timp friguros. Programarea lucririlor de bazi pentru timpul frigures 3.5. Lucritile de baa ce urmeazi a fi previzute in graficele de executie pe timp friguros se vor programa in conformitate cu frevederile cap. 4 privind Masur! de folosire rajionala a cnergiet, $i combustibilului". 3.6. Program] Jucririlor de baz va confine cantitiifile to- tale de exeentat la ficcare categorie de lucrari a unui obiect, cit si esalonarca calendaristicd respectiva pe toatd perioada de timp friguros, pind la realizarea cantitifilor si eliberarea echipelor de lucru $i a mijloacelor de producfie angajate la acest obiect. 3.7, Programul lucririlor de baz va fi adus din timp la cunostinfi celor responsabili de realizare atit prin expunerea, $i prelucrarea lui in gedinfe de productie, eft si prin aplicarca Ini Ja obiectul respectiv. Continutul proiectului anual pentre organizarea Iucririlor pe timp friguros 3.8. Proiectul anual pentru organizarea,lucririlor pe timp friguros se compune din urmitoarcie piese: a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de incadrare fn graficul general si in programul anual si va justifica din punct de vedere fehnico-cconomic modificirile intervenite in volumul de lucririsa ciror executie se continua sau se incepe pe perioada de timp friguros, precizindu-se condifiile avute in vedere la. intoc- mnirea programului (durata de timp friguros in functie de situatia locali, de date statistice si de previziunile metcorologice, tempera- turile minime i adincimile maxime de Inghet previzute, mijioace ce vor fi folosite, etc.). Memoriul va cuprinde justificarea solu- 25, fiilor adoptate pentru amenajirile, instalatiile, dispozitivele ete, necesare aplicirit metodelor speciale de lena inclusiv breviarw” calculelor termotehnice, precum si indicafii pentru aplicare metodelor speciale de Iucru. i Hh pentra epic ) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp frigu- os menfionate Ia pet. 313.5. peampinss ©). Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros trebuie si “se realizeze prin tehnologii sau misuri speciale 4) Bvaluarea, cheltuelilor suplimentare necesare pentru executarea lucririlor pe timp friguros in conformitate cu preve- derile Legii 9/1980 sia Normativului P 91-83. me ©) Planul de situatie cu organizarca teritoriului santierului {in care se vor indica amenajirile, constructiile, retelele si instala- file speciale necesare executirii Jucrarilor in perioada de timp friguros; daca se considera ‘necesar, se vor mai intocmi si urma- toarele piese: _— schifele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe, privind amenajarile, dispozitivele etc., necesare aplicérii unor metode speciale la executarea jucririlor pe timp friguros: _ — planul de sistematizare pe verticali a terenului santieru- Jui, care si rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea ghefii si zipeaii si a celor din precipitatii sau infiltrajii, precum si amenajarea corespunzitoare a ciiilor de transport pentra peri- Sada de timp friguros: sport pentru peti — ealonarea necesarului de forfe de munc& pentru perioada _de timp friguros, care se intocmeste pe baza graficului general de esalonare a exectitirii lucririlor, finindu-se seama de productivi- tatea micsorati a muncitorilor in aceasta perioad’ precum si de activitatile auxiliare impuse de condifiile specifice de iarnd, 3.9. Beneficiarul, proiectantil gi executantul’ trebate & conlucreze strins la stabilirea tuturor misurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmirindu-se si respectarea de ctre constructor a termenclor legale de precizar €u_anticipatie a necesitifilor de materiale dirijate, de utilaje mijlosce de transpert gi forfe de munch, de tachelere a contractelo 26 4, MASUR DE FOLOSIRE RATIONALA A ENERGIET ‘COMBUSTIBILULUL LA REALIZAREA CONSTRUC- FULOR PE TIMP FRIGUROS 4.11 La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solufii tehnive gi grafice de esalonare a investitiilor care si asigure Bhtinuitatea activititii organizatillor de executie in, conditiile previzute de Legea nt. 9/1980 (art, 5 alin. 4, art. 56) si actele Premative ce expliciteaz’ prevederile acesteia (Ordinul Consiliu- Joi de Ministri nr. 62/1982) fara incdlcarea prevederilor dim pre- zentul Normativ privind asigurarea calitatit, Tn. acest sens: | 4a) se interzice exccutarea pe timp friguros a tuturor Iucriri- lor de constructii sau instalafii care necesita pentru asigurarea itatii masuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form’ de hidrocarburi; aoe b) se interzice executarea pe timp friguros a imbricimintilor asfaltice la drumuri; Jucririle de reparare a drumurilor ew imbra- ‘Giminti asfaltice se pot executa si in perioada de timp friguros ‘humai cu tehnologii la rece gi cu mixturi stocate. 4.2. Pentra asigurarea calitigii lucririlor de constructii- monta} executate pe timp friguros se pot folosi_combustibili, exclusiv hidrocarburi, numai pentru obiective pnioritare, nomina- lizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, 1a propunerea temeinic fundamentati a ministerclor, ‘celorlalie organe centrale si consiliilor populare judejene si al municipiulat Bucuresti. 4.3, Pentru alte obiective decit cele precizate la pet. 4.2. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai Tucriri in spatii inchise sau acele lucrari exterioare care nu nece- siti consumuri de combustibili pentru incilzire. a) Se vor avea in vedere pentru a fi executate pe timp frigu- ros: sipituri, constructii din lemn sau metalice, montiri de ele- mente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, Tontirt de utilaje, lucriri subterane, refele, fundatii si compac- tari de adincime, invelitori, lucrari de tinichigerie, izolatii ter- mice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie. in atelierele bazelor de productie, lucrari de reparare a drumurilor cu imbriciminti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice ete. 27 b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros Jucriri ce se-executi prin procese umede ca: turniri de betoane (cu exceptia celor previzute la pet. a), tencuieli, pardose zugriveli, placaje, imbriciminfi rutiere’ cu. lianfi’ hidr imbricdmin{i asfaltice la drumuri (cu exceptia celor men la pet. a) $1 altele. . ¢) Se interzice folosirea combustibilului pentru incilzirea spatiilor de Iucru, daci acesta foloseste exclusiv executitr rilor de construct i-montaj. 4.4, Se excepteaza de la prevederile pet. 4.3. b si ¢ Iueririle 1g care se folosesc pentru incalzire pe timp friguros resurse energe- tice secundare rezultates din procesele de fabricatie ale unor obicctive industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice! surse de energii neconventionale. 4.5. Se vor respecta cu strictefe termencle stabilite pentra asigurarea executantului ca documentafie si mijloace tehnico- materiale de productie, astfel ca nici unul din obicctele a ciror executie este prevaizutd fn sezonul cilduros si nu intimpine int zieri de natura si-i prelungeasci executia si in perioada de timp friguros. 4.6. In cazul obiectivelor ce se incadreazi in condifiile men- fionate la pet. 4.4, previzute eu centrali termici si instalafii proprii de incilzire centrala, se va prevedea in graficele anuale ealizarea cu prioritate a acestor centrale gi instalatii, astfcl ca ele si poati intra in functiune, fie i ew capacitate Todusi, fnainte de aparitia sezonului friguros in zona in care este situat santicrul 4.7, In tntreaga perioad& de timp friguros Iueririle de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate fn proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros conform prevederilér din cap. 8. Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asisten{a teh nici necesari adaptirii regimurilor termicé previzute in. pro- iectul de organizare, la condifiile efective de realizare pe timp fri- guros a Tucririlor Se va evita executarea in perioada de timp friguros a piesclor subtiri din beton, turnate monolit, care necesiti misuri dificile si prelangite de. protejare termicé 4.8, Antrepriza va lua masuri care’ si asigure, pentru fiecare brigada, functionarca in sezonul friguros a unor sisteme organi- 28 zate, de folosire a cAldurii, energiei si combustibilului, atit pen- tra nevoile productiei cit si pentru activitatea administrativa i social culturala. Se vor interzice cu severitate oriee improvizatii care contravin atit misurilor de economisire a energiei cit si a normelor de pre- venire si stingere a incendiilor. 4.9. Conducerile antreprizelor si brigizilor vor veghea cu strictefe Ja utilizarea eft mai cconomicoasi a iluminatului de in- terior gi de exterior, reducindu-1 la strictul necesar, atit ca intens!= tate cit si ca durata. S.-EVIDENTA ACTIVITATIL PE TIMP FRIGUROS 5.1. La fiecare punet de lucru se ¥a fine cu strictete cvidenfa lucririlor executate in perioada de timp friguros urmirindu-se in mod special realizarca calititii acestora. 5.2. In vederea evidentierii conditiilor climatice generale in care s-au desfaigurat lucririle, se va institui pentru perioada con- ventional de timp friguros la fiecare punet de lucru, statie de beton, bazii de productie, ete., un registrir meteorologic'in care se vor inregistra zilnic : a) temperatura aerului, misurati in conditiile precizate 1a pet. 1.3. b) regimul vinturilor (directie, intensitate, durata) ©) precipitatiile (ploaie, Japoviti, ninsoate-intensitate, du- rata); ‘d) starea terenului (neinghefat, uscat, noroios, ‘inghefat cu sau fari polei, Inzitpesit, ete); e) nivelul apei curgitoare— numai la punetele de lucru din:veciniitatea acestora gi numai in perioadele de dezghet. 5.3. Controlul calitatii lucririlor de betoane si mortare se va efectua in conformitate cu_,Sistemul de evidenti in activitatea de control tehnic al calitifif constructiilor", cu urmitoarele pre- cizari _ a) Se vor coinpleta cu deosebiti griji datele specifice perioa- dei de timp feigures previaite in formularele tipizate $1 anume: — bon de: livrare transport primire-heton (Cod 911-101-f), in care se fnregistreazi pe versa temperatura mediului si cea a betonului in mémentul descircirii din mijiccal de transport; 29 — condica (evidenta betoanelor turnate” (Cod_9-14-102) — fnregistreazd temperatura acrului exterior (col. 6) $i cea a beto- nului (col. 7) la terminarea punerii in operi, precum si modul de protejare a betonului in col. 14 (Evenimente intervenite in timpul betonirii). In col. 12 se va inregistra in cazul controlului calitifii betonnlui prin gradul sin de maturizare, num‘rul figet pentru controlul gradului de maturizare care inlocuieste in acest caz buletinul de incerciri nedistructive. 5.4, Fisa pentru controll gradului critic de maturizare M, sau a gradului de maturizare pentru decofrare Mg (Anexa B,) se intocmeste Ia punctul de lucru prin inregistrarea temperaturl- lor misurate conform prevederilot din cap. 8, pet. 8.26 si calculul direct in fisi a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de -+20°C, conform indicafiilor din ancxa B, pet. 2 5.5. Controlul’si evidenta calitiqii Iucrarilor de Suduri exe- cutate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilor din prescriptiile tchnice specifice, din condijiile tehnice speciale si din ,Sistemul de evidenti in activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor", folosindu-se formularele — proces verbal de prelevare a probelor de suduri (Cod 9.12-102/b) ; — proces verbal de rece} (Cod_9-11-104) In aceste documente se va face in mod expres_mentiunea c& verificirile se referi la Iucriri executate pe timp friguros. De asemenea, autorizatiade lucru a sudorilor (Cod 9-17-104) va confine in mod explicit mentiunea ci acestia sint autorizati a executa suduri pe timp friguros in condifiile previzute de pres- cripfiile tehnice specifice. tie a lotului de armaturi sudate PARTEA ILa PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRARI 6. LUCRARI DE PAMINT Indicafii_ generale 6.1. Stabitirea misurilor tehnico-organizatorice de exccutare @ lncririlor de pimint la orice obiect trebuie si fie precizatl prin Proicctul de executie, pe baza rezultatelor studiului geotchnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unitifii de execu- fie trebuie totodata si tind seama de situafia climatici reali din perioada executarii Iucririlor de pimint 6.2. Proiectantul va adopta adincimea de inghef, conform Prevederilor din STAS 6054-77 ,,Terenul de fundatic. Adincimea de inghet". Daca localitatea in care se afl santierul nu figureazi in lista localitatilor din standard, se va adopta adincimea de la lecalitatea cea mai apropiatt, mentionat& in listi. In cazuri de {itbin, adineimea de inghe} se'va stabili prin sondaje la fafa loca Pentru siparea stratului de‘pamint supus inghefului se poate adopta fie metoda protejarii preventive fie aceea a afinarii stra tului tnghejat. 