Tuful vulcanic a luat nastere prin: *

 răcirea şi solidificarea magmei la adâncimi mari, în interiorul Pământului

 cimentarea cenuşilor vulcanice
 sedimentarea scheletelor minerale ale unor specii marine
 solidificarea magmei topite la suprafața scoarţei

Curba de granulozitate este: *

 un grafic uniform crescător

 un grafic uniform crescător, dar putând avea şi sectoare orizontale
 un grafic ce poate contine atât sectoare crescătoare, cât și descrescătoare, dar niciodată
orizontale

Piatra de talie: *

 este folosită pentru realizarea zidăriilor în asize

 se obține prin concasare, fiind utilizată ca strat rutier
 se utilizează la încadrarea trotuarelor sau a părţii carosabile a drumurilor

Produsele de piatră concasate se obțin:

 prin extragerea din depozite natural de roci sedimentare detritice neconsolidate;

 prin mărunţirea blocurilor de rocă în concasoare;
 prin cernerea materialului provenit din balastiere.

Carotele reprezintă: *

 totalitatea corpurilor de probă utilizate în cadrul încercărilor de laborator.

 probele sub formă de bucăți, cu formă și dimensiuni normate, confectionate din
materialul ce urmează a fi investigat
 probele necesare investigării care sunt extrase din elementul de construcție deja realizat.

Punctul de refractaritate reprezintă: *

 temperatura la care un material organic se aprinde în prezenţa sursei de foc.

 temperatura la care un material organic se auto-aprinde;
 temperatura la care incepe topirea unui material anorganic;

Procesele de coroziune care afectează elementele din oțel produc: *

 produşi de reacție, care reduc secțiunea elementului metalic.

 produşi de reacție care măresc secțiunea elementului metalic
 nu implică modificarea secţiunii elementului
Coeficientul de înmuiere la gelivitate se referă la: *

 pierderea relativă de rezistență la compresiune;

 pierderea relativă de masă;
 numărul maxim de cicluri de înghet-dezgheţ pe care le poate suporta un
material, fără ca pierderile de masă și de rezistenţă să scadă sub anumite limite
normate.

Marmura este o rocă rezultată din metamorfoza: *

 argilei;
 calcarelor;
 rocilor magmatice

Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: *

 Sticla este un material combustibil

 Sticla are rezistenţă mare la compresiune
 Sticla este un material dur, compact

Care dintre următoarele tipuri de geamuri se obțin prin lipirea cu răşini sintetice transparente a 2 sau 3
foi subțiri de geam:

 geamul stratificat
 geamul securizat
 geamul mat
 geamul armat

Planşeele luminoase se pot realiza utilizând: *

 dale de sticlă tip NEVADA

 geamuri PROFILIT
 pavele tip ROTALIT

Care din următoarele tipuri de roci pot fi folosite sub formă de foi, ca material de învelitori: *

 granitul
 ardezia
 marmura
 bazaltul

întărirea ceramicii se datorează: *

 procesului de uscare în cuptor, până la pierderea apei legată chimic de

mineralele argiloase;
 procesului de clincherizare ce se produce la coacerea în cuptor;
 procesului de mulitizare a masei ceramice.

în procesul de fabricație al produselor ceramice se folosesc aglomeranți, care au rolul: *

  de a corecta plasticitatea materiei prime, reducând necesarul de apă și
îmbunătățind coeziunea masei argiloase
 de a coborî punctul de refractaritate al argilei;
 de a ridica punctul de refractaritate al argilei

Aliajele de turnătorie se caracterizează prin: *

 fluiditate mare a sistemului în stare topită și contracții mici la solidificarea prin

răcire
 maleabilitate și ductilitate
 nici una din variantele enunţate anterior

Contragerea argilei reprezintă: *

 fenomenul de pierdere a apei legată chimic

 fenomenul ireversibil de reducere a masei argiloase, prin pierderea apei libere și
de higroscopicitate
 fenomenul reversibil de reducere a masei argiloase, prin pierderea apei libere și
de higroscopicitate

Granulele de agregat cu formă izometrică:*

 nu se folosesc la lucrările de betoane;

 au cea mai favorabilă formă rezultând volum de goluri minim și suprafață
specifică redusă;
 au cea mai defavorabilă formă, necesitând o treaptă de concasare pentru
modificarea rapoartelor b/a, c/a.

