OM I LABORATOR I-1

Student: .................................................... Grupa: .................

DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CORELATIEI MOMENT LA CHEIE - FORTA DE

STRANGERE LA O ASAMBLARE FILETATA

Momentul total la strangerea directa (fara rulment)

Momentul total la strangerea pe rulment (Mt2=0)
M tot M t1 M t2
No Mtot =Mt1 l lmed F Mtot l lmed F
Nmm mm N Nmm mm N

Coeficientul de frecare dintre spire = .......... Coeficientul de frecare pe suprafata de asezare c= ..........
CONCLUZII

0
 OM I - Laborator T. Cicone, M. Radu

DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CORELATIEI MOMENT LA CHEIE

- FORTA DE STRANGERE LA O ASAMBLARE FILETATA

1. OBIECTIVE
a) Determinarea experimentala a relatiei dintre momentul total (la cheie) si forta de strangere (axiala) din
surub - F=f (Mtot) in cazul unei asamblari cu surub si piulita.
b) Stabilirea experimentala a componentelor momentului total:
Mt1 momentul din filet
Mt2 momentul de frecare (pe suprafata de asezare a piulitei)
c) Determinarea experimentala a coeficientilor de frecare la o asamblare filetata.
2. STANDUL EXPERIMENTAL (FIGURA 1)
Standul (Fig. 1) consta dintr-un surub cu sectiune variabila, fixat rigid in partea inferioara si care asigura
strangerea unor piese prin intermediul unei piulite cu guler. Strangerea se realizeaza cu o cheie dinamometrica,
care indica momentului total (la cheie), Mtot. Standul permite strangerea pieselor asamblate, direct cu piulita, sau
prin includerea intre piulita si piesele stranse a unui rulment axial cu bile. Rolul acestuia este de a reduce drastic
frecarea pe suprafata de asezare si in consecinta, momentul de frecare corespunzator, Mt2. Forta din surub este
determinata indirect prin masurarea deformatiei acestuia, l, cu un comparator micrometric.
3. METODA DE LUCRU
Sunt necesare doua serii de masuratori, in cele doua variante diferite de montaj, in care se inregistreaza
momentul total, Mtot, si deformatia corespunzatoare a surubului, l:
(i) Piulita in contact direct cu piesele stranse. In acest caz, momentul total este suma a doua componente:
M tot M t1 M t 2 (1)
unde:

tg 2 *
d2
momentul de strangere M t1 F (2)
2
F Dc3 D03
momentul de frecare de pe suprafata de asezare M t 2 c (3)
3 Dc2 D02
p
2 arctg - unghiul elicei;
d2

* arctg - unghiul de frecare corectat.
cos( / 2)
(ii) Strangerea piulitei pe un rulment axial cu bile. In acest caz se neglijeaza momentul de frecare dintre piulita
si suprafata de asezare: Mt2 0 si momentul total (la cheie) este egal cu momentul de strangere: Mtot Mt1.
In ambele situatii forta axiala din surub, F, se calculeaza pe baza deformatiei surubului (masurata cu
comparatorul) si a rigiditatii acestuia, k, (calculata pe baza dimensiunilor cunoscute):
F = kl (4)
Presupunand surubul compus din i segmente de sectiune constanta, rigiditatea axiala rezulta:
1 1 L
i (5)
k E i Ai
unde E = 2.1105 MPa- modulul de elasticitate (Young) pentru otel
Li lungimea segmentului i (de sectiune constanta)
Ai - aria sectiunii segmentului i

1
 OM I - Laborator T. Cicone, M. Radu

Comparator
Cheie Cu rulment
F [N]
Mtot= Mt1
Rulment Without ball-
axial
Piulita bearing
Mtot= Mt1 + Mt2
d
m

D0 Ls1 Mt2

Piese Dc Fara rulment

stranse d0 Mtot= Mt1 + Mt2
Ls2
Surub Mtot [Nm]

20 40 60 80
F
Fig. 1. Schita de principiu a standului experimental Fig. 2. Forta din surub functie de momentul total

Pentru trasarea graficului dependentei fortei din surub de momentul total (vezi Fig. 2), sunt necesare mai
multe determinari experimentale succesive in care se masoara, cu cheia dinamometrica, momentul total, Mtot.
Simultan se inregisteaza deformatia axiala a surubului, indicata de ceasul comparatorului. Se recomanda ca valori
ale momentului total: 20, 40, 60 si 80 Nm, repetarea masuratorilor cel putin de 3 ori si medierea acestora. Pe
baza punctelor experimentale determinate se traseaza (prin aproximare, eventual prin metoda celor mai mici
patrate) dreptele care definesc dependenta moment total-forta axiala. Momentul de frecare, Mt2, rezulta prin
scadere, pe cale grafica (vezi Fig. 2). In final, pe baza ecuatiilor (2) si (3) se pot calcula coeficientii de frecare:
* Coeficientul de frecare dintre spire, :
M t1 F (d 2 / 2) tg 2
cos (6)
F (d 2 / 2) M t1 tg 2 2
* Coeficientul de frecare pe suprafata de asezare, c:

c

3M t 2 Dc2 D02 (7)
F ( Dc3 D03 )
4. DIMENSIUNI
d = 20 mm (diametrul nominal al filetului);
d1 = 16.752 mm (diametrul interior al filetului);
d2 = 18.376 mm (diametrul mediu al filetului);
p = 2.5 mm (pasul);
= 60o (unghiul la varf al profilului);
d0 = 15.6 mm sau d0 = 20 mm pentru surubul rigid (diametrul zonei nefiletate);
m = 70 mm (lungimea piulitei);
Dc = 35mm (diametrul exterior al suprafetei de asezare/strangere);
D = 22.5 mm (diametrul gaurii de trecere a asamblarii); .
Ls1 = 96 mm; Ls2 = 162 mm (lungimile sectiunilor surubului);
Nota. Pe standul experimental sunt doua suruburi similare, unul "rigid" si celalalt "elastic" care
difera doar prin diametul zonei nefiletate a tijei surubului, d0.
5. REZULTATE
Se completeaza tabelul cu rezultatele experimentale dupa care se reprezinta grafic dependenta forta axiala -
moment total.
6. CONCLUZII
referitoare la coeficientii de frecare si la precizia determinarilor experimental