Cuprins

Cuprins 1

1 Notiuni de teoria elasticitatii lineare 3

1.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Ce este un corp deformabil? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.3 Clasi…carea corpurilor deformabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.4 Clasi…carea actiunilor exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.5 Tensorul tensiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.6 Deformarea corpului solid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.6.1 Deformarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.6.2 Vectorul de deplasare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.7 Modi…cari geometrice ale corpului solid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.7.1 Modi…carea elementului de linie in…nitezimal. Tensorul deformati-
ilor speci…ce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.7.2 Modi…carea volumului in…nitezimal . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.8 Tensorul deformatiilor speci…ce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.8.1 Deformatii in…nitezimale si consecinte ale acestora . . . . . . . . . 21
1.8.2 Ecuatii de compatibilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
1.8.3 Modi…carea de volum si dilatarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
1.9 Ecuatii de echilibru si Conditii limita in tensiuni . . . . . . . . . . . . . . 26
1.9.1 Ecuatii de echilibru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
1.9.2 Tensiuni care actioneaza intr-un plan inclinat. Conditii limita in
tensiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
1.10 Relatii intre tensiuni si deformatii speci…ce. Ecuatii constitutive . . . . . 34
1.11 Materiale izotrope. Relatii intre tensorii tensiunilor al deformatiei speci…ce 39
1.12 Problemele elasticitatii lineare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
1.12.1 Rezolvarea problemelor elasticitatii lineare . . . . . . . . . . . . . 42
1.12.2 Rezolvarea problemei elasticitatii lineare in raport cu deplasarile
(Navier) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

1
1.12.3 Rezolvarea problemei elasticitatii lineare in raport cu tensiunile
(Beltrami-Mitchell) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

2
 Capitolul 1

Notiuni de teoria elasticitatii lineare

1.1 Introducere
de completat de completat de completat de completat de completat de completat de com-
pletat de completat de completat de completat de completat de completat de completat
de completat de completat de completat de completat de completat de completat de com-
pletat de completat de completat de completat de completat de completat de completat
de completat de completat de completat de completat de completat de completat de com-
pletat de completat de completat de completat de completat de completat de completat
de completat de completat de completat de completat de completat de completat de com-
pletat de completat de completat de completat de completat de completat de completat
de completat de completat de completat de completat de completat de completat de com-
pletat de completat de completat de completat de completat de completat de completat
de completat de completat de completat de completat de completat de completat de

1.2 Ce este un corp deformabil?

Intregul domeniu al Mecanicii Materialelor se dedica dezvoltarii metodologiei matematice
necesare pentru a de…ni si modela comportarea corpului solid deformabil.

De…nition 1 Un corp deformabil reprezinta un corp solid tridimensional care isi

schimba forma si volumul ca raspuns la actiunea incarcarilor exterioare.

Pentru a descrie din punct de vedere matematic modi…carea de forma si de volum

a corpului deformabil supus actiunilor exterioare este de doua sisteme de coordonate
ortogonale carteziene: (1) un sistem de coordonate global OXY Z, considerat ca …ind
…x in spatiu si (2) un sistem de coordonate local oxyz, atasat corpului tridimensional.
In acest fel, pozitia unui punct al corpului tridimensional poate … data de doi vectori
de pozitie, cate unul pentru …ecare sistem de coordonate. O reprezentare schematica

3
a corpului deformabil tridimensional supus unor actiuni sau incarcari diferite si a celor
doua sisteme de coordonate este aratata in Figura 1.1. Actiunile exterioare sunt ilustrate
ca forte concentrate actionand in punctele 1 si 2, dar in general aceasta pot avea o forma
mai complexa. Simbolurile atasate punctelor materiale 4, 5 si 6 reprezinta schematic
rezemarile, sau mai corect, constrangerile de miscare.

Figura1.1 Reprezentarea schematica a corpului solid deformabil tridimensional

Modi…carile de forma sau de volum sunt generic denumite deformatii. Ca o consecinta,

oricare punct al corpului tridimensional se deplaseaza, ca urmare a aplicarii actiunilor
exterioare, din pozitia initiala intr-una noua in spatiu. De exemplu, punctul material 3
se deplaseaza intr-o noua pozitie indicata cu 3 . Deformarea corpului poate … reprezen-
tata astfel de vectorul deformatie, care poate … unul de marime mica sau mare, si care
joaca un rol important in analiza comportarii solidului tridimensional supus unor actiuni
exterioare.

1.3 Clasi…carea corpurilor deformabile

Din punct de vedere geometric orice corp solid poate … reprezentat in spatiu prin volumul
si suprafata sa exterioara. In lucrarea de fata suprafata exterioara este considerata con-
tinua, fara gauri sau intreruperi. Volumul este caracterizat prin trei dimensiuni (lungime
l; latime w, si inaltime h) sau printr-o dimensiune si doua rapoarte. De exemplu, daca
consideram lungimea, care este de obicei dimensiunea cea mai mare, rapoartele latime
w h
pe lungime si inaltime pe lungime pot de…ni complet corpul din punct de vedere
l l
geometric. Astfel pot … de…nite urmatoarele categorii de corpuri solide:

(a) - Bara este un corp solid tridimensional care are lungimea l mult mai mare decat
celelalte doua dimensiuni (w si h). Pentru a … mai exacti, dimensiunea cea mai
mare poate … descrisa de de o curba numita axa longitudinala a barei. Intersectand
volumul corpului tridimensional cu un plan normal pe axa longitudinala se obtine

4
 o suprafata plana. Aceasta suprafata se numeste sectiunea barei. De obicei, barele
se de…nesc prin rapoarte ale dimensiunilor in limitele:

max(h; w)
0:25 (1.1)
l

Sectiunea reprezentata de o singura suprafata se numeste compacta, in timp ce aceea

avand un gol central se numeste tubulara. O sectiune tubulara speciala este sectiunea
cu pereti subtiri caracterizata de pereti avand grosime foarte mica. Descrierea
analitica a axei longitudinale a barei ca o curba in spatiu sau ca o curba plana
poate face diferentierea barelor in bare curbe spatiale si bare curbe plane. Pe
de alta parte, daca axa barei este liniara sau curba, atunci barele se impart in
bare liniare sau arce. Cele mai intalnite tipuri de elemente structurale in practica
inginereasca sunt barele liniare numite simplu de cele mai multe ori bare, acestea
…ind cel mai usor de realizat. In Figura 1.2 sunt aratate cateva exemple de bare.

Figura 1.2 Exemple de tipuri de bare (a) liniare cu sectiune rectangulara, (b)
liniare cu sectiune circulara si (c) curbe cu sectiune circulara

(b) - Placile sunt corpuri solide tridimensionale care au doua dimensiuni mult mai mari
decat cea de a treia. Cea mai mica dintre aceste dimensiuni este numita grosime
t, si dintre parametrii initiali reprezinta inaltimea. Geometria planului median
(neutru) sau suprafetei mediane, acela care imparte grosimea placii in doua parti
egale, poate … reprezentata de un plan sau de o suprafata curba. Placa avand o
suprafata mediana de forma unei suprafete curbe se numeste placa curba. Placile
sunt de…nite de rapoarte ale dimensiunilor in limitele:

t
0:1 (1.2)
l
t
0:1
w

unde dimensiunile planului median sunt date de lungimea l si latimea w. Daca

5
 grosimea este foarte mica in raport cu celelalte doua dimensiuni, placa se numeste
placa curba subtire. Cele mai intalnite elemente structurale de tip placa sunt placile
al caror plan median este reprezentat de o suprafata plana, denumite simplu placi.
In Figura 1.3 sunt aratate tipurile de placi descrise anterior.

Figura 1.3 Tipuri de placi: (a) Placa plana, (b) Placa curba cilindrica si (c) Placa
curba parabolica

(c) - Blocurile sunt corpuri solide tridimensionale care au toate cele trei dimensiuni
comparabile.

Figura 1.4 Fundatie izolata

In ingineria structurala aceste tipuri de elemente structurale se intalnesc in cazul

fundatiilor cladirilor sau pentru diferite utilaje. In Figura 1.4 este arata o fundatie
izolata a‡ata sub un stalp structural.

Remark 2 Caracterizarea din punct de vedere geometric a corpurilor solid deformabile

se re‡ecta in modelul matematic folosit pentru descrierea comportarii …ecarui tip de corp.

6
1.4 Clasi…carea actiunilor exterioare
Actiunile exterioare care produc deformarea solidului tridimensional pot … de natura
mecanica sau termica. In practica inginereasca aceste actiuni sunt denumite generic
incarcari. Incarcarile de natura mecanica sunt rezultatul interactiunii dintre solidul de-
formabil tridimensional studiat si alte corpuri solide, lichide sau gazoase. De exemplu,
incarcarea data de actiunea vantului este incarcarea mecanica data de presiunea hidro-
dinamica a miscarii aerului. Similar, lichidul existent intr-un rezervor actioneaza asupra
peretilor avand ca rezultat presiunea hidrostatica.
In general, o incarcare de natura mecanica este considerata ca o functie continua de
doua variabile, acestea …ind timpul si pozitia punctului material descrisa de vectorul de
pozitie.
Pentru cazul placilor vectorul de pozitie al punctului este unul bidimensional daca
placa este o placa plana sau chiar tridimensional daca placa este o placa curba de suprafata
mediana oarecare. Incarcarea de natura mecanica este o functie vectoriala caracterizata
de directie si de intensitate. Clasi…carea acestui tip de incarcari se face pe baza a doua
criterii, ambele legate de intensitate: (a) variatia in timp si (b) variatia in spatiu.

De…nition 3 (a) Daca intensitatea incarcarii se modi…ca in timp, aceasta poarta numele
de incarcare dinamica. Ca urmare, in baza legii lui Newton, apar forte de inertie care
trebuiesc considerate in ecuatiile de echilibru.
(b) Daca intensitatea incarcarii nu se modi…ca in timp, aceasta poarta numele de
incarcare statica. Ca urmare, nu apar forte de inertie care trebuiesc considerate in
ecuatiile de echilibru.

Clasi…carea incarcarilor de natura mecanica sau termica in actiuni statice si dinamice

are doar valoare teoretica intrucat, in realitate orice actiune are mai mult sau mai putin
un caracter dinamic. De altfel, in unele lucrari mai recente incarcarile statice sunt denu-
mite incarcari cvasi-dinamice pentru a putea …n incluse in teoria generala a incarcarilor
dinamice.
Variatia spatiala a functiei incarcarii poate … teoretic descrisa de orice functie matem-
atica continua. In practica inginereasca, pentru simplitate, aceste functii se limiteaza la
urmatoarele: functii constante, functii cu variatie liniara si functii cu variatie parabol-
ica. Pentru cazurile mai speciale de variatie spatiala a acestor functii se poate introduce
notiunea de functie constanta pe intervale sau de functie liniara pe intervale.
Cateva exemple de astfel de incarcari simple sunt date in Figura 1.5 pentru cazul
barelor (vectorul de pozitie este unidimensional).

7
Figura 1.5 Incarcari de natura mecanica: (a) Concentrate, (b) Uniform distribuite, (c)
Liniar distribuite, si (d) Parabolic distribuite

In realitate toate incarcarile de natura mecanica sunt aplicate pe o arie mai mica sau mai
mare din suprafata laterala a corpului. Daca aria de aplicare este foarte mica in raport
cu suprafata laterala a corpului tridimensional atunci incarcarea poate … considerata din
punct de vedere teoretic ca o incarcare concentrata.

De…nition 4 Incarcarea concentrata este o incarcare avand intensitatea data de re-

latia la limita:
p(r; t)
P (t) = lim (1.3)
s!0 S
unde S reprezinta suprafata de aplicare a incarcarii.

Incarcarile concetrate pot … evident de natura dinamica sau statica. Aceasta simpli-
…care inginereasca poate … usor abordata daca se considera cazul barelor, insa creeaza
unele di…cultati teoretice pentru cazul celorlalte tipuri de corpuri deformabile (placi si
blocuri). O categorie speciala de incarcari sunt fortele interne.

De…nition 5 O forta interna este o forta ce reprezinta existenta ‡otabilitatii, campului

magnetic, gravitatiei sau inertiei. Aceasta se obtine prin multiplicarea masei unitare a
materialului din care este alcatuit solidul deformabil cu acceleratia acestuia.

O forta interna folosita in mod frecvent in ingineria structurala este greutatea proprie
a elementului structural. Deoarece acceleratia gravitationala este considerata constanta,
aceasta isi pierde caracterul dinamic si poate … reprezentata ca o incarcare statica de
natura mecanica avand marime constanta.

Remark 6 Teoretic este foarte important sa distingem intre incarcarile de natura mecanica
si fortele interne, chiar daca din punct de vedere practic, unele forte interne sunt consid-
erate ca …ind de natura mecanica. Este cazul greutatii proprii.

Incarcarile de natura termica pot … impartite intr-o maniera identica cu cele de natura
mecanica, in incarcari de intensitate variabila in timp si in incarcari constante in timp. In
practica inginereasca, acestea sunt impartite in incarcari de dilatare-contractie si incarcari
date de variatia de temperatura. Pentru cazul placilor, incarcarile de dilatare-contractie

8
apar atunci cand temperatura nu variaza in grosimea placii (din punct de vedere matem-
atic aceasta inseamna ca intensitatea incarcarii depinde doar de vectorul de pozitie din
planul median). Spre deosebire de acest tip de incarcare, incarcarea data de variatia
de temperatura apare atunci cand temperatura variaza si in grosimea placii. In gen-
eral incarcarea din temperatura variaza in timp, dar poate … considerata ca o incarcare
statica.

1.5 Tensorul tensiunilor

Tensorul tensiunilor T (x; y; z) descrie complet starea de tensiune in jurul unui punct
material P (x; y; z) al corpului tridimensional solid deformabil. Acest tensor al tensiunilor
este un tensor de ordinul doi si este de…nit de noua componente. Acestea sunt aratate in
Figura 1.6, unde, pentru motive de claritate, sunt reprezentate doar tensiunile de pe fetele
de normala pozitiva. Vectorul de pozitie rP (x; y; z) corespunzator unui punct oarecare
P (x; y; z) este:
rP (x; y; z) = x { + y j + z k (1.4)

unde {, j si k sunt versorii (vectori unitari) ai sistemului global de coordonate cartezian

Oxyz atasat corpului deformabil. Forma de reprezentare matriciala a tensorului tensiu-
nilor T (x; y; z) este aratata mai jos:
2 3
x (x; y; z) xy (x; y; z) xz (x; y; z)
6 7
T (x; y; z) = 4 yx (x; y; z) y (x; y; z) yz (x; y; z) 5 (1.5)
zx (x; y; z) zy (x; y; z) z (x; y; z)

unde x; y si z sunt coordonatele punctului P (x; y; z) in care este determinat tensorul

tensiunilor.

Figura 1.6 Componentele tensorului tensiunilor T (x; y; z)

Remark 7 Trebuie subliniat ca cea de a patra variabila, timpul t, trebuie folosita in

descrierea tensorului tensiunilor. Datorita naturii dinamice a incarcarilor aplicate la

9
nivelul corpului deformabil, punctele materiale ale acestuia ocupa in timpul procesului de
deformare, la momente de timp diferite pozitii diferite in spatiu. Trebuie sa se considere
ca determinarile teoretice care urmeaza sunt valabile la orice moment de timp t si pentru
orice punct material dar, pentru a reduce nivelul de complexitate al ecuatiilor, variabila
t nu mai este amintita insa este tot timpul implicata. Un caz special cand variabila t
nu este implicata este acela in care sunt considerate incarcari avand caracter static.

Principiul dualitatii tensiunilor tangentiale (de forfecare) este exprimat de urma-

toarele ecuatii:

xy (x; y; z) = yx (x; y; z) (1.6)

xz (x; y; z) = zx (x; y; z)

zy (x; y; z) = yz (x; y; z)

care semni…ca simetria matricii tensiunilor (1.5) fata de diagonala principala. Ca o con-
secinta, numarul componentelor independente ale tensorului tensiunilor T (x; y; z) se
reduce de la noua la sase componente. Simetria tensorului tensiunilor T (x; y; z) se ex-
prima matematic astfel:

[T ] = [T ]T (1.7)

unde indicele superior T reprezinta transpusa matricii.

Notatiile folosite in de…nitia anterioara a tensorului tensiunilor se numesc notatii
tehnice sau ingineresti. Acestea subliniaza diferenta dintre tensiunile normale si cele
de forfecare , ceea ce reprezinta un factor important in practica inginereasca. In no-
tatiile ingineresti, primul indice inferior al tensiunilor corespunde directie normalei la
suprafata pe care actioneaza tensiunea, in timp ce al doilea indice inferior indica directia
vectorului tensiunii. Pentru simplitate, tensiunea normala , …ind intotdeauna normala
pe planul suprafetei unde actioneaza, se noteaza cu un singur indice. In cartile moderne
despre mecanica solidului deformabil se foloseste o notatie mai compacta numita notatie
matematica. Sunt cunoscute doua tipuri de astfel de notatii: notatia indiciala (Einstein)
si notatia tensoriala. Ambele notatii ofera posibilitatea de a folosi regulile calculului ten-
sorial si in consecinta se pot obtine scrieri ale formulelor mult mai compacte si elegante.
Dezavantajul acestor notatii este faptul ca studentul trebuie sa aiba o pregatire matem-
atica avansata care insa in prezent lipseste din curriculum-ul la inginerie. Un exemplu de
astfel de notatie indiciala este:

T (x; y; z) = i;j i; j = 1; 2; 3 (1.8)

in care indicele dublu va reprezenta tensiunea normala.

10
 In acest volum se foloseste notatia inginereasca iar pentru o mai usoara operare si
eventual pentru programarea computerizata, se completeaza cu notatia matriciala. In
acest fel calculul tensorial mai complicat este folosit in mod secundar in favoarea scrierii
algebrei vectoriale, mai putin eleganta dar familiara studentilor la inginerie care subliniaza
aspectele …zice ale problemelor.

1.6 Deformarea corpului solid

1.6.1 Deformarea
Sub actiunea incarcarilor extrioare, corpul solid tridimensional se deformeaza de la con-
…guratia initiala la con…guratia deformata printr-un proces continuu. Acest proces de
deformare continuu poate … vazut din punct de vedere matematic ca o serie de con…gu-
ratii deformate pentru care functiile asociate, de…nite ulterior, sunt considerate continui
si derivabile avand ca parametri pozitia si timpul. Ca o consecinta a procesului de defor-
mare, elementele geometrice ale spatiului euclidian corespunzatoare con…guratiei initiale,
nedeformate, cum sunt punctele, liniile, unghiurile, suprafetele si volumele, sufera modi-
…cari continui fara sa apara ruperi sau desprinderi la nivelul corpului.
Procesul continuu de deformare a corpului solid este ilustrat in Figura 1.7. In con…g-
uratia initiala, nedeformata, corpul tridimensional ocupa zona R0 a spatiului euclidian
si este carcaterizat de suprafata exterioara S0 si de volumul V0 . Pozitia punctului ma-
terial P0 care apartine corpului nedeformat este de…nita prin intermediul unui sistem de
coordonate cartezian ortogonal Oxyz cu ajutorul vectorului de pozitie r0 (x0 ; y0 ; z0 ; t = 0):

r0 (x0 ; y0 ; z0 ; t = 0) = x0 i + y0 j + z0 k (1.9)

unde x0 , y0 si z0 sunt coordonatele carteziene ale punctului material P0 :

Figura 1.7 Deformarea corpului solid tridimensional

Considerand ca corpul solid tridimensional este supus unei actiuni exterioare oarecare,
nespeci…cata, acesta se deformeaza si, in consecinta, isi modi…ca pozitia initiala astfel

11
incat la timpul t va ocupa zona R a spatiului tridimensional. Con…guratia deformata a
corpului tridimensional va … astfel carcaterizata la timpul t de suprafata exterioara S si
de volumul V . Matematic, deformarea …zica a corpului solid din zona R0 in zona R se
numeste transformare topologica.

Remark 8 Con…guratia nedeformata poate … considerata ca …ind con…guratia deformata

la momentul de timp initial t = 0; si din acest motiv coordonatele x0 , y0 si z0 sunt
independente de timp.

In timpul procesului continuu de deformare punctul material P0 se deplaseaza in

pozitia P de…nita de vectorul de pozitie r(x; y; z; t):

r(x; y; z; t) = x i + y j + z k (1.10)

unde noile coordonate x, y si z sunt functii de coordonatele initiale x0 , y0 si z0 ale

punctului material P0 si de timpul t:

x = x(x0 ; y0 ; z0 ; t) (1.11)
y = y(x0 ; y0 ; z0 ; t)
z = z(x0 ; y0 ; z0 ; t)

Relatiile (1.11) semni…ca o corespondenta matematica unu-la-unu intre punctele zonei R0

si cele ale zonei R si reprezinta o transformare continua a con…guratiei initiale. Aceasta
corespondenta functionala implica faptul ca o inversare a relatiilor directe (1.11) este
posibila:

x0 = x0 (x; y; z; t) (1.12)
y0 = y0 (x; y; z; t)
z0 = z0 (x; y; z; t)

In consecinta, oricare dintre seturile de variabile (x0 ; y0 ; z0 ) sau (x; y; z) poate … consid-
erat ca set independent. Daca setul de variabile (x0 ; y0 ; z0 ) este considerat ca …ind setul
independent, aceasta inseamna ca ecuatiile (1.11) reprezinta deplasarea in timp a punctu-
lui material P0 . Drumul parcurs de punctul material P0 poarta numele de traiectorie iar
coordonatele sale x0 ; y0 si z0 se numesc coordonate materiale sau lagrangiene. In schimb,
daca setul independent este considerat setul de variabile (x; y; z), inseamna ca un punct
in spatiu este …x iar toate punctele materiale care trec prin aceasta pozitie la timpul t vor
… considerate. Setul de coordonate x, y si z se numesc coordonate spatiale sau euleriene.
Coordonatele lagrangiene sunt folosite in mod uzual la studiul corpuluii solid deformabil,
in timp ce coordonatele euleriene sunt folosite cu preponderenta in mecanica ‡uidelor.

12
 Conditia necesara pentru ca sistemul functional (1.11) sa aiba o solutie continua unica,
implicata de ipoteza de continuitate, este ca Jacobianul transformarii sa …e nenul pentru
zona R0 :
@x @x @x
@x0 @y0 @z0
@y @y @y
J = det 6= 0 (1.13)
@x0 @y0 @z0
@z @z @z
@x0 @y0 @z0
Relatia (1.13) este cunoscuta in Mecanica Corpului Continuu ca axioma continuitatii.
La timpul t = 0, cand punctul material P0 se a‡a in pozitia initiala, Jacobianul
transformarii este:
J =1 (1.14)

Daca se considera axioma continuitatii, relatia (1.13), este evident ca Jacobianul nu poate
avea o valoare negativa fara a trece prin pozitia initiala, de zero, insa aceasta se exclude
din argumentele amintite anterior.

Conclusion 9 Conditia necesara si su…cienta pentru ca o deformare continua (1.11) sa

…e o deformare admisa, posibila din punct de vedere …zic, este ca:

@x @x @x
@x0 @y0 @z0
@y @y @y
J = det 1 (1.15)
@x0 @y0 @z0
@z @z @z
@x0 @y0 @z0

1.6.2 Vectorul de deplasare

Vectorii de pozitie r0 (x0 ; y0 ; z0 ) si r(x; y; z; t) sunt legati prin intermediul vectorului
u(x0 ; y0 ; z0 ; t) numit vector de deplasare:

r(x; y; z; t) = r0 (x0 ; y0 ; z0 ) + u(x0 ; y0 ; z0 ; t) (1.16)

Ecuatia vectoriala (1.16) se poate transcrie sub forma a trei ecuatii scalare echivalente:

x = x0 + ux (x0 ; y0 ; z0 ; t) (1.17)
y = y0 + uy (x0 ; y0 ; z0 ; t)
z = z0 + uz (x0 ; y0 ; z0 ; t)

unde ux , uy si uz sunt proiectiile vectorului de deplasare u. Deci,

u=r r0 (1.18)

13
Forma de reprezentare matriciala a vectorului de deplasare este:
2 3 2 3
ux x x0
6 7 6 7
u~ = 4uy 5 = 4 y y0 5 (1.19)
uz z z0

Conclusion 10 Din ecuatiile (1.17) se poate concluziona ca:

(1) - la timpul t = 0 vectorul de deplasare u este un vector nul

u(x0 ; y0 ; z0 ; t) = 0 (1.20)

si J = 1;
(2) - cei doi vectori de pozitie sunt concidenti

r(x; y; z; t = 0) = r0 (x0 ; y0 ; z0 ) (1.21)

iar pozitia nedeformata a solidului poate … inclusa in drumul de deformare corespunzator

unei pozitii "deformate" la timpul t = 0.

