Arborii sunt bare care transmit momente de răsucire (torsiune)

Un arbore este solicitat la răsucire atunci când sarcinile exterioare

produc un moment al cărui vector este ┴ pe planul secțiunii.
 n
P [kW]
w  2 n / 60 
30
n n
P = F·v =F·wR= 30 F  R  30 M t
[kW]
30P
Mt 
n [Rot/min]
[kNm]
TENSIUNI ȘI DEFORMAȚII ÎN BARE DREPTE DE SECȚIUNE CIRCULARĂ
SOLICITATĂ LA RĂSUCIRE
a). NATURA TENSIUNILOR

Se fac următoarele ipoteze:

a) bara este dreaptă şi are secţiune constantă pe toată lungimea;
b) momentul de torsiune este constant pe toată lungimea barei;
c) o secţiune transversală iniţial plană, rămâne plană şi după răsucirea
barei;
d) secţiunile sunt indeformabile şi se rotesc ca un rigid în jurul axei barei;
ca urmare, o linie radială (rază) trasată într-o secţiune transversală rămâne dreaptă
în timpul răsucirii barei

Considerăm o bară de secțiune circulară, pe suprafața laterală a

acesteia fiind trasate o serie de generatoare echidistante și o serie de cercuri
echidistante astfel încât suprafața laterală să fie împărțită în pătrate curbilinii.
 Sub acțiunea momentului de rasucire Mt , pătratele curbilinii (ex. bcde) se
transformă în romburi curbilinii (b’c’d’e’)
 Se constată că:
1). Pătratele își modifică unghiurile nu și lungimea laturilor, ca urmare a
răsucirii arborele nu își modifică dimensiunea pe direcția axei Ox (longitudinală).
2). Generatoarele ║cu Ox se transformă în linii elicoidale.
3). Cercurile echidistante rămân nemodificate (este valabilă ipoteza
secțiunii planealui Bernoulli).
Concluzii:
I. La solicitarea de răsucire, în secțiunea barei nu apar tensiuni normale,
deoarece:
Alungirea Δa=0
 Se constată că:
1). Pătratele își modifică unghiurile nu și lungimea laturilor, ca urmare a
răsucirii arborele nu își modifică dimensiunea pe direcția axei Ox (longitudinală).
2). Generatoarele ║cu Ox se transformă în linii elicoidale.
3). Cercurile echidistante rămân nemodificate (este valabilă ipoteza
secțiunii planealui Bernoulli).
Concluzii:
I. La solicitarea de răsucire, în secțiunea barei nu apar tensiuni normale,
deoarece:
Alungirea Δa=0 => deformațiile specifice liniare ε
a
  0 iar   E    0
a
II. Se modifică unghiul drept, deci γ≠0; apar astfel tensiuni tangențiale
τ=γG (Legea lui Hooke pentru răsucire.
b). CALCULUL TENSIUNILOR
Tensiunea τ din secțiune dau naștere
unui moment de torsiune elementar dMt,
raportat la O.

dM t   dA  r
Momentul de torsiune Mt este egal
cu rezultanta acestor momente de torsiune
elementare.

M t     dA
A

Relaţia de echivalență dintre Mt și τ

 φ B’
γmax
Mt
B C x

z y

Generatoarea BC paralela cu Ox valua, după deformare, poziția B’C, înclinându-se

cu γmax.
Raza OB s-a rotit și ea cu φ BB’ =ℓ·γ = φ·R
max
 Analizăm acum un cilindrude rază r<< R, de
lungime dx

Se constată că deplasarea punctului B în B'

este atât γdx cât şi rdϕ , deci:

  dx  r  d
d d
  r unde: 
dx dx
θ se numeşte unghi de răsucire specifică. Acesta este unghiul cu care se rotesc una
faţă de cealaltă două secţiuni situate la o distanţă egală cu unitatea. [rad/m]