In cazul obținerii oțelului, este necesară: *

 supunerea fontelor cenuşii unui process de ecruisare

 supunerea fontelor albe sau speciale la tratamente ce urmăresc creşterea
conținutului de C
 supunerea fontelor albe sau speciale la tratamente ce urmăresc reducerea
conţinutului de C

Tablele cutate se folosesc pentru: *

 realizarea conductelor pentru alimentări cu apă

 învelitori şi închideri exterioare
 realizarea structurii de rezistență a unor construcții (ex. rezervoare)

Filerul reprezintă: * ??????

  un material granular rezultat din măcinarea în mori cu bile şi cu dimensiunea
maximă s 0,071 mm;
 material granular obținut printr-o dublă concasare;
 produs din piatră utilizat pentru realizarea placajelor şi detaliilor de arhitectură

Argila prezintă: *????????

 suprafață specifică foarte mică

 suprafață specifică foarte mare caracter hidrofob
 suprafață specifică foarte mare și caracter hidrofil

In cazul aceluiaşi material:

 rezistenta la compresiune dinamică este egală cu rezistenta la

compresiune statică;
 rezistenta la compresiune dinamică este mai mare decât rezistenta la
compresiune statică;
 cele două valori nu pot fi comparate deoarece se referă la fenomene
diferite

A0 din relația de calcul a rezistenţei la compresiune reprezintă: *

 aria probei în momentul ruperii;

 aria inițială a probei;
 aria rămasă după rupere.

în procesul de fabricaţie al produselor ceramice se folosesc aglomeranti, care au rolul: *

 de a corecta plasticitatea materiei prime, reducând necesarul de apă și

îmbunătățind coeziunea masei argiloase
 de a coborî punctul de refractaritate al argilei;
 de a ridica punctul de refractaritate al argilei

în scopul modificării unor caracteristici tehnice ale oţelurilor, se efectuează tratamente mecanice care
presupun:*

 aplicarea unor tratamente termice în regim standardizat

 aplicarea unor operații de deformare plastică
 alierea superficial a oțelului.

Deformațiile care se anulează la suspendarea fortei exterioare se numesc:*

  deformatii plastice
 deformații vâscoase
 deformații elastice.

Volumul real al materialului reprezintă: *

 volumul probei incluzând volumul porilor deschişi

 volumul efectiv de substanţă,eliminând sistemul de pori
 volumul probei incluzând totalitatea porilor prezenţi în structura
materialului.

Criblura reprezintă: *

 materialul granular rezultat dintr-o singură concasare;

 materialul granular dublu concasat;
 materialul granular, rezultat prin măcinarea în mori cu bile, cu
dimensiunea maximă mai mică de 0,071mm
 nici una din variantele prezentate anterior.

în cazul fontelor, grafitul: *

 înrăutăţeşte comportarea la coroziune;

 măreşte rezistenta la coroziune;
 conferă duritate, dar și caracter casant,concomitent cu mărirea
rezistenţei la coroziune.

Tuburile ceramice de drenaj: *

 se realizează din gresie ceramică, fiind glazurate cel putin la interior;

 se folosesc pentru evacuarea apelor freatice din masivele de pământ;
 se utilizează pentru utilizarea coșurilor de fum sau ventilație, în spații în
care există pericolul acumulării de gaze toxice sau inflamabile.

Marca cărămizilor este dată de: *

 valoarea ( din seria standardizată de mărci) imediat inferioară rezistenţei

la compresiune;
 valoarea medie a densităţii aparente;
 valoarea medie a absorbţiei de apă

Care dintre următoarele tipuri de roci prezintă textură vacuolară: *

 ardezia
 granitul
 porfirul
 travertinul

Compactitatea (C) reprezintă *

  proporţia în care volumul aparent al materialului este format din
materie solidă;
 proporția în care volumul real al materialului este format din materie
solidă;
 proporţia în care volumul total al porilor contribuie la formarea
volumului aparent.

Rocile cu structură holocristalină : *

 s-au format în apropierea scoarţei terestre, rezultând formațiuni partial

cristalizate, parţial în stare amorfă.
 sunt roci complet cristalizate
 sunt roci de suprafață, cu minerale aflate în stare amorfă sau vitroasă

Materia primă pentru obţinerea oţelurilor: *

 este reprezentată de fontele cenușii;

 este constituită din fontele albe sau speciale care sunt supuse unor
tratamente de reducere a producentului de carbon și a elementelor de
aliere nedorite;
 este constituită din fonte albe cărora li se măreşte procentul de carbon
prin introducerea unor cantități suplimentare de COCS.

