Piloni Ancorati PDF

PILONI ANCORATI PENTRU RADIO
EMISIE SI RECEPTIE
C.Teleman_Constructii Metalice
1
Speciale_Cursuri 3, 4
GENERALITATI
Sunt sisteme spatiale cu zabrele obtinute din asamblarea sectiunilor laminate la cald sau formate la rece,
articulate in fundatii si prinse pe inaltime cu cabluri, la unul sau mai multe niveluri. In dimensiuni mai modeste se
realizeaza si din profile cave cu sectiune circulara (tevi).
Numarul nivelurilor de prindere poate varia de la 1 la 6, in functie de necesitatile tehnologice, inaltimea totala a
pilonului si dimensiunile sale in sectiune transversala.
Cablurile sunt ancorate la nivelul fundatiilor, intre sistemele de prindere si fundatia propriu-zisa intervenind
elemente izolatoare din protelan sau alte materiale si aliaje. Pe o fundatie se pot ancora un cablu sau mai multe.
Pilonii sunt structuri utilizate exclusiv transmisiilor radio pe calea undelor aeriene.
C.Teleman_Constructii
4
Metalice Speciale_Cursuri 3,
2
Pilon ancorat transmisie Radio

Central Florida Broadcast Tower, WFTT-TV Tampa Bay (442.550 m).
Trinitas, Ceahlau, Toaca
Transmisie canal UHF 50. Turnul are o latime a fetei de aprox 2.5 m
CONDITII IMPUSE DE CRITERIILE DE EXPLOATARE NORMALA
Inaltimea turnului trebuie sa corespunda criteriilor necesare unei transmisii perfecte;

La nivelul fundatiilor este necesara asigurarea unei izolatii perfecte. In cazul unui pilon emitator se
impun o serie de conditii suplimentare:
1. Sectiunea pilonului trebuie sa fie cat mai redusa;
2. Sectiunea pilonului trebuie sa se mentina constanta pe inaltime;
3. Sectiunea turnului trebuie sa fie cat mai mica la nivelul fundatiilor (si daca e posibil, si la
nivelul punctelor de ancorare cu cabluri);
4. Lungimea cablurilor de ancoraj trebuie sa se divida in unitati independente , unite prin
intermediul unor inele izolatoare; lungimea acestor unitati nu trebuie sa depaseasca
4
limitele urmatoare:
a) ¼ λ in cazul emisiilor de unde scurte;
b) λ in cazul emisiilor de unde lungi si medii.
5. Numarul cablurilor de ancoraj trebuie sa fie cat mai redus, asadar cele mai avantajoase
sectiuni sunt cele triunghiulare; din acelasi motiv, numarul punctelor de ancorare trebuie sa
fie cat mai mic, aceasta conditie fiind in contradictie clara cu alte conditii impuse.
Datorita faptului ca toate aceste conditii nu pot fi realizate simultan, pe parcursul etapelor de
proiectare se impune un compromis ce creeaza o ierarhie de abordare.
3
ALCATUIREA PILONILOR ANCORATI
4
Reducerea inaltimii necesare a
pilonului prin dispunerea unui inel
metalic orizontal la partea superioara .
Inaltimea fictiva de transmitere creste
cu dublul diametrului inelului.
Piloni cu sectiune constanta (stanga);

