LUCRAREA DE LABORATOR NR.

MOMENTUL DE INŞURUBARE ŞI COEFICIENŢII DE FRECARE LA ÎMBINĂRILE CU

ŞURUBURI

1. SCOPUL LUCRĂRII
Studiul frecării din cadrul asamblărilor cu strângere cu şuruburi.

2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

- Determinarea momentului de frecare dintre piuliţă şi suprafaţa de strângere

- Determinarea coeficientului de frecare
- Determinarea forţei axiale;
- Ridicarea diagramei moment de înşurubare –forţă axială.

3. CONSIDERAŢII TEORETICE

La realizarea asamblărilor filetate, momentului de înşurubare Mt

care se aplică la strângerea piuliţei cu cheia, i se opun două momente
rezistente, figura 1:
 La strângerea piuliţiei pe şurub, datorită deplasării cu frecare a
filetului piuliţei pe filetul şurubului apare momentul de frecare
dintre spirele filetului şi cele ale piuliţei Mf1.
d2
M f 1 =F a tg ( β +φ ' ) (1)
2
unde
M f 1 - momentul de frecare dintre spirele filetului şi cele ale
piuliţei [Nmm];
Fa - forţa axială din şurub [N];
d 2 - diametrul mediu al filetului [mm];
Figura 1. Elementele
β- unghiul de pantă al filetului geometrice ale asamblării
'
φ -unghiul de frecare dintre filetul piuliţei şi al şurubului
Unghiul de pantă al filetului β este dat de relaţia
p
β=arctg şi (2)
π ∙ d2
unghiul de frecare dintre filetul piuliţei şi al şurubului φ ' este dat de relaţia

' ' μ1
φ =arctg μ =arctg
α (3)
cos
2
unde
p – pasul filetului
μ1 - coeficientul de frecare la alunecare
α - unghiul de înclinare al profilului filetului [ ° ]; α =60 °
 Dacă piuliţa se sprijină direct pe piesa pe care o strânge, momentul de frecare Mf2 este un moment
de pivotare pe o suprafaţă inelară, cu diametrul interior egal cu d0 şi diametrul exterior egal cu

21
 deschiderea cheii D=S .
3 3
1 D −d
M f 2 = μ 2 ∙ F a ∙ 2 02 (4)
3 D −d 0
unde
Fa - forţa axială din şurub [N];
D – deschiderea cheii de strângere a piuliţei [mm];
d 0 - diametrul găurii de trecere a şurubului [mm];
μ1 - coeficientul de frecare la alunecare dintre materialele şurubului şi piuliţei;
μ2 - coeficientul de frecare dintre piuliţă şi placa de bază.
Momentul de înşurubare total este dat de relaţia
M t =M f 1 + M f 2 (5)
Parametri unei piuliţe hexagonală normală sunt următorii:
D ≈ 1,5∙ d (6)
d o ≈ 1,1∙ d (7)
Conform relaţiei de calcul a momentului total de înşurubare Mt între valoarea acestuia şi forţa axială
din şurub Fa există o relaţie biunivocă.
Momentul de frecare din rulment este dat de relaţia
M f 0=0,5 ∙ μ3 ∙ F a ∙ d (8)
unde
μ3 - coeficientul de frecare din rulment
d – diamentru interior al rulmentului [mm]
Valorile coficienţilor de frecare μ şi μ' se determină în felul următor:
a. Se măsoară momentul de înşurubare (Mt)
b. Se anulează efectul momentului M f 2 şi se detemină momentul M f 1
c. Se determină unghiul de frecare
2Mf 1
φ ' =arctg −β (9)
Fa ∙ d2
d. Se determină valoarea coeficientului de frecare μ1
α ' '
μ1=cos ∙ tg φ =0,865 ∙tg φ (10)
2
e. Se determină momentul de frecare M f 2
M f 2 =M ft −M f 1 (11)
f. Se determină valoarea coeficientului de frecare μ2
2 2
3 M f 2 D −d 0
μ2 = ∙ (12)
F a D 3 −d 30