Sticla pentru fibre: *

 se caracterizează prin fluiditate mare în stare topită

 se caracterizează printr-o consistenţă mai mare în stare topită
 se caracterizează prin coeficient de dilatație termică redus

Gelivitatea exprimă capacitatea materialului de a rezista: *

 acțiunii temperaturilor negative;

 acţiunii temperaturilor alternante pozitive și negative;
 acțiunii combinate a apei și temperaturilor alternante negative și
pozitive.

Volumul de goluri se exprimă în: *

 %
 g/cm3
 Kg
 cm3

Gipsul este utilizat: *

 ca piatră de zidărie
 ca materie primă pentru obţinerea ipsosului
  ca materie primă pentru obtinerea

Starea saturată a unui material *

 se determină prin uscarea probei şi efectuarea unor cântăriri succesive,

până când nu se mai remarcă scăderea mase
 se determină prin imersarea probel în apă timp de 48 ore şi efectuarea
unei singure cântăriri
 se determină prin imersarea probei in apă și efectuarea unor cântăriri
succesive,până când nu se mai remarcă creșterea masei

Zgura expandată se obține prin:

 concasarea sterilului de cărbune depozitat în halde

 răcirea cu apă a sterilului argilos topit
 concasarea și sortarea prin cernere a deşeurilor ceramice

Cărămizile de placaj se fabrică prin: *

 extrudere
 presare
 turnare în tipare din ipsos

Cărămizile silicioase: *

 sunt produse refractare acide

 sunt produse refractare bazice
 nu sunt produse refractare

Aerul atmosferic poate fi considerat agent distructiv pentru piatră: *

 da, deoarece în prezenta umidităţii,

 are efect nefavorabil asupra rezistenței

Deformata obţinută prin solicitarea la încovoiere: *??????

 indică o solicitare complexă, întindere la partea inferioară și

compresiune la partea superioară
 indică o solicitare complexă,compresiune la partea inferioară și
întindere la partea superioară
 nu se produce nici o deformare,deoarece avem o combinație de
întindere și compresiune

Produsele ceramice refractare: *

 rezistă fără a se deforma sub greutate proprie la temperaturi

mai mari de 1580 C;
  rezistă fără a se deforma la temperaturi cuprinse între 1350-
1580 C;
 rezistă fără a se deforma la temperaturi < 900 C.

întărirea ceramicii se datorează: *

 procesului de uscare în cuptor, până la pierderea apei legată

chimic de mineralele argiloase;
 procesului de clincherizare ce se produce la coacerea în cuptor,
 procesului de mulitizare a masei ceramice.

întărirea ceramicii se datorează: *

 procesului de uscare în cuptor, până la pierderea apei legată

chimic de mineralele argiloase;
 procesului de clincherizare ce se produce la coacerea în cuptor;
 procesului de mulitizare a masei ceramice.

Fenomenul de reducere a porozității totale sub valoarea de 2%, ca urmare a apariției topiturilor parţiale
se numește:

 vitrificare;
 clincherizare;
 înmuiere.

Olanele se utilizează : *

 pentru realizarea coșurilor de fum

 evacuarea apelor freatice din masivele
 de pământ
 ca elemente pentru învelitori.

Bronzul este un aliaj: *

 aliajul staniul sau aluminiul

Glazurarea produselor ceramice se realizează prin: *

 imersarea produselor intr-o suspensie apoasă se argilă

caolinitică, astfel că, în final, suprafață rămâne mată;
  aplicarea unui strat de lac sau de vopsea;
 acoperirea produselor cu suspensii de soluţii care, după ardere,
se topesc şi formează straturi cu aspect lucios,impermeabile

Călirea este un tratament:*

 prin care piesa din oțel este reîncălzită și apoi răcită rapid în apă
sau ulei,urmărindu-se mărirea durităţii
 prin care piesa din oțel este reîncălzită şi apoi răcită lent, în
cuptor, pentru a i se reduce duritatea
 care se realizează prin împingerea semifabricatului preîncălzit
printr-o filieră cu secțiune mai mică.