31 Protejarea preventiva a piminturilor contra inghefulu: 6.3. Misurile ce trebuie Iuate in acest scop, sint urmatoarele a) Acoperirea suprafetei pimintului cu vreascuri, paie, gat noi, bilegar, stuf, rogojini, talag, turba, zguri ctc. Acestea vor indepirtate ‘numai in ziua sipirii si numai pe portiunea stric necesaré pentru acest Iucra, in functie de mijloacele de sipar folosite si de intensitatea frigului b) Mentinerca stratului de zipadi depus pe pamint si chia favorizarca ingrosarii Tui la ninsorile urmitoare folosind, dac este nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pimin ic., care sk usureze inzipezirea. Inilfimea gardurilor, pancurilo si digurilor va fi de 0,4...0,3 m; ele se vor aseza pe mai mult Tinduri paralele, la distanfe de 4...7 m si vor fi orientate perpendi cular pe dircctiavinturilor dominante. In cazul in care se produ ninsori stratul existent de zipad& va fi acoperit cu materialel aritate la lit. a. ©) Acoperirea cu frunze, talas, rumegus etc., pentru prot jarea fundului santurilor saw gropilor de fundatie, la care execu tarea sipiturilor sa sistat sau a ajuns la cota final inainte d aparifia frigului gi urmeaza a se executa celelalte lucrari (pozare de conducte, turnarea betonului etc.). Grosimea minim, in metri, a stratului termoizolant se determin’ cu formula: aa 6. ¥ in care: H — reprezinti adincimea maxima locali de inghet in m; este un coeficient in functie de natura terenului 5 ca a materialului termoizolant, avind valoril din tabelul 6.1 4): In cazul in care tereriul care urmeazi a fi sipat este ac perit cu tufiguri, arbusti etc., aceasti vegetatie favorizcaz refinerea zipezii, astfel ci terenal nu va fi delrisat decit in ziu cind incepe exccutarca sipiturilor, si numai pe porfiuni minime strict necesare lucrului. 32 Tabetul 6.1. rT ~_Valoarea_coeficientulai "penta: Nature terematet Ys | sag | rume-|- ep —| Perrine rasze) S188 1" go9 | aacatalumeds|atiat|indes Nisip pros 28 | 20] 16] a4 Nisip argiles fin tf 27] 49] 16 | 1s 2a] xe} as [12 9} 43] aa | iz Afinarea pimintului inghefat 6.4, Metoda se aplici 1a piminturile inghefate pe adincime si consti in spargerea si afinarea mecanicé sau manual a stratului inghefat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie pastrarea pe loc ca: ‘ acoperire de, protectie pentru straturile mai adinci, in situatia cind sint de asteptat geruri puternice care ar putea provoca Inghe- farea pimintului pe adincimi mai mari. a) Desfacerea stratului de pimtnt inghefat pe cel mult 25 cm adincime se face de regul cu scarificatoare obignuite. b) La grosimi de pamint inghejat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instala}ii mecanice pentru spargere. ; Acolo unde:situatia locala permite, se pot utiliza excavatoa- rele cu cupi, fri alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pi- minturi inghetate pind la 40 cm adincime. Peste aceasta adincime, se thonteazi dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse greutafi care, prin cidere odati cu sapa, pot desface straturi inghetate pin la 80 cm. ©) Atunci cind grosimea stratului inghefat este mai mare de 80 om, iar sub acesta trebuie si se sape un strat gros de pamint neinghefat, se recurge la dislocarea pimintului cu ajutorul explozi- Dililor. 33 Executarea sipiturilor pe timp friguros 6.5. Executarea sipiturilor se va incepe imediat dupa dez- ghefavea naturalt sau afinarca stratului superficial, astfel ca st © Brite o noua inghetare a suprafefei lui, inainte de sipare si in special fnainte de turnarea unor fundatti La sipiturile cu epuismente apa pompati va fi indepirtati imediat, pentru a nu se forma gheafa in jurul punctului de Iucru Utilajele pentru executarca sipiturilor pe timp friguros: ex: cavatoare. scatificatoare, buldozere etc., vor trebui examinate cu Stentie le terminarea sau intreruperea Iucrului curifindwse de Festurile de pamint, intregul sistem de transmisie 1 deplasare. ‘Transportul pamintului pe timp friguros 6.6, Transportul pimintului sipat pe timp “riguros trebuie si se termine inainte de a incepe si inghefe. In acest sens se vor Fespecta la organizarea lucririlor duratele disponibile previzate in tabelul 6.2. Tabelol 6.2. Tnmpul de focepere = ‘Temperatura aeralsi (*C) tnghofarit pamtatulat (minate) [Eeeiccecrmeeaciae |e a) Céile rutiere vor fi amenajate in misura_posibilitii farca of accstea tebuie si ao capacitate portant’ corespuni- toare traficului cu autecamicanele folosite 1a tra amit tease lui cu autec: Je folosite Ja transportul pimt la fanotc de sensibilitatea ia ight a ferent se vor reliza entra drumuri fundatii stabile, folosind blocaje de piatra, pli entra drum folosind blocaje de piatra, pl Canalizarea se va men{ine in Stare de funefionare, iar i 5 ‘ fare de functionare, iar in lips scsi sev gar ergte acl pin an de suprafafa. Suprafaja carosabild va fi cur’tati de zipada si presirat materiale antiderapante . eae __ 0) Ca&ile ferate de transport vor fi intretinute prin curifarea ziperii de pe traseu, in special in zona ramificatiilor si plcilor turnante care vor fi menfinute dezghetate prin presirare ou sare industrial, aprovizionatt i depontath in cantitafisuficiente tn zona acestora. Frecutarea umpluturilor pe timp friguros 6.8, Umpluturile se pot executa si ccmpacta pe timp frigu- ros prin mijloace mecanice sau manuale, in functie de specificul volumul Tucrirllor prevazute In. proicct pentru. perioada re Hetdna ack so respeds urmttonrek condita | PS TS a 0 © Procesul tehnologic st condi Regi termi cite ei So de realleare Teme | porate ae a | siparea, transport, asternéren tn uimpin- ‘Transportul pimintului trebuie facut pe distante cit mai scur- in congactccs pumintlor ao Dorata totals a te, cu evitarea totald a stationarii pe traseu a mijloacelor respec- Snghetat ait | ecutie tive de transport. La transportul pamtntulni pe timp friguros,-vehieulele se vor curifa bine de pimint dupi fiecare descircare. 67, Chile pe care se deplaseazi vehiculele de transport vor fi amenajate si intrefinute in mod special pentru Tucrul pe timp friguros. 34 b. | Sipares pimintului pentru agezarea fn “ompluturd, din zone in cafe tereaul rau este Inghetat, In momento ‘asternerit ste tutu ©. | Apecarea plmintulul de umplotues Neren sau pe stratul inferior nctoghenat. | + 1° 35 6.9: La executarea umpluturilor de pimint pe timp friguros fn spatii inguste se vor lua i urmatoarele masurl organizatorice: ‘a) la atingerea temperaturilor critice menfionate Ja pet. 6.8 executarea umpluturilor se opreste lutndu-se misuri de protcjare atit a suprafefelor decapate cit gia celor realizate prin umpluturi: ) toati activitatea de executare gi de compactare a umplu- turilor trebuie si fie concentrati pe portiuni mici de teren si si se desfisoare pe baza unei organizari cit mai judicioase, care si fie respectati cu rigurozitate: aceasta activitate trebuie si se efec- tueze, pe cit posibil, fari intrerupere, astfel ca Ja sfirsitul zilei de lucru portiunea de iucrare stabilita 38 fie complet terminat’ ; se pot face uncle intreruperi locale de pe o zi pe alta numai in cazu- Tile cind exist’ certitudinea absolut ci peste noapte nu vor in- terveni nici precipitatii, nici scdderi periculoase de temperatur ‘c) la asternerea $i compactarea piimintului se vor evita pe cit posibil pauzele in executie; asternerea piimfntului se va face fn straturi subtiri (max. 20 ¢m) si_va alterna cu compactarea lor ; 4) indiferent de temperatura aerului, Iucririle de umpluturt se vor opti complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de api in corpul umpluturilor; ‘) umpluturile executate pe timp friguros trebuie apirate prin santuri si diguri impotriva spilirii ce ar putea fi provocat de precipitatii; de asemenea, la terminarea derghetului, aceste umplututi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat mi- suri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs; f) umpluturile intre fundafiile stflpilor izolati pentru care sa ficut o sipituri comund, umpluturile dintre fundatii si pere- fii sipaturii $i umpluturile la sanfuri se vor efectua numai cu pimint sau balast, , 6.10. Compactarea piminturilor asternute in umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare, cu condifia ca operafia si ma se execute pe timp de precipita (ploaie, lapoviti, ninsoare), care modifick mult umiditatea piminturilor fafi de cea optima necesara compactarii, Executarea rambleelor 6.11, Ca reguli principale de respectat la executarea ramblec- lor fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate — se enumeri urmitoarele: 36 a) evitarea folosiriix in ramblee a piminturilor coezive, recomandindu-se rocile pictroase, piatra bruti sau sparti, bolo- vanii, balastul, prundigurile, nisipurile si diversele varietati de iminturi argiloase-nisipoase ; fn cazurile cind folosirea pimintu- Tilor coezive nu poate fi evitata, acestea trebuie si fie puse in Jucrare cu un continut eft mai redus de api, cici altfel apa din i produce 0 suprapresiune care poate deveni periculoasi pentru stabilitatea rambleului; ‘b) agezarea pimintului in ramblew se va face in straturi de ssime corespun2itoare caracteristicilor utilajului de compactare, astfel ca si se asigure, imediat dupi asternere, posibilitatea de nivelare si compactare; ¢) in cazul cind executarea unui rambleu trebuie si fie Intre- rupti, de pe zi pe alta sau pentru mai multe zile — fnainte de a se fi ajuns Ja cota final a rambleului, — asternerea unui now strat de umplutura se va face numai dupi Indepartarea sau dez~ ghetarea completa a stratului inghefat, cu precizarea ci dack i urma dezghetarii rezultd 0 cantitate de api ce poate fi periculoas pentru Iucrare, asternerea straturilor urmitcare va fi aminati pina la evaporarea apei sau dirijarea ei citre canalizarea antie- rului; 4) materialul de umplutura va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pinzci freatice sau drenate; mu se vor pune in ‘umplutura buigiri cau sloiuri de pimfnt inghetat ; acestea trebuie neapirat si fie sfirimate complet inainte de asternere; restrictia trebuie respectati cu extrema griji in special la’ ramblecle de cale ferat& si sosea, la digurile de pamint ce suport presiuni, cum este cazul la stivilare, baraje, la umpluturile dintre perefii ecluzelor, ta diversele umpiutari de etanseitate, Ja sferturile de con ale podurilor, la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereu- rilor etc., chiar daci compactarea piminturilor se face cu mijloace mecanice? ©) toate rambelecle executate pe timp friguros cu pimint expus inghefirii vor avea o suprainilfare, peste indifimea dati in proiect, astfel ca, prin tasare, care este mai pronunfata in con- difiile de umiditate sport’, partea superioara a umpluturii si ajungi Ia cota final prevazuta in proiect ; aceasti suprainalfare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se preci- ‘zeazi in proiectul lucririlor programate pentru perioada de timp 37 friguros; constructorul se poate orienta, si dupi. datele informa- tive din tabelal 6.3. potrivit naturit pli tului folosit in ram- lee: Tatelut 63, Supraintlfarea in procente fata de fnalimen finala ‘& rambleuloi prevazuta in protect Natura plmintulai folosit ia ramble Paminturi sisipoase, pietroase, ete. R% Paminturi argiloase, marne, et 13 4) nici un rambiew nu se va executa pe pimint inghetat, deoarece baza lui devine nestabild in timpul deaghealui, putind compromite omogenitatea si chiar stabilitatea intregului ramblea : in asemenca cazuri este, obligatoriu ca terenul pe care se ageazi rambleul si fie mentinut dezghetat conform pet. 6.3. sau #4 se astepte dezghefarea lui natur Procedee de compactare a umpluturilor 6.12. Compactarea’ se face in spatii_ inguste, folosindu-se maiuri obignuite de mini, maiuri clectrice sau mecanice (tip »broasci"), vibropile, pkici vibratoare de compactat ete; in Spatii largi compactarea trebuie si se realizeze cu ajutorul uti- ajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fafa netedi autopropulsate, cilindre cu proeminente tip ,picior de oaie” tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri ete.) Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si deosebit de eficient — si care se afli, in general, la dispozitia oricirui santier — consti in dirijarea circulafiei auto de santier chiar pe rambleele aflate in curs de execufie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat in condifii organizatorice usoare, mai ales la lucririle de drumuri, cii ferate, baraje de pimint ete., se aplici, aproape cu aceeasi eficien{a, folosind fie vehicole cu roti 38 pe pneuri lestate prin fncircarea lor cu pimint sau alte mate- “Hale, fie diverse utilaje grele previzute cu senile (tractoare, puldozere etc.) 6.13. Pentru lucriri de terasamente caracterizate prin can- tit8ti, suprafefe gi nilfimi mari se vor respecta 51 condifiile care caietele de sarcini sau documentafiile intocmite de de specialitate. 7, FUNDATII $I CONSTRUCTIL SUB NIVELUL TERENULUL 7.1, La executarea pe timp friguros fundafiilor si a celor- alte constructii sub nivelul terenului se vor lua misuri speci- fice, diferentiate pe grupe de lucriri, care st asigure respectarea urmitoarclor condifii: (veri tabel pag. 40) Fundatii de suprafata 7.2. La executarea fundafiilor de suprafafi (continue, t&lpi izolate, radiere etc.), este interzisa ajezarea lor pe teren inghelat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice, spre a se impiedica producerea de tasiri inegale ale ansamblului fundatiei, evitindu-se astfel apariia de solicitiri suplimentare ce pot periclita constructia Problema se pune la fel si pentru fundafiile de masini care lucreazi in regim de vibratii si carora trebuie si li se asigure ‘© comportare perfect in condifiile in care sint folosite. 7.3. In cam) fundatiilor executate 1a clidiri sau alte con- structii exterioare ce sint prevazute cu trotuare se vor Iua misuri de executare a trotuarclor imediat ce fundafiile au fost realizate pind deasupra cotei terenului, spre a Smpiedica pitrunderea in fundatie a apelor de suprafa{i provenite din ploi sau deaghet, care produe degradarea fundafiilor. 