4. INSTALAŢIA EXPERIMENTALĂ

Instalaţia experimentală constă dintr-un dispozitiv de prindere şi solicitare a şurubului (2) utilizat drept
epruvetă. Şurubul este fixat de batiul (12) fiind solicitat la întindere de către un pachet de arcuri disc (8).
Piuliţa (3) se reazemă pe pachetul de arcuri disc prin interediul saibelor (4), al rulmenţilor axiali (5) şi a
placii mobile (7).
Prin strîngerea piuliţei pachetul de arcuri disc este comprimat, iar reacţiunea elasică solicită şurubul la
întindere (figura 2).
22
 Deformaţia pachetului de arcuri lamelare se măsoară cu ajutorul comparatorului cu cadran (10). Pentru
a cunoaşte forţa axială care solicită şururubul, în prealabil se ridică caracteristica pachetului de arcuri
lamelare, folosind aparatura prezentată în cadrul lucrarii “Ridicarea caracteristicii arcurilor”.

Figura 2. Instalaţie experimentală pentru deteminarea momentului de frecare în asamblările cu

şuruburi

Strângerea piuliţei se realizează cu ajutorul unei chei dinamometrice.

5. MERSUL LUCRARII

Lucrarea se desfăşoară în trei etape:

Faza 1
3
Determinarea momentul de frecare din rulmeţii axiali M ft
Pentru efectuarea acestor măsurători echipamentul se reglează astfel:
- se poziţionează manşonul (6) în poziţia din figura 2, c;

23
 - se strânge piuliţa (3) corespunzător primei forţe axiale;
- piuliţa (3) şi şaiba (4) sunt nemişcare; cheia tubulară (1) nu mai acţionează piuliţa. Aceasta
acţionează numai asupra manşonului (6) care roteşte şaiba intermediară (13), respectiv
rulmentul axial cu dublu efect (5);
3
Momentul de frecare pentru cei doi rulmenţi axiali este este M ft
 Momentul de frecare M f 0 dintr-un rulment axial dat de relaţia
M 3ft
M f 0= (14)
2
Se repetă secvenţele fazei 3 pentru fiecare forţă axială.
Solicitarea şurubului se face până la o valoare maximă impusă de următoarele condiţii:
- rezistenţa de întindere a tijei şurubului
1 π ∙ d1
F tmax ≤ ∙ ∙σ at (15)
k 4
- rezistenţa la strivire a filetului în zona de strângere a piuliţei
m
F smax ≤ ∙ π ∙ d 2 ∙ H 1 ∙ σ as (16)
p
Semnificaţia mărimilor este următoarea:
- d1, d2, p, H1 – elementele geometrice ale filetului [mm]
- m – înălţinea piuliţei [mm]
- k - coeficient care include efectul torsiunii în starea efortului echivalent k ≈ 1,3
- σ at - rezistenţa admisibilă la tracţiune a tijei şurubului [Mpa]
- σ as - rezistenţa admisibilă la strivire a filetului [Mpa]
Forţa maximă pentru încărcarea şurubului este minimul celor două forţe.

F max=min [ F tmax , F smax ] (17)

Faza 2
2
Determinarea momentului de înşurubare M ft ..
Acesta apare la strângerea piuliţei cu cheia, ca sumă a momentelor:
- Mf1 – momentul datorat deplasării cu frecare a filetului piuliţei pe filetul şurubului;
- M f 0 - momentul de frecare din rulmentul axial.
Pentru efectuarea acestor măsurători, aparatura se reglează în felul următor:
- manşonul (6) este adus în poziţia din figura 2, b;
- piuliţa (3) este rigidizată cu şaiba (4) şi (13). Aceasta se poate roti liber faţă de placa mobilă
(7), pe care se sprijină prin intermediul rulmentului axial (5);
Piuliţa se strânge cu cheia dinamometrică, efectuându-se citiri ale momentelor de înşurubare ( M 2ft )
la aceleaşi forţe de încărcare (Fa) ca în etapa precedentă.
M 2ft =M f 1 + M f 0 (18)