b)- cu sectiune variabila, ancorati la un singur nivel (dreapta) 4
H
60   200
Rapoarte geometrice recomandate D l < 34 b – sectiune triunghiulara;
unde:
l < 42 b – sectiune rectangulara.
15D  l  30D
DETALII SPECIFICE DE PROIECTARE
- Pilonii sunt elemente din otel carbon sau otel aliat; sistemul de ancorare consta in cabluri (toroane) din otel
cu diametre <76 mm alaturi de izolatori din portelan;
- Conditiile de exploatare decid daca pilonul este amplasat pe un izolator sau este direct in legatura cu terenul;
- Forta de pretensionare indusa in cabluri este jumatate din rezistenta la intindere ultima (0,5fu); otelul utilizat
are modulul de elasticitate de 1.6105 N/mm2. iar pretensionarea elimina deformatiile permanente si pe le
diminueaza pe cele elastice din exploatare;
4
- Capatul cablului se fixeaza in cupe din aliaj de zinc avand rezistenta la rupere de aprox. N/mm2 la intindere si
600 N/mm2 for compresiune;
- Pilonii sunt proiectati ca unitati prefabricate cu lungimi de5…8 m transportate si asamblate la fata locului;
- Diagonalele in X sunt pretensionate termic prin prinderea lor in noduri la temperaturi inalte si racirea lenta;
- Innadirile si imbinarile in noduri se fac cu si fara gusee. Elementele orizontale sunt alcatuite din sectiuni
circulare conectate direct la ramuri (montanti) sau cu talpi sau sectiuni I in zonele care au si platforme de
acces;
- Sectiunile cave circulare sunt interconectate in fabrica cu cordoane de sudura si cu buloane in santier;
- Detaliile sistemelor de ancorare ale cablurilor de ancoraj in fundatii sunt de asa natura incat sa permita
rotirile. Montantii se ancoreaza separat in cazul in care turnul este incastrat la nivelul solului.
5
4
6
Detalii uzuale de realizare a elementelor ce alcatuiesc pilonii: a, b, c- innadirile unui montant (ramura), element orizontal
de rigidizare pe sectiune si diagonale din otel rotund pretensionat, sudate; d-conexiune dintre doua tronsoane de ramura
si diagonale prinse cu bulonae in santier; e- cablu ancorat in fundatie separata
Solutii de articulatie centrala:

a)- cu placa de baza; b)- cu suport sferic
4
7
Articulatie centrala: 1)-izolator verical din protelan; 2)- izolatori orizontali;
3)- traverse; 4)-surub de ancorare; 5)- izolator;
CALCULUL STRUCTURII PILONILOR
ACTIUNI
•Greutatea elementelor – sa adauga aici si componentele vericale rezultate din pretensionarea
firelor.
• Efecte din temperatura – se iau in consideratie alaturi de fortele de tractiune aplicate pilonului.
 Vant – cea mai importanta actiune, reperezentand 90% din eforturile maxime de pe pilon si de
pe cabluri in cele mai defavorabile combinatii de actiuni.
Vantul pe cabluri – este o valoare cvasi constanta egala cu forta de presiune concentrata pe directie
orizontala la 2/3 de punctul de prindere superior al cablului. Presiunea vantului pe pilon este
luata in calcul cu o valoare constanta intre doua puncte de ancoraj, o valoare medie a valorilor
provenite din viteza de referinta; cea mai defavorabila situatie este atunci cand presiunea din vant
4
are valoarea sa maxima iar temperatura exterioara este de +20oC.
Calculul dinamic tine cont de perioada de vibratie a pilonului : T0  0.01H ( sec), (H in m)
Aceasta relatie este suficient de corecta daca pilonul un este solicitat de mase concentrate
importante ce ar putea modifica schema statica.
 Gheata (chiciura) - este luata in consideratie atat pentru barele pilonului cat si pe cabluri , cu
densitatea de 900 daN/cm3 asi grosimea depozitului (constanta), t, in cm depinde de zona de
amplasare a constructiei.
Tasari diferentiate la nivelul rezemelor - pot avea o influenta importanta, atat daca solul este
sensibil cat si mai ales daca schema statica este de sistem nedeterminat ( de ex., pilon ancorat la
mai multe niveluri)
Grupari accidentale de actiuni – efectele seismelor sunt luate in consideratie prin intermediul
situatiilor de avarie (ruperea unui cablu) 8
GRUPARI DE ACTIUNI
A. Gruparea fundamentala:
• permanente + vant + temperatura, t=200C;
• permanente + chiciura + vant cu viteza redusa, g w=0.3 kN/m2;
• permanente + efectele temperaturilor maxime pozitive, t max= 400C;
• permanente + efectele temperaturii minime, tmin=-300C.
B. Gruparile speciale:
4
• seism + vant redus + ruperea unui cablu;
• pe perioada de montaj, vant cu intensitate maxima sau vant cu intensitate redusa + chiciura.
In general se presupune ca prima combinatie este cea definitorie pentru dimensionarea elementelor
pilonului iar a doua, respectiv ultima pentru sageata maxima ( in exploatare )
9
CALCULUL PILONILOR ANCORATI LA UN SINGUR NIVEL
1. Calculul tensiunilor in cablu- ecuatia firului incarcat din greutate proprie si solicitat la tractiune
Pentru deschideri mici ecuatia parabolei poate fi scrisa simplificat din echilibrul pe forma deformata sub
solicitari de intindere constante pe sectiune din greutatea firului
Sustinerea cablului in puncte la
inaltimi diferite
Lungimea totala a firului
8 cos 2 
L  l  (1   f 2  2 )
3 l
g l2 g l2 g l2  l2
S ;f   
8 f 8  S 8   A 8 
4
Alungirea firului
1) Din greutatea proprie in urma unei tensiuni induse in fir:

Variatia lungimii firului sub solicitari din
8 cos 2  1 2 3
a1  L  l   f 2     l  cos 2  greutate, tensiuni elastice si temperatura
3 l 24  2
2) In urma unei forte elastice de deformatie suplimentara coroborata cu efectul dilatarii (sau contractiei)
din temperatura
 l l
10
a 2    t  t 
E cos  cos 
 l 1 2 3 l
Alungirea finala: a  a1  a 2    2  l  cos 2    t  t 
E  cos  24  cos 
In conditiile existentei unei forte de pretensionare in fir, 0 si considerand conditiile initiale de
temperatura, t0 precum si de incarcare gravitationala 0, la trecerea de la starea initiala la starea finala
caracterizata prin , t, .
(   0 )  l 1 3 2 2 l
   l  cos 2  ( 2  02 )   t  (t  t 0 ) 
E  cos  24  0 cos 
 l 1 2 3 l
sau:    2  l  cos 2    t  t  C
E  cos  24  cos 
0 l 1  02 3 l
C  (   2  l  cos 2    t  t 0  )
E  cos  24  0 cos 
4
Actiunea vantului pe piloni ancorati
Situatiile prevazute de SR EN 1991-1-4 si SR EN 1993-3-1 sunt urmatoarele:
a) Vant normal pe fata unui pilon cu sectiune patrata

b) Vant dupa diagonala unui pilon cu sectiune patrata
c) Vant normal pe fata unui pilon cu sectiune triunghiulara
d) Vant de-a lungul unui cablu la o sectiune triunghiulara
e) Vant paralel cu fata uneui pilon cu sectiune triunghiulara (normal pe cablu)
11
In calcul se considera si situatiile in care un un cablu se rupe transferand pe celelalte cabluri si pe pilon
fortele rezultante
SITUATIILE DE DETERMINARE A EFORTURILOR IN CABLURI SI IN PILONI
4
12
• Cablurile sunt pretensionate in faza initiala cu o tensiune 0 asa incat chiar atunci cand
eforturile din actiunea vantului devin de compresiune, in cablu sa se dezvolte in continuare
tensiuni de intindere;
 0 este 0.35…0.5 din valoarea rezistentei materialului. Otelurile utilizate au o rezistenta de
intindere de Rt =120…160 N/mm2 si modulul de elasticitate E=1,5…1,8x104 N/mm2.
• Reactiunea (forta orizontala) din vant pe cabluri, H induce tensiunile 1 si 2 (cablurile

sunt anterior pretensionate pana la o valoare 0). Ecuatia de echilibru dintre proiectia pe
orizontala a alungirilor, 1 si 2 in cabluri alaturi de ecuatia de proiectie a reactiunii H
formeaza un sistem de ecuatii determinat
S1   1  A; S 2   2  A; S 0   0  A  1, 2  l 1 2 l
4
 1, 2     l 3  cos 2    t  t  C
E  cos  24  1, 2 2
cos 

 
cos 
1   2  0 H
1   2 
A  cos 
S1  cos   S 2  cos   H
13
Determinarea fortelor interne in cabluri pentru deplasarea in plan
(translatie) din actiunea vantului
METODA GRAFICA DE DETERMINARE A TENSIUNILOR SPECIFICE IN CABLURI
Metoda este prezentata in figura alaturata

Pasii sunt urmatorii:  1
1. Se scrie generala ecuatia de echilibru in cablu
2. Curba 1 se reprezinta ca o functie avand pe abscisa  si pe
ordonata , considerand in prima faza ca C =0 pe baza
considerarii valorii de pretensionare, 0; valoarea lui C este
apoi exprimata prin deplasarea axei orizontale (C=k), figura
(a);
3. Intrucat 1 = - 2 , curba ce reprezinta 2 este curba 1 in
oglinda , depinzand numai de pozitia axei orizontale de abscisa
4
C (k);
4. In figura (b) dimensiunea segmentului a-b masoara direct
valoarea deplasarii pe orizontala a punctului de intersectie
dintre cablul 1 si 2.  1
Ecuatia de echilibru in cablu