39 ae RRegim termic critic Thera de reaieace Tempe | Tempe | Durata Fundajii de | a) Siparea gropilor pentru fundatii supeataya, | [nee Sronierpentre fondest set 1) Preparaces, trassportal, puneren tn opera a betonafl protjarea lomentuiut in porioada critic de smatorieare cap. 8 ) Siparea, transports, impragterea ; Scompactaret pinto it we Pratur cap. 6 Faodatit de |) Séparce, forarea “iicing, [Sheraton as ) Prepararea, transport, punerea tn oped a betonnia 9 protjaren clementulat fu perioada tries de atari. cap. 8 Contacte si | a) SApares santuritor : cabluri * ae Stbterane 1) Porares conductelor metalice cap. 2 ) Probele de presfone ew ap I com decte s |ome @) Porare cablurilor electri cap. 18 ©) Manipolares st porarea cond. PUC cap. 18 Canale [9 Stason pntrir cup. 6 ereate von te b) Executarea canalelor din beton cap. 8 ) Executarea canaiclor din sidkrie cap. 10 4) Tencuiel, etansci ) roti cap. Fundafii de adincime 7.4, La executarea acestor Jueriri se va fine seama si de evederile din ,Normativ privind aledtuirea si executarea pi- fofilor pentru fundatii” C, 160-75. 7.5. Pilofii turnati Ja fala locului 1a care fafa superioari a betonului se aflt la o adincime mai mare de 1 m de Ja suprafata platformel de Iucra, se vor proteja dupa formarea lor prin umple- Tea strapungerii din teren eu pimint usor compactat. ?Pilotii la care fata superioari a betomului se afli la 0 adincime mai mied de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja Suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Dact exist temeri SMipetonul ar fi putut si Inghefe in zona capului pilotilor, se va Sarifica atent starca betonului la pilotii suspectafi, dup’ execu {area sipiturii de fundatic. : Funidatia respectiva nu se va tuma decit dupi consemnarea prin proces-verbal intze constructor si beneficiar a rezuitatulut Meestli verificari. Dac se va constata degradarca betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra misurilor de luat Dupi terminarea betonarii si intdrirea suficient a fetelor laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si spriji- nirile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pimint care se va compacta in straturi de cite 20 cm grosime. Conducte si cabluri subterane 7.6. In timpul iernii se pot executa orice fel de lucriri pri- vind pozarea de conducte si cabluri, inch cu respectarea masu- rilor prevazute la pet. 7. 7.7. Nu se vor monta tuburi fn sanfuri fn care se afli api, ci numai dupa evacuarea sau evaporarea acesteia, in care caz se va evacua $1 stratul de pimint inmuiat, care va fi inlocuit cu nisip pilonat. 7.8. Pe plan organizatoric se fac urmitoarele preciziri cu caracter comun, pe ling cele previzute la pet. 2.6 __ = piescle prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distante intre ele, astfel incit si 4 nu se lipeasci una de alta, spre a evita atit pericolul inghefari Ja zona de lipire cit si efectuarea de manevre inutile; — conductele de azbociment sosite pe gantier in perioada 15 noiembrie— 15 martie vor fi depozitate in aga fel incit st fie ferite de intemperii in perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de inghet-dezghet ; in acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de polietilen’ sau adipostite sub soproane; nu se admite curdfirea cu ranga a ghetii sau a pimintului in. ghetat; = piesele de imbinare pentru conducte se vor depozita in spatii ferite de inghet si protejate impotriva oriciror posibilitati de a putea fi degradate sau murdirite — se vor aproviziona din vreme panouri ficiente de acoperire pentru protectia local si un spafiu corespunzitor de depocitare; — toate sprijinirile, rigidizarile si consolidirile se vor controla permanent, mai ales dup perioadele de ploi sau ninsori neurmate de inghe{, precum si in perioadele de dezghet, i se Vor Iua misuri de fntirire imediata a lor. 7:9. Cind santurile se executi in terenuri sensibile Ia inghet, ele se vor realiza de la inceput cu taluze cu panti mai mica, spre a le preveni pribusirea Ia aparitia dezghetului In cazurile cind unele portiuni de sanfuri trec pe ling alte constructii extericare, deja exccutate, se va avea griji si'nu se dezveleasci fundafiile acestora $i <4 nu li se micsoreze grosimea stratului de pimint de protectie, mai ales cind acesta este nesta~ Dil 1a inghet; in asemenea cazuri se va limita ampriza sipitu- rilor inspre fundafile construefiilor la strictul necesar, iar even: tualele taluze verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraiuite. 7.10. La conductele imbinate cu gamnituri de cauciue se Vor asigura condifiile de la pet. 18.3 si se vor lua urmatoarele misuri — depozitarea garnituritor in locuri useate; — curitirea mufelor de gheafi si uscarea lor cu un jet de aer cald; — montarea imediati a garniturilor. 7.41, Pentra a apira fundul gropii la santurile deschise se poate apela Ja unul din urmitoarele procedee dispozitive su- > asigurindu-li-se 42 2 — cablurile sau tuburile se pozeaz imediat ce s-a ajuns la cota final gi se acoperi in aceeasi zi cu pimint pe foata adin- Cimea, de etre echipe speciale ce vin in urma echipei de pozare; — se lasi nesipat un strat de pimint de circa 20 em, care umeazi a fi sipat In ziua pozirii conductelor, precedindu-se {poi ca la alineatul precedent; in cazul cind starea timpului se jnrautafeste brusc in ziua porArii, se va renunta la decaparca neestui strat pe restul trascului, acoperindu-se corespunzitor contra inghefului; ; — daci sa ajuns pe vreme bun’ Ja cota finala a sipaturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie aminaté ventru mai tirziu, fundul sanului va fi apirat de inghefarea ce poate interveni, prin acoperirca eu materiale de protectic. 7.12, Piesele de ciptusire si de sprijinire a taluzelor verti- ale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se fine seama fe solicitarile suplimentare ce iau nastere in urma_umflirii ‘imintului inghetat sia micgoririi unghiului de frecare a tere- varilor nestabile Ja fnghet Executarea acestor ckptugiri sia sprijinirilor respective ebuie ficuti in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 7.13. Conductele vor fi pozate nunai pe suprafefe curijate de rapada gi de stratul inghefat, dup ce sa asternut in prealabil un pat de nisip Daci ingheful a pitruns pind la fundul sanfului dar pozarea conduetelor trebuie neapirat si continue, neputindu-se astepta derghefarea naturali a terenului, se va indepirta stratul de pimint inghetat ‘ie cate eehip. Aceast’ operatie se va face pe portiuni, de citre echipe peciale care preced imediat echipa ea pozeaza conductele, Lun- 'mea acestor porfiuni gi ritmul de pregatire a lor vor fi coordo. nate cit lungimile tronsoanelor de conducte aduse ling’ sant, in vederea lansirii si pozArii, si cu ritmul posibil de realizat de citre echipa de pozare Capetele conductelor trebuie s& fie mentinute in stare uscati si curati; ele vor fi apirate cu griji de pitrunderea zipezii, Spre a se putea realiza 0 imbinare etang’. 7.14. Inainte si dup’ pozarea conductelor trebuie si se ia masuri de protectic pentru a impiedica fundul jantului si se deformeze din cauza inghefului gi a presiunilor ce Ie primeste 43 de la conducta instalati. Dupi pozarea definitivi, a conductelor ele vor fi acoperite cit mai repede cu pimint. Toate mangoniirile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie. 7.15, La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri dé con- ducte se va fine seama de urmitoarcle indicatii: — manevrarca conductelor metalice de presiune si a fitine gurilor trebuie facut cu multi atentie, deoarece in conditiile de ger ele pot deveni casante; — la executarea lucririlor de suduri se vor respecta_indi~ cafiile de sudare sub temperaturi scizute, date la Cap. 12 din prezentul normativ; 5 = Imbinirile metalice ale conduetelor se vor etansa numai la adipost de efectele inghetului; de aceea mufele si ajutajele se vor preincilzi; —conductele in panti, care sint deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de inghet, trebuie si fie in final pozate la cota din proicct, pentru a se putea realiza panta. general preseri — Ja etangarea mufelor pe timp friguros m se vor folosi mixturi fierbin{i deoarece, din cauza degajirii substanteler yo- Jatile din masa acestora, umplerea completi a rosturilor devine problematic ; te preferabil si se foloseasci mixturi caldute se preineilzeasci: mufele; ' — cuzinetii de sprijinire si mangoancle de beton ale conduc- telor se vor executa cu respectarea misurilor de protectie date in prezentul capitol la betoanele de fundati 7.16. La manevrarea cablurilor electrice $i la cxecutarea operatiilor de montare si executie se vor respecta condifiile re- feritoare Ja temperatura minim’ a mediului ambiant si tempera tura minima a cablului, indicate de producitori si in prescrip- fille tehnice in vigoare: — Normativ ‘pentru proiectarea si executia refelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si — Normativ privind proiectarea si executarea instalafiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pin la 1000 V (I.7-78). De asemenea, se vaavea in vedere ca in momentul pozirii cablurilor acestea si aibi o temperaturi proprie previzuti I pet. 18,7. si 44 Canale si lucriri aferente 7.17. Inainte de aparifia sezonului friguros — de regula cel amai_tirziu la sfirgitul Iunii octombrie — se va da prioritate jucricilor de pimint, zidarie gi tencuieli ale canalelor, riminind a lucririle de pozare a conductelor sau cabiurilor si ‘se execute pe timp friguros — in condifiile aratate la pet. 7.7....7.16 de mai sus — in cazurile in care aceast executie nu poate fi amfinata pini la revenirea timpului clduros. 7.48. Talpa de beton a canalului, expusi inghetului, trebuie si fie agezati pe un pat uscat si totodata si fie protejata cores- punzitor pind la maturizarea critic’. 7.19. Canalele se vor acoperi cu plici de beton armat prefa- bricat si apoi cu pimint. 7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pimint netnghefat care apoi va fi compactat. La partea su- perioari a sanfurilor — pe ultimii 20...30 cm — ele pot fi um- plute si cu pimint inghefat, insi avind un spor minim de volum Ge circa 15%, pentru tasare. + 7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat in circu- lafie se vor astupa pe toata iniltimea numai cu pimint dezghefat, iar in locurile de circulatie intensi, cu nisip deaghefat. 7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va urmiri folosirea pe scari largi a elementelor prefabricate, care pot fi executate in conditii op- time de temperaturi, adicd in ateliere, uzine, hale etc. 8, LUCRARI DE BETON Condifii_pentru asigurarea calitifii betonului pus in opera pe timp friguros 8.1. Calitatca Iucrarilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurati daci sint indeplinite urmitoarele condifii a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avind temperatura minima de +5°C; 45 b) temperatura betonului, dupi punerea: lui in oper coboari sub temperatura sa de inghet, inainte de a atinge wi nivel critic de intirire, variabil in functie de raportul A/C s. exprimat in procente din marca betonului. Nivelul critic de intarire rezulti din tabelul urmitor: 0.50 0.60 0,70 25 3 36 Temperatura de inghet a betonului este considerati valoarc de 0°, cu excepfia cazurilor in care se folosese aditivi care co. oar’ aceastii temperatura pind Ja o valoare specified ce rezull: din instructiunile lor de folosire. * feats 8.2. Realizarea nivelului critic de intirire se poate controle pe dowi ti: a) Prin intermediul unor epruvete din beton pisirate fi aceleasi condifié de regim termic ca si clementul de constructie $: {ncercate la compresiune fnainte de inghetarea betonului: __ b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonulus si compararca echivalentului sin Ia temperatura normal. +20" cu gradul critic de maturizare, M,, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dan date in anexa B. __Deoarece gradul critic de maturizare M, se corcleaz’ semni- ficativ cu nivelul critic de intirire, fntre cele doui metode de control a calit’fii betonului nu existi diferente de fond, ele determinind regimuri termice identice gi o acceasi durati critics 4, de maturizare (sau de intarire) Gradul de maturizare exprimat in h°C se defineste prin suprafata diagramei cuprinsi intre curba de variafie a tempera- tari betonului gi ordonata de —10°C, in functie de timp, expri- mat in ore. : 5 Gradul critic de maturizare este valoarea minima a gradului de maturizare la temperatura normali de +20°C, necesarii a 46 fi obtinutA inainte de inghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia si nu fie afectate in mod defaverabil. Valori fale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu Cimenturile Pa 35 si P 40, se dau in anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sint necesare studii speciale de laborator, In Anexa B se prezinti de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatura variabild cu cel la temperatura normali +20°C, in vederea compariirii ui cu gradul critic de maturizare. ‘Metoda controlului caliti{ii betonului pus in opera. pe timp friguros prin gradul siu critic de maturizare M, are, fafi de me- toda de la punctul a, avantajul elimintirii incercarilor distruc- tive ca si acela al unei corelri mai semnficative intre realitate si parametrii pe baza cArora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvet& si cel din clementul de constructie. : Conceptul gradului de maturizare permite, in plus, preve- derea’ regimului termic din beton si proiectarea condifiilor prin care si se poatii asigura realizarea lui. 8.3. Lucririle de beton se executi pe timp friguros cu res- pectarea misurilor de folosire rationala a energiei si combusti- ilului, detaliate la cap. 4. In aceste condifii, prepararea, trans- portul §i punerea in oper 2 betonului trebuie si se fack numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obti- nerea nivelului critic de intirire sau a gradului critic de matu- rizare inainte de inghetarea betonului. Aceste regimuri termice se evidentiazii in proiectul de or- ganizare a lueririlor pe timp friguros impreund cu misurile ce conditioneazi xealizarea lor efectiva In functie de parametrii analizati la pet. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie, caracteris- ticile cimentului folosit, conditiile de temperaturd din beton, nivelul de asigurare etc) trebuie si se respecte, atit la proiec: tarea regimurilor termice cit si la executarea lucririlor de beton in diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmator at Powel tg smite mate [He Tempe | Darata @frpent ewe || Haden — In metoda conservarii claw tin malaxor Ia obiect —, in metoda conserviirii cildurii: | 3... 4 — in metoda Incdlzirii dup tur- . fiorerd | hacer ete or = in metoda conservarii caldurii; Cad Inarizea | 6. prose coment do ons ‘Durata eritick former |" Eee ata a aului cAldurii) si a eventualei surse ’ fiele ame eat feura of fio cuprinsat ) In functie de temperatura Op la terminarea pune igille de transport In opers gi de con- ‘Regimurile termice la executarea lucririlor de beton pe timp friguros 8.4. Regimurile termice pentra executarea lucrarilor de peton pe timp friguros (pet. 8.3) se stabilesc in figele tehnologice pentru executarea lucrarilor de beton pe timp friguros ce fac parte Min proiectul anual de organizare (cap. 3) si trebuie si fini seama a) gradul critic de maturizare M, (sau nivelul critic de tnti- rire) evaluate conform pet. 8.1. sau prevederilor din Anexa B; 'b) intensitifile prezumate ale frigulwi, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport si punere in opera si pentru Perioada de realizare a gradului critic de maturizare M, (respectiv Pnivelului critic de intirire); se exprima prin nivelurile de asi- gurare G;, gi Uys , recomandate in Anexa A; ©) dufata procesului si nivelul de protejare a betonului in timpul transportului si punerii in oper’; 4) intensitatea cu care se degaja cildura datorati exotermi cimentului ¢) masivitatea elementului de constructie ce se betoneari reaultind din forma si dimensiunile sale, corclati eu nivelul de rezistenti termici al protectiei adoptate pentru suprafetele fn contact cu aerul exterior si al celor in contact cu eventualul agent incalzitor : ') neomogenitatea temperaturii in masa \betonului, concre- ia ca gradul critic de maturizare M, (sau nivelul critic de Intirire) si fie realizat in zona elementului de constructie cea mai expusi ricirii; €) conformarea si nivelul protectiei sursei de e&ldurd in ra- port cu forma si dimensiunile elementelor ce se incilzese; h) gradul de expunere la vint si nivelul de impermeabilitate ai protectiei betonului i sursei de cilduri; se ia in considerare la alektuirea protectiei prin coeficientul de penetrafie la vint. 8.5. Proiectarea regimurilor termice la prepararea, transpor- tul, punerea in opera si maturizarea critic& a betonului se poate face: ___a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identifica prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului, ale elementului de constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptata: (conservarea cildurii sau ingilzirea dup’ turnare); 49 d) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunzitoare regimurilor tip prezentate in anexa C; ¢) prin proiectarea direct’, conform indicafiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, in cazurile in care nu se pot adopta regimuri termice tip, datoriti in primul rind, unor deo- sebiri semnificative intre parametrii betonului Iuati in conside- rare pentru regimul tip i cei ce caracterizeazi betonul pus efec- tit in operd. Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea. in valoare a unor condifii organizatorice superioare celor avute fn vedere la proiectarea regimurilor tip. 8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperaturi, se detaliazi in figele tehnologice pentru fiecare din fazele caracteristice procesului $i anume a) regimul termic in perioada critic’ de maturizare (Anexele C sau D, pet. 4 si 5); ) regimul termic in perioada de transport si de punere in opera (Anexele C sau D, pet. 6); €) regimul termic la'prepararea betonului (Anexele € sau D, pet. 7). 8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, in figel tehnologice se expliciteaza si mAsurile specifice de care depind: realizarea lor si anume a) procedecle de protejare a elementului de constructie dupi caz, gia sursei de cilduri in perioada de maturizare critic’ (Anexele’€ sau D, pet. 2); b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folo- site, inclusiv duratele limita admise, pe etape (Anexele C sau D, pet. 6); ©) organizarea depozitirii componentilor si procedeele de inedlzire a lor (Anexele C sau D pet. 7). Cofraje si armaturi 8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de_protejare ale acestora cu materiale termoizolanie trebuie explicitate in “figele tehnologice de executare a lucririlor de beton pe timp fri- guros, corelat cu misurile ce determina regimurile proiectatc (pet. 8.7 a). ; 50 8.9. La executie cofrajele trebuie si fie curitate de zipad& si gheafa prin mijloace mecanice si, in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajul trebuie si aib& rosturile dintre panouri etanje iar fata lor interioard si fie uns cu substante care usureazi decofra- rea aplicate numai dupa curdtarea si uscarea suprafetei Se va acorda 0 deosebita atentie rezemarii elementelor de susfinere a cofrajelor luindu-se misuri corespunziitoare in functic de comportarea la inghet a terenului gi anume — pentru piminturile stabile la nghet rezemarea se va face pe tilpi asezate pe terenul nivelat si curi{at in prealabil de zipada, de gheata si de stratul vegetal — pentru piminturile nestabile la inghet, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor ageza pe grinzi cu suprafat mare de rezemare ingropate sub adincimea de inghet, pe fundatii exis- tente sau pe piloti 8.10. Armiturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat Barcle acoperite cu gheati vor fi curitate inainte de taiere gi fasonare prin ciocinire, prin zgiriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghefii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa caldi decit dact exist certitudinea ci aceasta nu va inghefa din nou pind la turnarca detonului. Este interzisi dezghefarea cu ajutorul flacarii 8.11, Fasonarea armiturilor se va face numai la temperaturi poritive folosind, dup caz, spatii incilzite in bazele de productie. Prepararea betonului 8.12. La prepararea betoanelor puse in oper pe timp frigu- ros se vor utiliza cimenturile recomandate in anexa TV-1 din normativul C 140-79 cu excepfia cimenturilor F si M. Se vor folosi de asemenea, ori de cite ori-este posibil, aditivi Pentru imbunatatirea comportirii betonului la inghet a) La stabilirea compozitiei betonului se va adopta 0 canti- tate de api eft, mal seazuta Ye acest scop ae ver ufliee aditivd plastifianti de tip antrenori de aer (Disan), sau superplastifianti (Flubet) gi se va reduce in mod corespunzitér gradul eritic de ma- 51 turizare My, pentru a fi corelat ‘cu raportul A/C efectiv. La utili- zarea aditivului Disan se vor respecta prevederile din normativul € 140-79, Anexa V4, iar pentru superplastifiantul Flubet preve- derile din Instructiuni tehnice € 211-82 b) In condifiile admise de prescripfiile tehnice se vor putea utiliza, numai daca se aplici' metoda conservirii cildurii, aditivg acceleratori de prizd si intarire $i anume — clorura de calciu, in conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul € 140-79; — produsul Antigero, in conformitate cu instrucfiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79, In aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca gi pentru betoanele fara aditivi, cu menfiunea ca la valorile nive- lului de asigurare din Anexa A se vor adiuga +5° (conform notei de la finele anexei) In cazul folosirii aditivului Antigero se va fine scama si de efectul de plastifiant al acestuia, eare permite reducerea rapor. tului A/C 8.13. Agregatele, dezghetate inainte de introducerea in malaxor, trebuie si'corespundi conditiilor din STAS 1667-76, cu precizarea ci nu trebuie si contin’ granule poroase, care sint gelive. Ca o misurk de siguranti pentru omogenitatea amestecului in cazul tn care se folosesc agregate dezghefate la temperatura minima (+5°C), acestea se vor malaxa in prealabil numal cu api 51 apoi si impreuna cu cimentul, durata total de malaxare prelun- gindu-se cu 50%,..100%. Nu se admite ca dezghetarea agregatelor s4 se faci numai in malaxor prin amestecarea cu apa caldi 8.14. La locul de preparare va fi afisat’ in mod obligatoriu refela de prepatare a lui, impreuni ca urmitoarele date supli- mentare: —, temperaturile minime ale apei i agregatelor 1a introdu- cerea in malaxor; — durata de malaxare a agregatelor cu apa, pint la adiuga- rea cimentulni; —durata total de malaxare; — temperatura betonului la descarcarea acestuia din mala- xor, care trebuie si corespund cu regimul termic proiectat (pet. 8.5., 8.7) gi temperatura betonului la livrarea citre santier (pet. 5:3) 52 Transportul betonului Ia obiect 8.15. La transportul betomului se vor lua miisuri de limitare la minimum a pierderilor de calduri, prin: a) folosirea de mijloace de transport rapide, si, dupi caz, bine izolate temic; autoagitatoarele vor fi previzute cu capac! autobasculantele si mijloacele similare vor avea perefii izolafi termic si vor fi acoperite; b) evitarea distantelor mari de transport, a stafionirilor pe traseu si a transbordarilor betonului; ©) verificarea si curitirea mijiccului de transport utilizat, de gheafa si de resturile de beton inghefat, folosind de preferin un jet de api calda. Transportul betonului pe obiect, punerea in opera si protejarca Iai 8.16. La transportul betonului pe object, 1a punerea Tui in opera si in perioada de maturizare se vor lua misuri de limitare Ja minimum a pierderilor de cAldurd. prin a) protejarea benelor prin izolarea lor termici si acoperirea fin perioada de asteptare cu folii de polictilend sau prelate; b) reducerea la minimum a timpului de asteptare in bene fntre momentul descircirii din mijlocul de transport si cel al ridicarii pe obiect; ©) protejarea imediata a elementului de constructie conform solufiilor prevzute in cadrul misurilor de asigurare a regimului termic proiectat (pct. 8.5 ... 8.7) 8.17. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor tur- nate pe timp friguros prin vibrare mecanic’. 8,18. La punerea in opera a betoanclor se vor respect pre- vederile din Anexa A privind nivelul de asigurare. Pentru betoa~ nele masive se vor avea in vedere si urmitcarele — in perioada cind exist pericol de inghet, inceperea beto- nirii nei lamele noi este permisi numai Ja ‘temperaturi ale acrului exterior de peste +5°C; se poate incepe betonarea si la temperaturi sub +5°C cind temperatura este pozitiva gi are ten- dinfé de crestere: . 83 — lamelele aflate in curs de betonare surprinse de scidere temperaturl serulul exterior, vor fi continoate ping Ia tempera. tura de —10°C, cu. misuri corespunzitoare privind temperatura si protectia betonului; la temperaturi ale aerului sub —10°C betonarea lamelei va fi intreruptd si se va crea un rost de lucra. 8.19, Inceperea sau reluarea oriciror lucriri de betonare fntrerupte din cana geral i intrate fn aceast stare {in perioada je dezghet este permisi numai dupii pregitirea corespunzatoare a rostului de intrerupere a turnarii conform Normativ C 140-79, pe baza unui proces verbal de recepfie calitativa. . 