 Momentul de frecare din asamblarea filetată Mf1 dat de relaţia

2
M f 1 =M ft −M f 0
Faza 3
1
Determinarea momentului de înşurubare M ft . Acesta se aplică la strângerea piuliţei cu cheia, ca
sumă a momentelor:
- (Mf1) – momentul datorat deplasării cu frecare a filetului piuliţei pe filetul şurubului;
24
 - (Mf2) – momentul datorat frecării dintre piuliţă şi piesa de reazem.
Pentru efectuarea acestor măsurători, aparatura se reglează în felul următor:
- manşonul cu stifturi (6) se află în poziţia din figura 2, a;
- şaibele (4) şi (13) cu caneluri exterioare sunt rigidizate cu placa mobilă (7);
- comparatorul cu cadran (10) se aduce la zero.
Piuliţa se strânge cu ajutorul cheii dinamomentrice, efectuîndu-se citiri simultane ale momentului de
înşurubare ( M ft ) şi a forţei axiale (Fa), la intervale de forţe egale.
Momentul de înşurubare este
M 1ft =M f 1+ M f 2 (13)

 Momentul de frecare dintre piuliţă şi suprafaţa de sprijin M f 2 este dat de relaţia

1
M f 2 =M ft −M f 1 (18)

6. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

1. Determinarea momentului de frecare şi a coeficientului de frecare din rulmentul axial ( μ3).

3
- Se măsoară M ft .
- Se calculează momentul de frecare dintr-un rulment
3
M
M f 0= ft
2
- Se calculează coeficientul de frecare din rulmentul axial
Mf 0
μ3=
0,5 ∙ F a ∙ d
2. Determinarea momentului de frecare şi a coeficientului de frecare dintre spirele şurubului şi
piuliţei ( μ1)
2
- Se măsoară momentul de înşurubare II ( M ft ).
- Se calculează momentul de frecare dintre spirele şurubului şi piuliţei ( M f 1 )
2
M f 1 =M ft −M f 0
- Se calculează unghiul de frecare
2Mf 1
φ ' =arctg −β
Fa ∙ d2
- Se calculează coeficientul de frecare dintre spirele filetului şurubului şi piuliţei
α
μ1=cos ∙ tg φ' =0,866 tg φ'
2

3. Determinarea coeficientului de frecare dintre piuliţă şi piesa de reazem ( μ2).

1
- Se măsoară momentul de frecare de înşurubare I ( M ft )
- Se calculează momentul de frecare dintre piuliţă şi piesa de reazam ( M f 2 )
1
M f 2 =M ft −M f 1
unde
M f 1 este determinat la punctul 2.
- Se calculează coeficientul de frecare ( μ1)

25
 2 Mf 2
μ2=
F a ∙ Dm

26
 Facultatea de Inginerie Student ………………………………………………
Departementul MEI Anul …………………………………………………
Laborator: Mecanisme şi organe de maşini Grupa………………………………………………..

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 3

MOMENTUL DE INŞURUBARE ŞI COEFICIENŢII DE FRECARE LA ÎMBINĂRILE CU

ŞURUBURI
1. Caracterisitici tehnice

1.a. Şurubul cu filet metric

Se alege un şurub metric cu pas fin M 16∗1,5 .
Dimensiunile elementelor geometrice se aleg din anexe - tabelul 1 şi se înscriu în tabelul 1.a.
Tabelul 1.a. Elementele geometrice şi parametri de rezistenţă ai şurubului
Mărimea Simbol Relaţia Valoare
1.a.1 Diametrul nominal d [mm] Anexe- tabelul 1 16
1.a.2 Diametrul mediu d 2 [mm] Anexe- tabelul 1 15,026