Daca se substituie (1.17) in relatiile (1.15) cerinta de admisibilitate poate … scrisa ca:

@ux @ux @ux

1+
@x0 @y0 @z0
@uy @uy @uy
J = det 1+ 1 (1.22)
@x0 @y0 @z0
@uz @uz @uz
1+
@x0 @y0 @z0

forma care implica componentele vectorului de deplasare u:

1.7 Modi…cari geometrice ale corpului solid

Geometria euclidiana este de…nita cu ajutorul unor marimi scalare ca segmente de linie,
unghiuri, arii si volume. In timpul procesului de deformare, corpul solid sufera modi…-
cari geometrice si, in consecinta, marimile scalare de…nitorii pentru con…guratia initiala
(t = 0), lungimea segmentului de linie s0 , unghiul 0 , aria A0 si volumul V0 , se modi…ca in
marimile scalare s, , A si V corespunzatoare con…guratiei curente (la timpul t). Aceasta
corespondenta este aratata in tabelul urmator.
Timp Lungime Unghi Arie Volum

0 s0 0 A0 V0
t s A V

14
1.7.1 Modi…carea elementului de linie in…nitezimal. Tensorul
deformatiilor speci…ce

Daca se considera un segment de linie in…nitezimal P0 Q0 apartinand con…guratiei initiale

R0 , ca in Figura 1.8, descris de doua puncte P0 si Q0 , pozitia celui de-al doilea punct
Q0 (x0 + dx0 ; y0 + dy0 ; z0 + dz0 ) a‡at in vecinatatea punctului P0 (x0 ; y0 ; z0 ) este de…nita
de vectorul in…nitezimal ds0 :

ds0 = dx0 i + dy0 j + dz0 k (1.23)

Figura 1.8 Deformarea segmentului de linie in…nitezimal

Patratul lungimii segmentului in…nitezimal P0 Q0 se calculeaza ca:

( ds0 )2 = ds0 ds0 = (dx0 )2 + (dy0 )2 + (dz0 )2 (1.24)

Dupa deformare, segmentul in…nitezimal P0 Q0 se modi…ca in segmentul in…nitezimal P Q

de…nit de vectorul in…nitezimal ds:

ds = dx i + dy j + dz k (1.25)

unde cele doua puncte P (x; y; z) si Q(x + dx; y + dy; z + dz) ale con…guratiei defor-
mate corespund punctelor initiale P0 si Q0 . In mod similar cu con…guratia nedeformata,
patratul lungimii segmentului in…nitezimal P Q se calculeaza ca:

( ds )2 = ds ds = (dx)2 + (dy)2 + (dz)2 (1.26)

15
Folosind ecuatiile (1.17) proiectiile dx, dy si dz ale vectorului in…nitezimal ds se exprima
ca:

@x @x @x
dx = dx0 + dy0 + dz0 (1.27)
@x0 @y0 @z0
@y @y @y
dy = dx0 + dy0 + dz0
@x0 @y0 @z0
@z @z @z
dz = dx0 + dy0 + dz0
@x0 @y0 @z0

Forma matriciala a expresiilor (1.27 este:

2 3
@x @x @x
2 3 2 3
dx 6 @x0 @y0 @z0 7 dx0
6 @y @y @y 7
e = 4dy 5 = 6
ds
6 7
6
7 6 7
7 4 dy0 5 = (1.28)
6 @x0 @y0 @z0 7
dz 4 @z @z @z 5 dz0
@x0 @y0 @z0
= [F ] dsf0

unde matricea [F ] se numeste tensorul de deformare

2 3
@x @x @x
6 @x0 @y0 @z0 7
6 @y @y @y 7
6 7
[F ] = 6 7 (1.29)
6 @x0 @y0 @z0 7
4 @z @z @z 5
@x0 @y0 @z0

f0 si ds
iar vectorii ds e
2 3
dx0
f0 = 4 dy0 7
ds
6
5 (1.30)
dz0
2 3
dx
e = 4dy 7
ds
6
5 (1.31)
dz
reprezinta proiectia vectorilor in…nitezimali nedeformat si respectiv deformat. Tensorul
de deformare [F ] ; un tensor nesimetric de ordinul trei, joaca un rol important in studiul
procesului de deformare. Introducand relatiile (1.17) in (1.29) tensorul de deformare [F ]

16
poate … exprimat in functie de componentele vectorului de deplasare u ca:
2 3
@ux @ux @ux
1+
6 @z0 7
6 @u@x0 @y0
@uy @uy 7
6 y 7
[F ] = 6 1+ 7 (1.32)
6 @x0 @y0 @z0 7
4 @uz @uz @uz 5
1+
@x0 @y0 @z0

Conclusion 11 Partea dreapta a ecuatiilor (1.22) si (1.32) sunt identice, deci,

J = det jF j 1 (1.33)

ceea ce indica faptul ca conditia de admisibilitate (1.22) implica determinantul matricii

tensorului de deformare.

Inlocuind ecuatiile (1.28) in (1.26), expresia …nala pentru (ds)2 se obtine ca:

T
eT
( ds )2 = ds e = [F ] ds
ds f0 f0 =
[F ] ds (1.34)
f0 T
= ds [F ]T [F ] ds f0 T
f0 = ds f0
[C] ds

unde matricea [C] este forma matriciala a tensorului Cauchy-Green

[C] = [F ]T [F ] (1.35)

In mod similar se poate obtine forma matriciala a relatiei (1.24):

eT
( ds0 )2 = ds ds eT
f0 = ds f0
[I] ds (1.36)
0 0

unde [I] este matricea unitate. Diferenta dintre ( ds )2 si ( ds0 )2 se determina ca:

( ds )2 f0 T
( ds0 )2 = ds [F ]T f0
[F ] ds eT
ds f0 =
[I] ds (1.37)
0
T
f0
= ds [F ]T [F ] [I] f0 =
ds
f0 T ([C] [I]) ds
= ds f0 =

= 2 dsf0 T [TE ] ds
f0

unde [TE ] este forma matriciala a tensorului deformatiilor speci…ce Green-St.Venant:

2 3
Exx Exy Exz
1 6 7
[TE ] = ([C] [I]) = 4 Eyx Eyy Eyz 5 (1.38)
2
Ezx Ezy Ezz

17
Substituind expresia tensorului de deformare [F ] ; (1.32), in relatiile (1.35) si (1.38) si
facand operatiile matriciale necesare, se obtin expresiile componentelor tensorului defor-
matiilor speci…ce Green-St.Venant:
" #
2 2 2
@ux 1 @ux @uy @uz
Exx = + + + (1.39)
@x0 2 @x0 @x0 @x0
" #
2 2 2
@uy 1 @ux @uy @uz
Eyy = + + +
@y0 2 @y0 @y0 @y0
" #
2 2 2
@uz 1 @ux @uy @uz
Ezz = + + +
@z0 2 @z0 @z0 @z0
1 @ux @uy @ux @ux @uy @uy @uz @uz
Exy = + + + +
2 @y0 @x0 @x0 @y0 @y0 @x0 @x0 @y0
1 @ux @uz @ux @ux @uy @uy @uz @uz
Exz = + + + +
2 @z0 @x0 @x0 @z0 @x0 @z0 @z0 @x0
1 @uy @uz @ux @ux @uy @uy @uz @uz
Eyz = + + + +
2 @z0 @y0 @y0 @z0 @y0 @z0 @z0 @y0

Intr-o forma mai concisa, folosind o notatie indiciala moderna, relatiile de mai sus (1.39)
se scriu ca:
1 @uj @uk @ui @ui
Ejk = + + i; j; k = 1; ::; 3 (1.40)
2 @x0k @x0j @x0j @x0k

Conclusion 12 Tensorul deformatiilor speci…ce Green-St.Venant este un tensor simetric

de ordinul doi. Simetria termenilor dinafara diagonalei principale Exy = Eyx , Exz = Ezx
si Eyz = Ezy se poate usor demonstra folosind relatiile (1.39).

Cateva marimi ale modi…carii segmentului in…nitezimal ds0 in timpul procesului de

deformare sunt folosite in literatura tehnica. Acestea sunt:

(1) - factorul de crestere M Fn :

1 ( ds )2 ( ds0 )2
M Fn = (1.41)
2 ( ds0 )2

Considerand vectorul unitar n0 (n0x ; n0y ; n0z ) ce descrie orientarea segmentului P0 Q0 =

ds scris in forma matriciala ca:
2 03 2 3
nx dx0
6 07 1 6 7 1 f0
ne0 = 4ny 5 = 4 dy0 5 = ds (1.42)
ds0 ds0
n0z dz0

factorul de crestere M Fn se obtine inlocuind (1.42) in (1.37) si apoi impartind la

18
 ( ds0 )2 :

1 f0 T [TE ] ds
2 ds f0
M Fn = = (1.43)
2 (ds0 )2
f0 T
ds f0
ds
= [TE ] 2
= ne0 T [TE ] ne0
ds0 (ds0 )

(2) - raportul de scurtare-alungire n a lungimii segmentului in…nitezimal nedeformat:

ds
n = (1.44)
ds0

Folosind relatia (1.34) si (1.36) in (1.44) si tinand seama de (1.42):

s s
ds (ds) 2 f0 T [C] ds
ds f0
n = = = = (1.45)
ds0 (ds0 )2 ds0 ds0
q
= ne0 T [C] ne0

Daca relatia de de…nire a factorului de crestere M Fn se rescrie ca:

(ds)2
2 M Fn = 1! (1.46)
(ds0 )2
2 M Fn = ( n )2 1

si se rearanjeaza sub forma unei ecuatii algebrice de ordinul doi:

2
( n) = 2 M Fn + 1 (1.47)

solutia pozitiva rezulta ca o relatie intre factorul de crestere M Fn si raportul de

scurtare-alungire:
p
n = 2 M Fn + 1 (1.48)

(3) - alungirea en de…nita ca:

ds ds0 ds
en = = 1= n 1 (1.49)
ds0 ds0

Substituind (1.45)in (1.49), alungirea en se obtine ca:

q
en = 2 ne0 T [TE ] ne0 + 1 1 (1.50)

Conclusion 13 (a) - toate cele trei tipuri de marimi sunt dependente de tensorul de

19
ordinul doi de deformare [F ];
(b) - informatia data de raportul de scurtare-alungire (M ) de…neste complet modi…-
carea oricarui segment de linie, de la forma initiala la cea deformata, in timpul procesului
de deformare. Acest raport variaza in intervalul:

0 < (M ) < 1 (1.51)

Marimile de mai sus cuanti…ca doar modi…carea lungimii segmentului de linie in…nitez-
imal in timpul deformarii. Pentru a discuta despre modi…carea orientarii acestui segment
P Q = ds dupa deformare, acesta este aratat in Figura 1.7. Vectorul unitar n(nx ; ny ; nz )
care descrie orientarea segmentului ds, este reprezentat in forma matriciala ca:
2 3 2 3
nx dx
6 7 1 6 7 1 e
e = 4 ny 5 =
n 4dy 5 = ds (1.52)
ds ds
nz dz

Substituind (1.28) si (1.50) in (1.52) orientarea dupa deformare a segmentului de linie

in…nitezimal nedeformat ds0 rezulta:

F e0
ds 1 e0
ds
e =
n = [F ] = (1.53)
n ds0 n ds0
1
= e0
[F ] n
n

1.7.2 Modi…carea volumului in…nitezimal

Volumul in…nitezimal initial dV0 , aratat in Figura 1.9 si delimitat de con…guratia de

referinta R0 a corpului de trei vectori in…nitezimali necoplanari, ds01 ; ds02 si ds03 se
determina folosind formula cunoscuta pentru produsul triplu scalar:

dV0 = ds01 (ds02 ds03 ) (1.54)

Dupa deformare, volumul deformat dV , delimitat de con…guratia deformata R prin vec-

torii ds1 ; ds2 si ds3 , se determina ca:

dV = ds1 (ds2 ds3 ) (1.55)

Relatia de transformare intre volumele in…nitezimale dV0 si dV este data fara o demon-
stratie matematica:
dV = det jF j dV0 = J dV0 (1.56)

20
 Figura 1.9 Modi…carea volumului

O categorie speciala de corpuri deformabile este corpul incompresibil. Un astfel de exem-

plu este apa. In timpul deformarii, aceste categorii de corpuri isi schimba doar forma,
fara a isi modi…ca volumul. Conditia de incompresibilitate impusa unui corp deformabil
se scrie ca:
J = det jF j = 1 (1.57)

1.8 Tensorul deformatiilor speci…ce

1.8.1 Deformatii in…nitezimale si consecinte ale acestora
In multe situatii aparute in ingineria structurala con…guratia deformata R a corpului
solid este apropiata de cea initiala R0 , nedeformata, si ca o consecinta vectorul de de-
plasare u are o marime redusa. Aceste deplasari se numesc deplasari in…nitezimale. In
aceste situatii speciale se poate considera ca componentele tensorului de deformare [F ],
exprimate prin relatiile (1.32), au valori mici prin comparatie cu unitatea:

@ux @ux @ux

; ; < <1 (1.58)
@x0 @y0 @y0
@uy @uy @uy
; ; < <1
@x0 @y0 @z0
@uz @uz @uz
; ; < <1
@x0 @y0 @z0

In consecinta, patratele si produsele derivatelor acestora pot … neglijate in calcul. Intr-o

forma restransa produsul celor doua derivate poate … scris sub forma:

@ui @um
= ui;j um;l ' 0 i; j; m; l = 1::3 (1.59)
@x0j @x0l

Remark 14 Ipoteza (1.58) si consecintele acesteia, relatia (1.59), sunt foarte folosite in
practica ingineriei structurale.

21
 Substituind (1.59) in (1.39) componentele unui nou tensor simetric de ordinul doi,
numit tensorul deformatiilor speci…ce in…nitezimale Cauchy T" , se obtine ca:
" #
2 2 2
@ux 1 @ux @uy @uz @ux
"x = + + + ' (1.60)
@x0 2 @x0 @x0 @x0 @x0
" #
2 2 2
@uy 1 @ux @uy @uz @uy
"y = + + + '
@y0 2 @y0 @y0 @y0 @y0

" #
2 2 2
@uz 1 @ux @uy @uz @uz
"z = + + + '
@z0 2 @z0 @z0 @z0 @z0
1 @ux @uy @ux @ux @uy @uy @uz @uz
"xy = + + + +
2 @y0 @x0 @x0 @y0 @y0 @x0 @x0 @y0
1 @ux @uy
' +
2 @y0 @x0
1 @ux @uz @ux @ux @uy @uy @uz @uz
"xz = + + + +
2 @z0 @x0 @x0 @z0 @x0 @z0 @z0 @x0
1 @ux @uz
' +
2 @z0 @x0
1 @uy @uz @ux @ux @uy @uy @uz @uz
"yz = + + + +
2 @z0 @y0 @y0 @z0 @y0 @z0 @z0 @y0
1 @uy @uz
' +
2 @z0 @y0

Expresiile de mai sus pot … scrise intr-o forma compacta folosind notatiile indiciale:

1 @uj @uk @ui @ui

"jk = + + (1.61)
2 @x0k @x0j @x0j @x0k
1 @uj @uk
' + i; j; k = 1; ::; 3
2 @x0k @x0j

Daca deplasarile sunt considerate in…nitezimale diferenta intre pozitia initiala a punctului
material P0 si pozitia …nala P devine nesemni…cativa. In aceste conditii, derivatele
componentelor deplasarii care apar in ecuatiile (1.60) pot … calculate fata de pozitia …nala
r(x; y; z).

22
 In consecinta, componentele (1.60) ale tensorului deformatiilor speci…ce in…nitezimale
se scriu ca:

@ux
"x = (1.62)
@x
@uy
"y =
@y
@uz
"z =
@z
1 @ux @uy 1
"xy = + = xy
2 @y @x 2
1 @ux @uz 1
"xz = + = xz
2 @z @x 2

1 @uy @uz 1
"yz = + = yz
2 @z @y 2
Ecuatiile diferentiale (1.62), numite ecuatiile deformatie speci…ca-deplasare, reprezinta o
relatie functionala intre derivatele componentelor (ux , uy si uz ) vectorului de deplasare u
si componentele independente ale tensorului deformatiilor speci…ce in…nitezimale T" ("x ;
"y ; "z ; xy ; xz si yz ).

Prima si ultimele trei relatii din ecuatiile (1.62) pot … de asemenea scrise sub forma
indiciala ca:

@ui
"ii = = ui;i i; j; k = 1; ::; 3 (1.63)
@xj
si

1 1 @ui @uj
"ij = ij = + = (1.64)
2 2 @xj @xi
1
= (ui;j + uj;i ) i; j; k = 1; ::; 3
2

Noile functii obtinute, deformatiile speci…ce "x , "y , "z , "xy , "xz si "yz ale tensorului defor-
matiilor speci…ce in…nitezimale Cauchy T" , sunt foarte intalnite in calculele ingineresti.
Acestea se cunosc in literatura tehnica si ca deformatii speci…ce ingineresti:
2 3
2 3 1 1
"x "xy "xz 6 "x xy xz 7
2 2
6 7 6 1 1 7
[T" ] (x; y; z) = 4 "xy "y "xz 5 = 6
6 2 xy "y xz
7
7 (1.65)
4 1 2 5
"xz "xz "z 1
xz xz "z
2 2

unde "x , "y si "z sunt deformatiile speci…ce axiale iar xy , xz si xz sunt deformatiile
speci…ce de forfecare.

23
1.8.2 Ecuatii de compatibilitate

Ecuatiile deformatie speci…ca-deplasare (1.62) reprezinta un sistem de sase ecuatii cu

derivate partiale care implica sase functii de deformatie speci…ca "x , "y , "z , xy , xz si yz
care la randul lor se refera doar la trei componente ux , uy si uz ale deplasarii. Unicitatea
solutiei trebuie veri…cata si ca atare, trebuie gasita o solutie continua avand valoare unica.
Ma jos sunt determinate sase conditii de integrabilitate pentru ecuatiile (1.62).

Se considera mai intai trei ecuatii dintre relatiile (1.62):

@ux
"x = (1.66)
@x
@uy
"y =
@y
@ux @uy
xy = +
@y @x

@2 @2 @2
Derivand in mod succesiv ecuatiile (1.66) cu , si , se obtin urmatoarele
@y 2 @x2 @x@y
ecuatii diferentiale:
@ 2 xy @ 2 "x @ 2 "y
= + (1.67)
@x@y @y 2 @x2
In mod similar, celelalte doua ecuatii diferentiale se obtin sub forma:

@ 2 xz @ 2 "x @ 2 "z
= + (1.68)
@x@z @z 2 @x2

@ 2 yz @ 2 "y @ 2 "z
= + (1.69)
@y@z @z 2 @y 2
In …nal se considera cele trei ecuatii diferentiale ramase dintre relatiile (1.62) si derivandu-
@ @ @
le succesiv cu , si se obtine:
@z @y @x

@ xy @ 2 ux @ 2 uy
= + (1.70)
@z @y@z @x@z
@ xz @ 2 ux @ 2 uz
= +
@y @y@z @x@y
@ yz @ 2 uy @ 2 uz
= +
@x @x@z @x@y

Operand asupra ecuatiilor (1.70) prin adunarea primelor doua ecuatii si scaderea ultimei
ecuatii, se obtine:
@ xy @ xz @ yz @ 2 ux
+ =2 (1.71)
@z @y @x @y@z

24
 @
Derivand cu in ambele parti ale ecuatiei (1.71) rezulta:
@x

@ @ xy @ xz @ yz @ @ 2 ux
+ = 2 ! (1.72)
@x @z @y @x @x @y@z
@ @ xy @ xz @ yz @2 @ux
+ = 2 !
@x @z @y @x @y@z @x
@ @ xy @ xz @ yz @ 2 "x
+ = 2 !
@x @z @y @x @y@z
@ 2 "x @ @ xy @ xz @ yz
2 = +
@y@z @x @z @y @x

Intr-o maniera similara, celelalte doua ecuatii diferentiale se obtin sub forma:

@ 2 "y @ @ xy @ yz @ xz
2 = + (1.73)
@x@z @y @z @x @y

@ 2 "z @ @ yz @ xz @ xy
2 = + (1.74)
@x@y @z @x @y @z
Ecuatiile diferentiale (1.67) pana la (1.69) si (1.72) pana la (1.74) se pot combina intr-un
set complet de sase ecuatii diferentiale numite ecuatiile de compatibilitate:

@ 2 xy @ 2 "x @ 2 "y
= + (1.75)
@x@y @y 2 @x2
@ 2 xz @ 2 "x @ 2 "z
= +
@x@z @z 2 @x2
@ 2 yz @ 2 "y @ 2 "z
= +
@y@z @z 2 @y 2
@ 2 "x @ @ xy @ xz @ yz
2 = +
@y@z @x @z @y @x
@ 2 "y @ @ xy @ yz @ xz
2 = +
@x@z @y @z @x @y
@ 2 "z @ @ yz @ xz @ xy
2 = +
@x@y @z @x @y @z

Acestea pot … scrise sub forma indiciala ca:

2"ij;ij = "ii;jj + "jj;ii f or i 6= j and i; j = 1; 2; 3 (1.76)

"ii;jk = "ij;ik + "ik;ij "jk;ii f or i 6= j 6= k and i; j = 1; 2; 3

Conclusion 15 Ecuatiile de compatibilitate (1.75) sunt su…ciente pentru a asigura

existenta unei solutii unice continue a ecuatiilor deformatie speci…ca-deplasare
(1.62).

25
1.8.3 Modi…carea de volum si dilatarea

Asa cum a fost aratat in paragraful referitor la modi…carea volumului, ca rezultat al

deformarii, corpul solid sufera o modi…care a volumui initial dV0 la volumul …nal dV . In
conditiile ipotezei deplasarilor in…nitezimale relatiile (1.32) se exprima:

1 1
1 + "x xy
2 2 xz
1 1
J = det jF j = det xy 1 + "y (1.77)
2 2 yz
1 1
xz 1 + "z
2 2 yz

Dupa manipulari algebrice si neglijand produsul deformatiilor speci…ce se obtine:

J = det jF j = 1 + "x + "y + "z (1.78)

Modi…carea eV a volumului in…nitezimal dV0 la dV este de…nita de:

dV dV0
eV = (1.79)
dV0

si dupa substituirea relatiilor (1.78) devine:

(1 + "y + "z + "x ) dV0 dV0

eV = = (1.80)
dV0
= "x + "y + "z = J1

Conclusion 16 Rezulta din ecuatiile (1.80) ca in cazul ipotezei micilor deformatii mod-
i…carea volumului eV , numita si dilatare, este determinata doar de deformatiile speci…ce
axiale "x , "y si "z .

1.9 Ecuatii de echilibru si Conditii limita in tensiuni

1.9.1 Ecuatii de echilibru

Se considera un corp liber tridimensional a‡at in echilibru sub incarcarile exterioare

si reactiuni, de…nit intr-un sistem de coordonate cartezian Oxyz. In conformitate cu
Teorema echilibrului partilor toate cuburile in…nitezimale dx dy dz izolate din corpul
deformabil trebuie sa …e in echilibru pentru ca intregul corp sa se a‡e in echilibru. Vectorii
tensiunilor px , py si pz corespunzatori …ecarei fete a cubului si forta interna b sunt aratate
in Figura 1.10.

26
 Figura 1.10 Echilibrul volumului in…nitezimal

Datorita existentei fortei interne b vectorii tensiunilor intre fetele paralele ale cubului
sufera modi…cari in…nitezimale ale marimii in directia pozitiva a variabilei reprezentand
normala la suprafata. Ecuatia vectoriala ce reprezinta echilibrul unui volum in…nitezimal
se scrie sub forma:

px dy dz + (px + dpx ) dy dz py dx dz + (py + dpy ) dx dz

(1.81)
pz dx dy + (pz + dpz ) dx dy + b dx dy dz = 0

unde
b = bx i + by j + bz k (1.82)

este vectorul fortei interne. Dupa manipulari algebrice ecuatia (1.81) se reduce la:

dpx dy dz + dpy dx dz + dpz dx dy + b dx dy dz = 0 (1.83)

Introducand expresiile (1.93), care leaga componentele vectorilor tensiune de componen-

tele tensorului tensiunilor T (x; y; z), expresiile diferentiale ale vectorilor tensiune dpx ,
dpy si dpz se obtin sub forma:

@ px @
dpx = dx = x i+ xy j+ xz k dx = (1.84)
@x @x
@ x @ xy @ xz
= i+ j+ k dx
@x @x @x
@ py @
dpy = dy = yx i+ y j+ yz k dy =
@y @y
@ yx @ y @ yz
= i+ j+ k dy
@y @y @y
@ pz @
dpz = dz = zx i+ zy j+ z k dz =
@z @z
@ zx @ zy @ z
= i+ j+ k dz
@z @z @z

27
Substituind ecuatiile (1.84) in (1.83) si grupand termenii dupa proiectiile pe directiile x,
y si z se obtin trei ecuatii scalare cu derivate partiale:

@ x @ yx @ zx
+ + + bx = 0 (1.85)
@x @y @z

@ xy @ y @ zy
+ + + by = 0
@x @y @z
@ xz @ yz @ z
+ + + bz = 0
@x @y @z

Ecuatiile (1.85) se numesc ecuatii de echilibru si reprezinta un set de trei ecuatii cu

derivate partiale valide pentru intregul volum V al corpului deformabil. Sub forma indi-
ciala (tensoriala), ecuatiile (1.85) se scriu:

ij;j + bi = 0 f or i; j = 1 : 3 (1.86)

unde notatia compacta se refera la:

@ ij
ij;j = (1.87)
@xj

Conclusion 17 Cele trei ecuatii de echilibru contin sase functii necunoscute ce reprez-
inta cele sase componente independente ale tensorului tensiunilor T (x; y; z): Ecuatiile de
echilibru realizeaza doar conditia necesara pentru ca echilibrul sa …e satisfacut.

1.9.2 Tensiuni care actioneaza intr-un plan inclinat. Conditii

limita in tensiuni
Pentru a obtine relatiile matematice intre cele sase componente independente ale ten-
sorului tensiunilor T (x; y; z) si tensiunile care actioneaza intr-un plan inclinat de…nit de
vectorul unitar al normalei pe plan n(nx ; ny ; nz ), se considera echilibrul unui tetraedru
elementar izolat din corpul tridimensional.
Se foloseste un sistem de coordonate cartezian local P xyz atasat tetraedrului ele-
mentar in punctul P (x; y; z). In Figura 1.11 este aratat tetraedrul elementar incarcat pe
fetele sale exterioare Ax , Ay, Az si A de vectorii tensiune corespunzatori px , py , pz si
respectiv pn . Vectorii unitate (versorii) i, j,k, si n reprezinta vectorii normali unitate ai
ariilor elementare Ax , Ay, Az si A. Vectorul normal unitate n al ariei elementare inclinate
A se exprima ca:
n = nx i + ny j + nz k (1.88)

unde nx = cos( x ), ny = cos( y) si nz = cos( z) sunt cosinusii unghiurilor x, y si z

28
pe care le face vectorul normal n cu axele sistemului de coordonate P xyz. Componentele
vectorului normal n sunt legate prin urmatoarea ecuatie:

n2x + n2y + n2z = 1 (1.89)

Ecuatia (1.89) este o relatie de dependenta care arata ca numai doua din cele trei compo-
nente nx , ny si nz ; care de…nesc vetorul normalei n, sunt parametri independenti. Ecuatia
vectoriala de echilibru pentru tetraedrul elementar, folosind notatiile indicate in Figura
1.11, este:
p n A p x A x p y Ay p z A z = 0 (1.90)

Figura 1.11 Tensiunile intr-un plan inclinat

Intre ariile elementare Ax , Ay si Az corespunzatoare suprafetelor P CD, P DB si
P BC, de…nite de vectorii normali i, j si k, si aria A a suprafetei inclinate BCD;
de…nita de vectorul normal n(nx ; ny ; nz ), se pot scrie urmatoarele relatii geometrice:

Ax = A n x (1.91)
Ay = A n y
Az = A n z

Substituind ecuatiile (1.91) in ecuatiile (1.90) si dupa manipulari algebrice, expresia vec-
toriala a tensorului de tensiune pn care actioneaza pe suprafata inclinata A se determina:

pn = px nx + py ny + pz nz (1.92)

Vectorii tensiune px , py si pz care actioneaza pe suprafetele elementare Ax , Ay si Az , pot

… exprimati in functie de componentele tensiunilor corespunzatoare ca:

px = x i+ xy j+ xz k (1.93)
py = yx i+ y j+ yz k
pz = zx i+ zy j+ z k

29
Inlocuind ecuatiile (1.93) in ecuatiile (1.92) expresia vectorului tensiune pn se rescrie sub
forma:

pn = pnx i + pny j + pnz k=( x nx + yx ny + zx nz ) i+ (1.94)

( xy nx + y ny + zy nz ) j + +( xz nx + yz ny + z nz ) k

iar proiectiile pnx , pny si pnz , ale vectorului tensiune pn pe axele sistemului de coordonate
cartezian se obtin sub forma:

pnx = pn i = x nx + yx ny + zx nz (1.95)
pny = pn j = xy nx + y ny + zy nz
pnz = pn k = xz nx + yz ny + z nz

unde simbolul ( ) reprezinta produsul scalar a doi vectori. Forma matriciala a ecuatiilor
(1.95) este:
pen = [T ] ne (1.96)
2 3 2 3
pnx nx
6 7 6 7
e = 4 ny 5 sunt vectori coloana care contin componentele vecto-
unde pen = 4 pny 5 si n
pnz nz
rilor tensiune pn si respectiv normala n. Matricea [T ] contine componentele tensiune ale
tensorului de tensiune generalizat asa cum sunt date in ecuatia (1.5). Notatia ~ se refera
la un vector coloana, numit simplu vector in algebra liniara. Local, asa cum se arata in
Figura 1.12, vectorul tensiune pn care actioneaza pe aria elementara inclinata A se poate
descompune in doua componente vectoriale:

pn = n + n = n n+ n s (1.97)

unde n si n reprezinta vectorii tensiune normala si respectiv tangentiala (de forfecare).