Blocurile ceramice cu lambă și uluc (LU) se utilizează pentru: *

 realizarea elementelor prefabricate pentru planşee;

 realizarea zidurilor subtiri;
 realizarea pereților de rezistenţă.

Căruia din următoarele metale neferoase I se potriveste descrierea: ,,Metal de culoare albă, usor,
maleabil, rezistent la acțiunea agentilor atmosferici, obţinut printr-un proces complex, cu mare consum
de energie,,?

 cuprul
 plumbul
 zincul
 aluminiul

Rocile granitice prezintă :*

 rezistenţă mare la compresiune şi uzură

 comportare bună la înghet-dezghet
 stabilitate chimică
 toate variantele enunţate anterior.

Deformata obținută prin solicitarea la încovoiere: *?????

 indică o solicitare complexă, întindere la partea inferioară şi

compresiune la partea superioară
 indică o solicitare complexă,compresiune la partea
inferioară şi întindere la partea superioară
 nu se produce nici o deformare, deoarece avem o
combinatie de intindere şi compresiune

Apa încărcată cu săruri provoacă următoarele fenomene distructive (în reacție cu componenţii
agregatelor):*

 exfolieri şi eflorescente;
 solubilizarea unor componenti ai pietrelor;
  atac microbiologic

Principalele exigente care se impugn produselor ceramice brute poroase pentru învelitori se referă la :*

 uniformitatea culorii şi impermeabilitatea la apă;

 rezistenta la înghet-dezgheț și rezistenta la încovoiere;
 toate caracteristicile prezentate anterior (la punctele a și b).

Oțelurile aliate cu mangan:*

 devin mai dure și cu rezistente mecanice mari, dar devin

fragile;
 prezintă o elasticitate sporită și o bună rezistență la
oboseală;
 prezintă o foarte bună comportare la coroziune, dar și
rezistente mecanice mari.

Conductivitatea termică se apreciază prin:*

 nici una din variantele prezentate anterior nu este corectă

 căldura specifică, C
 coeficientul de conductivitate termică,λ.

Încărcările climatice sunt considerate a fi:

 încărcări permanente
 încărcări temporare
 încărcări excepționale.

Granulozitatea exprimă: *

 cantitatea de agregat(nisip și pietris) necesară realizării 1 m3

beton;
 proporția cu care intervine fiecare sort în compoziția
generală a unui material granular;
 cantitatea de material granular reținută între 2 site
consecutive din setul standardizat.

Gelivitatea exprimă capacitatea materialului de a rezista: *

 acțiunii temperaturilor negative;

 acţiunii temperaturilor alternante pozitive și negative;
 acțiunii combinate a apei șintemperaturilor alternante
negative și pozitive.

Care din următoarele tipuri de roci s-au format prin cristalizări și precipitări din soluții: *
  granit
 bazalt
 gips.

În cazul solicitărilor dinamice: *

 încărcarea de aplică progresiv, cu o viteză normată

 încărcarea se aplică cu viteză foarte mare;
 intensitatea încărcării variază după o lege ciclică.

Granulitul este un material de tip ceramic utilizat pentru: *

 cămăşuieli refractare la cuptoare

 obținerea betoanelor ușoare cu proprietăţi termoizolatoare;
 realizarea obiectelor tehnico-sanitare.

Sticla cristal este o sticlă: *

 calco-sodică
 calco-potasică
 plumbo-potasică.

Din punct de vedere al durabilității, un material este cu atât mai expus agenţilor fizici și chimici de mediu
cu cât: *

 porozitate închisă este mai mare

 porozitate deschisă (aparentă) este mai mare;
 nu se pot stabili corelaţii între durabilitatea unui material şi
structura sa.

Diatomitul este o rocă: *

 sedimentară, poroasă, de natură silicioasă

 sedimentară, compactă, de natură silicioasă
 metamorfică, vacuolară

În cazul solicitărilor statice: *

 intensitatea încărcării variază după o lege ciclică;

 încărcarea se aplică progresiv, cu o viteză normată.
 încărcarea se aplică cu o viteză foarte mare;

Sticlele sunt: *

 materiale solide cu structură amorfă

 materiale solide anizotrope
 materiale solide cu structură cristalină
Absorbția de apă : *

 se exprimă în cm3
 se exprimă în I
 se exprimă în %
 este o mărime adimensională.