1.a.3 Diametrul interior d 1 [mm] Anexe- tabelul 1 14,16

1.a.4 Pasul p [mm] Anexe- tabelul 1 1,5
1.a.5 Înălţimea ctive a spirei H 1 [mm] Anexe- tabelul 1 0,812
Unghiul de înclinare al profilului Anexe- tabelul 1 60º
1.a.6 α [°]
filetului
1.a.7 Înălţimea piuliţei m [mm] Anexe- tabelul 2 16
Diametrul exterior al suprafeţei de Anexe - tabelul 2 24
1.a.8 D=S [mm]
reazem
d o ≈ 1,1∙ d 17,6
1.a.9 Diametrul găurii pentru şurub d 0 [mm] Se rotunjeşte la
valoarea întreagă
superioară
1.a.1 OL 50
Materialul şurubului
0
Alternant
1.a.11 Ciclul de funcţionare
simetric
1.a.1 Coeficient de siguranţă care ţine 1,3
k
2 cont de solicitarea la torsiune
1.a.1 Coeficientul de frecare dintre 0,16
spirele şurubului şi piuliţei- μ1
3
suprafete lubrifiate
1.a.1 Coeficientul de frecare dintre 0,3
piuliţă şî suprafaţa de sprijin- μ2
3
suprafeţe uscate
1.a.1 40
Rezistenţa admisibilă- tracţiune σ at [MPa]
4
1.a.1 11
Rezistenţa admisibilă- strivire σ as [MPa]
5

27
 p
1.a.16 Unghiul de pantă al filetului β [ °] β=arctg 1,82º
π ∙ d2
φ [° ]
'
μ1
Unghiul de frecare dintre filetul φ ' =arctg
1.a.17 α 10,46º
piuliţei şi al şurubului cos
2

1.b. Pachetul de llege disc

Tabelul 1.b. Elementele geometrice şi parametri de rezistenţă ai arcurilor disc- vezi anexe- tabelul 3.
Mărimea Simbol Formula Valoare
Se llege arcul disc cu următorii parametri
1.b.1 Numărul de arcuri n 20
1.b.2 Diametrul exterior De [mm] 40
Diametrul interior
1.b.3  Se llege mai mare decât D i [mm] Anexe- tabelul 3 18,3
diametrul nominal la
şurubului
1.b.4 Grosimea discului t [mm] Anexe- tabelul 3 2
Înălţimea nesolicitată a
1.b.5 L0 [mm] Anexe- tabelul 3 3,15
discului
Înălţimea de s1 s2 s3
comprimare a unui arc si [mm]
1.b.6 Înălţimea de comprimare –
i=1..3 0,28 0,55 0,82
conform Anexe- tabelul 3.

Înălţimea de comprimare
a pachetului de rcuri stot i[mm]
1.b.7 stot i=n ∙ s i 5,6 11 16
hi - punctul 1.b.6 i=1..3
n - punctul 1.b.1
Forţa de comprimare
Forţele de comprimare se
1.b.8 aleg din Anexe- tabelul 3 în F i [N] i=1..3 Anexe- tabelul 3
funcţie de înălţimea de
comprimare a unui arc si

1.c. Rulmentul axial

Se alege un rulment axial seria 51204.
Dimensiunile rulmentului se aleg din anexe- tabelul 4.

Tabelul 1.c. Caracteristicile geometrice şi de portanţă ai rulmenţilor

Mărimea Simbol Formula Valoare
1.c.1 Diametrul interior d [mm] Anexe- tabelul 4 20
1.c.2 Diametrul exterior D [mm] Anexe- tabelul 4 40
1.c.3 Înălţimea H [mm] Anexe- tabelul 4 14
1.c.4 Capacitatea de încărcare statică C 0 [N] Anexe- tabelul 4 37,7
1.c.5 Coeficientul de frecare μ3 0.0013

1.d. Se ridică următoarele diagrame, conform modelului din figura 3:

28
 - Diagrama caracteristicii pachetului de arcuri, F i=f ( stot i ) , punctele 1.b.8 şi 1.b.7.
- Diagrama caracteristicii F i=f ( si ) (punctele 1.b.8 şi 1.b.6).