 l 1 2 3 l
   2  l  cos 2    t  t  C
E  cos  24  cos 
2
14
Analiza spatiala determinata de situatiile diferite de actiune
ale vantului pe pilon se diferentiaza in mai multe situatii
specifice de calcul
SITUATII SPECIFICE DE CALCUL
•Sectiune patrata
a) Vant normal pe un perete
 
  cos 450    (1 ,  2 )
2 cos 
1  2  1; 2  2   2
2  1   2   2
2S1  cos   cos 450  2S2  cos   cos 450  H
4
H
1   2 
2  A  cos 
b) Vant pe diagonala
In cazul actiunii vantului pe directia unei diagonale,
situatia este identica cu cea a actiunii vantului in
planul unei fete, iar deplasarile sunt in planul celor
doua cabluri active 1 si 2, cablul 1 fiind intins intre
celelalte doua, 3 si 4 nefiind afectate de actiunea
vantului.
15
Schema de calcul spatial a fortelor interne in cabluri la un pilon cu sectiunea
patrata, vant normal pe un perete
SITUATII SPECIFICE DE CALCUL
• Sectiuni triunghiulare
a) Vant normal pe un perete
1 2  1 2
1  2   cos 60 0   2 1 ;  2   2
cos  cos  cos 
1  2  0 21   2
2S1  cos   cos 600  S2  cos   H

H
1   2 
4
S1  cos   S2  cos   H A  cos 
16
PILONI ANCORATI PE MAI MULTE NIVELE (STATIC NEDETERMINATI)
I FAZA- ANALIZA COMPORTARII STATICE
Pilonii ancorati la mai multe nivele sunt considerati ca si grinzi pe reazeme elastice supuse la
actiunea vantului, aceasta generand momente de incovoiere si forfecare in pilon;
 Elementele verticale ale pilonilor adica picioarele turnului, sunt supuse la compresiune datorita
actiunilor permante precum si a componentelor verticale ale fortelor de pretensionare la capetele
cablurilor;
4
 In prima etapa de calcul se impun niste sectiuni ale picioarelor pilonului deci niste momente de
inertie precum si zvelteti limita ale barelor comprimate si intinse (tabel 1)
 Calculul elementelor interne ale structurii spatiale in zabrele se face tinand cont de tronsoanele de
turn transportabile si asamblate in santier;
Pe baza dimensiunilor stabilite pilonul trebuie calculat ca o grinda continua pe reazeme rigide,
momentele de incovoiere, forfecarea si eforturile axiale determinandu-se pe baza acestei scheme.
Reactiunile din punctele de ancorare precum si fortele de pretensionare sunt utilizate in calculul
preliminar, de ex. ca in tabelul 2.
17
ETAPE PRELIMINARE (DE PREDIMENSIONARE)
Pentru zveltetea barelor se vor consulta

SR EN 1993-1,2 si anexele
4
EffortsForte interne
for the isi momente
preliminary ncovoietoare in etapa preliminara
design
In cablu
Cable In pilon
Mast
NT  K
H
 0.5 N r M  0.1  q  ln2
cos  N  0.5  n  NT cos  N G  N u
Forte in
NT – the effort pe the
directia
cabledein-wind
actiune adirection;
vantului q; ln – horizontal uniform distributed load on the
Incarcarea uniform distribuita pe panoul de lungime ln
H - the horizontal reactionlaatnivelul
Reactiunea the level N; panel ln;
0
α = 90 - β –Unghiul
the angle between
pe care il facethe cable
cablul and the n – the
cu axa number
Numarul deof cables
cabluri above the
deasupra panelunde
panoului where
se
verticalverticala
axis of athe mast;
pilonului desfasoara calculul is done;
the computation
K – coefficient that depinde
Coeficient care depend de onnumarul
the number of the NG; Nn – weight of the mast and of the equipment
de cabluri; 18
pentru for
cables; 3-4 3-4
cabluri are valoarea
cables K=1.2; de 1.2 Greutatea
from above pilonului
thesi a panel
echipamentului
where dethe
deasupra
panoului unde se desfasoara calculul
Nr - tensile limitdestrength
Limita ininthe
rezistenta cable
cablu computation is done.
DETERMINAREA GRAFICA A TENSIUNILOR IN CABLURI PE BAZA
DEPLASARILOR LA NIVELUL PUNCTELOR DE ANCORARE
Punctul de ancorare situat la partea superioara se determina pe baza diferitelor cazuri de
actiunea a vantului si in functie de numarul cablurilor de ancorare.
1. Se stabileste o diferenta de tensiuni si pe baza valorii actiunii orizontale H se determina
sectiunea necesara A:
   1   2
1   2 1   2
A  cos  ; A   2  cos 
H H
4
2. Tensiunea initiala in cablu 0 se stabileste deasemenea, pe baza rezistentei materialului
utilizat.
3. Pe baza acestor date se traseaza curbele 1 si 2 verificandu-se daca tensiunile in cablu nu
depasesc limitele de rezistenta. Daca 1>fmax, A se va mari si 0 se va diminua. Deplasarea la varf
a punctului de ancorare, c este deasemenea determinata pe grafic.
4. Odata cunoscuta aceasta deplasare de la varf deplasarile celorlalte puncte, a si b ale
cablurilor de ancoraj se vor determina deasemenea pe diagrama pe baza considerarii unei
diagrame de variatie lineara (pilonul este o grinda pe reazeme rigide).
  f  1   2   a 1   2   b
19
 i  ai  H i  bi
FAZA II – ANALIZA DINAMICA
Schema statica adoptata:

Grinda pe reazeme elastice deplasabile
Forte interne, momente si deplasari pe

sistemul primar
4
Calculul deplasarilor si a momentelor pe reazeme se desfasoara pe pe sistemul primar cu
considerarea actiunilor integrale pe pilon
In etapa a II-a reactiunile si momentele

de incovoiere de pe sistemul static
nedeterminat sunt luate in consideratie
alaturi de fortele axiale datorate
compresiunii in picioarele turnului,
precum si momentele primare pe
reazemele interioare.
20
Schema de incarcare cu luarea in consideratie a solicitarilor verticale din turn

Calculul de precizie a pilonilor cu sectiune patrata si triunghiulara se face pe baza ecuatiei
Clapeyron, cunoscand deplasarile yn ale celor “n” reazeme elastice si scriind ecuatiile de
echilibru ale celor trei momente din reazeme.
In ecuatie vor intra si influentele fortelor axiale precum si rotirile reazemelor intermediare.
 
M n 1 
ln
 l
 l
 l

 n   2 M n  M ne n  n   M n 1  n 1  n 1   M n 1  M ne1 n 1  (n 1 )
In  In I n 1  I n 1
y n 1  p w n  l n l n p w n 1  l n21 l n 1
2
 y n 1 1 1
 6 E   yn (  )     ( n )    (n 1 )
 l n l n l n 1 l n 1  4 I n 4 I n 1
unde:
M –momentele de pe reazemele interioare considerate rigide, provenind din schemele de
incarcare de pe deschiderile dintre doua reazeme curente;
Me - momentele rezultate din excentricitatea incarcarilor gravitationale (reactiunile din cabluri)
4
fata de reazemele curente:

M ne  Vn1  Vn2   b
2
 Vn 
b
2
b – distanta dintre axele montantilor pilonilor;
Mn-1, Mn, Mn+1 – momente pe reazeme;
,, - functii de influenta a solicitarilor axiale asupra rotirii sectiunii pilonului si care se
exprima astfel:
3 1 1
 ( n )  (  )
n sin 2n 2n
3 1 1
( n )  (  )
2n 2n tg 2n 21
3  (tg n  n )
 ( n ) 
n3
Parametrul  se determina in functie de forta axiala N si de caracteristicile mecanice ale pilonului:
ln Nn l N n1
n   ; n 1  n 1 
2 E  In 2 E  I n 1
unde:
Nn, Nn+1- forte axiale in barele verticale ale pilonului intre doua puncte de ancoraj;
In, In+1 – momentele de inertie ale pilonului intre doua puncte de ancoraj;
ln, ln+1 – lungimea pilonului intre doua puncte de ancoraj;
Pe baza valorilor momentelor incovoietoare de pe reazemele interioare se determina reactiunile:
pw n  ln p w n 1  l n 1 M n  M ne  M n 1
Rn  H c , n    
2 2 ln
4
M n 1  M  M n
e
y  y n 1 y  yn
  Nn  n
n 1
 N n 1  n 1
l n 1 ln l n 1
Hc,n – reactiunile din presiunea vantului ca actioneaza direct pe cabluri:
H c ,n 
m
4
 
 1  cos 2 90 0    p w  l 
unde:
m – numarul cablurilor in plan;
pw- presiunea vantului pe lungimea unitara de cablu;
l – lungimea cablului;
900-  - unghiul de inclinare a cablului fata de verticala.
22
Efortul interior in cablu rezulta din reactiunile Rn: S=Rn/sinα .
Efortul total va fi St=S+So (unde S0 este efortul de pretensionare in cablu).