8.20. Protejarea betonului dup punerea lui fn opera trebuie ete fac na ie a seat in conformitate eu solufile revizute pentru asigurarea realizirii rey ii termic peevigate pene asiguatea real -gimului termic proiectat Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc, acoperite intotdcauna cu. folii de polietilen’ sau prelate din pingl impermeabila prin care si se eanseizee iolalia terick $i si se inchida si un strat de aer stationar (neventilat) de a pais! er stafionar (neventilat) de 3...5 cm 8.21. La locurile de mune unde se pune in eton fi afigate obligatoriu: wer ceria — temperatura betonului Ia livrare (pet. 5.3); — temperatura betonului la terminarea punerii in opera = nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare; | — moval de protsjre a betonulai dup turnare: —durata proicctat’ pentru obfinerea gradului critie maturizare (4) P i i oaaanae — facele’ $i caracteristicile regimului termic la incilzirea dup turmare (atunc! etad este cazul). nealcire Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp friguros _ 8.22, Decofrarea se poate efectua numai dac& sint tndepli- nite conde din Normativ C-140-79 prin care se impin pentru Beton rezistenfe sau niveluri minime de intérire exprimate in Procente din marca betonua, touslgplinires condifilor de decotrare se poate eontrola. pe 54 a) Prin intermediul unor epruvete din beton pasirate accleayi condi de regio termic ca si elemental de constructic $1 accMeeate. la compresiune in condifiile prevazute in Normativ € 140-79. D) Brin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului { compararea cohivalentului siu_la temperatura normali, de Hi rc eu gradu] de maturizare Mg, corespunzator nivelului de fhtarire B B, previzut in Normativ € 140-79. Deoarece gradul de maturizare Mp se coreleaz& semnificativ ‘gu nivelul de intirire 8, intre cele dou’ metode nu exista diferente $B fond. Metoda evaluérii gradului de maturizare are inst fat $f cea de la pet. a aceleagi avantaje ca gi cele evidentiate la pet $2 b pentru metoda gradului critic de maturizare. Detalii pentru controlul conditiei de decofrare prin evaluarea gradului de maturizare se dau in Anexa B B23. Indeplinirea condifiei de realizare a gradului critic dematurizare asiguri, in general, si conditia de decofrare a fefcler oetieale (pet. 6.90 din Normativ C 140-79), dar nu si condifiile Ue decofrare ale fefelor orizontale. Sentra decofrarea fetelor orizontale se va urméri astfel, jn continuare, evolufia gradului de maturizare sau a nivelului de Tnearire si dupt depasirea celui critic, (Anexa B), fri ca si se A impunt insk masuri pentru prevenirea ingheférii betonului Muasurile suplimentare ce sar lua in acest caz ar determina numai seurtarea termenului de decofrare. tiMtinte de decofrare se va examina cu atentie calitatea be- tonului pe fefele clementului turnat, efectuindu-se fn acest scop unele decofriri parfiale, de proba. Urmirirea realizirii calitatii betonului turnat pe timp friguros 8.24. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sf se exercite un control permanent deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a unititii de executie 51 @ SeeeMor CIC, la toate nivelurile, precum si din partea beneficia- tala, respectiv a proiectantului, oricind va fi necesar acest uct ‘La Gdectuarea receptiilor preliminare ‘a oriciror_lucrari din ‘beton exeoutate pe timp friguros, verificarea calitagii lor trebuie facutd cu o exigenf sporita. 58 8:25. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra’ calitifii betonului se va referi la: a) respectarea in timpul executiei a regimurilor termice si a misurilor ce condifioneaza realizarea lor, afigate la locurile de: munc& (pet. 8.14 si 8.21); b) misurarea temperaturilor aerului exterior gi a celor din beton; ©) urmirirea realizirii in timp a gradului critic de maturi-i zare M, si, dupa caz, a gradului de maturizare pentru decofrare, respectiv a nivelelor ‘critice de intarire si de decofrare. 8.26, Temperaturile betonului se vor misura in pirfile cele mai expuse ricirii, cu o frecvenfi de minimum 2...3 citiri in 24 de ore si se vor inregistra in documentele de evidenfa obligatorie a lucritilor executate pe timp friguros (cap. 5), concomitent cu temperaturile aerului exterior. ‘Misurarea temperaturilor se face pentru toate clementele de constructie din beton pind la realizarea gradului critic de maturizare M, sau a nivelului critic de intirire, iar pentru ele mentele cofrate pe fetele orizontale si in continuare pind la reali- zarea gradului de maturizare Mp (Anexa B), respectiv a nivelului de fntirire B (Normativ C 140-79). Pentru misurarea temperaturii in beton se vor folosi termo- metre industriale sau, in misura posibilitifilor, inregistratoare automate de temperaturi. Termometrele, firi imbriciminte exterioard din gritar Sau plast de protectie, se vor introduce fn giurile cilindrice realizate Ja betonare, in pozifiile prevazute in proiecte. Dupi introducerea termometrului in gaurk aceasta se va etansa la partea superioara cu cilfi introdugi in spatiul dintre termometra gi perefii giurii pentru a nu permite intrarea aerului rece. Termometrul va fi menfinut fn aceasta situafie cel pufin 5’ Snainte de efectuarea citirii. Se vor folosi mai multe termometre pentru a se putea misura temperatura betonului in mai multe puncte, simultan. : Urmirirea realizirii fn timp a gradului de maturizare, ind la nivelul critic (M,) sau a celui necesar pentru decofrare [ie) se face conform indicajilor din anexa B (EXemplul din ane. xa By). 56 8.2.7. Controlul calit&tii betoanclor turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din Normativ C 140-79. ‘Dack se previd incerciri nedistructive acestea nu se vor efectua pe betoane inghefate. 9, MONTAREA PREFABRICATELOR 9.1, Montarea elementelor de construcfii prefabricate din metal sau beton se poate executa cu respectarea urmitoarelor conditii: Regim termnic_oritic Proce tehooorc st condi eee Letter» Ton | pene eit [ieee 2 See ae istic | annua, moniare 7 i - ty Sudarceeemituritor eon. 2 ¢) Preincalzirea lent’ a prefa- Inainte de tur- J bricatelor in zonele de imbi- area beto- ve swe | Ris Beton armat, 4) Tomperatra etonuat de Ta temiaaren Ls te opera ©) Prepararea, transporte, panera. in oper 9i prote: Jarea.betonstth 1) Prefabricarea. pe santior a elementelor 9.2, In ce priveste confectiile metalice gi clementele diverse (corpuri de incilzire, recipiente, sciri, usi si ferestre, ventilatoare etc), acestea se monteazi in conformitate cu prevederile proiectu- Jui, in care trebuie si se arate masurile speciale ce eventual sint necesare daci montarea acestor confectii urmeazi a se face pe timp friguros. 8T 9.3. Cu privire la prefabricatele din beton, beton armat si ‘Delon’ precomprimat sint necesare 0 serie de misuri specifice $i a) Se vor folosi cu precidere prefabricate realizate in fabrici si poligoane dotate corespunzator, unde se poate asigura tehnolo- gia complet de fabricafic si tratamentul termic necesar. In cazul confectionarii pe santier a unor prefabricate, execu- tarea acestora se va face numai in barici sau soproane, amenajate ts 2 45 as ‘ul 3h punevea in operd 3xn0 | 330 [ro bs mo] ss 7 25 MB atonlat gi prota 3x60 | 373 |e iso ws 173 3 33 de fea elomentateh fa Pe- 3x05 | os |i tor 203 | "st 33 2 oa erties de mar 3x20 | 490 | 152 190 24 | 53 106 159 21,2 26,3 are 80 72 3 T 7 2 3 T a Conducte fa) Spares santeritor cap. 6 Metta | Temperatura petiant fneatate | aerutui (pe subterane Jp) Posareaconducteloy] "Cap, Bi dupa 13) im te etalice we punerea | ponerit in ope] nopers | #8 variazis |) Probe de presiune eu 1 F5 1 apa la conduete aT pete tec) | Ly state +5" sf li) Pozarea cabturitor woe elective o ut eeron 5 = tntze 0° i hit Ganate st fa) stparen snturitor cab. 6 | ~ i - ee sxecutareacanatelor] Cay a }Y din'teront “amici | Com. § ite 1 |) Executarea cauatetor | Cap. im : ” ain sighs cst 9} Mootarea | wetaice | Maniputare, montare <1 prefabrce Din beton_| . la) Tencuse cap. 13 armatsau | a)°Manipolare, montare | | ~ 15 procomprl: | -}+——_ fetes a b) Sudarea armituritor | Cap. 12 Prepararea, | Zile figuroase (pot. 1.4 Sa tratoporte! | “in ‘cae eniperaira ) Tammarcaetonutai | ap. 8 sipunerea | acrolut (pet. 13) dle monolitizare fn Spera'a | variaca Detonutui” |. ~ peste 0% o | ——_————__. Tinte <5 si —1r] 3 10} ucrari | 5) Depositarea materialelor de side (ammai dact” betonel ———————— Incdlzeste dup” pune niatre repararce mortarului +5 zea tn opers) ») Prep area ee [oneness ’ 6) Transport i punerea ta pert a | +5 Detonutat | conser- | acruel (pee ostarutat pik ia | ait | 13) tn aia Fealizarea | eaidurtil punerit tm ope- 4) _Executaren siddeiek Gritie de’ | Yara | #4 variash: snaturicare | aditivt J. Protejarca| — tn spatii tnchise ancigel | peste 50 o lf) zidariet oj : , a ea eee esedutare | — pentroconservaren inte 0 10" Exidurit inmagasinate sa e2 83 iT z 4 | 3 ] 4 8) Tigle si olane: montare —10 droizo ~ | a) Hidroizolatii prin provedee 1a ca 1 taventors SLT 1] aia 8) Hidrofzotatii prin prevedee ta cald |__4+5° fb) Pusci aia | — montarea =i 1D) Hidroizolait prin procedee ta reve | —3" sebocigent | —gpticarea condanalat (SUBIF sau emuls bitumsinoase) st Pas aechit +5 noma in spats inchise y Tabi = aia Smontare =F 6) Hidroizolati cu foit x aderivi din | Prospectele Blanton [=etangare,_grandates | —F° ” Gin ae passe eT dilatd sau |" Yopsire pe basa de na prodeedtoare ental ~"grundaire,——vopsire | pe bach de rigid sins @) Hidrotzolatiidin mortardeciment, | — 5° Ree cou sau faré adaocurt bidrofuge, a 2) Fol bituminate, primal strat 1 NEE +=} [ad Protectia_ | a) Deporitarca materaielor de protex ©) Si vind nem, pec gi | 10 Seti. |) ficlantcorsiee nr Se 1 ‘bociment SE In cons: onstrachi ‘ + | Rrucgit |b: o) Pregatirea suportutus, exerutarcal 12) Constructit |) Sudarea: — in aer liber OB 37 : Incrisior de protectic o rnetalice Roaa| din ofel Be @) Polimerizarea si stabilizarea chic | — 10° = in spatit fachise st ‘urilor gf maselor de sacl aplt inate cate 1) Montarea 1] Lacrasi de | a) (Deporitaren materiaielor epesifice ) Me Ggaidirie’ [2 Depotiteres moteriatelor specifice | ©) Vopsiveaelementelor inf —10" retractara | b..c) Preincalzirea, fasonarea, exeew |_| spabit inchise yi Inczite area idriiior By Laat de 1 @) Locrirt de jamomare gl saarle [| tessa | tinct o [| Montarea— geamuriior ta span tachi isolate) z 1) Uscatea aidiriitor gi Ineriifor de terme [/a)_Betoane termoizolatoare ap. 8 |_| gamotare 1b) Sape de protest (procese umede) |___Cap. 10 18) tnstatatti | a) Lordi de finare ©) Temoizotatit apticate prin pire | | Cap. 15 sanitare de | 8) Depositarea materiatelor din PVC x bitum cal ideo focal $1 Prctncane "ee ea eof) Prolncaleive, -prelarare_meca- 4) Termoizolait apticate pria mijtoa| —— 10° a ‘ick la rece, fa eald, montare pe ce mecanice fanticr a materiateior dim PVC 3) Sizaturs adiacontey barre conus | Cap. 15 1 Y Stporiion staturdedifesies deo] Terai do sudura : iy" Barioee Contra vaporilor sub Form | Mer) sSocutlion gn elector seal. de pelicule din emaituri, pe supra. | Cap. 16 tare fata inferiara “a elementelor’ de comstruchit 4), Bfectuazea probelor de presione 84 85. acrulut exterior, definita conform pet. I. 4 asigure realizarea.temperatu ral 21 3 15] tnstalagit a) Depozitarea si manipularea tubu- rilor $1 conductortlor ) Proiactlzicea tuburilor izolante dia PVC ©) Manevatea sl porares, cabluior cloctrice fara. prelncilzice.prealar iis ® e ‘Temperatura pet, 18.7 4) Preincitziréa cablurilor -* ©) Preinciizirea risinit ta executarea ‘mangoanelor gi eutilor terminale eo (*} Nivelal de asigurare Bee (pet. 1.12 din Normatis este temperatura , pentra care se iau misurile menito ‘eritice’ a materialulet sau elementulut de ‘eonstructie (pet. 1.7) 86 Lucrarile se eeout ae? ford mésuri specie Ox temperatura _V_ _eritica Sor ona ey See, Soe Gye (Bye) Lucrdrie nu se executi de aditivi antigel se vor adiuga la temperaturile (#9) Conform pet. 1.14 a din Normativ. ANEXA B FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE LA CONTROLUL CALITATIL BETONULUI PUS IN OPERA PE TIMP PRIGUROS 1. Condifit de calitate 1.1. Calitatea betonulni pas ia oper pe timp friguros este asigurati dack acesta atinge faainte de a ingheta un grad do maturizare (lig. B,) evaluat pemtea “suprafefele elementului de constructie cele mai expuse riciri (My), al cirui echivalent cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normal’ de 420°C ‘Ste superior gradului critic dp materizare M, (Normativ, pot, 8.2). Aveast Condipio se exprima prin relaiile YM Ke LO, + 10) Ky My co a a Yt (1.2) tn care (Mg este gradul de maturizare efectiv al betonului, fa MC, evaluat pentra zona ‘lementulsi de constructic cea mai expust raciri, in intervalol de timp 43 4 durata in A a intorvalului de timp 4, fn care temperatara varias liniar: gradul critic de maturizare al betonulai, evaluat la temperatura nor ald +20°C, necesar a fi obfinut in beton fnainte de inghefarea lui, entra ca rezistenfele finale si nu fie afectate defavorabil; Koy — coeficientul de echivalare a gradului de maturizare al betonulai eva Taat tao temperatarhcarecare 6, (6,) cu gradu de matarzae evaluat tn temperatra normall de 20%; 4 dorata eric do maturinare pent care se obfine fa beton om grad de'matartare efestivs seals din pune de vedere al sivelufl de ‘feat el eratuat Ia temporstare nonaais de 4-20, fay 6; vatorife met, pentra intervatte de tn yale femperaturit tonal Inivuratd fa zon elementsiot de constraficcew mat expsd ret = monet de inervate fin care to moar temperatura. wy, Wiel ee de mature yt nei drape AVC sat ate, pour tg pur de cient folate rent tn RS, i anesa yy * Bone ate tifurl de cinentor valerie gradu crite de macuritare My se daira expefmentay prin stadt de labrator, 87 88 Pig. B 1, Gradul de maturizare efectiv M, a. La betoane cu temperatura de inghe} 0°C D. La betoane cu temperatura de Inghet scdzutd prin folosirea de ‘aditivaapecifict i: Cea 1.2, Valorile cocficientului Kg; de echivalare a gradului de maturizare ta temporatura 6, (espectir 6) eu gradul de maturzar ls temper 420°C, slat date tn Anexa Bho, 113. Condifia de decofrare'a elementelor de construct bazatt pe evalua- sea gradulut de maturisare clectir la temperatura variabil st compararea echi- Fo Sid sila temperatora normalé de 20°C cu gradu] de maturizare Mg, Torespunedtor unui nivel de fnthrire B, se exprim prin relaiie sora normal, Fm ke = T0410) Ky My (13) 4-be (uy fn care: . Ag este gradal de matorizaze al betonutu, evaluat Ja temperatra normal de To0rC, coreat eu nivel de fntérire P, necesar pentru a fi permiss decotraren, in 18 — termonal de decofrare, in hla care se obfine wn grad de maturzare Clectiv, echivatent din ponet de vedere al nivelului de intérize en cel Sratuat a temperatura, normals’ de 420°; Parametsi Mey Ky fy 8pm a0 aceleagi semnificatitca gi Ja ponctal 1.4, relapile (11) i (12). YValrile gradulut do maturiare Matecesar la temperatura normalé de 420°C, corelate en nivelul de intérire , slot date pentra dout tipuri de cimen- HA oosite cureat Sn RSK, in anexa By Valorie eoeticientuluti Kg rezulth din Anexa 3, TA, Darata minima de menyinere a protectiet se suméyte durati de max tucizat criicd si se corcleard co Ourata prevaruta fa graficele de execufie c& relajia: ty Ug t At as) fn care: ty este durata critics de maturizare, inhi i durata rezervatt in graficele de executic peatra aceastt fazi tehnolo- lek te sande trae a baton ee de fdepear protest ia ile; At = timul disponibit pentra maturizarea betonului fn ziva punerii Tui in Opera, varlind intre O16 by ta funcfie de regimul de lueru zilnic Gide schimbul in care sa pus tn opera betonsl, inh. ‘Rogimul termic al betomului dup ponerea Tai ia oper’ trebuie sf asigure realizarea ¢radului critic de matarizare in perioada fy evaluat cn relafia (1.2). ‘in ligea unor durate ty Impuse prin graficele de execufie, durata critica de rmaturizare fy se v/a determina concomitent ca prolectarea regimurilor termice. ’ 89 Jn vederea reducerié 1a minimum a consumutui de energie se vor adopta, In ‘general, pentra durate valorile maxime posibile. 