Figura 3. Dependenţa forţei de strângere din şurub de deformaţia arcului

2. Determinarea prin calcul a momentelor de frecare în diferitele elemente ale ansamblului
Tabelul 2. Determinarea momentelor caracteristice ale asamblării

Mărimea Simbol Relaţia calcul Valoare

2.a. Determinarea forţei maxime de încărcare a şurubului
Forţa de încărcare maximă-
Condiţia de rezistenţa la
π ∙ d21 σ at
tracţiune F t max ≤ ∙
2.a.1 σ - punctul 1.a.14 F t max 4 k 4845,43
at
d 1- punctul 1.a.3
k - punctul 1.a.12
Forţa de încărcare maximă-
Condiţia de rezistenţa la
strivire
m
m- punctul 1.a.7 F s max ≤ ∙ π ∙ d 2 ∙ H 1 ∙ σ as
2.a.2 F s max p
p- punctul 1.a.4
d 2- punctul 1.a.2
H 1- punctul 1.a.5
σ as- punctul 1.a.15
2.a.3 Valoarea maximă de F max [N] F max=min [ F tmax , F smax ] 4845,43
încărcare a şurubului
2.b. Determinarea experimentală a forţelor care încarcă şurubul
Deformaţia totală a stot i [mm] stot 1 stot 2 stot 3 stot 4 stot 5
arcurilor disc. Se măsoară
2.b.1 săgeţile totale la
comprimarea arcurilor 6 7,5 9,0 10,5 12
disc
Forţele axiale de încărcare F ai [N] Fa1 Fa2 Fa3 Fa4 Fa5
ale şurubului
Se determină conform
2.b.2 diagramei ridicată la punctul
1.d, similară celei din figura 3, 2000 2500 3000 3500 4000
în funcţie de săgeţile indicate la
punctul 2.b.1
2.c. Determinarea momentelor de frecare dintre elementele caracteristice ale asamblării
2.c.1. Determinarea momentului de frecare din rulmentul axial
Momentul de frecare din M f 0i μ3 ∙ F ai ∙ d
rulmentul axial M f 0i =
[Nmm] 2
2.c.1 μ3- vezi punctul 1.c.5
M f 01 M f 02 M f 03 M f 04 M f 05
F ai- vezi punctul 2.b.2
d - vezi punctul 1.c.1 20,8 26 31,2 36,4 41,6
2.c.2. Determinarea momentului de frecare dintre spirele filetului şi piuliţei

29
 Momentul de frecare dintre M f 1i d2
tg ( β+ φ )
'
spirele filetului şi cele ale M f 1 i=F ai
piuliţei [Nmm] 2
2.c.2 F ai- punctul 2.b.2 M f 11 M f 12 M f 13 M f 14 M f 15
d 2- punctul 1.a.2
4088,3 4906,0
β - punctul 1.a.16 3270,7 5723,73 6541,4
' 7 5
φ - punctul 1.a.17
2.c.3. Determinarea momentului de frecare dintre piuliţă şi placa de sprijin
Momentul de frecare dintre M f 2i 1 D3−d 30
suprafaţa piuliţei şi cea a M f 2 i= μ 2 ∙ F ai ∙ 2 2
placii de sprijin [Nmm] 3 D −d 0
2.c.3 F ai- punctul 2.b.2 M f 21 M f 22 M f 23 M f 24 M f 25
D - punctul 1.a.8
7861,5 11006, 12578,
d 0 - punctul 1.a.9 6289,23 9433,84
3 15 46
2.c.4. Determinarea momentului de frecare din cei doi rulmenţi axiali
Momentul total de frecare M ft i
3 3
M ft i=2 ∙ M f 0 i
3
M în cei doi rulmenţi
ft i [Nmm] 3 3 3 3 3
2.c.4 M ft 1 M ft 2 M ft 3 M ft 4 M ft 5
M f 0i - vezi punctul 2.c.1 i = 1…5
41,6 52 62,4 72,8 83,2
2
2.c.5. Determinarea momentului M f 1i obţinut din suma momentului de frecare dintre spirele fileului
şurubului şi piuliţei M f 1 i şi momentul de frecare din rulmentul axial M f 0i
Momentul de frecare 2
M fti =M f 1 i + M f 0 i
2
M f 1 i rezultat din suma 2 2 2 2 2
momentului de frecare dintre M f 11 M f 12 M f 13 M f 14 M f 15
2
spirele fileului şurubului şi M f 1i
2.c.5 piuliţei M f 1 i şi momentul de [Nmm]
frecare din rulmentul axial 4114,3 4937,2 5760,1
M f 0i i=1…5 3291,5 6583
4 5 3
M f 1 i - vezi punctul 2.c.2
M f 0i - vezi punctul 2.c.1
1
2.c.6. Determinarea momentului de înşurubare M ft
1 1
Momentul de frecare M fti M fti M 1fti= M f 1 i+ M f 2 i
dintre spirele filetului şi cele [Nmm] 1 1 1 1 1
M ft 1 M ft 2 M ft 3 M ft 4 M ft 5
ale piuliţei şi cel dintre dintre i =1…5
2.c.6 suprafaţa piuliţei şi cea a
placii de sprijin 9559,63 11949,9 14339,89 16729,88 19119,86
M f 1 - vezi punctul 2.c.2
M f 2 i - vezi punctul 2.c.3
2.c.7. Determinarea coeficientului de frecare dintre spirele şurubului şi piuliţei ( μ1)