In urma rezolvarii ecuatiilor de echilibru se obtine reactiunile la nivelul legaturii intre cabluri si
turn si deplasarile (tasarile elastice) reazemelor, yn , adica Δn, modificate fata de cele obtinute in
prima etapa. Noua valoare a depasarii se determina cu relatia:
 n  an  Rn  bn
Introducerea deplasarilordin tasarile elastice din dreptul reazemelor in ecuatia celor trei
momente, aceasta se va modifica la randul sau, in relatie aparand cinci momente incovoietoare,
prin adaosul a momentelor Mn-2 si Mn+2 datorate tasarilor de reazem.
M n2   n1  M n1   n  M n   n  M n1   n1  M n2   n1  n
6E  an l 6E  l l l l 
n  ;  n  n  2   a n 1 n 1 n  a n n n 1 ;
l n  l n 1 I n ln  I n 1 I n 1 
4
 ln l n 1   a n 1 a n  l n  l n 1 2 a n 1 

 n  2  
  6E  l 2   2 
 I n 1 I n 1   n l n2  l n21 l n 1 
b b l  l  b   a  H n01 a n  H n0 l n  l n 1  a n 1  H n01 
  6 E  n 1  n n n l  n 1   6 E  n 1   
 ln l n  l n 1 l n 1   ln l n  l n 1 l n 1 
pw  ln3
p w  l n 1 3
 n  (n )  n 1  (n 1 )
4I n 4 I n 1
Numarul ecuatiilor este egal cu numarul reazemelor intermediare elastice , adica egal cu
numarul necunoscutelor (momente incovoietoare). Dupa determinarea momentelor se
corijeaza reactiunile si apoi se reia procesul de determinare a noilor tensiuni in cabluri.
Cu aceste tensiuni modificate se reia calculul pentru obtinerea valorilor finale, in general
sistemul de ecuatii convergand rapid, dupa a doua iteratie. 23
Ecuatiile Clapeyron contin efectele de ordin II constand in amplificarea momentelor
incovoietoare pe seama fortelor axiale din barele structurii .
CALCULUL EFORTURILOR IN BARELE PILONULUI
In barele verticale ale sistemului din figura se poate
determina forta axiala Tr, pe seama momentului
din sectiune, Mr , la intersectia diagonalelor stiind
ca cele doua ramuri ale aceleasi fete sutn solicitate
din vant cu forte egale si de sens contrar:
Mr 1
Tr  
2hr cos 1
unde:
hr – normala din punctul de intersectie “r” la
ramura;
4
α1 – unghiul (panta) ramurilor fata de verticala.
Fortele interne din diagonale se determina din

conditia de anulare a momentului , ΣM (c) =0,
respectiv ΣM (a) =0, astfel:
Mc Ma
Dr   ; Dn 1  
2  dr 2  d n 1
Forta axiala in ramuri se determina din