  G    G  r  tensiunea tangențială variază în secțiune

liniar cu r.
 M t     r dA   G r 2 dA  G  r 2 dA
A A A

  G  r 
τmax

τmax

Mt
M t  G   I p  G  
Ip
Mt Mt
  G   r  r   r
Ip Ip
tensiunea tangențială maximă se obține pentru r=d/2 = R.
Mt Mt M
 max c  R   t Modul de rezistență polar.
Ip Ip Wp
R
c). CALCULUL DEFORMAȚIEI LA RĂSUCIRE

Deformația la răsucire este unghiul φ cu care o secține se rotește (răsucește)

față de altă secțiune, situată la o anumită distanță de aceasta .
Pentru elementul infinit mic din bară, element de lungima dx

Mt

G I p Mt
d    dx  dx
GIp
   

Mt
 dx

GIp

RIGIDITATEA LA RĂSUCIRE
Mt 
Mt= constant, iar d= constant 
GIp
 ENERGIA DE DEFORMAȚIE LA RĂSUCIRE

Pentru un element infinit mic din bară, element de lungima dx, lucrul
mecanic efectuat de momentul Mt, a cărui valoare crește liniar cu rotirea dφ, este
½ Mt ·dφ. Lucrul mecanic total, înmagazinat de toată bara sub formă de energie
potențială de deformație, este:

1 M t2 dx
U   M t d  

2 
2GI p

I p   r 2 dA
Mt r
 dV  dA  dx
A Ip

 2
U  dV
V
2G
 MB
MA M0 ℓ = 1 [m], d=0,8D=80 [mm]
3M0 G=8x104 [MPa]
ΦD Φd 1) Diagrama de momente de torsiune
in funcție de M0.
2) Valoarea lui M0 dacă τa=80 [Mpa]
1 2 3 B 3) Valoarea lui M0 dacă
A Δφa=0,008[rad]
0,3 ℓ 0,1 ℓ 0,4 ℓ 0,5 ℓ

M t  0  M A  M 0  3M 0  M B  0 M A  M B  2 M 0

tot   A1  12  23  3B  0

M A1  0,3 M12  0,1 M 23  0,4 M 3 B  0,5
tot    
G  I p1 G  I p1 G  I p2 G  I p2
M A1  M A ; M12  M 23  M A  M 0 ; M 3B  M A  M 0  3M 0
Mt 

GIp
 MB d 4 D 4
MA M0
3M0 Ip  I p1 
32 32
ΦD Φd d 4
I p2 
32
d 4 32  d 
4
1 2 3 B I p2
A   4  
0,3 ℓ 0,1 ℓ 0,4 ℓ 0,5 ℓ I p1 32 D D
I p2
 0,84  0,4096
I p1
M A1  0,3 M 12  0,1 M 23  0,4 M 3 B  0,5
tot     0
G  I p1 G  I p1 G  I p2 G  I p2
I p 2  0,4096 I p1
M A1  M A ; M12  M 23  M A  M 0 ; M 3B  M A  M 0  3M 0
M A  0,3 M A  M 0   0,1 M A  M 0   0,4 M A  M 0  3M 0   0,5
   0
totG I p1 A
M  0,3 M 
 G  IAp1 0
M   0,1 
G 0,4096
M A  M
I p10   0, 4   
 G  0A ,40960 I p1 0
M M 3M   0,5
0
G  I p1 G  I p1 G  I p2 G  I p2
  0,4  M A  M 0  0,5  M A  M 0  3M 0  
 0,3  M A  0,1  M A  M 0    0
G  I p1  0,4096 0,4096 
 MB
MA M0
3M0
ΦD Φd