Figura 1.12 Tensiunile pe un plan inclinat

30
Notatia n si n reprezinta marimea vectorilor tensiune normala si de forfecare in timp
ce n si s sunt vectorii unitate corespunzatori. Cei doi vectori unitate sunt ortogonali.
Analizand ecuatia (1.97) trei marimi necunoscute sunt nelamurite: marimile n si
n , reprezentand tensiunile normale si tangentiale pe planul inclinat, si directia vectorului

unitate s. Tensiunea normala n , reprezentand marimea proiectiei vectorului tensiune

pn pe directia normalei n, se obtine aplicand un produs scalar cu vectorul normala n in
ambele parti ale ecuatiei (1.97):

pn n = ( n n + n s) n !
(1.98)
pnx nx + pny ny + pnz nz = n

Substituind ecuatiile (1.95) in ecuatiile (1.98), expresia …nala a tensiunii normale n se

obtine:
2
n = x nx + y n2y + z n2z +
(1.99)
+2 xy nx ny + 2 xz nx nz + 2 yz ny nz

Conclusion 18 Ecuatia (1.99) leaga marimea tensiunii normale n , care actioneaza

intr-un plan inclinat, de componentele tensorului tensiune T si de cele ale vectorului
normalei n(nx ; ny ; nz ) la acel plan.

Tensiunea normala n se rescrie in forma matriciala folosind ecuatia (1.99) si apoi

inlocuind vectorul coloana pen cu (1.96):

n = peTn n eT
e=n [T ]T n eT
e=n e
[T ] n (1.100)

unde [T ]T = [T ] se datoreaza simetriei tensorului tensiunilor.

Proiectia vectorului tensiune pn pe un plan inclinat de arie elementara A, vectorul
tensiune n , este o marime vectoriala necunoscuta si in consecinta, marimea sa, tensiunea
de forfecare n , si vectorul de directie s sunt ambele necunoscute. Marimea tensiunii de
forfecare n se calculeaza ca:
q q
n = jpn j2 j 2
nj = p2nx + p2ny + p2nz 2
n (1.101)

Directia vectorului s(sx ; sy ; sz ) se obtine din ecuatia (1.97):

1
s = [pn n n] ! (1.102)
n
s = sx i + sy j + sz k =
1
= (pnx n nx ) i + (pny n ny ) j + (pnz n nz ) k
n

Proiectiile sx , sy si sz ale vectorului s pe axele sistemului cartezian de coordonate P xyx

se obtin prin identi…care din ecuatia (1.102) si apoi, prin substituirea expresiilor (1.95)

31
componentelor tensorului de tensiune pn :

1
sx = (pnx n nx ) =
n
1
= [ x nx + yx ny + zx nz n nx ] (1.103)
n
1
= [( x n) nx + yx ny + zx nz ]
n

1
sy = (pny n ny ) =
n
1
= [ xy nx + y ny + zy nz n ny ] = (1.104)
n
1
= [ xy nx + ( y n) ny + zy nz ]
n

1
sz = (pnz n nz ) =
n
1
= [ xz nx + yz ny + z nz n nz ] = (1.105)
n
1
= [ xz nx + yz ny + ( z n) nz ]
n

Expresia matriciala a vectorului se se obtine rescriind ecuatia (1.102) folosind forma ma-
triciala a componentelor acestuia:

1 1
se = (e
pn n e) =
n e
([T ] n n e) =
n (1.106)
n n
1
= ([T ] n e
[I]) n
n

2 3 2 3
1 0 0 sx
6 7 6 7
unde [I] = 4 0 1 0 5 este matricea unitate si se = 4sy 5 este vectorul coloana continand
0 0 1 sz
componentele vectorului s. In …nal, vectorul tensiunii de forfecare n ( nx ; ny ; nz ) se
determina folosind ecuatiile (1.103) si (1.105):

n = nx i+ ny j+ nz k= (1.107)
= n s=
= n (sx i + sy j + sz k)

Proiectiile nx , ny si nz ale vectorului n pe axele sistemului de coordonate cartezian

P xyx se obtin din ecuatiile (1.107) si (1.103) prin (1.105):

nx = n sx = [( x n) nx + yx ny + zx nz ] (1.108)
ny = n sy = [ xy nx + ( y n) ny + zy nz ]
nz = n sz = [ xz nx + yz ny + ( z n) nz ]

32
Vectorul tensiunii de forfecare n ( nx ; ny ; nz ) poate … de asemenea exprimat in forma
matriciala folosind ecuatia (1.106):

en = n s~ = ([T ] n e
[I]) n (1.109)

unde n este tensiunea normala calculata folosind expresia (1.100).

Ecuatiile de echilibru pe suprafata exterioara S a volumului corpului deformabil V im-
plica echilibrul unui tetraedru in…nitezimal a‡at pe suprafata laterala a corpului. Aceasta
este ilustrata in Figura 1.13 si este identica cu echilibrul pe un plan inclinat descris an-
terior.

Figura 1.13 Conditiile limita in tensiuni

Singura diferenta este faptul ca vectorul tensiune pn (pnx ; pny ; pnz ) care actioneaza pe un
plan inclinat se inlocuieste cu fortele tn (tnx ; tny ; tnz ), numite tractiuni (incarcari exte-
rioare), distribuite pe suprafata laterala S. Ecuatiile de echilibru intre componentele
tensiune ( x , xy , xz , yx , y , yz , zx , zy si z ) si tractiuni (tnx ; tny ; tnz ) pe suprafata
exterioara S se obtin rescriind ecuatiile (1.93):

tnx = x nx + xy ny + xz nz (1.110)
tny = yx nx + y ny + yz nz
tnz = zx nx + zy ny + z nz

unde tn = tnx i + tny j + tnz k reprezinta vectorul tractiune si nx , ny si nz sunt

proiectiile vectorului normalei n pe suprafata laterala S. Ecuatiile de echilibru (1.110)
se numesc conditii limita in tensiuni. Forma matriciala a conditiilor limita in tensiuni
(1.110) este:
e
tn = [T ] ne (1.111)

Conclusion 19 Ecuatiile de echilibru (1.110) sunt valide pe intreaga suprafata laterala

S a corpului deformabil si trebuiesc veri…cate prin solutii ale ecuatiilor diferentiale (1.85).

33
 1.10 Relatii intre tensiuni si deformatii speci…ce. Ecu-
atii constitutive
In subcapitolele anterioare au fost aratate relatiile matematice ale procesului de defor-
mare, anume cele care leaga incarcarile exterioare de tensiuni, deplasarile de deformatii
speci…ce, fara ca natura …zica a materialului ce caracterizeaza corpul deformabil sa apara
in mod explicit. Pentru a introduce proprietatile mecanice ale materialului implicat in
procesul de deformare sunt necesare un set de relatii functionale intre componentele ten-
soriale tensiuni ij si deformatii speci…ce "kl numite si ecuatii constitutive. Aceste relatii
ce caracterizeaza un material sau o clasa de materiale, explica diferentele intre modurile
de deformare care au fost observate in testele similare de laborator pe diferite materiale.
Materialele prezinta o larga diversitate de moduri de comportare si este practic im-
posibil de a determina o relatie care sa descrie din punct de vedere matematic aceasta
diversitate. Din punct de vedere istoric au fost dezvoltate ecuatii constitutive speci…ce
pentru corpurile solide elastice liniare, ‡uidele vascoase newtoniene, solidele vasco-elastice
liniare, solidele elasto-plastice, etc. si doar in ultimii cincizeci de ani s-a incercat o teorie
care sa le uni…ce.
Ecuatiile constitutive formuleaza dependenta tensiunilor de istoria deformatiilor speci-
…ce sau de rata de crestere a acestora. Suplimentar, un numar de variabile termodinamice
ca temperatura sau entropia, au fost adaugate acestor relatii constitutive. Din multi-
tudinea de parametri …zici care descriu o lege constitutiva identi…cati in timpul testelor
de laborator sunt retinuti doar cei mai importanti. In consecinta, relatiile constitutive
vor reprezenta doar un material ideal.
In acest capitol se considera doar o lege constitutiva restransa si anume cea a elas-
ticitatii lineare. Elasticitatea lineara dezvolta o foarte buna relatie matematica pentru
un material ideal, care poate … folosita pentru multe materiale reale in ingineria struc-
turala, in mod special in cazurile cand marimea incarcarilor exterioare nu este foarte
mare iar ipoteza deformatiilor mici poate aproxima cu acuratete cele mai riguroase con-
ditii neliniare.
In aceste conditii, observatiile experimentale au aratat ca:

(a) - materialul este perfect elastic, ceea ce inseamna ca lucrul mecanic dezvoltat intr-un
specimen tinut la temperatura constanta fara a se produce schimb de caldura cu
mediul inconjurator si care dezvolta un ciclu inchis de deformatie speci…ca, este
nul;

(b) - tensiunea in orice punct al solidului deformabil depinde doar de marimi asociate
deformatiei speci…ce si temperaturii in acel punct si este independenta de istoria
sau incrementul de incarcare;

34
(c) - relatiile dintre componentele tensoriale tensiuni si deformatii speci…ce in…nitezimale
sunt lineare.

Prin de…nitie un material linear elastic este descris de urmatoarele relatii lineare
tensiune-deformatie speci…ca:
ij = Cijkl "kl (1.112)

unde Cijkl este tensorul de elasticitate, un tensor de ordinul patru avand 81 de con-
stante elastice. Trebuie subliniat ca deformatia speci…ca a oricarui punct material din
corpul deformabil este caracterizata complet, in ipoteza deformatiilor mici, de tensorul
deformatiilor speci…ce in…nitezimale T , un tensor simetric de ordinul doi cu valori reale
reprezentate de sase componente indepedente "kl . In mod similar, tensiunea in acelasi
punct material este de…nita de tensorul de tensiune, un tensor simetric de ordinul doi cu
valori reale reprezentate de sase componente indepedente ij .

Proprietatea de simetrie a tensorilor de tensiune si de deformatie speci…ca, T ( ij =

ji ) si ("ij = "ji ), impreuna cu conditia ca raspunsul tensiune-deformatie speci…ca este

complet reversibil (elastic) reprezinta conditiile matematice impuse tensorului elastic

Cijkl . Acestea sunt descrise matematic de urmatoarele conditii de simetrie:

Cijkl = Cjilk (1.113)

Cijkl = Cklij
Cijkl = Cklij

Relatiile (1.113), cunoscute in literatura de specialitate ca simetriile Voigt, reduc numarul

de coe…cienti elastici independenti ai tensorului elastic Cijkl de la 81 la doar 21 de compo-
nente independente. Corespunzator, tensorul de elasticitate Cijkl devine dintr-un tensor
de ordinul patru unul de ordinul doi Cij . Forma dezvoltata a ecuatiei tensoriale (1.112),
care contine 21 de coe…cienti independenti, se scrie sub forma matriciala ca:
2 3 2 32 3
x C11 C12 C13 C14 C15 C16 "x
6 7 6 76 7
6 y7 6 C26 7 6 7
6 7 6C12 C22 C23 C24 C25 7 6 "y 7
6 7 6C C23 C33 C34 C35 C36 7 6 7
6 z7 6 13 7 6 "z 7
6 7=6 76 7 (1.114)
6 7 6C14 C24 C34 C44 C45 C46 7 6 7
6 yz 7 6 7 6 yz 7
6 7 6C C25 C35 C45 C55 C56 7 6 7
4 xz 5 4 15 5 4 xz 5
xy C16 C26 C36 C46 C56 C66 xy

unde componentele tensoriale independente ale tensiunilor si deformatiilor speci…ce sunt

35
organizate ca vectori coloana ~ si respectiv ~":
2 3
x
6 7
6 7
6 y 7
6 7
6 z7
~=6 7 (1.115)
6 yz 7
6 7
6 7
4 xz 5

xy

23
"x
6 7
6 "y 7
6 7
6" 7
6 z7
~" = 6 7 (1.116)
6 yz 7
6 7
6 7
4 xz 5
xy

iar matricea [C] reprezinta tensorul de elasticitate, un tensor simetric de ordinul doi
(Cij = Cji ; i; j = 1; ::; 6):
2 3
C11 C12 C13 C14 C15 C16
6 7
6C12 C22 C23 C24 C25 C26 7
6 7
6C C23 C33 C34 C35 C36 7
6 13 7
[C] = 6 7 (1.117)
6C14 C24 C34 C44 C45 C46 7
6 7
6C C25 C35 C45 C55 C56 7
4 15 5
C16 C26 C36 C46 C56 C66

De aceea, relatia lineara tensiune-deformatie speci…ca (1.114) se poate rescrie intr-o forma
matriciala mai convenabila:
~ = [C] ~" (1.118)

Din (1.118) se obtine vectorul coloana ~", care contine componentele deformatie speci…ca:

1
~" = [C] ~ = [S] ~ (1.119)

1
unde [S] = [C] se numeste tensor conform, de asemenea un tensor simetric de ordinul
doi.

Conclusion 20 (a) - relatiile tensiune-deformatie speci…ca (1.114) reprezinta un mate-

rial anizotropic;
(b) - din ecuatiile (1.114) rezulta ca exista o cuplare totala intre componentele tensiune
si deformatie speci…ca. Trebuie remarcat ca relatia (1.119) indica faptul ca daca este
aplicata o tensiune uniaxiala x = 1 6= 0, se obtin nu doar deformatii speci…ce axiale "i

36
ci si deformatii speci…ce de forfecare ij ;
(c) - coe…cientii elastici Cij depind de sistemul de referinta ales, numit sistem mate-
rial. In general, sistemul material difera de cel general cartezian folosit in studiul starii
de tensiune si de deformatie.

S-a observat ca in timpul investigatiilor experimentale anumite clase de materiale

sunt caracterizate de un grad redus de anizotropie. Reducerea la nivelul gradului de
anizotropie este datorata existentei planurilor de simetrie elastica sau de izotropie. Din
punct de vedere matematic aceste observatii …zice implica proprietatea de invarianta a
matricii elastice [C] in urma unor transformari de re‡exie sau de rotire ale sistemului
material initial:
[C] = constant (1.120)

Considerand un sistem material de coordonate cartezian initial, denumit Oxyz; si un sis-

tem material de coordonate cartezian nou Ox0 y 0 z 0 , obtinut ca urmare a unei transformari
de re‡exie sau de rotire, se obtine o noua relatie tensiune-deformatie speci…ca:

~ 0 = [C] ~"0 (1.121)

Formula de transformare (??) a tensorului tensiunilor [T ], din sistemul de coordonate

initial Oxyz in sistemul de coordonate nou Ox0 y 0 z 0 este urmatoarea (vezi Capitolul 12
din volumul doi al lucrarii Lectures in Mechanics of Materials - Ion S. Simulescu, editura
Conspress):
[T 0 (x0 ; y 0 ; z 0 )] = [N ]T [T (x; y; z)] [N ] (1.122)

unde: [T (x; y; z)] si [T 0 (x0 ; y 0 ; z 0 )] sunt matricile care reprezinta tensorii de tensiune initial
si respectiv rotit, in timp ce indicele T reprezinta operatorul simbolic pentru transpusa
matricii. Matricea [N ] contine cosinusii directori ai unghiurilor dintre axele x0 , y 0 si z 0 ale
sistemului material de coordonate rotit Ox0y0z0 si axele x, y si z ale sistemului material
de coordonate initial Oxyz:
2 3
n x0 x n y 0 x n z 0 x
6 7
[N ] = 4 nx0 y ny0 y nz0 y 5 (1.123)
n x0 z n y 0 z n z 0 z

Datorita similitudinii matematice intre tensorii de tensiune si de deformatie speci…ca

in…nitezimala, T si T" , transformarea tensoriala (1.120) poate … aplicata si tensorului de
deformatie speci…ca in…nitezimala T" :

[T"0 (x0 ; y 0 ; z 0 )] = [N ]T [T" (x; y; z)] [N ] (1.124)

Dupa operatiile matriciale (1.122) si (1.124) se pastreaza doar componentele independente

37
ale tensorului tensiunilor si deformatiilor speci…ce, ~ 0 si ~"0 , in conformitate cu relatiile
(1.115) si (1.116). Se obtin astfel ecuatiile matriciale urmatoare:

~ 0 = [A] ~ (1.125)

si
~"0 = [B] ~" (1.126)

in care matricile [A] si [B] se obtin din inmultirea la stanga a ecuatiilor (1.122) si (1.124).
Substituind ecuatiile (1.125), (1.126) si (1.118) in (1.121) se obtine:

[A] ~ = [C] [B] ~" ! [A] [C] ~" = [C] [B] ~" ! (1.127)
! ([A] [C] [C] [B]) ~" = [0]

Vectorul coloana ~" trebuie sa …e intotdeauna nenul si ca urmare, conditia de invarianta

a matricii [C] dupa transformare necesita:

[A] [C] [C] [B] = [0] ! [M ] = [0] (1.128)

unde matricea [0] este o matrice nenula 6x6, in timp ce partea din stanga a ecuatiei
(1.128), notata cu [M ], este o matrice nesimetrica:

[M ] = [A] [C] [C] [B] (1.129)

In consecinta rezulta 36 de ecuatii, in timp ce numarul maxim de coe…cienti independenti

ai materialului este 21. Acest fapt face ca identi…carea coe…cientilor materialului sa …e o
sarcina di…cila. Pentru a reduce complexitatea calculului matricea nesimetrica din stanga
[M ] se inlocuieste in (1.128) cu o matrice simetrica folosind urmatoarea proprietate a
matricilor:
[M ] + [M ]T = [0] (1.130)

Noua matrice obtinuta (1.130) este simetrica si in consecinta, doar 21 de ecuatii sunt
necesare in identi…carea coe…cientilor materialului.

Conclusion 21 (a) - pentru a pastra proprietatea de invarianta a matricii elastice [C]

ecuatiile de conditie (1.130) se pt aplica oricarui tip de transformare;
(b) - daca doua matrici [A] si [B] sunt identice, forma mai simpla a ecuatiei de
conditie (1.128) poate … aplicata in locul celei generale (1.130).

In cele ce urmeaza ecuatiile anterioare sunt folosite pentru a investiga cazul particular
de izotropie. In volumul doi al lucrarii Lectures in Mechanics of Materials - Ion S.
Simulescu, editura Conspress sunt discutate si alte cazuri particulare de simetrie elastica.

38
1.11 Materiale izotrope. Relatii intre tensorii tensi-
unilor al deformatiei speci…ce
O categorie importanta de materiale structurale, numite si materiale izotrope, sunt car-
acterizate de invarianta matricii elastice [C] pentru oricare orientare a sistemului de
coordonate. Relatia tensiune-deformatie speci…ca rezultata se scrie sub forma:
2 3
2 3 C11 C12 C12 0 0 0 2 3
6 7 "x
6
x 6
7 6C12 C11 C12 0 0 0 7 6 7
6 7
6 y77 6 7 6 "y 7
6 7
6 7 6C12 C12 C11 0 0 0 7 6" 7
6 z7 6 C11 C12 7 6 z7
6 6
7=6 0 7 6 7 (1.131)
6 7 0 0 0 0 7 6 yz 7
6 yz 7 6 2 7 6 7
6 7 6
6 0 0 0 0
C11 C12
0
7
7 6 7
4 xz 5 6 7 4 xz 5
4 2
xy C11 C12 5 xy
0 0 0 0 0
2

Conclusion 22 Matricea elastica [C] este caracterizata de doar doi (2) coe…cienti inde-
pendenti numiti C11 si C12 .

Expresia primei componente de tensiune normala x se obtine din (1.131) si are forma:

x = C11 "x + C12 "y + C12 "z (1.132)

0
Daca se considera o noua constanta C11 de…nita ca:

0
C11 = C11 C12 (1.133)

expresia tensiunii normale x se obtine:

0
x = (C12 + C11 ) "x + C12 "y + C12 "z = (1.134)
0 0
= C11 "x + C12 ("x + "y + "z ) = C11 "x + C12 eV

unde eV = J1 = "x + "y + "z reprezinta dilatarea. Celelalte doua componente tensiuni
normale, y si z pot … exprimate de asemenea intr-o maniera similara:

0
y = C12 eV + C11 "y (1.135)
0
z = C12 eV + C11 "z

Notand cele doua constante ale materialului cu:

0
C11 = 2 (1.136)
C12 =

39
relatia tensiune-deformatie speci…ca (1.131) devine:
2 3 2 3 2 3
x +2 0 0 0 "x
6 7 6 7 6 7
6 7 6 +2 0 0 07 6 7
6 y7 6 7 6 "y 7
6 7 6 +2 0 0 07 6 7
6 z7 6 7 6 "z 7
6 7=6 7 6 7 (1.137)
6 7 6 0 0 0 0 07 6 7
6 yz 7 6 7 6 yz 7
6 7 6 0 0 0 0 07 6 7
4 xz 5 4 5 4 xz 5
xy 0 0 0 0 0 xy

unde si sunt numite constantele lui Lame. De aceea, relatia tensiune-deformatie

speci…ca obtinuta din (1.137) prin transformare inversa va …:
2 3
+
0 0 0
2 3 6 2
6 2 +3 4 2
+6 4 2 +6 7
7 2 3
"x 6 + 7
6 7 6 07
0 0 x
6 7
6 "y 7 6 4 2+6 2 2+3 7
4 +62
6 7 6 7
6 7 6 + 6 y 7
6" 7 6 0 0 07
7 6 7
6 z 7 6 4 2+6 4 2 +6 2 2+3 7 6 z7
6 7=6 1 7 6 7 (1.138)
6 yz 7 6 0 0 0 0 07 6 yz 7
6 7 6 7 6 7
6 7 6 7 6 7
4 xz 5 6 1 7 4 xz 5
6 0 0 0 0 07
xy 6 7 xy
4 15
0 0 0 0 0

Constantele lui Lame se pot exprima in functie de constantele elastice ingineresti modul
de elasticitate E si coe…cient Poisson .

Daca se considera un test simplu de intindere uniaxiala x 6= 0 rezulta din ecuatia

(1.138) ca:

+ 1 + 1
"x = x = x ! = (1.139)
2 2+3 E 2 2+3 E
"y = 2 x = x ! 2
=
4 +6 E 4 +6 E

"z = 2 x = x ! 2
=
4 +6 E 4 +6 E
Rezolvand primele doua ecuatii din (1.139) pentru si , rezulta:

E E
= 2
= (1.140)
+2 1 (1 + ) (1 2 )
E E
= = =G
2 +2 2 ( + 1)

40
Din prima ecuatie (1.140) rezulta ca produsul (1 + ) (1 2 ) trebuie sa …e diferit de
zero (6= 0) si in consecinta:

1 < < 0:5 (1.141)

E > 0

Relatia tensiune-deformatie speci…ca (1.137) poate … scrisa intr-o forma indiciala ca:

ij = eV ij +2 "ij f or i; j = 1; :; 3 (1.142)

in care (
1 if i=j
ij = f or i; j = 1; :; 3 (1.143)
0 if i 6= j
reprezinta tensorul Kronecker iar

1
"ij = ij f or i 6= j (1.144)
2

In mod similar forma indiciala a relatiei tensiune-deformatie speci…ca (1.138) se obtine:

1
"ij = ij V ij f or i; j = 1; :; 3 (1.145)
2 3 +2

unde
V = I1 = x + y + z (1.146)

O relatie interesanta se obtine daca suma tensiunilor normale V se calculeaza din (1.142):

2
V = 3 eV + 2 eV ! V =3 ( + ) eV ! (1.147)
3
V = 3 K eV

2
unde K = + se numeste modul volumetric (bulk modulus). Substituind expresiile
3
invariantilor deformatiei speci…ce si tensiunii in ecuatia (1.147) rezulta:

I1 = 3 K J1 (1.148)

si mai departe:
avg =3 K "avg (1.149)

41
 0
Tensiunile deviatorice ij sunt legate de deformatiile speci…ce deviatorice "0ij dupa cum
urmeaza:

0
ij = ij avg ij = eV ij +2 "ij avg ij = (1.150)
= 3 "avg ij +2 "ij 3 K "avg ij =
= (3 3 K) "avg ij + 2 "ij =
2
= 3 "avg ij + 2 "ij =
3
= 2 "ij 2 "avg ij = 2 ("ij "avg ij ) =
= 2 "0ij

Conclusion 23 (a) - ecuatia (1.148) arata ca mediile tensiunilor normale si deformati-

ilor speci…ce, avg si "avg ; sunt cantitati proportionale;
(b)- ecuatia (1.150) arata ca tensiunile normale si deformatiile speci…ce deviatorice,
0
ij si "0ij ; sunt marimi proportionale.

1.12 Problemele elasticitatii lineare

1.12.1 Rezolvarea problemelor elasticitatii lineare

Problema elasticitatii lineare poate … enuntata astfel:

"Pentru un corp solid tridimensional, de…nit in spatiul material si alcatuit dintr-un
material caracterizat de densitatea 0 si coe…cientii elastici ai materialului Cij , supus
unor forte interne b0i in intervalul de timp [0; tf inal ], sa se gaseasca deplasarile ui , defor-
matiile speci…ce "ij si tensiunile ij care sa satisfaca ecuatiile generale (??) si (??):

0
ji;j + 0 bi = 0u
•i ((4.26))

1
"ij = (ui;j + uj;i ) ((4.11))
2
avand conditiile initiale:

ui (x; 0) = u0i (x) (1.151)

u_ i (x; 0) = u_ 0i (x)

si una din urmatoarele conditii limita:

(a) conditiile limita in deplasari avand componentele ui sunt cunoscute in punctele

42
situate la limita exterioara a corpului

se cunosc ulext
i (x; t) = ui (xlext ; t) (1.152)

(b) conditiile limita in tractiuni (incarcari exterioare) avand componentele ti sunt

cunoscute in punctele de normala n situate la limita exterioara a corpului:

se cunosc tlext
i (xlext ; t) = ji (x
lext
; t)nj (1.153)

(c) conditii limita mixte - acestea corespund cazului general in care conditiile limita
in deplasari sau tractiuni sunt cunoscute doar intr-o parte din punctele situate la limita
exterioara a corpului sau in diferite zone ale suparfetei exterioare.
In relatiile anterioare indicele superior 0 se refera la con…guratia initiala, nedeformata
a corpului solid, in baza ipotezei micilor deformatii iar marimile ji;j si u• semni…ca
@ ij d2 u
ij;j = si respectiv acceleratia punctului material u
• = .
@xj dt2

Conclusion 24 (a) Problema are 15 functii necunoscute, 6 tensiuni, 6 deformatii speci-

…ce si 3 deplasari si un numar egal de ecuatii. Teoretic, problema este static determinata
iar functiile necunoscute pot … calculate;
(b) In cazul materialelor linear elastice omogene si izotrope (legea generalizata a lui
Hooke) relatiile tensiune-deformatie speci…ca sunt descrise de ecuatiile (1.137);
(c) Ecuatiile (??) reprezinta ecuatiile de echilibru dinamic pentru un volum in…nitez-
imal. Daca incarcarile sunt aplicate static si acceleratiile pot … neglijate u•i = 0 problema
elasticitatii lineare se simpli…ca la cazul unei probleme statice.