proiectia reactiunii pe directia ramurii:
24
H
NT  K  0.5 N r
cos 
In cazul pilonilor cu ramuri paralele, fortele interne dezvoltate in diagonale se pot determina
direct din forta taietoare, a carei diagrama se traseaza pe toata inaltimea pilonului.
In cazul diagonalelor in “X” forta taietoare se distribuie egal la diagonale; daca Qn este forta
taietoare pe o fata in panoul n, iar diagonala formeza unghiul α cu orizontala, atunci in
diagonala forta interna este:
Qn
Dn  
2  cos 
Din actiunile verticale apar forte interne de compresiune in ramuri, fie ca este vorba de
actiuni gravitationale sau componentele verticale ale tractiunii din cabluri.
In cazul cablurilor la mai multe nivele, fiecare fata a pilonului se considera ca o grinda
4
continua pe reazeme elastice (exceptand articulatie de la nivelul fundatiei. In reazemele
intermediare reactiunile orizontale genereaza un sistem static nedeterminat la care se vor
determina in primul rand momentele incovoietoare din reazeme. Pe baza acestora se obtin si
fortele axiale din barele verticale.
N i  N 0  N i ,n  M n  N i ,n1  M n1
unde:
N0i- forta interna din bara i rezultata din solicitarile exterioare pe sistemul static determinat (se
considera grinda simplu rezemata cu deschiderea ln);
Mn, Mn+1 – momentele din reazemele intermediare n si n+1;
Ni,n, Ni,n+1 – fortele interne din bara i provocate de Mn = -1 si M n+1= -1 25
Distantele dintre doua niveluri de ancoraj se determina propotional cu raportul M/N, pentru a
obtine practic o sectiune contanta in ramurile pilonului.
FORTE DIN VANT PE TURNURI SI PILONI CONFORM SR EN 1993-3-1
 Fortele din vant sunt determinate pe tronsoane de structura, un tronson continand panouri identice sau
aproape indentice, proiectia diagonalelor din planurile paralele cu directia vantului si din plan orizontal
fiind neglijata in calculul suprafetelor aferente.
 In conditii de inghet, suprafetele elementelor se majoreaza, luandu-se in calcul grosimea stratului de
chiciura.
 La aplicarea crecomandarilor de calcul dupa anexa B, SR EN 1993-3-1 se considera ca forta maxima din
vant se obtine prin aplicarea fortei maxime din vant pe structura sub un unghi de ±30o fata de directia
nominala (n.e. : dominanta) a vantului.
 Sectiunile pentru care se fac aceste referiri sunt cele curente, patrate sau triunghiulare.
Coeficientul total al fortei vantului pe directia sa de actiune
4
cf,s – coeficientul de forta al structurii insesi, pe baza coeficientului de plin ;
cf,A – coeficient de forta a vantului al elementelor auxiliare (daca este cazul). Daca proiectia lor este de 10% s
considera ca elemente structurale.
Coeficient de forta a vantului pe componentele structurale

Coeficientul total de viteza a vantului pe sectiune in directia de actiune a vantului se determina cu relatia:
unde: cf,s,0 – coeficient de forta totala a unei sectiuni brute; K - factor de incidenta a vantului, calculat cu
formula:
26
27
4
Suprafetele expuse actiunii vantului conform anexa B SR EN 1993-3-1
4
28
29
4
Coeficientii de forta totali la actiune normala pe o latura a structurii
in care: cf,0,f , cf,0,c , cf,0,c,sup sunt coeficienti de forta pentru sectiuni compuse din elemente cu
fete plane, elemente cu sectiuni sub-critice si supracritice, respectiv, indicate de:
unde:
C1 = 2,25 pentru structuri patrate si 1,9 pentru structuri triunghiulare;
4
C2 = 1,5 pentru structuri patrate si 1,4 pentru structuri triunghiulare
30
31
4
32
4
33
4
34
4
35
4
36
4
37
4
38
4
39
4
40
4
41
4
42
4
43
4
44
4
45
4
46
4
47
4
48
4
49
4
50
4
51
4
52
4
53
4
54
4
55
4
56

Piloni Ancorati PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piloni Ancorati PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PILONI ANCORATI PENTRU RADIO

Pilon ancorat transmisie Radio

Inaltimea turnului trebuie sa corespunda criteriilor necesare unei transmisii perfecte;

Piloni cu sectiune constanta (stanga);

Solutii de articulatie centrala:

1) Din greutatea proprie in urma unei tensiuni induse in fir:

Situatiile prevazute de SR EN 1991-1-4 si SR EN 1993-3-1 sunt urmatoarele:

a) Vant normal pe fata unui pilon cu sectiune patrata

• Reactiunea (forta orizontala) din vant pe cabluri, H induce tensiunile 1 si 2 (cablurile

Metoda este prezentata in figura alaturata

Ecuatia de echilibru in cablu

2S1  cos   cos 450  2S2  cos   cos 450  H

2S1  cos   cos 600  S2  cos   H

I FAZA- ANALIZA COMPORTARII STATICE

Pentru zveltetea barelor se vor consulta

Schema statica adoptata:

Forte interne, momente si deplasari pe

In etapa a II-a reactiunile si momentele

Schema de incarcare cu luarea in consideratie a solicitarilor verticale din turn

Hc,n – reactiunile din presiunea vantului ca actioneaza direct pe cabluri:

Efortul total va fi St=S+So (unde S0 este efortul de pretensionare in cablu).

Fortele interne din diagonale se determina din

Forta axiala in ramuri se determina din

Coeficientul total al fortei vantului pe directia sa de actiune

Coeficient de forta a vantului pe componentele structurale

S-ar putea să vă placă și