1L5. Durata fy, petra decotrare, e,evalucaz’ in functie de durata 2, previzuti in graficul de executie fa mod similar cu durata fy. So foloseste re= haga: tgo Mgt Oe ua unde At are acseagtsomnificatic oa ta pot. 14 (se. 13) Dirata fp. respect sp te poate itopane prin grafcele de execotie nomai fn masura in care xe crear in mt artifcial gi un repim teri eorespaneit 4h Yoate cvltaite casurGurata de maturisare rezite din controlal eginutu terme pontee realizara gradu de matertzate elect, conform pet 2. 2. Evaluarea gradulut de maturizare efectiv Reatizarea gradului de maturizare necesar se controleaz4 la executie prin cevaluarea echivalentufut la temperatura normals de 420°C a gradulu de maturl- zare efecti7 obfinut la temperaturi variabile 0, sau 6, si compararea Ivi eu gradul critic My (pet. 1.1) sau cu col necesar pentru decofrare My (pet. 1.3). Se foloseste in acest scop o fis de calcul (Anexa B,) in care te fascrin in coloana 1st 2 datele necesare evaluaril intervalelor de timp Ia eare conform pree Wederitor din Normativ pet. 826, sau efectuat masurdtorile pentrw temperatura etonulun, dnscrisk ia Col. 4. * eee in fish se inseriu tn col, 3 si temperaturilo aerulul exteriot, pentra eviden- fierea condititlor in care sa maturizat betonul. “in coloan 3 se fac mediilearitmotice ale temperatuilor din col. 4 Ivate cite out, fn ordinea in eae au fost masurate ‘In cotoana 6 se fnseriu valorilo Kg; din anexa By», corespunzitoare tem peraturilor medii 6; din cotoana 5. ‘In coloana 7 se tascriu duratele f rezultate din diferenta dintre momentele fn care sau efectuat dod misuritort succesive (col. 1 st 2). In eoloana 8 se catculeazs valorile (0; + 10) Key t iar in coloana 9 se co rmuleaza relatitle (11 sau 1:3) in momental in care valoarea cummulat® din cot. 9 indeplineste condiia (11) sau (1.3) s0 insumensa duratele din cot, 7 reauitind duratele ty, respectiv 4g (elafile 1.2 sau 1.4) In care se pot lua masurile de indepartare a protectei, respectiv de decottare. 3. Metode pentru maturizarea criticd a betonulul, Tipuri de segimust termice ‘si domentile lor de aplicare 3.1. Gradul critic de maturizare, My, poate fi realizat prin metoda conser- ‘visit cdldurii sau prin metoda incitzicil betonuksl dupa punerea 1ul In operd, in functie de valoarea raportulut M,/R,, intre moduhul de suprafaya al elementulay i nivelul stu de protectic termicd, 90 ‘Metoda folosit& determin& in beton urm&toarele tipuri de regimuri termice: fas Metoda conservirii cAldarit: regimul termic CCy b, Metoda Incdlzieii dup’ punerea in operi: regimurite termice Ty: epi RTe: Cy; RTC care se diferent’ tn fanctie de dorata perioaelor Tory istice penira incilzirea artficlald si pentra racires natoral ‘32. Regimal termic CCy (fig. 3.1) este recomandat pentru valort reduse “ai paraictrl fy/Ry 9 ac cavacterizeash prin variatia natural emperaturit Prati perioadd de maturieare critica fy, se poate realiza in trl variant Pepe de modul {a care variazA temperatura; ws. Temperatura betonulsi crete (fig. 3.1, a) de 1a 0 vatoare Qh, ta ter- sminasea puncell ta operty la 0 veloare Op, la sfiritul perioade fe, deoarese in sminaveten de degajare a cxotermict (Pyex) este mai mare decit ces de pierdere a Siduris prin protectia adoptata (Pq)? Fozuled: 8 < Oe by Temperatura betonututscade (ig. 3.1.8) de lao valoare rerit tn oper, In 0 valoare Q,, la sfirital period te deoa pane I ers ee te mat med doet cn de pledere a alder ‘rin protechin adoptata (Pa)? rezulth: 05> Ooi ci constant (ig, 31. 6) pe «, Temporntura tonal ve menine reat constant i. 5 crag amore teers et native stent de dale PE ea tie aclliu pein protria opted a) = tote hot 62) Oy = Bei tele (3.3) “ale pomietstlut Ie] Ry gi se caracterizeaed, pentru o acceastdurati de matut tegimul CC,. In consecinta, este necesar ca temperature Q) si fie mentinut ; Saetiemea acne =O 6a) 1) Regitsl Cp (fig. 3.2. b) este wn regi termic efectiv mai avantajos -decit "h renitn CCy din punct de vedere al consumului specific de energie pentru Valoe! idicate My/Ryi se caracterizeard prin parametril Oy > Oe: ehh 3A, Rogimurile RTg :RCp: RTC (fig. 3.3) reprezinta alter snerat asi cechomniee din punet de vedere al consumului specific de energie, faa Ue regimusle P47 CCy Hi TCy. Aceste regimori se caracterizeaz4 prin puncrea ao bats o1 se TTT Op} Ot ° *C fn oper a betonulai la otemperatord Oy relativ schzut, astfel incit pentry matva | ra} | {2b tad critica este necesara ridicarca temperatari la 0 valoare superioar® O,, 44 we ntro peroad’ f. " Poet RT (Gig. 3.3. a) este un regim terme de referin}, pentra de: (itiente de aplicare, din punet de vedere al consumulut tvegimorile RC», $1 RTC,; se earacterizeaz® prin parar .tajarea domeniilor Epeciic de energie, int L smetrii <=: ath HO 3.6) t ti “ ‘b) Regimul RCy constituie o alternativi pentru regimul CC;, fata de cae ae ar conten apeitice de energie ma ese, Se cara care conduct, fn fone call a tomperatarh betonutan da teperatara ee Be ese datrt aurea menfonate I pt 1.2 a, temper Se Perce in continua, fare fnetares rere ~ ech eee: 4=0 on ol omni 6) Regimat RY Cy conteuie 0 altcnatih penra egimat 7Cy tah 6 care cpnduce, i general, Ia cossumuri specifice mai reduse sees steriicard prin ridicarea temperaturil, intro perioad® ty, de la var toaree Ohta o vatoare superioara Oy care trebuie mentinut& constantd o perioadl pesgainge den se intrerupe incalzirea sia fi sat betonul si se riceascB, in mod atural, 0 periondd f,; recult8 Bae HELM (0 - Ted an WT 2K L > Tee + ZEEE (0, — Tee) (42) i | te te 2- Ki aa fn care: a 1a petonutui la descarcarea din betonier’, in °C. 8p este temperate Fig. 3.3, Regimurl termice 18 incilzirea betonviat du “S femperatura la descirearea din mijlocul de transport, in °C an RT, de referinth fy > 0: fe> 0; fe ‘opera, in °C ORG, — efectiv tp SO; eH SO € RIC, — efeetiv 30; > 0; SO 8% tomare | fe 6, temperatura Ia terminarea puner Figs Ei, tecperatara aerota exterior stn nivel : ra acrutu exterior sau (nivel de asgurare) tn tinpul pre Sponsor rt i — eoticient de sere temperature la tala de prepara ta obi ianexa D. pets 0.) spe handel dere & tempers In timp tapaportt Presi tapers anera Be ee ea | 4.3. Indicate de pet. 32. 34 prevind domentle efcente de apicare sale reimurilor termic, dn Panct de wader al comromane ee eae i, se bnsead po bilanfl exept total la prepare 9 le clos desk fare consterindranamentsis sets ele Bilanel energetic ce exprim’ pein Siaia Ba Ki ari) (43) tn sare este consuml specific total, tn kWh; Sip — consume peste hn, Ia prepara betnss ta k WMis er — consumut specific tehni, tar inclsiven,betonului pe panier,” do Punerea fn operi, in kWh/m?; See ae Fendaent sateen de Tce ta prepare bens Fe = fandamentul istalafilr de tncilaive & Yetomulul dupa, punerea Tot fn pers, ee or Randameniul rp, la prepararea betonului, se evalveazk pentru acoperirea pieederilor din refeava de alimentare cu encrgie calorici a instalajilor de inctl- Birea componentilor si plerderilor de caldura din timpul funcflonait acestora. Pienferite de caldora in timpnl amestecérit slat incluse fn coasimel teh. Handamentul ry, la inctlzirea betonului in perioada de maturizare, se cevaluea2i numai pentru acoperizea pierderilor din refeaua de distributie a ener- {ici calorice si a celor datorate imperfecfiunilor solufilor de protectie, iatrucit flerdersie dia impal fanctionaeit instalatiet sint incluse ia consumul tehic. “Z4. Bilantul energotie de la pet. 4.3 se poate modifica st odata cu acesta, si conclustile penten delimitarea domentilor eliclente de aplicare ale diferitelor Fegimuri tormice, dach randamentele ry sire Sint difeit ‘Limitele pentrs care concluaiile dela pt. 3.2... 3.4. mia valabile, ezultd: tim fh Lin Gon 5 im tt = Oe 4 ” ie tp Qep — Dawe Aad inst Qe Sint consumurile specifice la preparare, rexpectiv pe santicr pentra solutia etalon (ou care se face comparatie ~ Cy. sam TC); Qimi Qu — consuimurile spectice pentru solutia ce se comparé (TC, ea Cops BCy eu CCy! RFGy cu TCy) ANEXA By, Gradol critic de matarizare Gradwl critic de maturizate My (la Fetal Ew +20°C) ‘pentru aC ANEXA By visk PENTRU CONTROLUL GRADULUI CRITIC DE MATURIZARE M, SAU GRADULUI DE MATURIZARE PENTRU DECOFRARE My clone 1 ee Exempla Kall a 1 os [06 [07 KealiKg ae uo : B28 —1,—Pa3s—31 Pa 35 56 | an [sx | 100 | 1400 | 120 My = B10 We Pw eo | 22 | 70 | 100 | 12% | 100 ANEXA Buy “Tomperatara aaibetons) Interval] simpiu | Camulat Cooflclentol Ky de echivalare« gradu de maturtare la temperatura 8; cu on yg | dotinp | Simo' | Comet ‘gradul de maturizare Ia 420°C isu. | Medie te | HO, + PEN OLE mau, F ; 6 = PC) % 10) Hyg + 10), FT TC PE OE ‘i [oe] Ras [Ol Ro: eee ese ela eee | 2} 10 ——_}+—— 1 14 0.968 | 24] 1.020 w los] 7 | 16 oe eer eee 2 = 10,0 Pearce 2 Pa io [osu] 1 |e [3 [oso | af uses [15] 0.956 | 108 4 [3] ones [sl 0.988 | 1] 0.092| 24080 a A 0,900 | 131 0,960 120} 1,000 231,10 so 1.280 a ANEXA 3 |_204* | . 18 Gradul de maturizare Mg $i corelarea Tui eu aivelul de intarire aa ret eae cee 17 CGratt de matariare AF °C entra aa iach £270, = cimatu wl»lolo|» alm) ol» 7 7 Pa 35_| 600|_ss0 | 1290 pao | s20| 740] 1150 1860 | 2760 | 4050 | 3930 | s700 | 1270 v0 | asi | sao [500 | s20 | te 98 99 ANEXA C SOLUTH TIP PENTRU REGIMURI TERMICE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS Solutiile tip prezentate in anexa C sint caracterizate printro serie de pas imetri de ale caror valori depinde realivarea regimului termic proiectat, in consecin{4, compararea valorilor acestor parametzi cu cele co rerulti din situafia realt este necesard pe de o parte pentru alegerea unei solutit cores ‘punzitoare, iar pe de alta parte pentru identificarea misurilor necesare a fi uate Pentru aplicarea in practica @ solufiel alese. 1, Parametrii pe baza cirora se face alegerca solutiel tip de regim termic pentru maturizarea eritied a betonului Solutia tip de regim termic se alege in functie de: = tig batons compoctia catia: = nich ian carom romain din Agus As 14); 2 = Fareneti ce careeiest clement at mash qt sink de psc: ‘purl de bigane pans cre Soda soap roan oraie poe Dach craters Det pus In operh pe timp fguon mu Inca ashi in tors yao man WS te ree Seg rma spelen, confiscate is Aton. mstructie dia punct de vedere 2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeazk elesentul de construcfie din ‘punct de vedere al masivitajit gl aivelului de protect termica 2.4, Se apt solpile de protjae a elemental de contrucie gf 36 cstimeasA valorile rexistentelor termice “iy: Ryj aferente aupratéfelor opuse Sj) normale p desl ce cornpund celot tel ane reteagular ale i mil Gaal o/e eR peeled arm ee Sn Shon Gfolecind eco tip in anted Cos ea sok ete poets conform ‘indicafiilor din Anexa Dy. eee a 2.2. Sesvaliea prametrit(My/Rly ah Ryy ponte Hecate din direie 4 conform tndicafilor din Anexa Cr flosiad tabelie din Aneasle Chee 2.3, Se evaluash pramtei'MyiRy Mp petra inuegel,esnnt do construcfie conform indicafiilor din Anexa Cy. ns 100 Parametrli ce caracterizeazi elementul de constructie din punct de vedere 1 masivitaji 9 nivelulul de protectie termich se evalveaza in primal rind in Motera aplicisit metodel conservari e&ldurii, chiar dack se folosese pentru prov elesoluii ce ar putes i wtillzate si pentru inedlzirea dupd tarnare (spre exemple colraje.Inealzitoare). 