Numarul mare de functii necunoscute ale problemei poate … redus prin formularea
problemei elasticitatii lineare folosind doar necunoscute deplasari ui sau tensiuni ij .
Ecuatiile de echilibru dinamic (??) pot … rescrise sub o forma mai dezvoltata ca:

0
11;1 + 21;2 + 31;3 + 0 b1 = 0u
•1 (1.154)
0
12;1 + 22;2 + 32;3 + 0 b2 = 0u
•2
0
13;1 + 23;2 + 33;3 + 0 b3 = 0u
•3

1.12.2 Rezolvarea problemei elasticitatii lineare in raport cu de-

plasarile (Navier)
Substituind ecuatiile (??) in ecuatiile constitutive (1.142):

1
ij = ij + 2 "ij = ij (u1;1 + u2;2 + u3;3 ) + 2 (ui;j + uj;i ) = (1.155)
2
= ij uk;k + (ui;j + uj;i )

43
si apoi in ecuatiile de echilibru dinamic (??) se obtine:

0
ij uk;kj + (ui;j + uj;i );j + 0 bi = 0u
•i ! (1.156)
0
uk;ki + (ui;j + uj;i );j + 0 bi = 0u
•i !
0
uj;ji + (ui;j + uj;i );j + 0 bi = 0u
•i !
0
uj;ji + ui;jj + uj;ij + 0 bi = 0u
•i !
0
( + )uj;ji + ui;jj + 0 bi = 0u
•i !
ui;jj + ( + )uj;ji + + 0 b0i = 0u
•i

ceea ce se poate rescrie intr-o forma mai compacta:

r2 ui + ( + )";i + + 0 b0i = 0u
•i (1.157)

folosind notatiile r2 ui = ui;jj si ";j = ui;ij :

In absenta fortelor de inertie ecuatiile de echilibru static vor …:

ui;jj + ( + )uj;ji + + 0 b0i = 0 (1.158)

sau
r2 ui + ( + )";i + + 0 b0i = 0 (1.159)

Ecuatiile (1.156) se numesc ecuatiile de echilibru in deplasari si i se datoreaza lui

Navier. Pentru ca rezolvarea problemei sa …e exprimata complet in deplasari ui conditiile
limita in tractiuni (1.153) trebuiesc modi…cate prin substituirea succesiva, in primul pas,
a ecuatiilor constitutive (1.142), iar in cel de-al doilea a relatiilor deformatie speci…ca-
deplasare (??):

se cunosc tlext
i (xlext ; t) = ji (x
lext
; t)nj = ( ij " + 2 "ij )nj = (1.160)
1
= ij uk;k + 2 (ui;j + uj;i ) nj = ij uk;k nj + (ui;j + uj;i ) nj =
2
= uk;k ni + (ui;j + uj;i ) nj

1.12.3 Rezolvarea problemei elasticitatii lineare in raport cu

tensiunile (Beltrami-Mitchell)
In acest caz componentele tensiuni ij sunt considerate ca necunoscute. Este analizata
situatia in care incarcarile exterioare sunt aplicate static la nivelul corpului solid.

Remark 25 Trebuie subliniat faptul ca orice solutie ij a ecuatiilor de echilibru (??) este
o solutie acceptata doar daca cele sase ecuatii de compatibilitate in deformatii speci…ce

44
(1.75) sunt satisfacute.
Datorita remarcii anterioare ecuatiile de compatibilitate (1.75) trebuiesc exprimate
folosind componentele necunoscute tensiuni ij . Substituind ecuatiile (1.142) in ecuatiile
de compatibilitate scrise sub forma indiciala (1.76) si explicitand …ecare ecuatie in parte
se obtine:

2"12;12 = "11;22 + "22;11 ! (1.161)

1+ 1+ 1+
2 12;12 = 11 +( 22 );11 !
E E E ;22 E E
1+ 1+ 1+
2 12;12 = 11;22 ;22 + 22;11 ;11!
E E E E E
1+ 1+
2 12;12 = ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 ) !
E E E
2 (1 + ) 12;12 = (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 )

2"13;13 = "11;33 + "33;11 ! (1.162)

2 (1 + ) 13;13 = (1 + ) ( 11;33 + 33;11 ) ( ;33 + ;11 )

2"23;23 = "22;33 + "33;22 ! (1.163)

2 (1 + ) 23;23 = (1 + ) ( 22;33 + 33;22 ) ( ;33 + ;22 )

"11;23 = "12;13 + "13;12 "23;11 ! (1.164)

1+ 1+ 1+ 1+
11 = 12 + 13 23 !
E E ;23 E ;13 E ;12 E ;11
1+ 1+ 1+ 1+
11;23 ;23 = 12;13 + 13;12 23;11
E E E E E
(1 + ) 11;23 ;23 = (1 + ) ( 12;13 + 13;12 23;11 )

"22;13 = "23;12 + "12;23 "13;22 ! (1.165)

(1 + ) 22;13 ;13 = (1 + ) ( 23;12 + 12;23 13;22 )

"33;12 = "13;23 + "23;13 "12;33 ! (1.166)

(1 + ) 33;12 ;13 = (1 + ) ( 13;23 + 23;13 12;33 )

Se poate observa ca primele trei ecuatii (1.161) pana la (1.163), si ultimele trei (1.164)
pana la (1.166), prezinta unele similaritati de grup in exprimarea matematica. Din acest

45
motiv in cele ce urmeaza vor … analizate cate o ecuatie din …ecare grup in parte.

Pentru inceput sa consideram ecuatia (1.161). Datorita simetriei tensorului tensiunilor

si ordinii arbitrare de derivare a ecuatiei (1.161) aceasta se poate rescrie:

2 (1 + ) 12;12 = (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 ) (1.167)

(1 + ) ( 12;12 + 21;12 ) = (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 ) !
(1 + ) ( 12;12 + 21;21 ) = (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 )

Daca se retin primele doua ecuatii de echilibru (1.154) si se considera formularea acestora
pentru cazul static, acestea se pot rearanja sub forma:

0
21;2 = 11;1 31;3 0 b1 (1.168)
0
12;1 = 22;2 32;3 0 b2
0
13;1 + 23;2 = 33;3 0 b3

Substituind primele doua ecuatii (1.168) in ecuatiile (1.167) rezulta:

0 0
(1 + ) ( 22;2 32;3 0 b2 );2 +( 11;1 31;3 0 b1 );1 = (1.169)
= (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 ) !
0 0
(1 + ) ( 22;22 32;32 0 b2 ;2 11;11 31;31 0 b1 ;1 ) =
= (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 ) !
0 0
(1 + ) 11;11 22;22 ( 13;1 + 23;2 );3 0 b1 ;1 0 b2 ;2 =
= (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 )

si apoi, folosind cea de a treia ecuatie (1.168) in ecuatia (1.169):

0
(1 + ) 11;11 22;22 + 33;33 + 0 (b3 ;3 b01 ;1 b02 ;2 ) = (1.170)
= (1 + ) ( 11;22 + 22;11 ) ( ;22 + ;11 ) !
(1 + ) [ 11;11 + 22;22 33;33 + 11;22 + 22;11 ] ( ;22 + ;11 ) =
= 0 (1 + ) (b03 ;3 b01 ;1 b02 ;2 ) !
(1 + ) [ 11;11 + 11;22 + 22;11 + 22;22 33;33 ] ( ;11 + ;22 ) =
= 0 (1 + ) (b03 ;3 b01 ;1 b02 ;2 )

46
Ecuatia (1.170) poate … rescrisa prin adunarea si scaderea termenilor sub forma:

(1 + ) ( ;11 + ;22 + ;33 ;33 33;11 33;22 33;33 ) ( ;11 + ;22 + ;33 ;33 )
=
(1.171)
= 0 (1 + ) (b03 ;3 b01 ;1 b02 ;2 ) !
(1 + ) r2 ;33 r2 33 (r2 ;33 ) =
= 0 (1 + ) (b03 ;3 b01 ;1 b02 ;2 ) !
(1 + ) r2 r2 33 ;33 (r2 ;33 ) = 0 (1 + ) (b03 ;3 b01 ;1 b02 ;2 )

unde = 11 + 22 + 33 = I1

Ecuatiile de compatibilitate (1.163) si (1.164) pot … tratate in mod similar ca ecuatia

(1.162). Expresiile …nale sunt:

(1 + ) r2 r2 11 ;11 (r2 ;11 ) = 0 (1 + ) (b01 ;1 b02 ;2 b03 ;3 ) (1.172)

(1 + ) r2 r2 22 ;22 (r2 ;22 ) = 0 (1 + ) (b02 ;2 b01 ;1 b03 ;3 ) (1.173)

Adaugand ecuatiile (1.171) pan al (1.173) se obtine:

(1 + ) r2 (2r2 ) = 0 (1 + ) (b01 ;1 + b02 ;2 + b03 ;3 ) ! (1.174)

(1 ) r2 = 0 (1 + ) (b01 ;1 + b02 ;2 + b03 ;3 ) !
(1 + ) 0
r2 = 0 (b ;1 + b02 ;2 + b03 ;3 )
(1 ) 1

Prin inlocuire succesiva a ecuatiilor (1.174) in (1.171) pana la (1.173) forma …nala a
primelor trei ecuatii de compatibilitate se obtine:

1
r2 33 + ;33 = 0 (b01 ;1 + b02 ;2 + b03 ;3 ) 2 0 b03 ;3 (1.175)
1+ 1

1
r2 11 +
;11 = 0 (b01 ;1 + b02 ;2 + b03 ;3 ) 2 0 b01 ;1 (1.176)
1+ 1
1
r2 22 + ;22 = 0 (b01 ;1 + b02 ;2 + b03 ;3 ) 2 0 b02 ;2 (1.177)
1+ 1
In mod similar cu procedeul anetrior ultimele trei ecuatii de compatibilitate se exprima
ca:

1
r2 13 + ;13 = 0
0 (b1 ;3 + b03 ;1 ) (1.178)
1+
1
r2 12 + ;12 = 0
0 (b1 ;2 + b02 ;1 ) (1.179)
1+

47
 1
r2 23 + ;23 =
0 0
0 (b2 ;3 + b3 ;2 ) (1.180)
1+
Daca se neglijeaza fortele interioare sau acestea nu exista, ecuatiile de compatibilitate vor
…:
1
r2 11 + ;11 = 0 (1.181)
1+
1
r2 22 + ;22 = 0 (1.182)
1+
1
r2 33 + ;33 = 0 (1.183)
1+
1
r2 12 + ;12 = 0 (1.184)
1+
1
r2 13 + ;13 = 0 (1.185)
1+
1
r2 23 + ;23 = 0 (1.186)
1+
Ecuatiile (1.171) pana la (1.173) si (1.179) pana la (1.186) sunt obtinute de catre Mitchell
in 1900 si respectiv de catre Beltrami in 1892.

48
 Cuprins

Cuprins 1

1 Teoria Placilor Plane Subtiri 1

1.1 Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Comportarea Placilor Plane Subtiri cu Deformatii Mici . . . . . . . . . . 2
1.2.1 Ipoteze de Baza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2.2 Relatii intre Deformatiile Speci…ce si Deformatia Planului Median 4
1.2.3 Expresiile Eforturilor Unitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2.4 Relatii intre Eforturile Unitare si Eforturile Sectionale Globale . . 12
1.2.5 Relatii intre Incarcari si Eforturi Sectionale Globale . . . . . . . . 16
1.2.6 Conditii de Contur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.3 Cazuri Particulare de Incovoiere a Placii Deptunghiulare . . . . . . . . . 20

1
 Capitolul 1

Teoria Placilor Plane Subtiri

1.1 Generalitati
De…nition 1 O placa este un corp 3-dimensional marginit de doua planuri paralele sit-
uate la o distanta mica denumita grosime.

Consideram sistemul de coordonate ortogonal cartezian Oxyz indicat in Figura 2.1.

Grosimea t a placii este o dimensiune notabil mai mica decat celelalte doua dimensiuni
cuprinse in planul Oxy: Planul median, z = 0; este planul orizontal care imparte grosimea
t a placii in doua parti egale si care are ca normal axa Oz. Pozitia unui punct curent P
a‡at in planul median este de…nita prin coordonatele x si y:

Figura 2.1 Geometria Placii Plane

Incarcarea p(x; y) este considerata ca un vector perpendicular pe planul median si este o

sarcina de natura statica. Ca urmare fortele de natura inertiala sunt nule.
In functie de marimea grosimii t, marime cu implicatii in modul de deformare, placile
sunt de doua categorii:
- placi subtiri, cind grosimea t l=20, unde l este dimen-
siunea cea mai mica in planul Oxy;

1
 - placi groase cind grosimea t > l=20, unde l este dimen-
siunea cea mai mica in planul Oxy.
Placile subtiri pot … impartite la rindul lor in doua subcategorii functie de marimea
deformatiei verticale, w, creata de actiunea incarcarii verticale p(x; y) :
- placi cu deplasari mici, a caror deformatie verticala este mica in raport cu grosimea
placii;
- placi cu deplasari mari.
Din perspectiva istorica Teoria Placilor Plane Subtiri cu Deformatii Mici, ce reprez-
inta obiectul de studiu al acestui capitol, isi datoreaza dezvoltarea teoretica unor matem-
aticieni celebri ca: Navier, Kircho¤ si Levy, in timp ce metodele numerice de rezolvare
sunt legate de numele lui Galerkin.

1.2 Comportarea Placilor Plane Subtiri cu Defor-

matii Mici
1.2.1 Ipoteze de Baza
Cinci ipoteze fundamentale, denumite ipotezele lui Kircho¤, sunt folosite in dezvoltarea
teoretica:

1. Deformatia verticala w(x; y) a planului median este mica in comparatie cu grosimea

t a placii;

2. Planul median, z = 0; ramane nedeformat in planul Oxy (este inextensibil) dupa

actiunea sarcinilor transversale (nu apar alungiri sau scurtari) reprezentind un plan
neutru;

3. Sectiunile transversale ale placii, normale pe planul median, raman plane si normale
pe planul median si dupa deformarea placii sub actiunea sarcinilor p(x; y);

4. Efortul unitar normal z este mic comparativ cu eforturile unitare normale x si

y , si in consecinta poate … neglijat;

5. Deformatia speci…ca normala "z ; paralela cu directia de actiune a incarcarilor, este

mica si poate … neglijata.

Remark 2 Ipotezele de mai sus introduc o serie de simpli…cari in structura tensorilor

eforturilor unitare si de deformatie speci…ca, care defapt reprezinta restrictii privind de-
formatia corpului tridimensional denumit placa:
(a) Ipoteza (1) se poate exprima matematic:

w(x; y) << t (1.1a)

2
In consecinta derivatele deplasarii verticale (rotirile) sunt cantitati mici comparativ cu
unitatea,

@w
= w;x << 1 (1.2)
@x
@w
= w;y << 1
@y

deci produsul lor poate … neglijat fara a introduce erori substantiale:

(w;x )2 = 0 (1.3)
2
(w;y ) = 0
w;x w;y = 0

(b) Ipoteza (2) indica lipsa deformatiilor speci…ce in planul median:

"x (x; y; z = 0) = 0 (1.4)

"y (x; y; z = 0) = 0
xy (x; y; z = 0) = 0

(c) Ipoteza (3), asemanatoare cu ipoteza Bernoulli-Euler folosita la calculul grinzilor

plane drepte, conduce la concluzia ca deformatiile speci…ce taietoare xz si yz sunt nule:

xz (x; y; z) = 0 (1.5)
yz (x; y; z) = 0

(d) Ipotezele (4) si (5) conduc la urmatoarea aproximatie:

z (x; y; z) = 0 (1.6)
z (x; y; z) = 0

Conclusion 3 (1) Simpli…carile introduse de ipotezele (2) la (5) reduc numarul compo-
nentelor independente ale tensorului deformatiilor speci…ce T" (x; y; z) la trei (3) compo-
nente nenule:
2 3 2 3
1 1 1
6 " x " 0
61 2 xy
2 7 xz
7 6 x 2 xy 7
6 1 7 6 1 7
T" (x; y; z) = 6 xy "y yz 7 ) 6 " 0 7 (1.7)
4 21 2 5 42 xy y 5
1
xz "z 0 0 =0
2 2 yz

Se observa ca tensorul deformatiilor speci…ce T" (x; y; z) intr-un punct curent P (x; y; z) al

3
placii, este caracterizat doar de componente legate de incovoirea placii. Starea existenta
este o stare plana de deformatie.

(2) Ipoteza (4) reduce numarul componentelor independente ale tensorului eforturilor
unitare T (x; y; z) intr-un punct curent P (x; y; z) la cinci (5) componente nenule:
2 3 2 3
x xy xz x xy xz
6 7 6 7
T (x; y; z) = 4 xy y yz 5 )4 xy y yz 5 (1.8)
xz yz z xz yz =0

(3) Toate marimile matematice descrise ca neglijabile au fost notate cu simbolul (= 0)

cu intentia de a le deosebi de marimile cu valoare certa zero (0). Deosebirea consta in
faptul ca o valoare neglijabila multiplicata (transformata) cu o alta valoare poate sa creeze
o marime cu valoare ce nu poate … neglijata, in timp ce multiplicarea unei marimi nule
conduce totdeauna la o alta valoare nula.

Componentele tensorului eforturilor unitare T (x; y; z) in jurul unui punct curent

P (x; y; z) sunt aratate in Figura 2.2.

Figura 2.2 Componentele Tensorului T

1.2.2 Relatii intre Deformatiile Speci…ce si Deformatia Planului

Median

Relatiile cinematice, intr-un punct cunoscut P (x; y; z), sunt relatii diferentiale intre de-
formatiile speci…ce si componentele deplasari, care caracterizeaza modelul …zic al placii

4
plane subtiri cu deformatii mici:

@u
x (x; y; z) = = u;x (a) (1.9a)
@x
@v
y (x; y; z) = = v;y (b)
@y
@w
z (x; y; z) = = 0 ! w;z = 0 (c)
@z
@u @v
xy (x; y; z) = + = u;y + v;x (d)
@y @x
@u @w
xz (x; y; z) = + = 0 ! u;z + w;x = 0 ! u;z = w;x (e)
@z @x
@v @w
yz (x; y; z) = + = 0 ! v;z + w;y = 0 ! v;z = w;y (f)
@z @y

unde u(x; y; z), v(x; y; z) si w(x; y; z) sunt componentele vectorului deformatiei intr-un
punct curent P (x; y; z) al placii plane. Pentru a simpli…ca scrierea matematica, in cele ce
@f
urmeaza, se va inlocui simlolul derivatei partiale cu simbolul f;x unde f (x; y; z) este
@x
o functie oarecare iar x poate lua valoarea x; y sau z.

Integrand ecuatia (1.9a) rezulta:

Z
w(x; y; z) = z (x; y; z)dz + w0 (x; y) = 0 + w0 (x; y) ! (1.10)
w(x; y; z) = w0 (x; y)
Z
z (x; y; z)dz = 0 conform ipotezei (5) (1.11)

unde w0 (x; y) este deplasarea verticala a planului median:

w(x; y; z = 0) = w0 (x; y) (1.12)

Deplasarea verticala w(x; y; z) intr-un punct curent este egala cu deplasarea verticala
a proiectiei acestui punct pe planul median. In consecinta deplasarea verticala w este
functie de variabilele x si y. Deci toate punctele situate pe normala intr-un punct la
planul median au aceiasi deplasare verticala ca cea a punctului corespunzator din planul
median.
w(x; y; z) = w(x; y) (1.13)

Integrand ecuatiile (1.9a.e) si (1.9a.f) componentele orizontale u si v ale deplasarii sunt

obtinute:

w(x; y) = w0 (x; y)

5
 Z
u(x; y; z) = w;x dz + u0 (x; y) = zw;x + u0 (x; y) (1.14a)
Z
v(x; y; z) = w;y dz + v0 (x; y) = zw;y + v0 (x; y)

unde u0 (x; y) and v0 (x; y) sunt deplasarile orizontale ale proiectiilor punctului curent pe
planul median.

u(x; y; z = 0) = u0 (x; y) (1.15)

v(x; y; z = 0) = v0 (x; y)

Dar, in conformitate cu ipoteza (2), nu au loc extensii ale planului median si in consecinta:

u0 (x; y) = 0 (1.16a)
v0 (x; y) = 0

Substituind (1.16a) in (1.14a), expresiile …nale ale componentelor orizontale u si v ale

deplasarii unui punct curent P (x; y; z) devin:

u(x; y; z) = zw;x (1.17a)

v(x; y; z) = zw;y

Ecuatia (1.17a) arata ca deplasarile orizontale u si v ale punctului curent P (x; y; z) variaza
t
linear intre planurile z = pe grosimea t a placii. Aceste relatii cinematice sunt
2
ilustrate pentru directia paralela cu axa x in Figura 2.3

F igura2:3

Componentele nenule ale tensorului deformatiilor speci…ce T" (x; y; z) se obtin substi-
tuind relatiile (1.17a) in ecuatiile (1.9a.a), (1.9a.b) si (1.9a.d):

x (x; y; z) = u;x = ( zw;x );x = zw;xx (1.18a)

y (x; y; z) = v;y = ( zw;y );y = zw;yy
xy (x; y; z) = u;y + v;x = ( zw;x );y +( zw;y );x = zw;xy zw;yx = 2zw;xy

6
Curburile planului median kx , ky si kxy considerind ipoteza (1), ipoteza micilor deformatii,
sunt de…nite:

1 @ @w
kx = = ( ) = w;xx (1.19a)
x @x @x
1 @ @w
ky = = ( ) = w;yy
y @y @y
1 @ @w
kxy = = ( ) = w;xy
xy @x @y

unde marimile x , y si xy reprezinta razele de curbura. Expresia (1.19a.c) se numeste

torsiunea locala a planului median.
Substituind de…nitiile curburilor kx , ky si kxy ; (1.19a), in relatiile (1.18a) componentele
nenule ale tensorului deformatiilor speci…ce T" (x; y; z) devin:

x (x; y; z) = zkx (1.20a)

y (x; y; z) = zky
xy (x; y; z) = 2zkxy

Conclusion 4 (a) Expresiile curburilor(1.19a) reprezinta componentele unui tensor de

ordinul doi (2) real si simetric:
" #
kx kxy
Tk (x; y) = (1.20u)
kxy ky

(b) Tensorul curburilor are doua valori principale, k1 si k2 , caracterizate printr-o curbura
de torsiune nula a planului median k12 = 0; Cercul lui Mohr poate … utilizat in obtinerea
gra…ca a curburilor principale.
(c) daca cele doua curburi principale k1 = k2 sunt egale deformatia planului median
reprezinta o suprafata sferica.

1.2.3 Expresiile Eforturilor Unitare

Considerind placa realizata dintr-un material linear elastic omogen si izotrop, relatiile
dintre componentele tensorului eforturilor unitare T (x; y; z) si componentele tensorului

7
deformatiilor speci…ce T" (x; y; z) sunt exprimate de Legea Generalizata Hook:

1
x = ( x y z) (1.22)
E
1
y = ( x + y z)
E
1
z = ( x y + z)
E
1
xy = xy
G
1
xz = xz
G
1
yz = yz
G

Tinand cont de ipotezele (3), xz = 0 si yz = 0 , si (4), z (x; y; z) = 0, din relatiile

(1.22) se obtin urmatoarele ecuatii:

1
x = ( x y) (1.23)
E
1
y = ( x + y)
E
z = ( x + y)
E
1
xy = xy
G
1
0= xz
G
1
0= yz
G

Ecuatia (1.23) indica existenta deformatiei speci…ce z , care prin ipoteza (5) a fost ini-
tial presupusa neglijabila. Din expresia acestei deformatii speci…ce trebuie obtinuta si
veri…cata valabilitatea ipotezei (5).