1 2 3 B
A
0,3 ℓ 0,1 ℓ 0,4 ℓ 0,5 ℓ
1,475Mo
Mt

0,525Mo
1,525Mo
  0,4  M A  M 0  0,5  M A  M 0  3M 0  
 0,3  M A  0,1 M A  M 0    0
G  I p1  0,4096 0,4096 

 0,4  M A  M 0  0,5  M A  M 0  3M 0  
 0,3  M A  0,1  M A  M 0    0
 0,4096 0,4096 
M A  0,525M 0 M B  1,475M 0

M t  0  M A  M 0  3M 0  M B  0 M A  M B  2M 0
 MB
MA M0
3M0 𝑀𝑡 𝜋𝑑3
ΦD
𝜏= 𝑊𝑝 =
Φd 𝑊𝑝 16

1 2 3 B
A
0,3 ℓ 0,1 ℓ 0,4 ℓ 0,5 ℓ
1,475Mo
Mt

0,525Mo
1,525Mo
𝑀𝐴1 0,525𝑀0 16
𝜏𝐴1 = =
𝑊𝑝𝐴1 𝜋𝐷 3
𝑀12 1,525𝑀0 16
𝜏12 = =
𝑊𝑝12 𝜋𝐷 3  𝜏𝑚𝑎𝑥 = 𝜏23 = 0 1,525𝑀 16
≤ 𝜏𝑎
𝜋𝑑 3
𝑀23 1,525𝑀0 16
𝜏23 = =  𝑀0 = 5273755,537 Nmm
𝑊𝑝23 𝜋𝑑 3
𝑀3𝐵 1,475𝑀0 16
𝜏3𝐵 = =
𝑊𝑝3𝐵 𝜋𝑑 3
 MB Mt 
MA M0
3M0 
ΦD Φd
GIp

1 2 3 B
A
0,3 ℓ 0,1 ℓ 0,4 ℓ 0,5 ℓ
1,475M
Mt o

0,525Mo
1,525Mo

M A1  0,3 0,525  M 0  0,3  32

 A1  
G  I p1 G   D4
M 12  0,1 1,525  M 0  0,1  32
12   1,475  M 0  0,5  32
G  I p1 G   D4   max  3 B    a
G   d 4
M  0,4 1,525  M 0  0,4  32
 23  23   M 0  3489617,223 Nmm
G  I p2 G   d 4
M 3 B  0,5 1,475  M 0  0,5  32
3 B  
G  I p2 G   d 4
 1,525𝑀 16
0
𝜏𝑚𝑎𝑥 = 𝜏23 = ≤ 𝜏𝑎
𝜋𝑑 3
 𝑀0 = 5273755,537 Nmm
Mo= 3000000 Nmm = 3 kNm
1,475  M 0  0,5  32
 max  3 B    a
G   d 4
 M 0  3489617,223 Nmm
 Calculul arcurilor cilindrice elicoidale cu spire apropiate

Arcul elicoidal este o bară curbă în spațiu. Dacă pentru un arc încărcat cu o
forță de tracțiune, înclinarea spirelor este mare aceasta produce în centrul unei spire
toate solicitările simple (întindere, forfecare și răsucire).
Pentru arcurile cu spire strânse forța axială și momentul încovoietor se pot
neglija, deoarece înclinarea spirei este foarte mică. În concluzie în secțiunea unei spire
rămân forța tăietoare T=F și momentul de răsucire Mt = FR
La arcurile cu raza de înfășurare mare în comparație cu diametrul spirei,
efectul forfecării este neglijabil, solicitarea principală fiind răsucirea.
2
1 M dx M t 
2
Ff  
F
d
 t
Săgeata arcului
f 2 
2GI p 2GI p 64 F R 3 n
 f 
d 4 Mt  F  R Gd4
Ip 
32
R
  2 R n
M t 16 F R
 arc  
Wp  d3
 Bibliografie

• Gh. Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. Academica

• I. Deutsch ș.a., Probleme de rezistența materialelor, E.D.P, Bucuresti
• I. Tudose, Rezistenșa materialelor – Aplicații, Ed. Tehnică, Buc.,
1995
• M. Radeș, Rezistența materialelor, Vol I si II, ed. Printech, 2000