43. Sotufiile tip de regimurl termice prezentate in Anexa C $i posibilitayi de extindere 3 aplicarit lor Solute tipizate de regimuri termice sint proiectate pontra: inveluri de asigurare ‘variable, conform prevederiior dia Anexa A: — fradele critice de maturlaare corespunzitoare cimenturilor Pa 33 $i P40 (Anexa By) UMGurate de maturizare variable, conform prevederilor din Ancxa B, pet. Ap w fipurite-de regimurt termice din Anexa B, pet. 3 tipurile de betoane din Anexa Cy; T parametrit Kp — 0,050 4X, ='0,200; farumetrit M,/R, ‘variabili, conform prevederilor din Anexa C, pet. 2 Anexa C, permite identififcarea tabelelor din care urmeazi a fi extrase solufitie tip de regimuri termice in functie de meteda folosi4, de tipel betonulat ‘pus In operd si de coeficientul Ke, 44. Metoda conservirii,e&duri Alegerea unui regim termic Up CCp (Anexa B, fig. 3.1 pi Anexele n “ua Cas) 4.1, Se estimeaas nivetal deasigarare Bae pe baza prevederilor din Anexa A. 4.2. Se determina. parametrii ee caracterizeard elemental de constructie (af,[ Re: Hy) contorm prevederiior din anexa C,, 4.3. Se identifick din Anexele Cj... Cag tabelul corespunzitor tipulst de beton si cooficientulal Ko, astfel ‘pentru ‘Kp < 0,030" se folosese tabelele cu Ky = 0,050; = femtra 0,090 <' Ky < 0,200 se folosesc tabelelt eu Ky = 0,200; = pentru Ky > 0,200 se utilizeazd tabelele cu Ky = 0, insi temperatura Oy pentru 69 se asigure realizarea gradulai de maturizare po Suprafejele cele mai rect ale elementulsi do constructic. Se foloseste relafia: 6 =O (at) 1K 6% este vatoaren ce se va adopta fn oo @y, in regiwul termic corespunzitor pentru i eect: — Memporatura coresponeitonre regimtut te Dlstcolara Ry im aneasle Cag ss Ca stabilit pentru 0 valoare 101 44. Din tabelul corespunzitor tipulul de heton gi coeficientului Ky se fextrag pentra parametcii determinagi Ja pet. 2,1, 2.3: parametrit ce caracte- Fizeaza ‘regimul termic CCy= = durata de maturizare critics, fa sile; = temperatura betonuli Ia terminarea punerié in oper’ Qp, in °C temperatura Detonului te terminarea perioadel de maturizare criti, ®, inc; m= ‘— durata erities de maturizare efectivi ty =f, tn hy 5. Metoda incilzirii betonului dup punerea in oper 5.1, Penteu facalzrea betonulut dup punerea lui in operk este necesar 8 fie indeplinte rmitoarele coudigise aad ‘a, clemental de conatrutie ete caracterizeze printe-un coeicient Ky < < 0,100! c b, sh existe posibilitatea de incalzire a betomalai dopa punerea tui in ope (s4 se poatd aplice anol din procedesle cunoscute)) nes? on ¢. randamentul 1, al instalafiei de incAlzive « betonutai dup. punerea fa sere seit at putin egal cw andamerto ra tli de dire a componcasilor. Alegerea unul regim termic 7, (tabelole Gy... Gs) fig. 3.2 Anexa B) 5.2. In conditite dela punctual 5.1 se poate adopta un regim termi. TCp aa elicit dete tog Ey, din puncte vedere i cousncata de energie Petru valor sdicate ale paraietroat Bf[y Limite de separafic Inte Sele Sous repimur este net varais in fanahie dept de Delonte aiselal dese suman, de duraia etic de maturiare 5.5" Daca sin indeplinite condiile deta ponctl 3.1, pe bara parametrilor dcterminatt contorm petcon ty 22 9823 penta hy 0.100) wench dinre tabelle Cyy Cy tnbsil corspanaator duratei fy necore 31 tiputet de beton, din eae Se extn fancied hvclal de aigurre adopt purrs 5 caracierseash regimul ermic Fy: tert temperatrile caracterstice:Qy la termisarea puneit in oped (galt x temperatira de tstare isotermi Oj a tenpectura Wea ermisases duratei critice de maturizare, in °C; = = duratele caracerstice: fy, de trate izpterm if, de Hci natural, lal ta atingeres gradu ert do matures, fae ~"putereaspciicd Py, necesarh tn prion , n Wat = consumul specific de energie, Qu, nectar pe fantice In KW; entra transformare in Kcal/m® se multiplica cu 860 Keal/kWh ‘ ontr valore My nero sor dm tcl Cy Cy, regia terme Coy ste mat eicon dct wept onespnaeton “Fey ts eda 314. Valorite pater si consumul specific sint valori tehnice, estimate entra on confcient Az — 1075, corelat Ca valorile Ky 0,100 VValorile elective ale puterit iustalate si consumulur specific se obyine prin raportarea valorilortstaice a vaidameatul ry, ae 102 Alegerea unui regim RC, (tabelele Cys: Cy.) (tig. 3.3 din anexa B,) In conditiile de la pet. 5.1, pentru durate critice de maturizare roduse, poe ee RC; Baa cistnt ect regia terme Coy, ce aS a ee ang cnr po 313 gar 2 eet ie gg er ta terminares perloaed de ridicare temperaturii gi Q,, la terminarea perioadel eee eens saat ee neat te deem eu rn ata acd its ea Se ee ae = vapeer Ren mui tA 7 Alegerea unui regim RTC, (tabelal Cy,y Cay) (fig. 3.3 din anexa By) ‘5.8. In conditile de In pet. 3:1, pentra durateeritice de maturizare reduse, se poate adopta ua tegim tovmie RUCp. mai eficient din punct de vedere al com Sunului de cnergie deet vegimmal termic TCp, recomandat conform pet. 3.3 $9. Dacd sot indeplinite condifile de la pet, 5.1, pe bara parametslor minati conform pets 21-23 (pentru Ky < 0,100) se identifica dintre fstelele Crp Crag tabehal corespunzitor tipoiai de beton, din eare se ex pentru divila ig 264 hy in fonotle de nivel de asigurare adoptat, paramets ferCaractereeash regim termic RTCys reruls "2 mperaturie caracteristice: Op, ln terminarea ponerit_ in operds Sy de tatare ioterind $1 Op la terminaces porioade! entice de maturizre, ia °C} wer joratele caracterstice: yy de ridicare a temperatorit;% de watate 20" termi i fede variagie naturala a temperaturls dupa ncetarea 4ncdlziniy Ta, 2 pterite specitice Py, gi Py cesae In perioadele fy gif, In. Win? = Ensuml specific de’energte necesar pe ganticr Quy, m KWiym®; pentru tcansformare in Kean? se multplics ew 860 Keal kWh ‘510. Puterea si consumal specific sint determinate in conditile precizate ta pots 34 Tin abete se prezints dona variante de regimuri termicediferite din punet de vedere al pater specilice necesnre; se remared teducarea neseanificati a con Somulut specifi de energie pentru varianta Pumas defi puterea instalata are 0 restore importants. det 103 6. Alegerea regimulul termic la transportel gi punerea in operd a betonulul (Anexele Coa! Cua) . 6.1, Pentro ipoteze wzuale de organizare a procesulal de transport si punere fn opera rezultd din Anexa Cy, valorile coelicientului uniter Xj, de sciere a temperaturii in perioada ¢; de transport de la stafie Ia obiect jar din Auexa Cus cele ale cocficentului Ki’, tn perioada de transport pe abject gi punere In opens, i. 12." In functie de temperatura Op caracteristicd regimului termic adoptat (anexa C, pot. 4 si 5), de coeficienti H's K} st de nivelol de asigurare Bae se determin in Anexa C gg valorile (Oy ~ Oa) respectiv (Oy — obtin G31 Gp 7.1, Pentre tiparile de betoane din Anexa C, preparate cu argegate avind smiditati varabile ire 1% 3% se pot obfine'teiperatorle finale sie ape Oj $ agregateloc, By, Infonet de nivelal de asiqarare Bee si temperatura 8, tient desedreatéa Setomalak din maiaxor, folonnd Anexcle Cys Cy in acclai tabele se da st valotilo parametratas Qn pent svalunica cB somurilor speifice tebnice de enrgie ee selon essdeafiats pe ultima nie a ‘abclula, 7.2. Consamal specific eal de energie Ie preparare se estimeazi prin rapor- tarea cousumulu tehtic Ta randamentl fy'al stalaisor ened a tome ponenfiJor evaluat conform prevederilor din Anexa Ii, pet. 4.3. 8, Definitivarea solufiel pentru maturizarea criticd @ betonvai 8.1. Regimurite termice posibile pentra asigurarea realiririt gradului critic de matarizare M,, lnainte de laghejare, se compara intre ele din punct de vedere fl consuimulai specific de energie, conform prevederilor din anexa B, pet. 4.3; 44 Odati cu definitivarea regimutui termic se evidentiaz8 toti parametrii de care depinde acesta, inclosiv masurite de protecfie necesare in diferitele faze ale procesulvi tehmotogie. 9. Exemple de caleal 9.1. Parametri generali a. Tipul de beton pus ia operd: B 250 — 1, — Pa 35 ~ 31 Compozitia efectiva trebuie si se incadreze in limitele A= 116; C925; AC © 0,54 pind ta Aw 14; C= 30; A/C = 0,57 104 >. Niveluri de asigurare ce pot fi luate in considerare (Anexa A): _- pentru metoda conservarit cikduri, fré aditivi antigel: Bie = 0° si —5°C (turmarea betonului se opreste ta —5°C) Jee = 0°; SC; gi — 10; : — pentrs metoda conservirii cAldurit eu aditivi antigel: O° si —5C; turnarea betonului se opreste la ~ IC Gee = 0° 51 = SC: — pentru metoda incAlzirli dupa turnare: 1, = O°C; —S°C; — 10°C (turnarea betonului se opreste 1a — 10°C); Bee = OC; —SC; —10Cs “surata de maturieare criticd (Anexa B, cpt. 14) se ian fn considerare valorile: wile; ty = 160. edie; ha 6th rarametritor ce caracterizeazd elemental de constructie din cor iY guasivitafit gi nivelulal de protecfie termicd ponet de vedere al afilor de protejare si evaluare & reistenfelortermice Ry din Anexa Cy. te ale fandtitr: panos din plac} szlate ecelba), protejae suplimentar mt i agian 13) cu strat de a. Stabilirea sol 4 RG, conform indicat ‘ay, Pentru suprafetele vertical termie'ou 5 em pisls mineral, (Anexa Ca.3. Pines Impermeabili de 3 mum (Anexa Cp,y, ig ij = 0,696 + 0,190 = 0,886 mK /W acocasi sole Pentru suprafecle orizontale ale fendatilor se adopt dae protjaseca ni pent cole vertical; stratel de aer este inst de 3 em orivo arin flow terme ascendent (de Jos In 508). Ry = 0,696 + 0,190 = 0,886 mK ]W Rep mee (Anexa Gy pos. 10) scale ae diatagmelor se adopt slut dea 50 utotae, eaten in toe, Ipediitoare, dae Toncervrit caida, anes Pentra suprafetete vert fotost Pinout de cofraj metalice de inventar, fora afi alimentate eu energie termich (metoda Coy pot. 10, col. 2! Rig Rij = Ray = 3,060 mK b. Evaluarea parametrilor (M,/Ry)4i Koy, conform indicafiilor din Ane yentew diafragma, regim TCg; ty = 160 h din Anexa Cy; Coa 1 Ga $i valorilor din tabele Chant illo di Anexa = pentee diatrag 28 = Bente diatragmds regi TCei fy = 64 h din Anena Cys Btndatie: 2,00 x 2,30 avind"h = 136 = Fontea diatragmd, rebim Cri ARTCy! fy = 64 din Anexa Cy.g 9 Po diretiaeetor dou axe orizoatale, = Rj 0886 mW din tabotu Gq rezultd pentre Ris = | Ce " OA. Metoda conserviciiebiduris; regimal CC. ‘a, Fundagie; Anexa Cy, Se adopt regimal termic corespunzitor valorit 4p = 2.00 m; (1S) = 0,96 — (0,96 ~ 0,88) °58= 200 _ ggg | my = 3> 225 Hh By 20,200, pent ty = Toh (6 ate 2,900 = 0,300 ~ °* Bye < 0.200 —— ay | wy | he ® | z ay = 2,50 m; (Malady = 0,73 ~ (0,73 — 0,67) 220.80 _ 9 795 ee 3 0,200 o oA Bt 7 0200 < yy < 0,300 — = 5 Pentra directia verticals, Rij = 0,886; Rij = co reaulth din’ tat Cute 3 It din * tabelete oa = si : fe ~ 190 mie = 0.88 — (0.98 — 0,39 SEEM 9.76 b. Element de constuctie dafagms,rogim CC, B 290 — 1 — Pa 35 — ote = My Ky = 0,05 — Anexa Cy.¢. i ae 0200 < Kye < 0,300 ice ecm em entra M,/R, = 124 prin interpolare syne Bs : . (MG TRS) nexa Gay pet bs : My[Ry = 0,933 4 0,25 + 0,516 = 2234 rite me Pa, iL Settee rte «tment Ky 200 = Diatragm a, ae 4,5] 2,5 | 156 ol 2s _s6 Pentra Rig Rig = 060m KIW, anexa Gag 1,060 — 1,000 (if dg = 13,10 — (13,10 — 1,93) 22100 2 : » 1100 — 1,000 oe - Ke <0,050 Anexa Ga"pet. © o Neeconomicd corer wa] oslo Myla = (MyIRely = 2A Ky = 0,050 Neeconomict Solufile ,Neeconomice” necesité temperaturi Op > 16... ITC respectiv 9.3. Alegerea regimului termic tip 1a maturizarea betonului, : Om Be 3 Din Anexa C, rerultd cf regimurile tence tip se vor extrage pentes beton wie refine € solufie corti muimai varianta corespunzitoare duratet B 250" Ty, Pa ‘35-31 din se pess tg = ieo'n pent niet de asigorare OC eaten fanatic, regim Cp; Kp < 0,200 din Anexa Cy Solatia fh = 160 hs Gye = —2°C pont fi refinuth pentrn a fi comparat = entra dintragms, regim COy: Kp «0,050 din Anexd Cg cn sofutile speciice inlet dopk turnare 106 107 Sotutia ty = 64 h $i Gye = O°C trebuie eliminatd ca necconomiet, ca i cee covespunzitoare hivelelor de asigurare ge m — SC fi Oye = 10°C. rage, M'O™ MncSlieti dupa turnare'pentra elemental de constewcte dia. «2 Resim TCy. Se folosese Anexa C, entra” te = O4 5 pentru Aly St MAIR, Hh ‘na Pentru fy = 160 b gi Anexa C, 12,4°S0"interpoteazk intre’Biy]fRy = iE TRegin termic fo [oe fa Pe [ete] By eens Totdin Anca C,» se obfine pentru punerea fa operd a betonului fn datcag. ind bene tzolte ermic (eolufia 2a), coeficental Kj” = 0,058 ~ 0,100, rile temperatursior Ogi 0p. in fanefie de termperaturile Oy stabilice ta puncte SA'a i by seapectiy 9.9 a gi by oo determing din Anext Cy iar UBamarie ngecice de energie la prepare pentru ry ~ I din Avesta, SMiotosese indicatile dic. Anexa C, pot Oty O2 97: sh a8 tne seama ef Se formitate eu prevederile dela pct. 8.3.4 din Normativ, temperatura minim roparate sto Op = 45°. | 44 Prghate valorle by se rotunjese fn plus plo ta grade intregt {Tn tabelul uemlor se do co exempln eum se organizeaza calcul st cu se erints parametrit ce caracterizcara regimul terme pentru elemental de cons: WecGietutaos analieat la pots Dt a pentru durata fy = 160 b (6 ze), se, fo 34.4 126.6 113 25.0 382 Nivel de Ragin tome eee Preparare, transport, |, Qe eee Panere tw oped” rec & |S eta lele | & lamar! = SPE | tie | & | &le]& in| i 23 {on |_as| ar |_s | as 33 [77 [wo | a2 |_s : os (ar | ww [ae Kepn temic RTC pnt ty = 64 eS ‘Se foloseste Anexa Cy. Se interpoleazi pentru M,/R, = 12,4, intre MilRy ee 12 si 14 se ia in considérare puterca specifict instafatd, miniina, Solutia de protejare a. Elementatas 4 | te | Pe] Pa | Oe | 224] 42[ 149] 67 | 10.0 419 | 34 [125s =} ifat 97] 93 | 333 cont. pot, 9.2. 5 134 {16.9 214 | 294 | 208 | 19.0 9.6. Regimut termic ta. transportul, tountut consumuri specifice totale (0). Din Anexa C,. revulta pentmn transportul betomului ta distanta D = $ im eu autoagitatorel previzut eu capac (solutia I, b). coeficientul Ky - 0,200, Din anexa Cy se obfine pentru punerea in oferta betonstai fa faadasii, {closind bene izolate termic (Solutia I. d), coelicientul Ky’ = 0,070. 