Rezolvind ecuatiile (1.23) se obtin urmatoarele expresii corespunzatoare ale compo-

nentelor tensorului eforturilor unitare:

E
x = 2
( x + y) (1.24)
1
E
y = 2
( x + y)
1
z = 0
xy = G xy

xz = 0
yz = 0

8
 E
unde E si sunt constantele elastice ingineresti, iar G = :
2(1 + )

Substituind relatiile (1.18a) in ecuatiile (1.24) se obtin expresiile componentelor nenule

ale tensorului eforturilor unitare:

Ez
x = 2
(w;xx + w;yy ) (1.25)
1
Ez
y = 2
( w;xx + w;yy )
1
Ez Ez E(1 )z
xy = 2zGw;xy = 2 w;xy = w;xy = 2
w;xy
2(1 + ) 1+ 1

Conclusion 5 (a) Din relatiile (1.25) reiese ca eforturile unitare x , y si xy ,variaza

linear in grosimea placii indicand o similaritate perfecta cu distributia eforturilor unitare
( formula lui Navier) obtinuta in teoria grinzilor drepte;

(b) Tensorul tensiunilor unitare obtinut este caracterizat prin 3 componente nenule:
2 3
x xy 0
6 7
T (x; y; z) = 4 xy y 0 5= (1.26)
0 0 =0
2 3
(w;xx + w;yy ) (1 )w;xy 0
Ez 6 7
= 2 4 (1 )w;xy ( w;xx + w;yy ) 0 5
1
0 0 =0

Admisibilitatea expresiilor (1.25), reprezentand componentele tensorului eforturilor

unitare obtinute ca urmare a ipotezelor Kircho¤, trebuie veri…cata prin folosirea ecuatiilor
de echilibru static. Considerind absenta fortelor de volum, ecuatiile de echilibru sunt
exprimate:

x;x + yx;y + zx;z = 0 (1.27)

xy;x + y;y + zy;z = 0
xz;x + yz;y + z;z = 0

Substituind expresiile (1.25) in (1.27) rezulta urmatoarele relatii:

Ez E(1 )z
2
(w;xx + w;yy );x 2
(w;xy );y + xz;z = 0 (1.28)
1 1
E(1 )z Ez
2
(w;xy );x 2
( w;xx + w;yy );y + zy;z = 0
1 1
xz;x + yz;y + z;z = 0

9
Din primele doua ecuatii (1.28) se obtin expresiile eforturilor unitare taietoare xz si yz :

Z
Ez z2E
xz = zx = 2
(w;xxx + w;yyx )dz + f (x; y) = 2
(r2 w);x
+ f (x; y) (1.29)
1 1 2
Z
Ez E 2 z2
yz = zy = 2
(w;xxy + w;yyy )dz + f (x; y) = 2
(r w);y + g(x; y)
1 1 2

unde f (x; y) si g(x; y) sunt doua functii necunoscute ce urmeaza a … determinate, iar
r2 w = (w;xx + w;yy ): Functiile necunoscute se determina din conditia ca tensiunile ori-
t
zontale pe planurile fetelor z = sa …e nule (nu exista decat incarcare verticala):
2
t
xz (x; y; z = )=0 (1.30)
2
t
yz (x; y; z = )=0
2

si deci rezulta:

E t2
f (x; y) = 2
(r2 w);x (1.31)
1 8
E 2 t2
g(x; y) = 2
(r w);y
1 8

Expresiile …nale ale eforturilor unitare taietoare xz si yz se obtin prin introducerea

expresiilor (1.31) in relatiile (1.29):

E z2 E t2 E t2
xz = zx = 2
(r2 w);x 2
(r2 w);x = 2)
(r2 w);x ( z2)
1 2 1 8 2(1 4
(1.32)
E z2 E t2 E t2
yz = zy = 2
(r2 w);y 2
(r2 w);y = 2)
(r2 w);y ( z2)
1 2 1 8 2(1 4

Conclusion 6 (a) Rezulta deci ca folosirea ipotezei simpli…catoare (3), care implica
yz = xz = 0, produce o contradictie cu ecuatiile de echilibru, asa cum se vede din

calculul eforturilor unitare taietoare xz si yz pe baza ecuatiilor (1.32). Astfel ipoteza

(3), care considera abaterea sectiunilor normale dupa deformatie ca …ind neglijabila, ar
… in…rmata prin existenta eforturilor unitare taietoare xz si yz diferite de zero, in con-
formitate cu expresiile (1.32).
(b) Analiza ecuatiilor (1.32) arata ca eforturile unitare taietoare xz si yz variaza
parabolic in grosimea placii, atingind valoarea maxima in planul median. Acest fapt este
similar cu efortul unitar taietor de…nit de formula lui Juravski in cazul grinzilor drepte;

Variatia celor cinci componente ale tensorului eforturilor unitare este ilustrata in
Figura 2.4.

10
 Figura 2.4 Variatia Eforturilor Unitare

Din ultima ecuatie de echilibru (1.28) se poate determina expresia efortului unitar normal
z ; care conform ipotezei (4) este neglijabil:

E t2
z;z = xz;x yz;y = 2)
(r2 w);xx ( z2) + (1.33)
2(1 4
E t2
+ 2)
(r2 w);yy ( z2)
2(1 4
E t2
= 2)
(r2 w);xx +(r2 w);yy ( z2)
2(1 4

si deci prin integrare in raport cu variabila z:

E 2 2 t2 z3
z = 2)
(r w); xx +(r w); yy ( z ) + h(x; y) = (1.34)
2(1 4 3
E 4 t2 z3
= 2)
r w( z ) + h(x; y)
2(1 4 3

unde r4 w = (r2 w);xx +(r2 w);yy = w;xxxx +2w;xxyy +w;yyyy

si h(x; y) este o functie necunoscuta ce se determina din conditia ca efortul unitar

t
normal z pe fata z = sa …e nul:
2

E t3 t3
2)
r4 w( ) + h(x; y) = 0 ! (1.35)
2(1 8 24
Et3
h(x; y) = 2)
r4 w
24(1

Expresia …nala a efortului unitar z se obtine substituind expressia functiei h(x; y) in

11
relatia (1.34):

E 2 2 t2 z3
z = 2)
(r w);xx +(r w);yy ( z ) (1.36)
2(1 4 3
Et3
2)
(r2 w);xx +(r2 w);yy
24(1
E 2 2 t2 z3 t3
= 2)
(r w);xx +(r w);yy ( z )
2(1 4 3 12

Conclusion 7 (a) Efortului unitar z variaza in grosimea placii dupa o lege parabolica
de ordinul trei.

(b) Evaluarea efortului unitar z arata ca el poate … neglijat in comparatie cu x, y

1.2.4 Relatii intre Eforturile Unitare si Eforturile Sectionale

Globale

Eforturile sectionale globale din sectiunile normale planului median, avind normalele
paralele cu axele pozitive x si y; se obtin folosind relatiile integrale care le leaga de

12
eforturile unitare determinate anterior :

Z Z t Z t
2 E
Nx = x dAx = t x (1 dz) = 2
(w;xx + w;yy ) 2t zdz = 0 (1.37)
Ax 1
2 2
Z Z t Z t
2 E
Ny = y dAy = t y (1 dz) = 2
( w;xx + w;yy ) 2t zdz = 0
Ay 1
2 2
Z Z t Z t
2
2 E 2 2 (t 2
Qx = xz dA x = t xz (1 dz) = 2)
(r w); x t 4 z )dz =
Ax 2(1
2 2
t
E 2 t2 z3 2 Et3
= 2)
(r w); x z t = 2)
(r2 w);x
2(1 4 3 12(1
2
Z Z t Z t 2
2 E t
Qy = yz dAy = t yz (1 dz) = 2(1 2)
(r2 w);y 2t ( z 2 )dz =
Ay 4
2 2
t
E 2 t2 z3 2 Et3
= 2
(r w);y z t = 2
(r2 w);y
2(1 ) 4 3 12(1 )
2
Z Z t Z t
2 E 2
Qxy = Qyx = xy dAx = t xy (1 dz) = 1 + w;xy t zdz =
Ax
2 2
Z t
E
= w;xy 2t zdz = 0
1+
2
Z Z t Z t
E
Mx = z x dAx = 2t x z(1 dz) = 2
(w;xx + w;yy ) 2t z 2 dz =
Ax 1
2 2
3
Et
= 2)
(w;xx + w;yy )
12(1
Z Z t Z t
E
My = z y dAy = 2t y z(1 dz) = 2
( w;xx + w;yy ) 2t z 2 dz =
Ay 1
2 2
Et3
= 2)
( w;xx + w;yy )
12(1

13
 Z Z t Z t
E
Mxy = Myx = z xy dAx = 2t xy z(1 dz) = w;xy 2t z 2 dz =
Ax 1+
2 2
Et3 Et3 (1 )
= w;xy = 2)
w;xy (1.38)
12(1 + ) 12(1

unde

dAx = dy dz = 1 dz (1.39)
dAy = dx dz = 1 dz

Notind cu
Et3
D= 2)
(1.40)
12(1
in expresiile eforturilor sectionale globale (1.37), ce actioneaza la nivelul planului median,
componentel nenule se rescriu astfel:

Qx (x; y) = D(r2 w);x (1.41)

Qy (x; y) = D(r2 w);y
Mx (x; y) = D(w;xx + w;yy )
My (x; y) = D( w;xx + w;yy )
Mxy (x; y) = Myx = D(1 )w;xy

Marimea D se numeste rigiditate cilindrica si joaca un rol similar cu cel al rigiditatii

Et3
la incovoiere EI = din cazul grinzilor drepte. Expresia (1.40) indica o marime a
12
1
rigiditatii placii cu raportul supraunitar 2
> 1:
1

Conclusion 8 (a) Cele cinci eforturi sectionale globale nenule Qx , Qy , Mx , My si Mxy

reprezinta forta taietoare in sectiunea cu normala x, forta taietoare in sectiunea cu nor-
mala y, momentul incovoietor in sectiunea cu normala x, momentul incovoietor in sec-
tiunea cu normala y si momentele de torsiune in seciunile cu normale x si y. Eforturile
sectionale nenule sunt reprezentate cu sensurile lor pozitive in Figura 2.5.

14
 Figura 2.5 Eforturi Sectionale Globale

(b) Eforturile sectionale globale actioneaza pe sectiuni normale cu latime unitara (conform
cu notatiile de mai sus dx = 1 si dy = 1) la nivelul planului median. Din punct de vedere
dimensional eforturile sectionale globale au dimensiuni de [F=L] si [F L=L] pentru forte
si respectiv momente.
(c) Substituind relatiile (1.25) si (1.32) in (1.37) se constata ca intre eforturile unitare
si eforturile sectionale globale exista urmatoarele relatii:

12Mx
x = z (1.42)
t3
12My
y = z
t3
12Mxy
xy = z
t3
6Qx t2
xz = ( z2)
t3 4
6Qy t2
yz = ( z2)
t3 4

Se constata din analiza expresiilor (1.42) ca legatura functionala dintre eforturile globale
si eforturile unitare, actionind in sectiunile normale x si y, este asemanatoare cu cea
obtinuta in cazul modelului Navier a grinzii drepte plane.
(d) Valorile maxime ale eforturilor unitare normale, x si y , si efortului unitar de
t
forfecare xy se obtin pentru z = , deoarece variatia lor pe grosimea sectiunii este
2
lineara:

max t 6Mx
x (x; y; z = )= (1.43)
2 t2
max t 6My
y (x; y; z = )=
2 t2
max t 6Mxy
xy (x; y; z = )=
2 t2

(e) Valorile maxime ale eforturilor unitare de forfecare xz si yz se obtin in planul

15
median, pentru z = 0:

max 3Qx
xz (x; y; z = 0) = (1.44)
2t
max 3Q y
yz (x; y; z = 0) =
2t

1.2.5 Relatii intre Incarcari si Eforturi Sectionale Globale

Cunoscand relatiile dintre eforturile unitare si cele sectionale globale, ceea ce lipseste este
relatia dintre eforturile sectionale globale si incarcarea transversala p(x; y). Aceasta re-
latie se obtine scriind echilibrul unui volum in…nitezimal izolat din corpul placii. Volumul
in…nitezimal are grosimea t si laturile dx si dy. Eforturile sectionale globale si incarcarea
sunt aratate in Figura 2.6.

Figura 2.6 Echilibrul Volumului In…nitesimal

Cele trei ecuatii de echilibru nenule sunt:

X
Z=0!
@Qx @Qy
! Qx dy + (Qx + dx)dy Qy dx + (Qy + dy)dx + p(x; y)dxdy = 0
@x @y
X
Mx+ = 0 !
@My @Mxy
! My dx (My + dy)dx + Mxy dy (Mxy + dx)dy + Qy dxdy+
@y @x
dy @Qx dy dy
+Qx dy (Qx + dx)dy pdxdy =0 (1.45)
2 X @x 2 2
My+ = 0 !
@Mx @Myx
! Mx dy + (Mx + dx)dy Myx dx + (Myx + dy)dx Qx dxdy
@x @y
dx @Qy dx dx
Qy dx + (Qy + dy)dx + pdxdy =0 (1.46)
2 @y 2 2

16
Dupa efectuarea operatiilor algebrice si neglijarea termenilor mici ecuatiile de echilibru
devin:

@Qx @Qy
+ = p(x; y) ! Qx ;x +Qy ;y = p(x; y) (1.47)
@x @y
@My @Mxy
+ = Qy ! Mxy ;x +My ;y = Qy
@y @x
@Mx @Myx
+ = Qx ! Mx ;x +Myx ;y = Qx
@x @y

Substituind ultimele doua ecuatii (1.47) in prima ecuatie (1.47) se obtine urmatoarea
ecuatie diferentiala cu derivate partiale:

(Mx ;x +Myx ;y );x +(Mxy ;x +My ;y );y = p(x; y) ! (1.48)

Mx ;xx +2Mxy ;xy +My ;yy = p(x; y)

Daca in ecuatia (1.48) se inlocuiesc momentele cu expresiile (1.41) se obtine o ecuatie

diferentiala ce leaga deplasarea verticala w(x; y) de forta distribuita p(x; y):

( D(w;xx + w;yy ));xx +2( D(1 )w;xy );xy +( D( w;xx + w;yy ));yy = p(x; y)(1.49)
!
p(x; y)
(w;xx + w;yy );xx +2(1 )w;xy ;xy +( w;xx + w;yy );yy = !
D
p(x; y)
w;xxxx + w;xxyy + 2wxxyy 2 wxxyy + w;xxyy + w;yyyy = !
D
p(x; y)
w;xxxx + 2wxxyy + w;yyyy = !
D
p(x; y)
r4 w =
D

Ecuatia (1.49) se numeste ecuatia Sophie Germain.

1.2.6 Conditii de Contur

Solutia ecuatiei diferentiale (1.49) trebuie sa veri…ce conditiile de contur ale placii pentru
a corespunde unei situatii speci…ce de rezemare. Marginile placii pot … drepte sau curbe.
Ca regula generala,conditiile de contur exprima impunerea unor restrictii de deformatie
speci…ce marginii corespunzatoare. Exprimarea matematica a conditiilor de contur im-
plica, functie de natura rezemarii, o combinatie a doua dintre urmatoarele functii: ale
deplasarii verticale w(x; y); rotirilor, w;x si w;y , cit si momentelor Mx , My si Mxy , par-
ticularizate pentru ecuatia descriind latura in cauza. Pentru o mai buna intelegere se
considera cazul particular al unei placi dreptunghiulare. Cazurile cele mai intilnite de
rezemari, similare cu cele intilnite la grinzile drepte, sunt:

1. Laturi simlu rezemate unde deplasarea verticala a marginii si momentul incovoietor

17
 actionind paralel cu marginea sunt considerate nule:

a. - daca marginea este paralela cu axa de coordonate y si are ecuatia x =

constant

(1) w(x = const; y) = 0 (1.50)

! w;y = w;yy = w;xy = 0 ! Mxy = 0 (implicit)
(2) Mx (x = const; y) = 0 ! D(w;xx + w;yy )x=const = 0 !
! w;xx (x = const; y) = 0

(a) - daca marginea este paralela cu axa de coordonate x si are ecuatia y =

constant

(1) w(x; y = const) = 0 (1.51)

! w;x = w;xx = w;xy = 0 ! Mxy = 0 (implicit) (1.52)
(2) My (x; y = const) = 0 ! D( w;xx + w;yy )y=const = 0 !
! w;yy (x; y = const) = 0

Observatie: datorita ipotezei (2), a inextensibilitatii planuluiu median, nu exista

tipul de latura articulata. Solutia laturii simplu rezemate este echivalenta cu cea
articulata.

2. Laturi incastrate unde deplasarea verticala a marginii si rotirea perpendiculara pe

marginea considerata sunt nule:

(a) - daca marginea este paralela cu axa de coordonate y si are ecuatia x =

constant

(1) w(x = const; y) = 0 (1.53)

(2) w;x (x = const; y) = 0

(b) - daca marginea este paralela cu axa de coordonate x si are ecuatia y =

constant

(1) w(x; y = const) = 0 (1.54)

(2) w;y (x; y = const) = 0

18
3. Laturi libere unde momentul incovoietor, momentul de torsiune si forta taietoare
verticala actionind pe marginea considerata, sunt nule. Aceste trei conditii sunt
impuse de absenta eforturilor unitare pe acea latura. Aparent exista trei conditii
de margine pentru acest caz, dar se poate demonstra ca conditia de nulitate a fortei
taietoare verticale si momentului de torsiune poate … exprimata printr-o singura
ecuatie care implica reactiunea vericala pe latura respectiva sa …e nula. Modul de
calcul a expresiei reactiunii verticale pe latura paralela cu axa y este ilustrat in
Figura 2.7. Consideram ca lungimea laturii se imparte in segmente in…nitesimale
de lungime dy. In consecinta, pe sectiunea tdy actioneaza un moment de torsiune
Mxy dy
Mxy dy, care poate …"inlocuit" cu actiunea a doua forte verticale concentrate
dy
actionind la distanta dy: Directia pozitiva a fortelor se determina in conformitate cu
sensul pozitiv al momentului de torsiune ilustrat in …gura 3.5. In sectiunea alaturata
tdy, momentul de torsiune variaza datorita existentei incarcarilor avind o marime
@Mxy @Mxy
(Mxy + )dy. Fortele verticale echivalente au deci magnitudinea Mxy + : La
@y @y
marginea comuna din adunarea celor doua forte ramane o forta verticala cu sensul
@Mxy
pozitiv si magnitudine . Printr-un proces la limita, se constata ca valoarea
@y
@Mxy
fortei verticale echivalente actiunii momentului de torsiune Mxy este : Forta
@y
verticala totala se obtine punctual prin adunarea forta taietoare corespunzatoare
Qx cu forta echivalenta data de momentul de torsiune Mxy :

@Mxy
Rx (x = const; y) = Qx + (1.55)
@y x=const

Un calcul analog se face pentru latura paralela cu axa de coordonate x:

@Myx
Ry (x; y = const) = Qy + (1.56)
@x y=const

Pentru ca echilibrul placii sa …e restabilit este clar ca la colturi apare o forta verticala
concentrata R cu magnitudinea:

R(x = const1; y = const2) = (2Mxy )x=const1;y=const2 (1.57)

care indica tendinta coltului placii de a se deforma in directia negativa

19
 Figura 2.7 Forta Echivalenta Verticala produsa de Momentul de Torsiune Mxy pe
latura y = const

Conditiile de margine pentru cazul marginii libere sunt:

- daca marginea este paralela cu axa de coordonate y si are ecuatia x = constant

(1) Mx (x = const; y) = 0 (1.58)

(2) Rx (x = const; y) = 0 ! (Qx + Mxy ;y )x=const = 0

- daca marginea este paralela cu axa de coordonate x si are ecuatia y = constant

(1) My (x; y = const) = 0 (1.59)

(2) Ry (x; y = const) = 0 ! (Qy + Myx ;x )y=const = 0

Conditii de margine pentru latura glisanta sunt:

- daca marginea este paralela cu axa de coordonate y si are ecuatia x = constant

(1) w;x (x = const; y) = 0 (1.60)

(2) Rx (x = const; y) = 0 ! (Qx + Mxy ;y )x=const = 0

In toate cazurile descrise mai sus conditiile de contur impuse sunt nule, numindu-se
conditii de contur omogene. Daca conditiile de contur au valori impuse, ele se numesc
conditii de contur neomogene.

1.3 Cazuri Particulare de Incovoiere a Placii Dep-

tunghiulare
In cele ce urmeaza se prezinta doua cazuri particulare cu aplicatie practica.

20
 a. Sa consideram o placa dreptunghiulara simetrica in raport cu axa x si y avind
deplasarea verticala w(x; y):
w(x; y) = Cx2 (1.61)

unde C este o constanta. Deformarea planului median, ilustrata in Figura 2.8

reprezinta o suprafata cilindrica parabolica si simetrica.Eforturile sectionale globale
intr-un punct curent al placii se obtin folosind ecuatiile (1.41)

Qx = D(r2 w);x = 0 (1.62)

Qy = D(r2 w);y = 0
Mx = D(w;xx + w;yy ) = 2CD
My = D( w;xx + w;yy ) = 2 CD
Mxy = Myx = D(1 )w;xy = 0

Starea de tensiune intr-un punct curent al placii se determina in conformitate cu

relatiile (1.42):

12Mx 24CD
x = z = z (1.63)
t3 t3
12My 24 CD
y = 3
z= z= x
t t3
12Mxy
xy = z=0
t3
6Qx t2
xz = ( z2) = 0
t3 4
6Qy t2
yz = 3
( z2) = 0
t 4

si reprezinta o stare biaxiala de tensiune.

2 3
x 0 0
6 7
T (x; y) = 4 0 y 0 5
0 0 =0

max 6Mx 12CD

x = =
t2 t2

In concluzie, rezulta ca placa este actionata pe laturile paralele cu axa y de un moment

incovoietor constant Mx , iar pe laturile paralele cu axa x de un moment incovoietor
constant cu magnitudinea My = Mx
M0
Daca pentru latura x = a consideram Mx = M0 ! M0 = 2DC, iar C = ceea ce
2D
inseamna ca w poate … scris ca :

21
 M0 2
w( a; y) = x
2D
M0
Mx = 2D = M0
2D
My = M0

Iar tensinunea x poate … scrisa:

12Mx 24CD 12M0

x = z = z = z
t3 t3 t3
max 6M0
x =
t2

b. Un alt caz intersant este cazul aceleiasi placi simetrice in raport cu axele x si y, dar
cu deplasarea verticala w(x; y):

w(x; y) = Cxy (1.64)

Deformarea planului median, ilustrata in Figura 2.9, reprezinta o suprafata numita

paraboloid hiperbolic.Eforturile sectionale globale intr-un punct curent al placii se
obtin folosind ecuatiile (1.41):

Qx = D(r2 w);x = 0 (1.65)

Qy = D(r2 w);y = 0
Mx = D(w;xx + w;yy ) = 0
My = D( w;xx + w;yy ) = 0
Mxy = Myx = D(1 )w;xy = (1 )CD

Starea de tensiune intr-un punct curent al placii se determina in conformitate cu

relatiile (1.42):

12Mx
x = z=0 (1.66)
t3
12My
y = z=0
t3
12Mxy 12(1 )CD
xy = 3
z= 3
z
t t
6Qx t2
xz = ( z2) = 0
t3 4
6Qy t2
yz = ( z2) = 0
t3 4
22
 2 3
0 xy 0
6 7
T (x; y) = 4 xy 0 0 5
0 0 =0

si reprezinta o stare de forfecare pura. Incarcarea marginala a placii este reprezen-

tata de existenta pe contur a unui moment de tensiune constant Mxy :

Daca pentru latura x = a consideram Mxy = M0 ! M0 = (1 )CD, iar

M0
C= ceea ce inseamna ca w poate … scris ca :
(1 )D

M0
w( a; y) = xy
(1 )D

Tensiunea xy poate … scrisa:

12Mxy 12M0
xy = 3
z= z
t t3
max 6M0
xy =
t2

c Un alt exemplu este cazul placii simetrice in raport cu axele x si y, cu deplasarea

verticala w(x; y):
w(x; y) = C(x2 + y 2 ) (1.67)

Deformarea planului median, ilustrata in Figura 2.10, reprezinta o suprafata numita

paraboloid de rotatie.Eforturile sectionale globale intr-un punct curent al placii se
obtin folosind ecuatiile (1.41)

Qx = D(r2 w);x = 0 (1.68)

Qy = D(r2 w);y = 0
Mx = D(w;xx + w;yy ) = 2CD(1 + )
My = D( w;xx + w;yy ) = 2CD(1 + )
Mxy = Myx = D(1 )w;xy = 0

Starea de tensiune intr-un punct curent al placii se determina in conformitate cu

23
relatiile (1.42):

12Mx 24CD(1 + )
x = z = z (1.69)
t3 t3
12My 24CD(1 + )
y = 3
z= z
t t3
12Mxy
xy = z=0
t3
6Qx t2
xz = ( z2) = 0
t3 4
6Qy t2
yz = ( z2) = 0
t3 4

si reprezinta o stare biaxiala de tensiune:

2 3
x 0 0
6 7
T (x; y) = 4 0 y 0 5
0 0 =0

24
 Cuprins

Cuprins 1

1 Metode de Rezolvare a Placilor Dreptunghiulare 2

1.1 Metode Analitice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.1 Solutia Navier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.2 Solutia Levy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.3 Metoda Fasiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

1
 Capitolul 1

Metode de Rezolvare a Placilor

Dreptunghiulare

Comportarea placilor dreptunghiulare sub incarcari normale pe planul median poate …

obtinuta prin integrarea ecuatiei diferentiale (??) si aplicarea conditiilor de margine speci-
…ce. In general placile dreptunghiulare pot avea laturile simplu rezemate, incastrate sau
cu conditii mixte. In practica inginereasca se mai intilnesc placi rezemate pe mediul elas-
tic si placi continui. In aceast capitol ne vom rezuma doar la expunerea a doua metode
analitice clasice, Solutia Navier si Solutia Levy, si a unei metode aproximative de calcul,
Metoda Fisiilor. In practica inginereasca curenta metodele analitice sunt rar folosite, ele
…ind inlocuite cu Metoda Elementului Finit, metoda ce necesita folosirea computerului
dar care confera o mare libertate in investigarea placilor cu geometrie diversa si cu vari-
atii de incarcare. Folosirea Metodei Elementului Finit face obiectul unui curs special. In
trecut, o alta metoda numerica, Metoda Diferentelor Finite, a fost populara in randul
inginerilor, dar a pierdut din popularitate o data cu introducerea Metodei Elementului
Finit. Metodele analitice de tipul Navier sau Levy, completate de utilizarea unui soft-
ware, spre examlu Matlab or Mathcad, pot … folosite atit in rezolvarea unor cazuri de placi
frecvent intilnite in practica inginereasca, cat si pentru aprofundarea notiunilor teoretice
descrise anterior.

2
1.1 Metode Analitice
31

1 :jpg
Figura 3.1 Metode de rezolvare ale placilor plane dreptunghiulare

1.1.1 Solutia Navier

Aceasta metoda a fost propusa de Navier in 1820. Incarcarea transversal p(x; y) si
deplasarea verticala w(x; y) a placii dreptunghiulare cu dimensiunile a (laturile paralele
cu axa x) si b (laturile paralele cu axa y), ilustrata in Figura 3.2,

Figura 3.2 Placa Dreptunghiulara Simplu Rezemata

sunt exprimate printr-o dezvoltare in serie dubla Fourier de forma redusa, care reprezinta
o insumare de sinusoide pe doua directii, x si y, cu diferiti coe…cienti de ampli…care (pmn
si respectiv wmn ):
X1 X 1
m n
p(x; y) = pmn sin x sin y (1.1)
m=1 n=1
a b

X
1 X
1
m n
w(x; y) = wmn sin x sin y (1.2)
m=1 n=1
a b

Coe…cientii pmn sunt valori cunoscute si se determina:

Z a Z b
4 m n
pmn = p(x; y) sin x sin ydxdy (1.3)
ab 0 0 a b

3
in timp ce coe…cientii wmn sunt necunoscuti si urmeaza a … obtinuti folosind ecuatia
SophieGermain (??).