( )
Coeficientul de frecare 2∙ M f 1
−1
dintre spirele şurubului şi μ1=0,866∙ tan tan −β
piuliţei Fa ∙ d2
2.c.7 M f 1 - vezi punctul 2.c.2. μ1 μ11 μ12 μ13 μ14 μ15
F a- vezi punctul 2.b.2.
d 2- vezi punctul 1.a.2 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
β - vezi punctul 1.a.16.

30
 Se determină valoarea 5
medie a coeficientului de
μ1 med ∑ μ 1i 0,15
frecare n=5 μ1 med =
i=1
n
2.c.8. Determinarea coeficientului de frecare dintre dintre piuliţă şi piesa de reazem ( μ2).
Coeficientul de frecare 2 Mf 2
dintre piuliţă şi piesa de μ2 =
reazem F a ∙ ( D+d 0 )
2.c.8 M f 2 - vezi punctul 2.c.3. μ2 μ21 μ22 μ23 μ24 μ25
F a- vezi punctul 2.b.2.
D - vezi punctul 1.a.8 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
d 0 - vezi punctul 1.a.9
Valoarea medie a 5

2.c.9
coeficientului de frecare
μ2 med ∑ μ2i 0,15
n=5 μ2 med = i=1
n

3. Se vor ridica următoarele diagrame

1
- Momentul de frecare M fti în funcţie de forţa de încărcare axială M fti=f ( F ai ) ;
1

2
- Momentul de frecare M
2
f 1i =f ( F ai ) ;
în funcţie de forţa de încărcare axială M fti
3
Momentul de frecare M în funcţie de forţa de încărcare axială M fti =f ( F ai ).
3
- ft i

4. Concluzii
Data ……………. Verificat …………………………….

ANEXE

Tabelul 1. Filete metrice ISO de uz general - dimensiuni (extras din ISO SR 724)

Diametrul Pasul Diametrul Diametrul Înălţimea

nominal p [mm] mediu interior spirei
d [mm] d 2 [mm] d 1 [mm] H 1 [mm]
M8 1 7,350 6,773 0,541
1,25 7,188 6,466 0,667
M10 1,25 9,188 8,647 0,667
1,5 9,026 8,160 0,812
M12 1,5 11,026 10,376 0,812
1,75 10,863 9,853 0,947
M14 1,5 13,026 12,160 0,812
2,0 12,701 11,546 1,083
M16 1,5 15,026 14,160 0,812
2,0 14,701 13,546 1,083
M18 2,0 16,701 15,546 1,083

31
 2,5 16,376 14,993 1,353
M20 2,0 18,701 17,546 1,083
2,5 18,376 16,993 1,353

Tabelul 2. Dimensiuni piuliţe de uz general

Metric d[mm] M8 M10 M12 M1 M16 M18 M20

4
Înălţime h[mm] 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0
1,0 1,25 1,5 1,5 1,5 2,0 2,0
Pas filet p [mm] 1,2 1,5 1,75 2,0 2,0 2,5 2,5
5
Deschidere cheie 13, 17,0 19,0 22,0 24,0 27,0 30,0
s [mm] 0

Tabelul 3. Dimensiunile arcurilor Bellville- disc

Tabelul 4. Dimensiuni rulmenţi axiali cu bile

32
33
34