108 Punerea in opera si prepararea be- 45 | 39] in| 48 Ipoteze (parametri caracteristjci): B 250 — Ly — Pa 35381 Ky ey = 10 we xj =0o70 MR, = 2,25 : Gag = O4e Ky = 0,200 wes = 2% 9.7. Bilanul energetic Hane ae et ere ecctatonar al totale repress Cae ee ry eee cr cecum teats acon ops. Meee een er oe coms vies corel fascial eratts sab my Sree Stamos anltet Selsengmh — umatonels mnanis 109 — Regimul CCy este solutia cea mai economicd pent fy = 160 h si ni. veluri de asigurare Gye = 0°C: Bye = O°C. ‘= Pentru niveluri de asigurare de —3°C solutia cea mai economicd este tun regim 7Cy cu ty = 160 b, daca randamentele instalasiilor de la. preparare Side pe gantier sint egale r, ry, Pentru durate scurte fy” 64 h regimucile cele mai economice sint este de tip RTCy, pentru toate,niveturile de asigurare. Se remarca faptul c&. pentny Gaz m 10°C regirnal RTC, cu ty m 64h condvce Ia regimuti termice eu conse. imurk specifice mai reduse decit Cy, cu fy = 160 hy aceste consumuri pot fi reduse i mai mult prin cresterea puterit instalate (dupa cum rezultt din Anexa Cy) — In toate variantele consumarile specifice sint mai reduse daca se ian ‘masuri pentru reducerea coeficientilor Xi; Kj’ de scidere a temperaturii beto- nului ia timpal transportolut si punerti in oper . Regimorile termice adoptace se evidentieaz& in figa tehnologica iatrun ‘abel in care se inscriu si masurile specifice necesare pentru realizares lor; exem. ple fa Anexele Cj, 8 Cy 9.8. Marea ihiportanjd pe care o prezintd protejacca clementului de cons- tructie in perioada de maturivare eritied a betonulul in perioada de transport punere, in opera resulta din exemplul urmator fn care se analizear’ elemental de fundatie Into varianta. de. protejare insuticlenta ‘a. Fundatia se cotreaza si se protejeaza si Ia pariea superioar’ cu panouri neizolate termic (Anexa Cy.,, olu{ia 6) 31 se acopera cu o prelata care inchide lun strat de aer vertical de 3'em, respeeti orizontal de 3 em (Anexa Cy. solufia 1) — peste fetete verticate Rip= Rij = 0,126 + 0.190 = 0,316 mé pW ~ pentrs Stete erzontae = 0,126 + 0,190 = 0,316 Din tabetal Cg rezultd pentru ij = Rij = 0,316 Procedind ca la pet. 9.2, se obfine 0,316 ~ 0,300 go 2,00 m3 (My/Rg = 185 ~ (1,85 — 1,36) SOI tg 2,00 13 (My/Ry)z = 1,85 ~ (1.8: oe 1,794 A 0.316 — 0,300 2,90 mz (My/Rly = 133 — (1,33 — 1,14) 2310 0.300 fy = 2.90 ms Offaly = 135 — (133 ~ 149 SEE 1,300 : 0,316 — 0,300 ay = 1.50 m5 (aiRai= 101 ~ (4,01 ~ 0,88) SAMY 0.559 On iRay = 0 My|Ry = 1,794 + 1,300 4 0,989 ~ 4,1 W)°Cm® Ky = Kaz = 0,300 < Kay: Roe 110 Bitanf energetic pentru elemental de consteuctle diafragmi Se = 0,100 an Ki Soap 3.65.6" Preparares transport | 1) conform pot. 94 b 94 9.5.a ‘conform pet. 9.5. t= 6th (2 3 Man EEE TEER | ‘Din tabelul Ancxé C,., pentra Ky = 0,200 si fintad seam de prevederile din Anexa C, pet. 4.3, revalta pentru ty = 160; », Pentru regimol termic la transport se idgptd din Ancxa Cy. solufia 2 vind Kj = 0280 tar din Anexa C,q solufia Ia ca Ki’ = 0,380) din Anexa Cy se obfin temporaturile Op si 8p, lar eu datele din Anexa C, se calculeaga Qrp (Anexa C, pet. 7.1). ©. Rezulti regimurile termice din tabelul urmator, in care sa evidentiat si diferenta AQ, fat de solutiite analizate Ia pet. 9:4. a $1 9.6, 4, Tafluenta temperaturiietonslai la terminarea punerii in oper’, ise in evidenfi daci se aplicd conditiile de transport gi punere in opera de Ia pet. b. de mai sus variantei de regim termic analizata la pot. 9.4 a rezult regimorile termice la transport gi preparare din tabelul urmator in care sau evidentiat deasemenea diferentele AQ, fafa de solufile analizate la pet. 94a gi 9.6. ‘Se subliniaz’ faptul e& diferente (Qy ~ 0) este cu atlt mai mare cw elt reste temperatura Op, cellalfi parametri Ki: Ki’; Oye rimfnind constanti (Gig. 6.1) ‘Tot din fig. 6.1 rezultd ch diferenfete (Op, — 0p.) sint Intotdeauna mai mari dectt (85, — Ops) uz Ipoteze: = Transportul betonului cu autoagitatorul de 5 m® previzut eu capac (Anexa Cy solutia 2 a), la D = 5 Km; f= 20; Kj = 0,280, ieptarea in beng de Lm neprotejate gl panerea in oper’ im fundafié (Anoxa Cys solujia la); fj) = 40; Ky = 0,382 Peatia acento motize consumurile specifice minime de energie se obtin fntotdeania tm cazul temperaturilor ®» minime, iadiferent de mctoda adoptats pentru maturizare (conservarea cAldurii sau tncdlzirea dup turnare), dacd ran- Gamentele stat egale (ty = ¥)- 113 ANEXA TIPURILE DE BETOANE PENTRU CARE $-AU TIPIZAT SOLUTIL DE G ANEXA C21 EVALUAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE PROTECTIEL BETONULUIe ‘Schema de pro | Model de tejare a betonutu | calcul REGIMURT TERMHICE $1 CARACTERISTICILE. LOR % iy RE Se a | ; Of | Tips detonate BE | Pee Ry; REedin tabetut C.27.a col.2) 1 iste | 340 —— 240 | 1971 1686 Re, Rages tse | 3.4 Rasy-din tobel 2.20 col 2 2 | m2001,Pa 931 2s9 | 1886 3 | w23015Pa 3531 325 | 1854 B250-1,P 40-31 22 | 4.254 din tobel C222 colt Re3-, comporitia de bara: ‘a limita superioarA din punct de vedere al raportulut A/C (My) . limita supericard din punct de vedere al dozajului C; 4 2S} evaluat NOTA = ts Volorte Ray Roy Ray respectiv Ry, Ro RZ, extrose TROL EST | din tobetul C270 col. 2''sau'S pot fi majorate” prin’ addugorea {Clorilor din “tadelul C27 corespunzdtoare solutillor de sporire © rezistentei termice 115 mre Anexa €.22 EVALUAREA PARAMETRILOR rs SI Kpj PE DIRECTIA d, shi j -tluwri termice de sens contrar pe directa j RujsRj- cezistente termice ale Rene Sree {ele normale pe rec = taj = OL - revitera termes Rose soa ~ Ser f recta | AR,j=R5-R5 (Caracteristicne fiuxurior termice si ale protectie: Sere [sss oe | may angso jg G4, RyRy ba 1g ‘Schema protect! az (HE) si kw M) Lc; Be) soz Ky sin anexa €.24 (Se pcztteza-2cas Ge rd | (us) 2x02, Ky din anexa C25 Ry = Roy = ect) (th) seas cas s a RE rR eR a = i ARy Roy NOTA cancas 9 cae an woe (9, (Sf on ome casseasicze 1 wate C24 25 9 C26 stro line Ky din one ¢25 116 -12- Anexa €2.3 EVALUAREA PARAMETRILOR Ca SI Ky PENTRU UN ELEMENT DE CONSTRUCTIE 1. Cozul general Z 5. Conui particular tundatle oe form’ poccetinedicd (Blo (BC, Ach Ge Gb «Carat particular stip ae zorrer: [Rio mee Gish (Rl, 4 Cazul particular grind’ mee (6B BBL @ Cozul particular diatragmé mh. t. cozul particular ptacé everzns (Fi 20: (Bo BE Cosel particular tundaive dn mgr quite locus supropuse (alo (he Cathe we Sl Uae eh Wel f Viededyd, Vad ed, dyad, J2dy ” v bv ° exemplu VV +h eV5, Or Visbeyide dy id Re PT skate Velie hte be 4 Voithitha tas VSG Be tts 5 yi NOTA n toate cazurile Ky voloarea mi.ma.dintre Kix My! Keo, 17 leg st = Tay pat RCO SB “10,10 | 015 | 020 | 025 | 0,30 020 | oss 0,30 | 0,55 | 0,60 0.65 | 0,70 cha Ps Pa Ps pep peo oo iso,14_ 135.23) 100,04 suos|_a2.74 g oor sana] vasa iorce|_ to 0.6, 319 5 lo.) 113.05 50.68 or Seif ana v 0,125) 146,01] 93,27] 67,14) 51,64] 28,92) 24,85] iad oo] ssl os9]_srasl_asi Bai 2184 z 200) 94,35 61,17] 44,65 34,75 20,17) 17,51) 7 0.200] 4,1 at 93]_so.sr| 2423 us] 12.36 o oto] 20.04 as. 1909) aa on) 8.03 g boo) 32,65] 25 16,03] 7 rn} 6.30 [ eo} as is] 81) an sis| 350 % Jo-soy) 2403] as] 12] ol 30f_521 oso) 2453] 142] to) aa sz 364 1,000} 19,26) 13,10] 9.77] 7.77 an] 422 = 1.10 3799] 1193) 00) ta a} 339 a 1.20, 16.9) so95] 80] so sof 3.34 % 1,300) 15,24] 10,12) 7,53) 6,02) 4,09) 4.26] 3.74] 3,281 1.400] 14,1 9,40] 7,021 5,391 4.041 3,961 3.451 3,004 ANEXA C).4 (continware) (HyiRyy pentra AR) =O gi dy = Im) 0,80 |_0,85 |_0,90 |_0,95 | 1.00 | 1.25 | 1.50 | 1,75 | 2,00 | 2.25 | 2.50 | 2.75 | 3,00] 3,50 CE STW CG) 140] 2,84 auaol sas] 2.26] 2.29) 1.90 124 21 t115 oo] a.as) 2.55] 2.14) a0] 1.54) 1. 10,70] 9.85 3,65] 2,95) 2.41) 2,00) 1,65) 143} 10) 9.55) 800 3] 27 2251 asf 160] 19) 1.03 a0 7.99 3.1) 2,57) 2,0] a7) 152] tif 100} © zal ai t 2.19] 2,27) 1,85] 1.60) 1.37] 1,19) 0.92] 5A5|__5,09] 1,85) 1,56] 1,33] 1,16] 1,01] 0,79) = 38) 40 zal 2.00 1.36 1,35) 4,141 100] 0,89] 0.79 3.66) 3.4 Ze) 1.96 1,61) 1.35]_1.16] 1,00] 0,88] 0.78] 0,9 au) 2.9 2a]_u7} 141] 119 103|_o.so_0.76| 0.70) 0, Zs) 2.5 126] 1,00) 0,92) 0.71|_0.63|_ 0,51 24s] 2,39 Ti]_0.96 0.83] 0,73} 0,630,381 0-7] 22i|_2.09 103} 0.89] 0,79 0,67] 0,39] 0453] 043) 5 1.5) of o,sif 0.79] 062] 0,33} 049} 0.40) & 4,73) 0.87 0,73 (0,63]_ 0,37 0.31] 0.464 0,38) 1.00 0.81] 0,69] 0,60) 0 ons 1,49) 0,76) 0,63) 0,57] 0,50] 0,33) isd ori ootl_o.sx]_o.4 931 oz Ter ANEXA Co (My/Re\j pentra ARy = Roy $i dy = . | 910 To.15 [020 [0.25 [0.30 Tos | 0.40 Teas 1050 1035] 0m0 Los [070 [075 Akay = Roy = dj 2.088 0.168| 0,192 | c216] 0.239] 0263] 0287] oi] 0.333] 0.359, sta tstel7tstslolatelorales 77,35] 51,06] 36.41 27,56 21,35] 17.15] 4,09] 1,79] 10,01] 9.07) 7.48) 6.20] 9,8] | 60,1] 40,63) 20.64 14,64 2,16 10.27] 8.80) 7,99] 6.67] 5.89] 3.24 P1000 6 49,03) 33,8] 25.02 war 9.10) 7.85) 7.13) 6,02) 5.34 o.t2s | 67.1441 4] 28.00!"21-64|_t6'95 rea Zos| 6a 5.43] 4.85 130 | 5,80 so 25-27] w.ool sta Sa5|_sa0l 5031 a0 [2.200 [4,85 28,26] 20,17) 15.30) 12-24} 10-07 sash 499] 4.35) 9.89 11,12] 8,96) 7,44) 3,05] 8:70). 7.06] 3,01 0.500 | 19,19 ta4al 919° 7-1o]_s.aal 8) (0.500 | 16.03) 10.49] 7.72] 6'0g! rc] 41 700 | 13.85] 9,00 6.69] 5.26 4.2 Jo.soo | 12.13) 7.97]_5.00] 4.63) sa] 3 29 10.900 | 10,83] 7,12) 4,22 4,17) 3.43] 2.90 1000] 9.78) 6.44! 4.79] sz] acti) 26H 1,00} 8,91) 5,87) 4,36 3,45| 2,84] 2.44 1200 | s.i) 5.391 coil s.r] ze) 2 aa Ky < 0,050 0,048 Ot |o09e 0,120 | 0,144 2.85) 2: 2,48) 2.27) 2,04) 1,86) Zig} 2,00) 1,80) 1,65} 1,95] 1.79] 1,61) 1.48] 1,76 1.01] 1,46] 1,34 4.61} 1.47) 4,33) 1,22) r4s|_135} 1.23) 1,0 asi 12a tt] 1,04 0,100 ANEXA Cra (Continsat ) DiiRyy penta BRy Ry Gao [oss [ooo O95 | ino | 125 | 1,80 1175 | 200 [225 [2.50 [2.75 [3,00 [3.50 aa Ry = Roy = dy 22.088 0,385 | 0.407] 0.431] 0.455] 0.479] 0,590] 0.718] 0.838] 0,958] 1,078] 1.197] 1,517 us| 1,676 Tlatalalst«el7tsfolelulelotuls 6,94 0,73} 0,62] 0,51] 0,43) 0.52} o's0) 0.721 0,59} 0 5o] 0.42) 0.4 ose 0.7 0.35 0.89) 0.41] 0.29 o's] 0.67 0.3} ote] 0.39] 029 o's] 0-63} 0.55 0143] 0.38] 0.29 0.74) 0-60] 0.39 0.42} 0.36] 0.29 o'e| 0.35] 045 0,39) 0133] 0.25 0.37 0.4] 0.40) 0,341 0,39] 0.25 0.31) os} 0.34 0.31] 0.27] 0.24 oad 01391 0.33) 0.25] 023) 0.29 o_o so 0.31] 0.27] 0.24 0,19 o.39}70.337-0.29]_0.25| 0.22] 0,17 0.36 0.31] 0.27 0 oa on1d os) 0.29 0.24 0.2o] 0,0) 0.14 1.100 | 0.97} 0,90) 0.84) 0,79 Fo_ozy 0.24 oat} 0.19} 0.1 1200 | os o.sil_o.7s| 0.7 o.sopozd 0221 0.20) oon Kay < 0.200 By <9,300 Ky 0400 loos0 | 5.17] 4,64] 4,191 9,79] 3.43] 2.29 lo.ors | 4.00} 4,22] 3.82] 3,49] 3,19) 2.14 0,100 | 4,23] 3.88] 3,32] 3.21] 2.99) 2.00 lo.25 | 3,93 3,58] 3,26) 2,99) 2.74) 1.0 Jo.1s0 | 3.60] 3,33] 3.03] 2.75] 2.37] 1.78 lo.200 |_s.to|_ 2,021 2.671 2.40] 2.21) 160) fo,300 [2.54] 2,341 2,16] 2,00) 1,85] 1,33) loo [-2-n) 1.93) 8i_t.6s|_ tos Jos00 | 1.8} 1.67] 1,33) aa3) 1,39] 100) Jo600 |_a.s7} 1.40] 1,36] 1.27 jo.700 J t,4|_1,s0|_1.2a] 1,15) 1,800 | 1,26) 1,13) 1,08) _ 1,93) los00 | 1,15] 1.07} 1,00) 0,93 0,08 1.000 | 1,03) 0,98| 0.91) 0,89 eeu lj pentru MRay > Roy si dy = [mn] eat i 025 a5 0,60 | 0.65 | 0.70 |.0.75 z 3 7 elo lw ts 0,150 26.67 0.200 30,00 4429 0,300 B33 3.52 356] 5.13] 4.76 0.400 10,00 74 4.7] 385] 337133 0,500 8,00 sm 3,33] 3,08] 2.86 0,600 6o7 46 2,78| 2,56| 2,38] 2.22 0,700 371 4.08 2,38] 2,20/ 2,04| 1.90 0.800 5.00 3a7 208] 192] 1,79] 167 0.900 4 37 in} so} 14s 1.000 -4,00 2,86 use} as] 139 1.100 64 2.60 140} uso} 121 1.200 333 238 nas] iis) 111 1300 ‘308 2.20 128] 418] 1.10] 103 1400 2.86 2,04 119] 110] 102] 09s 1300 267 1.90 tu] 103] 0,95] 0.89 1,600 2,30 179 104] 0,96] 0,89] 0.83 1.200 2,35 108 0,98] 0,90) 0,84] 0,78 «@ |o |o jo fo ° o jo fo fo : ANEXA Gy. (continue) = Y_pentre AR > Ray = ml 0,60 | 0.85 | 0.90 | os 125 3.00 | 3.50 1 ae "7_| uw | 5 0,150 0,200 0300 400 zosftar| 0.500 [2.50] 2,35) 222]_2.u1 0,600 | 2,08 185 |71,75| 0.700 | 179] 168] 159 | 130 os00 | 1,36] 1,47] 139] 1,32 os00 | 139] 131] 123) a7 tooo | 123] nas] att) 105 ta | 114] 107] nor} 0.96 120 | 10] 0,98] 0.93] oss 1.300 | 0.96] 0,90] 0,85] 0.81 1400 | 0,89] 0,84] 0,79] 0,75 1300 | 0,83] 0,78] 0,74] 0,70 1400 | 0,78| 0.71] 0,69] 0,66 1700 | 0.74] 0,69] 0,65) 0,62 elo |e joo ° o fo ° ANEXA Cy REZISTENTELE TERMICE ALE UNOR SOLUJH RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR DE ‘CONSTRUCTIE DIN BETON Coe PROTESARE: 7 Strat de act iiss ees Stem Oe Oe RIREA REZSTENTELOR TERMICE Eis Ris rath ;A SUPLIMENTARA CU FOLIE DE POLIETILENA SAU + Or INeilD UN STRAT DE AER STATIONAR RELA’ ANEXA Cy., (continuare) PRIN Cand Ticire | Incase dup 7 : aturais | trmare . orizontal de Xe ee | mort ie] Sols a ee xan ke terme ss| Res | 2 protejare =a : Tema em|3 cm [10 cm|19 em] tem fz cml a : BET TS) Cy rata 4p. scl, 10 0,170 10 ascent 1 | Folie de polietitend de t mm grosime. tabel Cece Eiaar |— 7 Jo. trap, ao0. 210] 0 200] 0, 10] asco 2 | Pret din pinzi impermeabitt de Fea " o-ardo, aoe aie 0 2000 19 3 | Pretats ain pincd impermeabita de Stinm euplata ev folie de I mm ses 4 | Plapams din ptivrtan de 3 em grsic mie inte dowd folie de poicaena de | 0,631 i 5 | tem cu 4 em de potiuretan 073 @ | Panouri de cota) din placa) Fae 10 ‘hm tiptrate neivolale torn om 7 | fem, iolatetermic ew 5m pista mir eral (p= 250 Keats 0.08) | 0.696 ; |_0.556 | 4 | Cotraje metalice neprotejate termic 0043 9 | idem, iotate vermic cu 6 om do ptm | 0,722 fatverta avind 9.50 pont teiee 10 | Cofraje_metalice inctritoare {perte “lob protejte a'exterior eu em Cainer Ge sik (100 Keiae)| 1,060 | sbur [0,04 0,904 Sou 8 cm de pil minerals (250 ser [0.093] 0.985 . Kg/m*) si: ‘punti termice. 11 | Terenut de fundaie (dezshetat) See 124