Folosind solutia (1.2) se obtin urmatoarele derivate partiale:

X
1 X
1
m m n
w(x; y);x = wmn cos x sin y (1.4)
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n m n
w(x; y);y = wmn sin x cos y
m=1 n=1
b a b
X1 X 1
m 2 m n
w(x; y);xx = wmn sin x sin y
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n 2 m n
w(x; y);yy = wmn sin x sin y
m=1 n=1
b a b
X
1 X
1
m n m n
w(x; y);xy = wmn cos x cos y
m=1 n=1
a b a b
X1 X 1
m 2 n 2 m n
r2 w(x; y) = wmn + sin x sin y
m=1 n=1
a b a b
X1 X 1
m 2 n 2 m m n
r2 w(x; y);x = wmn + cos x sin y
m=1 n=1
a b a a b
X1 X 1
m 2 n 2 n m n
r2 w(x; y);y = wmn + sin x cos y
m=1 n=1
a b b a b
X1 X 1
m 3 m n
w(x; y);xxx = wmn cos x sin y
m=1 n=1
a a b
X
1 X
1
m 4 m n
w(x; y);xxxx = wmn sin x sin y
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n 3 m n
w(x; y);yyy = wmn sin x cos y
m=1 n=1
b a b
XX
1 1
n 4 m n
w(x; y);yyyy = wmn sin x sin y
m=1 n=1
b a b
X1 X 1
m 2 n m n
w(x; y);xxy = wmn ( ) sin x cos y
m=1 n=1
a b a b
1 X
X 1
m 2 n 2 m n
w(x; y);xxyy = wmn ( ) sin x sin y
m=1 n=1
a b a b

4
Substituind expresiile (1.1) si (1.2) in (??):

X
1 X
1
m 4 m 2 n 2 n 4 m n
wmn +2 ( ) + sin x sin y (1.5)
m=1 n=1
a a b b a b
1 X1 X 1
m n
= pmn sin x sin y
D m=1 n=1 a b

Prin identi…care rezulta:

1 pmn
wmn = ! (1.6)
D m 4 m 2 n 2 n 4
+2 ( ) +
a a b b
1 pmn
! wmn = 4 2
D m 2 n 2
+
a b

In …nal, expresia deformatiei verticale se obtine inlocuind expresia (1.6) in relatia (1.2)

1 XX
1 1
pmn m n
w(x; y) = 4 sin x sin y (1.7)
D m=1 n=1 m 2 n 2 2 a b
+
a b

Deplasarea verticala a placii este o insumare de sinusoide cu coe…cienti de ampli…care

pmn
2 . Substituind expresiile (1.4) in relatiile (??) se calculeaza urmatoarele
m 2 n 2
+
a b
eforturi sectionale globale:

X
1 X
1
m 2 n 2 m m n
Qx = D(r2 w);x = D wmn + cos x sin y (1.8)
m=1 n=1
a b a a b
X1 X 1
m 2 n 2 n m n
Qy = D(r2 w);y = D wmn + sin x cos y
m=1 n=1
a b b a b
X1 X
1
m 2 n 2 m n
Mx = D(w;xx + w;yy ) = D wmn + sin x sin y
m=1 n=1
a b a b
X1 X 1
m 2 n 2 m n
My = D( w;xx + w;yy ) = D wmn + sin x sin y
m=1 n=1
a b a b
X
1 X
1
m n m n
Mxy = Myx = D(1 )w;xy = D(1 ) wmn cos x cos y
m=1 n=1
a b a b

Determinarea conditiilor de contur corespunzatoare solutiei analitice (1.2) se face:

a. pe laturile paralele cu axa x si in conformitate cu notatiile din Figura 2.5 se obtin:

5
a1.

n n
y = 0 ! sin 0 = 0 and cos 0=1! (1.9)
b b
X1 X 1
m n
! w(x; y = 0) = wmn sin x sin 0=0
m=1 n=1
a b
X
1 X
1
m m n
! w(x; y = 0);x = wmn cos x sin 0=0
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n m n
! w(x; y = 0);y = wmn sin x cos 0 6= 0
m=1 n=1
b a b
X
1 X
1
m 2 n 2 n m n
Qy (x; y = 0) = D wmn + sin x cos 0 6= 0
m=1 n=1
a b b a b
X1 X 1
m 2 n 2 m n
My (x; y = 0) = D wmn + sin x sin 0=0
m=1 n=1
a b a b
X
1 X
1
m n m n
Myx (x; y = 0) = D(1 ) wmn cos x cos 0 6= 0
m=1 n=1
a b a b
Ry (x; y = 0) = (Qy + Myx ;x )y=0 =
X
1 X 1
m 2 n 2 n m n
= D wmn (2 ) + sin x cos 0 6= 0
m=1 n=1
a b b a b

Relatiile (1.9) indica, in conformitate cu conditiile generale de rezemare (??), exis-

tenta unei laturi simplu rezemate:

w(x; y = 0) = 0 (1.10)
My (x; y = 0) = 0

6
 n n
y = b ! sin b = 0 and cos b= 1! (1.11)
b b
X1 X 1
m n
! w(x; y = b) = wmn sin x sin b=0
m=1 n=1
a b
X
1 X
1
m m n
! w(x; y = b);x = wmn cos x sin b=0
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n m n
! w(x; y = b);y = wmn sin x cos b 6= 0
m=1 n=1
b a b
X
1 X
1
m 2 n 2 n m n
Qy (x; y = b) = D wmn + sin x cos b 6= 0
m=1 n=1
a b b a b
X1 X 1
m 2 n 2 m n
My (x; y = b) = D wmn + sin x sin b=0
m=1 n=1
a b a b
X
1 X
1
m n m n
Myx (x; y = b) = D(1 ) wmn cos x cos b 6= 0
m=1 n=1
a b a b
Ry (x; y = b) = (Qy + Myx ;x )y=b =
X1 X 1
m 2 n 2 n m n
= D wmn (2 ) + sin x cos b 6= 0
m=1 n=1
a b b a b

Relatiile (1.9) indica, in conformitate cu conditiile generale de rezemare (??), exis-

tenta unei laturi simplu rezemate:

w(x; y = b) = 0 (1.12)
My (x; y = b) = 0

Pe laturile paralele cu axa y si in conformitate cu notatiile din Figura 2.5 se obtin:

7
b.1

m m
x = 0 ! sin 0 = 0 and cos 0=1! (1.13)
a a
X1 X 1
m n
! w(x = 0; y) = wmn sin 0 sin y=0
m=1 n=1
a b
X
1 X
1
m m n
! w(x = 0; y);x = wmn cos 0 sin y 6= 0
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n m n
! w(x = 0; y);y = wmn sin 0 cos y=0
m=1 n=1
b a b
X
1 X
1
m 2 n 2 m m n
Qx (x = 0; y) = D(r2 w);x = D wmn + cos 0 sin y 6= 0
m=1 n=1
a b a a b
X
1 X
1
m 2 n 2 m n
Mx (x = 0; y) = D wmn + sin 0 sin y=0
m=1 n=1
a b a b
X
1 X
1
m n m n
Mxy (x = 0; y) = D(1 ) wmn cos 0 cos y 6= 0
m=1 n=1
a b a b
Rx (x = 0; y) = (Qx + Mxy ;y )x=0 =
X1 X 1
m 2 n 2 m m n
= D wmn + (2 ) cos 0 sin y 6= 0 (1.14)
m=1 n=1
a b a a b

Relatiile (1.9) indica in conformitate cu conditiile generale de rezemare (??) exis-

tenta unei laturi simplu rezemate:

w(x = 0; y) = 0 (1.15)
Mx (x = 0; y) = 0

8
 m m
x = a ! sin a = 0 and cos a= 1! (1.16)
a a
X1 X 1
m n
! w(x = a; y) = wmn sin a sin y=0
m=1 n=1
a b
X
1 X
1
m m n
! w(x = a; y);x = wmn cos a sin y 6= 0
m=1 n=1
a a b
X1 X 1
n m n
! w(x = a; y);y = wmn sin a cos y=0
m=1 n=1
b a b
X
1 X
1
m 2 n 2 m m n
2
Qx (x = a; y) = D(r w);x = D wmn + cos a sin y 6= 0
m=1 n=1
a b a a b
X
1 X
1
m 2 n 2 m n
Mx (x = a; y) = D wmn + sin a sin y=0
m=1 n=1
a b a b
X
1 X
1
m n m n
Mxy (x = a; y) = D(1 ) wmn cos a cos y 6= 0
m=1 n=1
a b a b
Rx (x = a; y) = (Qx + Mxy ;y )x=a =
X1 X 1
m 2 n 2 m m n
= D wmn + (2 ) cos a sin y 6= 0
m=1 n=1
a b a a b

Relatiile (1.9) indica in conformitate cu conditiile generale de rezemare (??) exis-

tenta unei laturi simplu rezemate:

w(x = a; y) = 0 (1.17)
Mx (x = a; y) = 0

In concluzie, placa dreptunghiulara are toate cele patru laturi simplu rezemate, asa
cum este ilustrat in Figura 3.2.

Doua exemple clasice de aplicare a solutiei Navier sunt incarcarea placii simplu reze-
mate cu o sarcina uniform distribuita p(x; y) = p0 sau cu o incarcare de tip sinusoidal
p(x; y) = p0 sin x sin y:
a b

Example 1 Fie o placa dreptunghiulara simplu rezemata pe contur incarcata cu o incar-

care uniforma p0 : In aceasta situatie rezultatele solutiei Navier se simpli…ca:
conform relatiei (1.3) pmn devine:

4 p0 4 p0
pmn = 2
(1 cos(m )) (1 cos(n )) = 2
(1 ( 1)m ) (1 ( 1)n )
m n m n

Pentru m; n pare (2,4,6,8 ...)

pmn = 0

9
 Placa are deci o incarcare doar pentru valori impare ale lui m; n (1,3,5,7...) si conform
relatiei (1.6) deplasarea verticala a placii va …:

16 p0 X
1 X
1
sin(m x=a) sin(n y=b)2
w(x; y) = 6
D m=1 n=1
m n [(m=a)2 + (n=b)2 ]2

Pentru aceasta placa simplu rezemata si incarcata uniform, deplasarea maxima wmax
se va inregistra in mijlocul placii x = a=2, y = b=2. Functiile sin(m =2) si sin(n =2)
vor … scrise sub forma ( 1)(m 1)=2 , respectiv ( 1)(n 1)=2 , intrucat m si n nu iau decat
valori impare.

16 p0 X
1 X
1
( 1)[(m+n)=2] 1
wmax = 6
D m=1 n=1
m n [(m=a)2 + (n=b)2 ]2

Pentru valori impare a lui pmn se determina deformatia w folosind relatia (1.7):

16 p0
w= 6 m n
Folosind relatiile (1.8) se scriu expresiile Mx , My , Mxy :

16 p0 X
1 X
1
(m=a)2 + (n=b)2 m x n y
Mx = 4
sin sin (1.18)
m=1 n=1
m n [(m=a)2 + (n=b)2 ]2 a b

16 p0 X
1 X
1
(m=a)2 + (n=b)2 m x n y
My = 4
sin sin
m=1 n=1
m n [(m=a)2 + (n=b)2 ]2 a b

16 p0 (1 ) X
1 X
1
1 m x n x
Mxy = 4 a b
cos cos
m=1 n=1
[(m=a)2 + (n=b)2 ]2 a b

Se observa ca momentele incovoietoare Mx si My sunt ambele nule pentru dreptele

x = 0 si x = a si pentru dreptele y = 0 si y = b: Momentul de torsiune Mxy insa nu se
anuleaza la marginile placii.
In cazul unei placi patrate a = b pentru care consideram doar primii termeni ai seriei
(m = n = 1) avem:

a4
wmax = 0:00416 p0
D
iar momentele maxime Mx;max , My;max :

Mx;max = My;max = 0:0534 p0 a2

10
Example 2 Fie o placa dreptunghiulara de dimensiuni a si b . Sa se determine reactiu-
nile in reazeme daca incarcarea este distribuita pe placa dupa urmatoarea expresie:

x y
p(x; y) = p0 sin( ) ) sin(
a b
Se introduce expresia incarcarii in ecuatia (1.3). Pastrand primii termeni ai seriei
m = n = 1 si inlocuind p(x; y) se obtine:

pmn = p0

Inlocuind in relatia (1.7) se obtine relatia deplasarii w

1 p0
w(x; y) = " # sin x sin y (1.19)
4D 2 2 2 a b
1 1
+
a b

Cu aceasta relatie a deplasarii w , si cu ajutorul relatiilor (??) se determina starea

de eforturi intr-un punct oarecare al placii:

p0 1 x y
Mx = D(w;xx + w;yy ) = 2
2 2 2
( 2 + 2 ) sin( ) sin( )
(1=a + 1=b ) a b a b
p0 1 x y
My = D( w;xx + w;yy ) = 2 2 2 2
( 2 + 2 ) sin( ) sin( )
(1=a + 1=b ) a b a b
p0 (1 ) x y
Mxy = Myx = D(1 )w;xy = 2 (1=a2 + 1=b2 )2 a b
cos( ) cos( )
a b

p0 x y
Qx = D(r2 w);x = 2 2
cos( ) sin( ) (1.20)
a (1=a + 1=b ) a b
p0 x x
Qy = D(r2 w);y = 2 2
sin( ) cos( )
b (1=a + 1=b ) a b

Se veri…ca conditiile de margine ale placii:

Astfel, pentru latura x = 0: n

4 p0
w(0; y) = " # sin 0 sin y = 0
4D 2 2 2 a b
1 1
+
a b
p0 1 0 y
Mx (0; y) = D(w;xx + w;yy ) = 2 2 2 2
( 2 + 2 ) sin( ) sin( )=0
(1=a + 1=b ) a b a b
(1.21)
In concluzie latura x = 0 este simplu rezemata.
In mod similar pentru latura x = a avem:

11
 4 p0
w(a; y) = " # sin a sin y = 0
4D 2 2 2 a b
1 1
+
a b
p0 1 a y
Mx (a; y) = D(w;xx + w;yy ) = 2 2 2 2
( 2 + 2 ) sin( ) sin( )=0
(1=a + 1=b ) a b a b
(1.22)
Pentru latura y = 0 conditiile de margine sunt

4 p0
w(x; 0) = " # sin x sin 0 = 0
4D 2 2 2 a b
1 1
+
a b
p0 1 x 0
My (x; 0) = D( w;xx +w;yy ) = 2 2 2 2
( 2 + 2 ) sin( ) sin( )=0
(1=a + 1=b ) a b a b
(1.23)
Pentru latura y = b conditiile de margine sunt

4 p0
w(x; b) = " # sin x sin b = 0
4D 2 2 2 a b
1 1
+
a b

p0 1 x b
My (x; b) = D( w;xx +w;yy ) = 2 2 2 2
( 2 + 2 ) sin( ) sin( )=0
(1=a + 1=b ) a b a b
In concluzie placa este simplu rezemata pe toate cele 4 laturi.
Starea de tensiune intr-un punct curent al placii se determina in conformitate cu
relatiile (??):

12Mx
x = z (1.24)
t3
12My
y = z
t3
12Mxy
xy = z
t3
6Qx t2
xz = ( z2)
t3 4
6Qy t2
yz = ( z2)
t3 4

Incarcarea totala pe placa, neglijand greutatea, va … egala cu:

Z a Z b Z a Z b
x y a b
p(x; y) dy dx = p0 sin( ) sin( ) dy dx = 4 p0 2
0 0 0 0 a b

12
 Reactiunile pe marginile placii Rx ; Ry se determina cu urmatoarele formule:

Rx = Vx = Qx Mxy;y (1.25)

Ry = Vy = Qy Mxy;x

Inlocuind relatiile (1.20 ) in relatiile (1.25) se obtin expresiile pentru Rx , reactiunea

pe laturile x = 0; a, si reactiunea Ry pentru laturile y = 0; b:

p0 (1 ) a2 x y
Rx = 1+ cos( ) sin( )
a (1=a2 + 1=b2 ) a2 + b 2 a b

p0 (1 ) b2 x y
Ry = 1+ sin( ) cos( )
b (1=a2 + 1=b2 ) a2 + b 2 a b
Se observa ca reactiunile variaza sinusoidal. Semnul minus indica sensul de actiune
al reactiunii de jos in sus.
In continuare se calculeaza suma reactiunilor pe intreaga placa:

Z a Z b
4 p0 a b a2 b 2
2 Ry dx + 2 Rx dy = 2
1 2 (1.26)
0 0 (a2 + b2 )2

Se poate observa din ecuatia (1.26) ca suma reactiunilor este diferita de incarcarea p
pe placa. Acest lucru se intampla deoarece inafara de aceste reactiuni mai exista o serie
de 4 reactiuni concentrate in …ecare colt al placii Rc , care au valoarea

2 p 0 a3 b 3
Rc = 2 (a2 + b2 )2
Conditia de echilibru, ca suma rezultantelor sa …e egala cu incarcarea este astfel satis-
facuta. In mod intuitiv, aceste reactiuni sunt cele care produc ridicarea colturilor in cazul
unei placi dreptunghiulare simplu rezemata pe contur, incarcata cu o forta distribuita.

1.1.2 Solutia Levy

Solutia Levy poarta numele celui care a propus-o pentru prima data in 1900, M. Levy.
Datorita convergentei destul de lente a seriei duble (1.2) si a domeniului de aplicare a
acesteia numai la cazul placilor simplu rezemate, Levy a propus o noua formulare pentru
rezolvarea ecuatiei SophieGermain (??). Aceasta poate … aplicata in cazul placilor avand
doua laturi opuse simplu rezemate sau cu o incastrare glisanta; celelalte doua laturi pot
avea orice tip de rezemare. Considerind o placa dreptunghiulara de dimensiuni a in lungul

13
axei Ox si b in lungul axei Oy, solutia generala se poate scrie:

w(x; y) = wh (x; y) + wp (x; y) (1.27)

unde wh (x; y) este solutia ecuatiei omogene r4 w = 0, iar wp (x; y) este solutia particulara,
depinzand de tipul de incarcare p(x; y), a ecuatiei neomogene Sophie Germaine (??)
Amandoua solutiile trebuie sa veri…ce conditiile de contur.

Solutia ecuatiei se considera de forma:

X
1
w(x; y) = fm (y)gm (x) (1.28)
m=1

unde fm (y) este o functie de variabila y ce va … de…nita de conditiile de contur pe laturile

y = 0; b, iar functia gm (x) poate lua forma:

m
gm (x) = sin x (1.29)
a

sau
m
gm (x) = cos
x (1.30)
a
Este clar ca daca gm (x) se presupune de forma (1.29) atunci solutia omogena (1.28)
wh (x; y) va …:

X
1
m
wh (x = 0; y) = fm (y) sin 0 =0 (1.31)
m=1
a
X1
m
wh (x = a; y) = fm (y) sin a =0
m=1
a

iar momentul incovoietor Mx (x; y) :

Mx (x = 0; y) = D(w;xx + w;yy ) = (1.32)

X1
m 2 m
= D fm (y) + fm (y);yy sin 0=0
m=1
a a
Mx (x = a; y) = D(w;xx + w;yy ) =
X1
m 2 m
= D fm (y) + fm (y);yy sin a=0
m=1
a a

Acestea se anuleaza pe laturile x = 0 si x = a, indicind ca laturile paralele cu axa y sunt

simplu rezemate, asa cum este ilustrat in Figura 3.3.

14
 Figura 3.3 Solutia Levy
Daca functia gm (x) are forma (1.30) se poate demonstra ca pe laturile paralele cu axa
y, x = 0 si x = a, conditiile de contur reprezinta laturi ce pot aluneca pe verticala, dar
nu se pot roti in jurul axei y:

X
1
m m
wh (x = 0; y);x = fm (y) sin 0=0 (1.33)
m=1
a a
X1
m m
wh (x = a; y);x = fm (y) sin a=0
m=1
a a

si

Rx (x = 0; y) = (Qx + Mxy ;y )x=0 = D (r2 w);x +(1 )w;xyy x=0

=
m m 3 m m
= D sin 0 fm (y) fm (y);yy (1 )fm (y);yy =0
a a a a
2
Rx (x = a; y) = (Qx + Mxy ;y )x=a = D (r w);x +(1 )w;xyy x=a
=
m m 3 m m
= D sin a fm (y) fm (y);yy (1 )fm (y);yy =0
a a a a

Example 3 Se considera o placa dreptunghiulara incastrata pe o latura si simplu reze-

mata pe celelalte trei, incarcata cu o incarcare uniform distribuita p0 . Se cere sa se
determine expresia w(x; y) a suprafatei deformate.
Consideram placa din Figura 3.3. Latura y = 0 este incastrata iar restul laturilor
sunt simplu rezemate. In aceste conditii deplasarea va … simetrica in raport cu dreapta
x = a=2.
Pentru ca solutia considerata (1.28) sa veri…ce ecuatia Sophie Germaine trebuie ca si
incarcarea sa …e de forma unei serii trigonometrice simple:

p(x; y) X
1
m
= Pm (y) sin x
D m=1
a

15
 pentru care Z a
2 p(x; y) m
Pm (y) = sin x dx
a 0 D a

Inlocuind in ecuatia placii (??) se va obtine ecuatia diferentiala de ordinul patru:

X Z a
2 X
1 1
m 4 m 2
2 m m
fm (y) 2 fm (y);yy + fm (y);yyyy sin x = p(x; y) sin x dx
m=1
a a a aD m=1 0 a

Se poate observa ca in cazul unei incarcari uniform distribuite p(x; y) = p0 , integrala

din partea dreapta ia valori doar pentru termenii impari ai seriei:
Z a
m a m a p0 a 2p0 a
p0 sin x dx = p0 cos x = [cos (m ) 1] = m = 1; 3; 5::
0 a m a 0 m m

Solutia ecuatiei diferentiale de ordinul patru este compusa dintr-o solutie a ecuatiei
omogene si o solutie particulara:

f (y) = fh (y) + fp (y) (1.34)

Solutia ecuatiei omogene este de forma:

m m m m
fh (y) = Am sinh( y)+Bm cosh( y)+Cm y sinh( y)+Dm y cosh( y)
a a a a

iar cea particulara, pentru cazul dat:

4 p 0 a4
fp (y) =
m6 5 D

Cu expresia (1.28) a deplasarii astfel determinata, se pot scrie conditiile de margine

pentru laturile paralele cu Ox :

X
1
m m m
w(x; y) = Am sinh( y) + Bm cosh( y) + Cm y sinh( y) + Dm y c
m=1;3;:::
a a a

Pentru latura y = 0, incastrata, conditiile de margine sunt:

w(x; 0) = 0 (1.35)

w;y (x; 0) = 0

Pentru latura y = b, latura simplu rezemata, avem urmatoarele conditii de margine:

16
 w(x; b) = 0 (1.36)
My (x; b) = 0 ! D( w;xx + w;yy )y=b = 0 ! w;yy (x; b) = 0

Din ecuatiile (1.35) si (1.36) rezulta urmatoarele expresii pentru constantele Am ; Bm ; Cm ; Dm

a 2 p0 a4 2 p 0 a4 2 cosh2 2 cosh sinh

Am = Dm = 5 5 5 5
(1.37)
m m D m D cosh sinh
4 p0 a4
Bm =
m5 5 D
1 2 m =a sinh cosh m =a sinh (m =a)2 b cosh
Cm = Bm
2 cosh sinh

unde = m b=a. Inlocuind ecuatiile (1.37) in ecuatia generala a deplasarii se

obtine expresia deplasarii pentru placa data.
In cazul unei placi patrate (a = b) si pastrand doar primul termen al seriei, deplasarea
maxima wmax este:
p 0 a4
wmax = 0:0028
D
In situatia in care exista alte tipuri de rezemari pe laturile paralele cu x, problema
poate … tratata similar, schimband conditiile de margine.

1.1.3 Metoda Fasiilor

Metoda fasiilor este o metoda aproximativa, simpla, pentru calculul deformatiilor si a

momentelor in cazul placilor dreptunghiulare cu condtii de margine oarecare. Aceasta
metoda presupune impartirea placii in doua sisteme de fasii, perpendiculare una fata de
cealalta. Fiecare fasie obtinuta astfel poate …aproximata cu o grinda. Aceasta aproximare
permite o analiza calitativa si cantitativa pentru momente si deformatii, acceptabila din
punctul de vedere al erorilor introduse. Conlucrarea dintre …sii este neglijata in cazul
acestei metode, motiv pentru care eforturile determinate nu sunt cele exacte. Cu toate
acestea, metoda este preferata pentru usurinta de calcul si pentru rapiditatea rezultatelor
starii de eforturi si de deformatie.
In continuare se prezinta formulele de calcul a momentelor si deplasarilor pentru grinzi
incarcate uniform cu diferite tipuri de rezemari, demonstrate in Rezistenta Materialelor
(Tabelul 3.1 ). Acestea sunt necesare pentru calculul …ecarei fasii considerate.

17
 31

4 :jpg
Tabelul 3.1 Relatii de calcul pentru Metoda fasiilor

Figura 3.4 Placile dreptunghiulare simplu rezemata si incastrata in Metoda fasiilor

Daca se considera o placa dreptunghiulara de dimensiuni a si b, solicitata de o in-

carcare distribuita uniform p0 (Figura 3.4a), se imparte placa in fasii ortogonale cu
deschiderile a si b, …ecare incarcate cu pa respectiv pb , obtinandnu-se astfel o serie de
grinzi independente. Pentru ca sistemul de grinzi astfel format sa …e echivalent cu placa
initiala din punct de vedere al deformatiei maxime si incarcarii, se pun conditiile ca in
punctul de intersectie al celor doua …sii ortogonale deplasarea sa …e identica si incarcarea
totala pe placa sa …e egala cu suma incarcarilor celor doua fasii :

wa = wb (1.38)

p0 = pa + pb (1.39)

Example 4 (I) Se considera o placa dreptunghiulara cu laturile simplu rezemate (Figura

3.4a). Cele doua fasii considerate sunt aratate in Figura 3.4c.
Conform tabelului 3.1 putem scrie:

5 p a a4
wa =
384 EI

18
 5 pb b4
wb =
384 EI
Considerand conditiile de continuitate in deformatii si incarcari, se obtine astfel un
sistem de 2 ecuatii cu doua necunoscute pa si p. Din ecuatia (1.38) va rezulta pa a4 = pb b4
. Dupa inlocuire in relatia (1.39) se obtin solutiile sistemului:

b4
pa = p0 (1.40)
a4 + b 4

a4
pb = p0
a4 + b 4
Expresiile (??) sunt valabile atat pentru o placa rectangulara simplu rezemata pe con-
tur cat si pentru o placa incastrata pe contur, deoarece in ambele cazuri relatia (1.38)
conduce la aceeasi solutie.
Deformatia si momentele incovoietoare in placa sunt obtinute din relatiile (??) si cu
ajutorul celor din tabelulu 3.1.

5 p a a4 5 p0 a4 b4
wmax = = (1.41)
384 D 384 D(a4 + b4 )
Momentul maxim in centrul placii este:

1 1 p 0 a2 b 4
M x = p a a2 = (1.42)
8 8 a4 + b 4

1 2 1 p 0 a4 b 2
My = p b b =
8 8 a4 + b 4

Example 5 (II) Se considera o placa dreptunghiulara de dimensiuni a si b, incarcata

uniform cu incarcarea p0 si incastrata pe intregul contur (Figura 3.4b).
Se imparte placa in fasii (Figura 3.4c) si se impun aceleasi conditii(1.38 si 1.39) ca
si in cazul unei placi simplu rezemate. Pornind de la Tabelul 3.1 observam ca relatiile
obtinute la placa simplu rezemata raman valabile:

b4
pa = p0 (1.43)
a4 + b 4

a4
pb = p0 (1.44)
a4 + b 4
Inlocuind in relatiile corespunzatoare din Tabelul 3.1 obtinem deplasarile si momentele
corespunzatoare.
1 p a a4 1 p0 a4 b4
wmax = = (1.45)
384 D 384 D(a4 + b4 )

19
 Momentul in centrul placii este:

1 1 p 0 a2 b 4
Mx = p a a2 = (1.46)
24 24 a4 + b4

1 1 p 0 a4 b 2
My = p b b2 =
24 24 a4 + b4
Momentul pe reazem este:

1 1 p 0 a2 b 4
Mx = p a a2 = (1.47)
12 12 a4 + b4

1 1 p 0 a4 b 2
My = p b b2 =
12 12 a4 + b4
Se observa ca rezultatele obtinute atat pentru placa simplu rezemata cat si pentru cea
incastrata difera doar in functie de o serie de constante. Astfel putem rescrie sub o forma
generala relatiile pentru deplasari si momente in functie de rezemarile placii.

p a a4 p 0 a4 b 4
wmax = k1 = k1 (1.48)
D D(a4 + b4 )
Momentul in centrul placii este:

p 0 a2 b 4
M x = k 2 p a a2 = k 2 (1.49)
a4 + b4

p 0 a4 b 2
My = k3 p b b2 = k3
a4 + b 4
Momentul pe reazem este:

p 0 a2 b 4
M x = k 2 p a a2 = k 2 (1.50)
a4 + b4

p 0 a4 b 2
My = k3 p b b2 = k3
a4 + b 4
k1 ; k2 ; k3 sunt constante care tin cont de conditiile de rezemare ale placii si sunt date
in Tabelul 3.2
Tab 3.2
Conditii de margine k1 k2 k3
Rezemare Simpla 5/384 1/8 0
Incastrare 1/384 1/24 1/12

Example 6 (III) Fie o placa dreptunghiulara incarcata uniform, simplu rezemata pe trei
laturi si incastrata pe a patra (Fig. 3.5a). Sa se determine deformatia in centrul placii
si momentul maxim.

20
 Figura 3.5 Placa dreptunghiulara incastrata pe o latura si simplu rezemata pe celelalte

In mod similar se imparte placa in fasii de deschidere a si b, prima incastrata la un

capat si simplu rezemata la celalalt, iar cealalta simplu rezemata la ambele capete (Fig.
3.5b). Se impun conditiile (1.38 si 1.39).

1 p a a4 5 p b b4
= (1.51)
192 EI 384 EI
Inlocuind in ecuatia (1.39) rezulta:

5b4
pa = p0 4 (1.52)
2a + 5b4
2a4
pb = p0 4
2a + 5b4
Deformatia maxima a placii va …:

5 p b b4 5 p 0 a4 b 4
wmax = = (1.53)
384 D 192 D(2a4 + 5b4 )
De asemenea, momentele maxime in campul placii sunt:

45 p0 a2 b4
Mx = (x = 0) (1.54)
128 2a4 + 5b4
1 p 0 a4 b 2
My = (y = 0)
4 2a4 + 5b4
iar cel din incastrare este:

5 p 0 a2 b 4
Minc = (x = 5a=8)
8 2a4 + 5b4
In cazul simpli…cat al unei placi patrate (a = b) se obtin urmatoarele valori ale aces-
tora:

21
wmax = 0:00372p0 a4 =D
Mx = 0:0502p0 a2
My = 0:0357p0 a2
Minc = 0:0893p0 a2

22
 Cuprins

Cuprins 1

1 Placi Plane Circulare 2

1.1 Relatii Generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Conditii de Contur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.3 Placi Incarcate Axial-Simetric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.3.1 Placi Incarcate Uniform . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1
 Capitolul 1

Placi Plane Circulare

O mare varietate de placi plane au forma circulara. Pentru acesta forma geometrica
sistemul de coordonate natural este sistemul de coordonate cilindric, de…nit de variabilele
r, distanta de la centul sistemului de coordonate O, si unghiul ; masurat in sensul
miscarii acelor de ceas de la axa pozitiva Ox si de ordonata verticala z; cu orientarea
pozitiva in jos, identica cu cea folosita de sistemul cartezian. Relatiile de transformare a
coordonatelor cartesiene x si y in noile coordonate polare r si ; notatii din Figura 4.1,
sunt:
8
8 > 1
>
>
>
< x = r cos >
< r = [x + y ] 2
2 2

fx; y; zg = y = r sin ! fr; ; zg = y (1.1)

>
: >
> = arctan
z=z >
> x
: z=z

Figura 4.1 Sistemul de Coordonate Cilindric

1.1 Relatii Generale

Urmarind un rationament similar, bazat pe acelasi tip de ipoteze de baza, cu cel dezvoltat
la placile descrise in coordonate carteziene este de asteptat ca pe laturile unei prisme

2
in…nitezimale izolata din volumul placii vor aparea eforturi unitare r ; ; r = r ; rz
si z : Aceste eforturi unitare genereaza, ca si in cazul placilor in coordonate carteziene,
urmatoarele eforturi sectionale globale: Mr ; M ; Mr = Mr ; Vr si V : Acestea sunt
exprimate in functie de deplasarea verticala a placii circulare w care este o functie de
coordonatele planului median r si : Variabilitatea eforturilor unitare este ilustrata in
Figura 4.2.

Figura 4.2 Variatia Eforturilor Unitare

Eforturile sectionale globale caracteristice pentru placa circulara, corespunzatoare

eforturilor unitare mentionate, sunt ilustrate in Figura 4.3.

Figura 4.3 Eforturi Globale Sectionale

Ecuatia Sophie Germain si expresiile fortelor generalizate sectionale, determinate an-

terior in coordonate carteziene, vor … rescrise in noile coordonate polare. Derivatele
partiale ale variabilelor r si se obtin prin derivarea directa a relatiile de transformare

3
(1.1):

1
1 2 x r cos
r;x = x + y2 2 (2x) = = = cos (1.2)
2 r r
1
1 2 y r sin
r;y = x + y 2 2 (2y) = = = sin
2 r r
y y r sin sin
;x = 2 2
= 2
= 2
=
[x + y ] r r r
x x r cos cos
;y = 2 2
= 2 = 2
=
[x + y ] r r r

Derivatele partiale de ordinul I ale deplasrii verticale w(x; y) se obtin folosind relatiile
(1.2):

sin
w;x = w;r r;x +w; ;x = w;r cos w; (1.3)
r
cos
w;y = w;r r;y +w; ;y = w;r sin + w;
r

Urmarind in derivare acelasi formalism ca si in cazul derivatelor de ordinul I, derivatele

de ordin II, expresiile care intra in componenta expresiilor momentelor incovoietoare Mx
si My , momentului de torsiune Mxy si a fortelor taietoare Qx si Qy , se calculeaza astfel:

sin
w;xx = (w;x ) ;x = (w;x ) ;r r;x + (w;x ) ; ;x = (w;x ) ;r cos (w;x ) ; = (1.4)
r
sin sin sin
= w;r cos w; ;r cos w;r cos w; ; =
r r r
sin sin
= w;rr cos w; r + w; cos
r r2
sin cos sin
w;r cos w;r sin w; w; = (1.5)
r r r
sin cos sin cos
= w;rr cos2 w; r + w;
r r2
sin cos sin2 sin2 sin cos
w;r w;r w; 2
w; = (1.6)
r r r r2
sin cos sin cos sin2 sin2
= w;rr cos2 2w; r + 2w; + w; r + w;
r r2 r r2

4
 cos
w;yy = (w;y ) ;y = (w;y ) ;r r;y + (w;y ) ; ;y = (w;y ) ;r sin + (w;y ) ; = (1.7)
r
cos cos cos
= w;r sin + w; ;r sin + w;r sin + w; ; =
r r r
cos cos
= w;rr sin + w; r w; sin +
r r2
cos sin cos
+ w;r sin + w;r cos + w; w; = (1.8)
r r r
sin cos sin cos
= w;rr sin2 + w; r w; +
r r2
sin cos cos2 cos2 sin cos
+ w;r + w;r + w; 2
w; = (1.9)
r r r r2
sin cos sin cos cos2 cos2
= w;rr sin2 + 2w; r 2w; + w; r + w;
r r2 r r2

cos
w;xy = (w;x ) ;y = (w;x ) ;r r;y + (w;x ) ; ;y = (w;x ) ;r sin + (w;x ) ; = (1.10)
r
sin sin cos
= w;r cos w; ;r sin + w;r cos w; ; =
r r r
sin sin
= w;rr cos w; r + w; sin
r r2
sin cos cos
+ w;r cos w;r sin w; w; = (1.11)
r r r
sin2 sin2
= w;rr sin cos w; r + w;
r r2
cos2 sin cos sin cos cos2
+ w;r w;r w; w; = (1.12)
r r r2 r2
sin2 cos2 sin2 cos2
= w;rr sin cos w; r + w;
r r2
sin cos sin cos
w;r w; (1.13)
r r2

Operatorul laplacian r2 w devine:

sin cos sin cos

r2 w = w;xx +w;yy = w;rr cos2 2w; r + 2w; + (1.14)
r r2
sin2 sin2 sin cos sin cos
+w;r + w; + w;rr sin2 + 2w; r 2w; +
r r2 r r2
cos2 cos2 1 1
+w;r + w; = w;rr +w;r + 2 w;
r r2 r r

Eforturile sectionale globale in coordonate cilindrice, ilustrate in Figura 4.3, se obtin

prin identi…carea cu eforturile sectionale globale exprimate in coordonate carteziene obt-
inute in paragrafele anterioare, in cazul in care axa Ox se alege in asa fel ca unghiul

5
 ! 0 sa tinda spre zero:

if ! 0 then: (1.15)
M ! Mx
Mr ! My
M r ! Mxy
Mr ! Myx
Q ! Qx
Qr ! Qy

Substituind = 0 in expresiile (1.4) la (1.10), si apoi utilizand expressile (??) rezulta

expresiile eforturilor sectionale globale in coordonate cilindrice:

1 1 1
Q (r; ) = D w;rr + w;r + 2 w; ; (1.16)
r r r
1 1
Qr (r; ) = D w;rr + w;r + 2 w; ;r
r r
1 1
M (r; ) = D[ w;rr + w;r + 2 w; )]
r r
1 1
Mr (r; ) = D w;rr + w;r + 2 w;
r r
1 1
Mr (r; ) = D(1 ) w; r w;
r r2

Ecuatia Sophie-Germain pentru cazul placilor circulare se obtine folosind expresia

operatorului laplacian r2 w (1.14) in ecuatia (??):

p(r; )
r4 w(r; ) = ! (1.17)
D
1 1 1 1 p(r; )
@;rr +@;r + 2 @; w;rr +w;r + 2 w; =
r r r r D

Solutia ecuatiei diferentiale cu derivate partiale (1.17) se exprima:

w(r; ) = wh (r; ) + wp (r; ) (1.18)

unde wh (r; ) se obtine din ecuatia Sophie Germain, iar wp (r; ) este solutia particu-
lara care depinde de forma functiei de incovoiere p(r; ).

6
1.2 Conditii de Contur
Conditiile de contur se exprima intr-un mod similar cu cel al placilor descrise de un sistem
cartezian, dar adaptate la sistemul celor doua coordonate ale sistemului r si :

1. Laturi simlu rezemate unde deplasarea verticala a marginii si momentul incovoietor

actionind paralel cu marginea considerata sunt nule:

a. - daca marginea este un segment de cerc descris de ecuatia r = const:

(1) w(r = const; ) = 0 (1.19)

1 1
(2) Mr (r = const; ) = 0 ! w;rr + w;r + 2 w; =0
r r r=const

(a) - daca marginea reprezinta o raza descrisa de ecuatia = constant

(1) w(r; = const) = 0 (1.20)

1 1
(2) M (r; = const) = 0 ! w;rr + w;r + 2 w; ) =0
r r =const

2. Laturi incastrate unde deplasarea verticala a marginii si rotirea perpendiculara pe

marginea considerata sunt nule:

(a) - daca marginea este un segment de cerc descris de ecuatia r = const:

(1) w(r = const; ) = 0 (1.21)

(2) w;r (r = const; ) = 0

(b) - daca marginea reprezinta o raza descrisa de ecuatia = constant

(1) w(r; = const) = 0 (1.22)

(2) w; (r; = const) = 0

3. Laturi libere unde momentul incovoietor, momentul de torsiune si forta taietoare

verticala actionind pe marginea considerata sunt nule:

a. - daca marginea este un segment de cerc descris de ecuatia r = const:

1 1 1
(1) Mr (r = const; ) = 0 ! ( w;r + w;r + w; )r=const = 0 (1.23)
r r r2
(2) Vr (r = const; ) = 0

7
b. - daca marginea reprezinta o raza descrisa de ecuatia = constant :

1 1
(1) M (r; = const) = 0 ! [w;rr + (w;r + w; )] =const =0 (1.24)
r r2
(2) V (r = const; ) = 0

unde reactiunile Vr si V au urmatoarele expresii obtinute prin transformarea expre-

siilor similare a reactiunilor exprimate in coordonate carteziene:

1 1 1 1
Vr = Qr + Mr ; = D[(r2 w);r +
( w;r w; ); ] (1.25)
r r r r2
1 2 1 1
V = Q + Mr ;r = D[ (r w); +(1 )( w;r w; );r ]
r r r2

1.3 Placi Incarcate Axial-Simetric

Un caz particular des intilnit in practica inginereasca este cazul placii circulare incarcata
axial-simetric fata de axa verticala Oz:

p(r; ) = p(r) (1.26)

Daca si rezemarile, conditiile de contur, sunt deasemenea caracterizate printr-o sime-

trie absoluta in raport cu axa verticala Oz a sitemului de coordonate cilindric, atunci
deformatia verticala w(r; ) depinde in exclusivitate de variabila r:

w(r; ) = w(r) (1.27)

Dependenta functiei p si w numai de variabila r, introduce o simpli…care masiva a expre-

siilor eforturilor globale sectionale (1.16) si a operatorului laplacian r2 w (1.14):

Q (r) = 0 (1.28)
1
Qr (r) = D w;rr + w;r ;r
r
1
M (r) = D[ w;rr + w;r )]
h r i
Mr (r) = D w;rr + w;r
r
Mr (r) = 0

1 1
r2 w(r) = w;rr + w;r = (rw;r );r (1.29)
r r

8
 In consecinta, ecuatia generala a placilor incarcate axial-simetric se obtine:

p(r)
r4 w(r) = ! (1.30)
D
1 1 p(r)
(r@;r );r (rw;r );r = !
r r D
1 1 p(r)
r (rw;r );r ;r ;r =
r r D

Ecuatia diferentiala (1.30) se poate integra succesiv in raport cu variabila r; obtinindu-

se functia deplasarii verticale a placii circulare:
Z Z Z Z
1 1 1
w(r) = r rp(r)drdrdrdr + C1 ln r + C2 r2 ln r + C3 r2 + C4 (1.31)
D r r

unde constantele de integrareC1 , C2 , C3 si C4 se determina impunind conditiile de

contur speci…ce tipului de placa.

1.3.1 Placi Incarcate Uniform

Daca incarcarea este uniform distribuita pe intreaga suprafata a placii circulare

p(r) = p0 (1.32)

deplasarea verticala w(r) obtinuta prin integraea (1.31) este:

Z Z Z Z
p0 1 1
w(r) = r rdrdrdrdr + C1 ln r + C2 r2 ln r + C3 r2 + C4 (1.33)
D r r
4
p0 r
= + C1 ln r + C2 r2 ln r + C3 r2 + C4
64D

a. - daca placa este incastrata pe conturul exterior r = a cele doua (2) conditii de
contur se scriu conform ecuatiilor (1.21):

p 0 a4
(1) w(r = a; ) = 0 ! + C1 ln a + C2 r2 ln a + C3 a2 + C4 = 0 (1.34)
64D
p 0 a3 1
(2) w;r (r = a; ) = 0 ! + C1 + C2 a (2 ln a + 1) + 2C3 a = 0
16D a

Fiind patru constante de integrare este necesara introducerea a doua ecuatii supli-
mentare. Se poate observa ca in centrul placii r = 0 deplasarea verticala w(r = 0)
devine in…nita, datorita logaritmului natural. In concluzie, pentru ca deplasarea

9
 verticala sa …e …nita, ca in realitate, se impune ca constantele C1 si C2 sa …e nule:

C1 = 0 (1.35)
C2 = 0

Substituind relatiile (1.35) in (1.34) cele doua constante C3 si C4 se calculeaza re-

zolvind sistemul algebric linear rezultat:

p 0 a4 p 0 a4
(1)C3 a2 + C4 = ! C4 = (1.36)
64D 64D
3
p0 a p 0 a2
(2)2C3 a = ! C3 =
16D 32D

Expresia deplasarii verticale este:

p0 r 4 p 0 a2 2 p 0 a4
w(r) = r + = (1.37)
64D 32D 64D
p0 4
= (r 2a2 r2 + a4 ) =
64D
p0
= (a2 r2 )2
64D
r
Variatia deplasarii verticale a placii w(r); functie de raportul si normalizat cu
a
p0
valoarea ; este ilustrata in Figura 4.4 :
64D

r
-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0

w(r)
-0.1

-0.2

-0.3

-0.4

-0.5

-0.6

-0.7

-0.8

-0.9

-1.0

Figura 4.4 Variatia Deplasarii Verticale

Valoarea maxima a deplasarii se gaseste la r = 0:

p 0 a4
wmax = (1.38)
64D

10
 Expresiile eforturilor sectionale globale nenule se calculeaza folosind expressile (1.28)
particularizate pentru (1.37):

p0 2 p 0 a2 r 2
Qr (r) = a 2r2 = 1 2 (1.39)
8 8 a
p0 p0 a2 r 2
M (r) = (1 + )a2 (1 + 3 )r2 = (1 + ) (1 + 3 )
16 16 a
2
p0 p0 a r 2
Mr (r) = (1 + )a2 (3 + )r2 = (1 + ) (3 + )
16 16 a

r p 0 a2
Variatia eforturilor sectionale globale cu raportul normalizate cu valoarea
a 16
pentru = 0:3 (otel) este ilustrata in Figura 4.5 :

2
y

0
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
x

-1

-2

Figura 4.5 Variatia Eforturilor Sectionale Globale

b. daca placa este simplu rezemata pe conturul exterior r = a se poate face acelasi
rationament ca si la placile incastrate pe contur pentru a gasi primele doua constante
C1 si C2 . Se poate obseva ca in centrul placii r = 0 deplasarea verticala w(r = 0)
devine in…nita, datorita logaritmului natural. In concluzie, ca deplasarea verticala
sa …e …nita, ca in realitate, se impune ca constantele C1 si C2 sa …e nule:

C1 = 0 (1.40)
C2 = 0

se pot scrie doua conditii de contur conform ecuatiilor (1.19):

p 0 a4
(1) w(r = a; ) = 0 ! + C3 a2 + C4 = 0 (1.41)
64 D
12 p0 a2 4 p 0 a3
(2) Mr (r = a; ) = 0 ! 2 C3 + + 2 C3 + =0
64 D a 64 D

11
 p 0 a2 3+
C3 =
32 D 1+

p 0 a4 5+
C4 =
64 D 1+

p 0 a4 r4 3+ r2 5 +
w= ( 4 2 + )
64 D a 1+ a2 1 +
Deplasarea maxima wmax se inregistreaza la r = 0:

p 0 a4 5+
w= ( )
64 D 1+
Expresiile eforturilor sectionale globale nenule se calculeaza folosind expressile (1.28):

p0
Mr = (3 + ) (a2 r2 )
16

p0
M = (3 + ) a2 (1 + 3 ) r2
16
Tensiunile nenule se scriu sub urmatoarea forma:

3 p0 z
r = (3 + ) (a2 r2 )
4 t3

3 p0 z
= (3 + ) a2 (1 + 3 ) r2
4 t3
Tensiunile maxime se gasesc in centrul placii (r = 0) si sunt date prin expresia:

3 (3 + ) p0 a 2
r;max = ;max =
8 t

12
 Cuprins

Cuprins 1

1 Placi Curbe Subtiri de Revolutie inTeoria de Membrana 1

1.1 Geometria Placii Curbe Subtiri de Revolutie . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Ipoteze de Baza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.3 Ecuatii de Echilibru in Teoria de Membrana . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Bibliogra…e 32

1
 Capitolul 1

Placi Curbe Subtiri de Revolutie

inTeoria de Membrana

De…nition 1 O placa curba este un corp 3-dimensional marginit de doua suprafete curbe
paralele situate la o distanta mica, denumita grosime.

Generalitati

In cazul placilor curbe subtiri, suprafata curba care imparte grosimea placii t in doua
distante egale se numeste suprafata mediana. Incarcarea exterioara p(r) considerata este
o functie vectoriala dependenta de pozitia punctului material de…nit de vectorul de pozitie
r, dar independenta de variabila timp. Deci incarcarea este aplicata static. Ca urmare
fortele de natura inertiala sunt nule si vor lipsi din equatiile de echilibru. Placile curbe
sunt considerate subtiri daca raportul grosime-raza de curbura in orice punct al planului
t 1
median este . Placile curbe subtiri folosite in ingineria civila structurala au
r' 20
t 1
rapoarte grosime-raza de curbura mai mici de .
r' 100
Placile curbe subtiri pot … divizate la rindul lor in doua subcategorii functie de ca-
pacitatea de deformatie caracteristica. Barele plane lineare se caracterizeaza prin doua
feluri de deformare: deformare axiala si deformare de incovoiere. Pentru cazul ipotezei
deformatiilor mici, cele doua tipuri de deformare sunt necuplate. Preluarea actiunile ex-
terioare conduce la existenta fortei axiale, fortei taietoare si a momentlului incovoietor in
sectiunea transversala a barei. In general, cu exceptia fenomenelor de stabilitate, momen-
tul incovoietor este efortul sectional global preponderent si deci rigiditatea la incovoiere
este rigiditatea importanta. Daca bara este curba, denumina arc in ingineria structurala,
cele trei marimi coexista concomitent in sectiunea transversala, dar importanta fortei
taietoare si implicit a momentului incovoietor se diminuaza, ajungand ca in cazul incar-
carilor de coincidenta sa …e nule. In cazul barelor curbe rigiditatea axiala devine cea
importanta. In capitolul precedent, comportarea placilor plane subtiri a reliefat o com-

1
portare a acestor element structurale apropiata de cea a grinzilor plane. Este de asteptat
ca placile curbe subtiri sa se manifeste, in multe privinte, similar cu arcele plane. Daca se
considera neglijabila capacitatea placii curbe de a prelua forte taietoare sau momente in-
covoietoare, …nd deci caracterizata doar prin rigiditate in planul median, placa lucreaza
ca o membrana. Dezvoltarea teoretica care se ocupa de comportarea de membrana a
placilor curbe se numeste Teoria de Membrana. Teoria generala a placilor curbe subtiri
ce considera si capacitatea de incovoiere a placii curbe simultan cu cea axiala se numeste
Teoria de Incovoiere. Din studii comparative, s-a constatat ca o mare parte a suprafetei
placilor curbe subtiri se comporta extrem de apropiat de modelul indicat de teoria de
membrana. Aparitia momentelor incovoietaoare devenind importanta la rezemari si in
zonele de actiune a incarcarilor concentrate. In acest capitol este tratata aplicarea teoriei
de membrana pentru o grupare speciala de placi subtiri curbe denumita placi de revolutie.

1.1 Geometria Placii Curbe Subtiri de Revolutie

Suprafata mediana a placii de revolutie se construieste prin rotirea unei curbe generatoare
C in jurul unei drepte verticale ; denumita ax de rotatie. Constructia este ilustrara in
Figura 5.1. Ca urmare, un punct curent P , situat pe suprafata suprafetei mediane a
placii curbe de rotatie, se gaseste la intersectia unei curbe meridiane, meridian, si a unui
cerc paralel. Considerind sistemul de coordonate sferic ilustrat in Figura 5.1, un punct
curent P este identi…cat de un set de trei variabile: raza de curbura r' , unghiul de pozitie
verical ' si unghiul de pozitie orizontal .

Figura 5.1 Placa de Revolutie - Geometrie

Considerind elementul in…nitezimal al suprafetei curbe de revolutie, dezvoltat in jurul

puncului P , determinat de intersectia a doua curbe meridiane si doua cercuri paralele,
se pot scrie urmatoarele relatii geometrice ce descriu lungimea arcelor in…nitesimale ale
d si cercului paralel CB:
meridianului AB d

d = ds' = r' d'

AB (1.1)

2
 d = ds = r d = r
CB sin ' d (1.2)

unde razele r' si r sunt ilustrate in Figura 5.2.

Figura 5.2 Element In…nitesimal de Placa Curba de Revolutie

Suprafata d a elementului in…nitesimal ABCD descris in jurul punctului P se calculeaza:

d ' ds ds' = r' r sin ' d' d (1.3)

R
Raza de curbura r' a meridianului se obtine folosind formula: 0 2 sin ' cos 'd' = 12
1
2
cos 2
d2 f
r' = dz 2 (1.4)
" #3
2
df 2
1+
dz

unde f (r; z) este ecuatia curbei generatoare C.

1.2 Ipoteze de Baza

Considerind cazul general al unui element de placa curba, localizat in jurul unui punct
curent P; tensorul eforturilor unitare T are urmatoarea componenta:
2 3
' 'z 'z
6 7
T (r' ; '; ) = 4 ' z 5 (1.5)
z' z z

Teoria de Membrana a Placilor Curbe Subtiri foloseste un numar de ipoteze de baza

simpli…catoare similar cu cele folosite in Teoria Placilor Plane Subtiri:
t
(1) - Raportul grosime-raza de curbura << 1 este mic comparativ cu unitatea;
r'
(2) - Deplasarile suprafetei mediane sunt mici comparativ cu grosimea t a placii curbe;

3
(3) - Sectiunile normale pe suprafata mediana a placii ramin plane si normale pe suprafata
mediana si dupa deformarea placii sub actiunea sarcinilor p(r' ; '; );

(4) - Eforturile unitare ', , ' = ' sunt constante in grosimea placii;

(5) - Eforturile unitare 'z = z sunt nule;

(6) - Efortul unitar normal z este mic comparativ cu eforturile unitare normale ' si
, si in consecinta poate … neglijat;

(7) - Deformatia speci…ca normala "z ; paralela cu directia de actiune a incarcarilor, este
mica si poate … neglijata.

Ipotezele (4), (5) si (6) conduc la concluzia ca in placa curba subtire, in teoria de
membrana, tensorul eforturilor unitare se reduce la un numar de trei (3) componente
independente, toate constante in grosimea placii curbe:
2 3
' 'z 0
6 7
T (r' ; '; ) = T ('; ) = 4 ' 0 5 (1.6)
0 0 0

Eforturile sectionale din sectiunile normale suprafetei mediane, avand normalele paralele
cu axele pozitive ' si ; se obtin folosind relatiile integrale:

Z Z t Z t
N' ('; ) = ' dA' = 2t ' (1 dz) = '
2 dz =
t ' t (1.7)
A'
2 2
Z Z t Z t
N ('; ) = dA = 2t (1 dz) = 2 dz =
t t
A
2 2

Z
Q' ('; ) = 'z dA' = 0
A'
Z
Q ('; ) = z dA = 0
A

Z Z t Z t
N' ('; ) = N ' = 'z dA' = 2t 'z (1 dz) = 'z 2 dz =
t 'z t
A'
2 2
Z Z t Z t
M' ('; ) = dA' z= 2 2 z dz = 0
' t ' z (1 dz) = ' t
A'
2 2
4
 Z Z t Z t
M ('; ) = dA z = 2t z (1 dz) = 2 z dz = 0
t
A
2 2
Z Z t Z t
M' ('; ) = M ' ('; ) = ' dA' z = 2t ' z (1 dz) = ' 2 z dz = 0
t
A'
2 2

unde z se masoara de la suprafata mediana in directia razei de curbura r' . Eforturile

sectionale N' , N si N' ce caracterizeaza o placa subtire in teoria de membrana sunt
ilustrate in Figura 5.2.
Un numar suplimentar de ipoteze simpli…catoare, speci…ce cazului placilor de revolutie
incarcate axial simetric, se adauga grupului de ipoteze generale descrise mai sus. Astfel:

(8) - Incarcarea distrinuita p ce actioneaza asupra placii curbe este distribuita axial si-
metric, adica:
p(r' ; '; ) = p(r' ; ') (1.8)

(9) - Rezemarea placii curbe subtiri este axial simetrica fata de axa de rotatie ;

Ipotezele (8) si (9) indica o simetrie axiala a incarcarii si rezemarii si deci si a eforturilor
sectionale. In consecinta numarul eforturilor sectionale nenule se reduce de la trei (3) la
numai doua (2):

N' ('; ) = N' (') (1.9)

N ('; ) = N (')
N' ('; ) = 0

1.3 Ecuatii de Echilibru in Teoria de Membrana

Expresiile celor doua eforturi sectionale globale N' si N se pot calcula folosind doua
ecuatii de echilibru ale tuturor fortelor actionind pe elementul in…nitesimal. Ecuatiile de
!
proiectie pe directia normala ! n si tangentiala t sunt:

d' @N' d'

Pr(!
n) ! N' (ds ds ) sin N' + d' (ds + ds ) sin
2 @' 2
d
2 (N ds' sin ') sin + pn d = 0
2
! d' @N' d'
Pr( t ) ! N' (ds ds ) cos N' + d' (ds + ds ) cos
2 @' 2
d
2 (N ds' cos ') sin pt d = 0
2
(1.10)

5
 Considerand ca unghiurile d' si d sunt unghiuri mici, se pot face urmatoarele aprox-
imatii:

d d d
sin ' cos '1 (1.11)
2 2 2
d' d' d'
sin ' cos '1
2 2 2

Substituind (1.11) in (1.10):

d' @N' d'

Pr(!
n) ! N' (ds ds ) N' + d' (ds + ds )
2 @' 2
d
2 (N ds' sin ') + pn d = 0
2 (1.12)
! @N'
Pr( t ) ! N' (ds ds ) N' + d' (ds + ds )
@'
d
2 (N ds' cos ') pt d = 0
2

Dupa manipulari algebrice si neglijand patratul unghiului in…nitesimal d', la fel ca si

ds d' equatiile (1.12) devin:

d' @N' d'

Pr(!
n) ! N' (ds ds ) N' + d' (ds + ds )
2 @' 2
d
2 (N ds' sin ') + pn d = 0 !
2
d' d' d' d'
N' ds + N' ds N' ds N' ds
2 2 2 2
@N' d' @N' d' d
d' ds d' ds 2 (N ds' sin ') + pn d = 0 !
@' 2 @' 2 2
(1.13)
d' 1 @N' 2
2 N' ds (ds + ds ) (d')
2 2 @'
d (1.14)
2 (N ds' sin ') + pn d = 0 !
2
N' ds d' N ds' sin ' d + pn d = 0

! @N'
Pr( t ) ! N' (ds ds ) N' + d' (ds + ds )
@'
d
2 N ds' cos ' pt d = 0 !
2
@N' @N'
N' ds N' ds N' ds N' ds d' ds d' ds
@' @'
d
2 N ds' cos ' pt d = 0 !
2
@N' d
2 N' ds (ds + ds ) d' 2 N ds' cos ' pt d = 0
@' 2
(1.15)
Folosind relatiile geometrice (1.1), (1.2) si (1.3) in ecuatiile (1.13) se obtin urmatoarele

6
ecuatii de echilibru:

Pr(!
n) ! N' r sin ' d d' N r' d' sin ' d +
+pn r' r sin ' d' d = 0 !
( N' r N r' + pn r' r ) sin ' d d' = 0 !
N' r N r' + p n r' r = 0 ! (1.16)
N' r N r'
+ pn = 0 !
r' r r' r
N' N
+ = pn
r' r

! @N'
Pr( t ) ! 2 N' ds (r sin ' d + ds ) d'
@'
d
2 (N r' d' cos ') pt r' r sin ' d' d = 0 !
2
@N' d
(r sin ' d ) d' 2 (N r' d' cos ')
@' 2 (1.17)
pt r' r sin ' d' d = 0 !
@N' N' d
(r sin ' d ) d' 2 r r' d' cos '
@' r' 2
d
2 pn (r r' d' cos ') pt r' r sin ' d' d = 0 !
2
@N'
(r sin ' d ) d' (N' r cos ' d') d
@'
pn (r r' cos ' d') d pt r' r sin ' d' d = 0 ! (1.18)
@
(N' r sin ') pn (r r' cos ') pt r' r sin ' = 0 !
@'
In a doua ecuatie s-a considerat ca rezultanta N' ds este aproape nula si s-a inlocuit
N din
N' N N'
+ = pn ! N = r pn (1.19)
r' r r'
!
Ecuatia de echilibru pe directia tangentei la meridian t se poate inlocui cu o ecuatie
globala de echilibru pe directia axului de rotatie (Figura 5.3 ).
Daca placa de rotatie este intersectata de un plan orizontal z = constant se obtin doua
corpuri; …ecare trebuie sa respecte conditia de echilibru. Considerind corpul creat dea-
supra planului z = constant si folosind notatiile din Figura 5.3 se poate scrie urmatoarea
ecuatie de echilibru:

N' (z) sin ' (2 r) + Fz = 0 ! (1.20)

N' (z) sin ' 2 r sin ' + Fz (z) = 0 !
Fz (z)
N' (z) =
2 r (sin ')2

unde Fz (z) reprezinta proiectia pe verticala a tuturor fortelor situate deasupra planului

7
orizontal z.

Figura 5.3 Echilibru pe verticala

Conclusion 2 Calculul practic al eforturilor sectionale axiale N' si N se conduce astfel:

(1) - se determina expresiile razelor r' si r corespunzatoare tipului particular de placa

de revolutie considerat;

(2) - se sectioneaza placa curba de revolutie cu un plan orizontal z si se calculeaza expresia

proiectiei incarcarilor Fz (z) pe directia axei de rotatie, pentru corpul care nu contine
rezemari;

(3) - folosind equatia (1.20)se calculeaza expresia efortului sectional axial N' ;

(4) - se determina expresia incarcarii punctuale a proiectiei incarcarii pn pe directia

normala!n la placa de revolutie:

(5) - folosind ecuatia (1.16)se calculeaza expresia efortului sectional axial N .

Algoritmul de rezolvare prezentat mai sus este urmarit in exemplele urmatoare.

Example 3 Rezervor tronconic. Dimensiunile rezervorului sunt determinate de trei (3)

marimi: ra , rb si h. In acest caz particular, placa de revolutie se obtine prin rotatia unei
segment de dreapta in jurul axului de revolutie. Deci:

r' = 1
rz rb + z tan
r = =
cos cos

unde
ra rb
rz = rb + z
h

8
 ra rb
tan = (1.21)
h
1 h
cos = p =q (1.22)
1 + tan2 h2 + (ra rb ) 2

(1) - Incarcare cu lichid de densitate (Figura 5.4 ).

54

4 :jpg
Figura 5.4. Trunchi de Con Incarcata cu Lichid

Ecuatia de proiectie pe verticala (directia z) se obtine sectionand rezervorul la

cota z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.4.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are doua
componente: (a) greutatea lichidului Wz si (b) rezultanta presiunii pz :

Fz (z) = Wz pz (z) rz2 =

1
= ra2 + rz2 + ra rz (h z) (h z) rz2 =
3
1
= (h z) ra2 + rz2 + ra rz rz2 =
3
1
= (h z) ra rz + ra2 2rz2 =
3
ra ra2
= rz2 (h z) + 2
3 rz rz2

unde:

Wz = Vz (z)
1
Vz (z) = ra2 + rz2 + ra rz (h z)
3

pz (z) = (h z)

9
Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) cos + Fz (z) = 0 !

ra ra2
2 rz N' (z) cos + rz2 (h z) + 2 = 0!
3 rz rz2
ra ra2
2 N' (z) cos + rz (h z) + 2 = 0
3 rz rz2

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

rz (h z) ra ra2
N' (z) = + 2
6 cos rz rz2

Inlocuind rz si cos functie de variabilele ra , rb si h in expresia efortului sectional

N' (z) se obtine:

ra rb
rb + z (h z)
h
N' (z) =
h
6 q
h2 + (ra rb )2
0 1
B ra ra2 C
B C
B r rb + 2 2C =
@r + a
z ra rb A
b
h rb + z
h
p
(h z) h2 + r2 ra2 h 2
= ra + (rb h + r z)
6 h rb h+ r z h
unde:
r = ra rb

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N cos
+ = (h z)
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = (h z)

10
 Deci:
q
rz ra rb h2 + (ra rb )2
N (z) = (h z) = (h z) rb + z =
cos h h
rb h + r z p
= (h z) h2 + r2
h2

Pentru cazul particular:

rb = 2 m
r a = 2 rb = 4 m
r = 2m
h = 3 rb = 6 m
kN
= 10 3
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

2 6 + 2 zp 2
N (z) = 10 (6 z)
2
6 + 22 = 3: 513 7z 2 + 126: 49
p 6
10 (6 z) 62 + 22 42 6 2
N' (z) = 4+ (2 6 + 2 z) =
6 6 2 6+2 z 6
48
= (1: 756 8z 10: 541) 4+ 0: 333 3z 4
z+6

si sunt ilustrate in Figura 5.5.

(2) - Incarcare data de greutate proprie (Figura 5.6 )

56

5 :jpg
Figura 5.6. Trunchi de Con Incarcat cu Greutate Proprie

Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.

11
Analizind Figura 5.6.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, greutatea proprie a rezervorului q.
q
Fz (z) = Wz = q (ra + rz ) (ra rz )2 + (h z)2

unde:

Wz = Sz (z) q
q
Sz (z) = (ra + rz ) (ra rz )2 + (h z)2

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

N' (z) cos + Fz (z) = 0 !

2 rz
q
2 rz N' (z) cos + q (ra + rz ) (ra rz )2 + (h z)2 = 0 !
q
2 rz N' (z) cos + q (ra + rz ) (ra rz )2 + (h z)2 = 0

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

q
q (ra + rz ) (ra rz )2 + (h z)2
N' (z) =
2 rz cos

Inlocuind rz si cos functie de variabilele ra , rb si h in expresia efortului sectional

N' (z) se obtine:
s
2
ra rb ra rb
q ra + r b + z ra rb z + (h z)2
h h
N' (z) = =
ra rb h
2 rb + z q
h
h2 + (ra rb )2
s
2
r r
q ra + r b + z r z + (h z)2
h h
= =
r h
2 rb + z q
h
h2 + ( r)2
s
2
r
q (ra h + rb h + r z) r z + (h z)2
h
=
h
2 (rb h + r z) q
h2 + ( r)2

12
 unde:
r = ra rb

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N cos
+ = q sin
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este pn = q sin :

Deci:

sin ra rb
N (z) = q rz = q rb + z
cos h
q
ra rb h2 + (ra rb )2
q =
2 h
h2 + (ra rb )
ra rb ra rb r r
=q rb + z =q rb + z
h h h h

Pentru cazul particular:

rb = 2 m
r a = 2 rb = 4 m
r = 2m
h = 3 rb = 6 m
kN
q = 60 2
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

2 2
N (z) = 60 2+ z
= 6: 666 7z + 40:0
6 6
s
2
2
60 (4 6 + 2 6 + 2 z) 2 z + (6 z)2
6
N' (z) = =
6
2 (2 6 + 2 z) q
62 + (2)2
p
1: 111 1z 2 13: 333z + 40:0
= ( 63: 246z 1138: 4)
2:0z + 12:0

si sunt ilustrate in …gura :

(3) - Incarcare produsa de presiunea unui gaz (Figura 5.8 ).

Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

13
tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.8.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, presiunea data de gaz la nivelul planului de taiere, p.
2
ra rb
Fz (z) = pz (z) rz2 = p0 rb + z
h

unde:
pz (z) = p0

58

6 :jpg
Figura 5.8. Trunchi de Con Incarcat cu Presiunea unui Gaz

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) cos + Fz (z) = 0 !

2
ra rb
2 rz N' (z) cos + p0 rb + z = 0!
h
2
ra rb
2 rz N' (z) cos + p0 rb + z = 0
h

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

2
ra rb
p0 rb + z
h
N' (z) =
2 rz cos

Inlocuind rz si cos functie de variabilele ra , rb si h in expresia efortului sectional

N' (z) se obtine:

2
ra rb
p0 rb + z
h
N' (z) =
ra rb h
2 rb + z q
h
h2 + (ra rb )2

14
 q 2
ra rb
p0 h2 + (ra rb )2 rb + z
h
N' (z) = =
2 (h rb + (ra rb ) z)
q 2
2 r
p0 h2 + ( r) rb + z
h
=
2 (h rb + r z)

unde:
r = ra rb

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N cos
+ = p0
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = p0

Deci:
q
rz ra rb h2 + (ra rb )2
N (z) = p0 = p0 rb + z =
cos h h
q
r h2 + ( r)2
= p0 rb + z
h h2

Pentru cazul particular:

rb = 2 m
r a = 2 rb = 4 m
r = 2m
h = 3 rb = 6 m
kN
p0 = 50 2
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

q
2 62 + (2)2
N (z) = 50 2+ z = 2: 928z + 17: 568
6 62
q 2
22
50 62+ (2) 2+ z
6 (0:333 33z + 2:0)2
N' (z) = = 316: 23
2 (6 2 + 2 z) 4:0z + 24:0

15
 si sunt ilustrate in …gura :

Example 4 Rezervor conic. Dimensiunile rezervorului sunt determinate de doua (3)

marimi: ra si h (rb = 0). In acest caz particular, placa de revolutie se obtine prin rotatia
unei segment de dreapta in jurul axului de revolutie . Deci:

r' = 1
rz tan sin
r = =z =z
cos cos cos2

unde
ra
rz = z = z tan
h

ra
tan = (1.23)
h
1 h
cos = p =p (1.24)
1 + tan2 h2 + ra2

(1) - Incarcare cu lichid de densitate (Figura 5.10 ).

51 0

7 :jpg
Figura 5.10. Con Incarcat cu Lichid

1. Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat sub planul de taiere. Analizind
Figura 5.10.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are doua componente:
(a) greutatea lichidului Wz si (b) rezultanta presiunii pz . Expresia Fz (z) se obtine
particularizand pentru rb = 0 expresia de la exemplul anterior:

1
Fz (z) = Wz + pz (z) rz2 = rz2 z + (h z) rz2 =
3
1 1
= rz2 z+h z = rz2 (3 h 2 z)
3 3

16
unde:

Wz = Vz (z)
1
Vz (z) = rz2 z
3

pz (z) = (h z)

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) cos Fz (z) = 0 !

1
2 rz N' (z) cos rz2 (3 h 2 z) = 0 !
3
1
2 N' (z) cos rz (3 h 2 z) = 0 !
3

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

1
rz (3 h 2 z)
N' (z) = 3
2 cos

Inlocuind rz si cos functie de variabilele ra si h in expresia efortului sectional

N' (z) se obtine:

1 ra
z (3 h 2 z) 1 ra p
N' (z) = 3 h = h2 + ra2 z (3 h 2 z)
h 6 h2
2 p
h + ra2
2

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N cos
+ = (h z)
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = (h z)

Deci:
p
rz ra h2 + ra2
N (z) = (h z) = (h z) z =
cos p h h
h2 + ra2
= ra (h z) z
h2
17
 Pentru cazul particular:

ra = 4 m
h = 2 ra = 8 m
kN
= 10 3
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

p
82 + 42
N (z) = 10 4 (8 z) z = 44: 722z 5: 590 2z 2
82
1 4 p
N' (z) = 10 82 + 42 z (3 8 2 z) = 22: 361z 1: 863 4z 2
6 82

si sunt ilustrate in …gura:

(2) - Incarcare data de greutate proprie (Figura 5.12 )

Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.12.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, greutatea proprie a rezervorului q.
p
Fz (z) = Wz = rz q rz2 + z 2

unde:

Wz = Sz (z) q
p
Sz (z) = rz rz2 + z 2

51 2

8 :jpg
Figura 5.12. Con Incarcat cu Greutate Proprie

18
Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) cos Fz (z) = 0 !

p
2 rz N' (z) cos rz q rz2 + z 2 = 0 !
p
2 N' (z) cos q rz2 + z 2 = 0

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

p
q rz2 + z 2
N' (z) =
2 cos

Inlocuind rz si cos functie de variabilele ra , rb si h in expresia efortului sectional

N' (z) se obtine:
r r
ra 2 ra 2
q z + z2 q z +1
h h q z (ra2 + h2 )
N' (z) = = =
h h 2 h2
2 q 2 r
h2 + (ra )2 ra 2
h 1+
h

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N cos
+ = q sin
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = q sin

Deci:
q
rz ra ra h2 + (ra )2
N (z) = q sin =q q z =
cos h h
h2 + (ra )2
ra2
= q z
h2

Pentru cazul particular:

ra = 4 m
h = 2 ra = 8 m
kN
q = 60 2
m
19
 eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

42
N (z) = 60 z = 15:0z
82
60 z (42 + 82 )
N' (z) = = 37: 5z
2 82

si sunt ilustrate in …gura:

(3) - Incarcare produsa de presiunea unui gaz (Figura 5.14 ).

51 4

9 :jpg
Figura 5.14. Con Incarcat cu Presiunea unui Gaz

1. Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.14.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, presiunea data de gaz la nivelul planului de taiere, p0 .

Fz (z) = pz (z) rz2 = p0 rz2

unde:
pz (z) = p0

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) cos Fz (z) = 0 !

2 rz N' (z) cos p0 rz2 = 0 !
2 N' (z) cos p 0 rz = 0

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

p 0 rz
N' (z) =
2 cos

20
 Inlocuind rz si cos functie de variabilele ra si h in expresia efortului sectional
N' (z) se obtine:

ra r
p0 z p 0 ra z ra 2
N' (z) = h = 1+
h 2 h h
2 q
h2 + (ra )2

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N cos
+ = p0
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = p0

Deci:
q
rz ra h2 + (ra )2
N (z) = p0 = p0 z =
cos q h h
h2 + (ra )2
= p 0 ra z
h2

Pentru cazul particular:

ra = 4 m
h = 2 ra = 8 m
kN
p0 = 50 2
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

p
82 + 42
N (z) = 50 4 z 2
= 27: 951z
s 8
2
50 4 z 4
N' (z) = 1+ = 13: 975z
2 8 8

si sunt ilustrate in …gura :

Example 5 Rezervor cilindric Dimensiunile rezervorului sunt determinate de doua marimi:

R si h. In acest caz particular, placa de revolutie se obtine prin rotatia unei segment de

21
dreapta in jurul axului de revolutie . Deci:

r' = 1
r = rz = R

(1) - Incarcare cu lichid de densitate (Figura 5.16 ).

51 6

1 0:jpg
Figura 5.16. Cilindru incarcat cu Lichid

1. Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.16.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are doua
componente: (a) greutatea lichidului Wz si (b) rezultanta presiunii pz :

Fz (z) = Wz pz (z) rz2 = rz2 (h z) (h z) rz2 = 0

unde:

Wz = Vz (z)
Vz (z) = rz2 (h z)

pz (z) = (h z)

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) + Fz (z) = 0

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

N' (z) = 0

22
 Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N
+ = (h z)
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = (h z)

Deci:
N (z) = (h z) rz = (h z) R

Pentru cazul particular:

R = 4m
h = 2 R = 8m
kN
= 10 3
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

N (z) = 10 (8 z) 4 = 320:0 40:0z

N' (z) = 0

si sunt ilustrate in …gura:

(2) - Incarcare data de greutate proprie (Figura 5.18 )

2. Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.18.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, greutatea proprie a rezervorului q.

Fz (z) = Wz = 2 q rz (h z)

unde:

Wz = Sz (z) q
Sz (z) = 2 rz (h z)

23
51 8

1 1:jpg
Figura 5.18. Cilindru incarcat cu Greutate Proprie

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) + Fz (z) = 0 !

2 rz N' (z) + 2 q rz (h z) = 0 !
N' (z) + q (h z) = 0

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

N' (z) = q (h z)

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N
+ =0
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = 0

Deci:
N (z) = 0

Pentru cazul particular:

R = 4m
h = 2 R = 8m
kN
q = 60 2
m
24
 eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

N (z) = 0
N' (z) = 60 (8 z) = 480:0 + 60:0z

si sunt ilustrate in …gura :

(3) - Incarcare produsa de presiunea unui gaz (Figura 5.20 ).

52 0

1 2:jpg
Figura 5.20. Cilindru incarcat cu Presiunea unui Gaz

Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.20.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, presiunea data de gaz la nivelul planului de taiere, p0 .

Fz (z) = pz (z) rz2 = p0 rz2

unde:
pz (z) = p0

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) + Fz (z) = 0 !

2 rz N' (z) + p0 rz2 = 0 !
2 N' (z) + p0 rz = 0

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

p 0 rz
N' (z) =
2

25
 Inlocuind rz functie de variabilele R si h in expresia efortului sectional N' (z) se
obtine:
p0 R
N' (z) =
2
Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N
+ = p0
1 rz

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn = p0

Deci:
N (z) = p0 rz = p0 R

Pentru cazul particular:

R = 4m
h = 2 R = 8m
kN
p0 = 50 2
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

N (z) = 50 4 = 200
50 4
N' (z) = = 100
2

si sunt ilustrate in …gura :

Example 6 Rezervor Calota Sferica Dimensiunile rezervorului sunt determinate de doua

(2) marimi: R si h. In acest caz particular, placa de revolutie se obtine prin rotatia unei
arc de cerc in jurul axului de revolutie . Deci:

r' = R
r = R

unde
p p
rz = R2
(R z)2 = 2 R z z2 (1.25)
p
rz 2 R z z2
sin = = (1.26)
R R

26
(1) - Incarcare cu lichid de densitate (Figura 5.22 ).
Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-
tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.22.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are doua
componente: (a) greutatea lichidului Wz si (b) rezultanta presiunii pz :

1
Fz (z) = Wz + pz (z) rz2 = z 2 (3 R z) + (h z) (2 R z z2)
3

unde:

Wz = Vz (z)
1
Vz (z) = z 2 (3 R z)
3

52 2

1 3:jpg
Figura 5.22. Cupola Sferica incarcata cu Lichid

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz
N' (z) sin Fz (z) = 0
1
2 rz N' (z) sin [ z 2 (3 R z)+
3
+ (h z) (2 R z z2) ]=0

1
2 rz N' (z) sin = z 2 (3 R z) + (h z) (2 R z z2)
3
se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

1
z 2 (3 R z) + (h z) (2 R z z2)
N' (z) = 3
2 rz sin

Inlocuind rz si sin functie de variabilele z, si de R in expresia efortului sectional

27
 N' (z) se obtine:
R z (R z=3)
N' (z) = [ +h z]
2 2 R z
Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N
+ = pn
R R

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

pn (z) = (h z)

Deci:

N (z) = (h z) R N' (z) =

R z (R z=3)
= (h z) R [ + R (h z)]
2 2 R z
R z (R z=3)
= [ (h z)]
2 2 R z

Pentru cazul particular:

R = 4m
h = 3m
kN
= 10 3
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

10 4 z (4 z=3) 1
N (z) = ( (3 z)) = 80z 2 900z + 1440
2 2 4 z 3z 24
10 4 z (4 z=3) 1
N' (z) = ( + 3 z) = 40z 2 420z + 1440
2 2 4 z 3z 24

si sunt ilustrate in Figura 5.23 :

(2) - Incarcare data de greutate proprie (Figura 5.24 )

1. Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.24.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o singura
componenta, greutatea rezervorului q:

Fz (z) = Sl (z) q = (rz2 z2) q = 2 z (R z) q

28
 Sl (z) = (rz2 z2)

52 4

1 4:jpg
Figura 5.24. Cupola Sferica incarcata cu Greutate Proprie

Folosind ecuatia de echilibru (1.20)

2 rz N' (z) sin Fz (z) = 0 !

2 rz N' (z) sin 2 z (R z) q = 0 !

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

z (R z) q
N' (z) = =
rz sin

Inlocuind rz si sin functie de variabilele z, si de R in expresia efortului sectional

N' (z) se obtine:
R (R z) q
N' (z) =
2 R z
Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N
+ = pn
R R

unde incarcarea normala pn pe peretele placii de revolutie este:

R z
pn = q cos =q
R

Deci:

R (R z) q
N (z) = pn R N' (z) = q (R z)
2 R z
R z (R z)2
N (z) = q (R z) =q
2 R z 2 R z

29
 Pentru cazul particular:

R = 4m
h = 3m
kN
q = 60 3
m

eforturile sectionale N (z) si N' (z) devin:

(4 z)2 1
N (z) = 60 = 60z 2 480z + 960
2 4 z z 8
4 (4 z) 60 1
N' (z) = = 40z 2 420z + 1440
2 4 z 3z 24

si sunt ilustrate in Figura 5.25 :

(3) - Incarcare produsa de presiunea unui gaz (Figura 5.26 ).

2. Ecuatia de proiectie pe verticala, directia z, se obtine sectionand rezervorul la dis-

tanta z. Echilibrul se scrie pentru corpul liber situat deasupra planului de taiere.
Analizind Figura 5.26.b, rezulta ca Fz (z); proiectia verticala a fortelor, are o com-
ponenta data de rezultanta presiunii p0 :

Fz (z) = p0 rz2

52 6

1 5:jpg
Figura 5.26. Cupola incarcata cu Presiunea unui Gaz

Pentru cazul cind placa de revolutie este o calota sferica, folosind ecuatia de echilibru

30
(1.20)

2 rz N' (z) sin Fz (z) = 0 !

2 rz N' (z) sin p0 rz2 = 0 !
rz
2 rz N' (z) = p0 rz2
R

se calculeaza expresia efortului sectional axial N' (z):

p0 R
N' (z) =
2

Expresia efortului sectional axial N se calculeaza folosind ecuatia (1.16):

N' N
+ = p0
R R

expresiile eforturilor sectionale axiale N' (z) si N (z) devin:

p0 R
N' (z) =
2
p0 R
N (z) =
2

Se poate observa ca in acest ultim caz eforturile pe cele doua directii sunt egale si nu
depind de inaltimea calotei, ci de raza acesteia.

31