Tuburile pentru transportul lichidelor corozive: *

 nu sunt glazurate
 sunt glazurate cel puțin la interior
 sunt glazurate numai pe exterior

Majolica se fabrică din: *

 argile montmorillonitice
 argile caolinitice pure, de culoare albă
 argile caolinitice impure, de culoare galbenă, cu tentă
roșiatică

Transformarea rocilor preexistente,datorită modificării condițiilor de temperatură și presiune față de

momentul formării lor, a condus la apariția: *

 rocilor sedimentare
 rocilor metamorfice
 rocilor magmatice

Fondanții introduși pentru obținerea aliajelor feroase au rolul: *

 de a reduce temperatura de topire a mineralelor

 de a mări temperatura de topire a mineralelor
 unui reactant chimic
 de a reduce temperatura de topire a mineralelor si reactant
chimic

Fenomenul de înfoiere a nisipului depinde doar de umiditate: *

 nu, depinde şi de fineţea nisipului, deoarece cu cât acesta este mai
fin, cu atât suprafața specifică este mai mică
 da, deoarece apa este cea care produce depărtarea relativă a
granulelor în spațiu
 nu, depinde şi de fineţea nisipului, deoarece cu cât acesta este mai
fin, cu atât suprafața specifică este mai mare

Cărămizile de şamotă sunt produse refractare: *

 acide
 bazice
 neutre

In cazul aliajelor Fe-C, pe măsură ce procentul de C creşte, se remarca: *

  creşterea durităţii aliajului
 scăderea durităţii aliajului
 creșterea deformabilității
 crește duritatea şi scade deformabilitatea

Produsele din sticlă spongioasă: *

 au structură microporoasă
 au structură macroporoasă
 sunt compacte
Coroziunea atmosferică care afectează metalele:

• ( ) este cu atât mai intensă cu cât atmosfera este mai umedă și mai caldă
• ( ) este cu atât mai intensă cu cât atmosfera este mai uscată și mai rece
• ( ) nu este influențată de temperatură și umiditate.

Compactitatea (C) reprezintă

• ( ) proporția în care volumul aparent al materialului este format din materie solidă;
• ( ) proporția în care volumul real al materialului este format din materie solidă;
• ( ) proporția în care volumul total al porilor contribuie la formarea volumului
aparent.

În cazul aceluiași material:

• ( ) rezistența la compresiune dinamică este egală cu rezistența la compresiune

statică;
• ( ) . rezistența la compresiune dinamică este mai mare decât rezistența la
compresiune statică;
• ( ) cele două valori nu pot fi comparate deoarece se referă la fenomene diferite

Glazurarea produselor ceramice se realizează prin:

• ( ) imersarea produselor într-o suspensie apoasă se argilă caolinitică, astfel că, în

final, suprafață rămâne mată;
• ( ) aplicarea unui strat de lac sau de vopsea;
• ( ) acoperirea produselor cu suspensii de soluții care, după ardere, se topesc și
formează straturi cu aspect lucios, impermeabile

Deformata obținută prin solicitarea la încovoiere:

• ( ) indică o solicitare complexă, întindere la partea inferioară și compresiune la

partea superioară
• ( ) indică o solicitare complexă, compresiune la partea inferioară și întindere la
partea superioară
• ( ) nu se produce nici o deformare, deoarece avem o combinație de întindere și
compresiune

Produsele de piatră concasate se obțin:

• ( ) prin extragerea din depozite naturale de roci sedimentare detritice neconsolidate;

• ( ) prin mărunțirea blocurilor de rocă în concasoare;
• ( ) prin cernerea materialului provenit din balastiere.
Ceramica albă este fabricată din:

• ( ) argile montmorillonitice;
• ( ) argile caolinitice pure;
• ( ) argile caolinitice cu oxizi de calciu și magneziu

În scopul modificării unor caracteristici tehnice ale oțelurilor, se efectuează tratamente mecanice
care presupun:

• ( ) aplicarea unor tratamente termice în regim standardizat

• ( ) aplicarea unor operații de deformare plastică
• ( ) alierea superficial a oțelului .

Volumul real al materialului reprezintă:

• ( ) volumul probei incluzând volumul porilor deschiși

• ( ) volumul efectiv de substanță, eliminând sistemul de pori
• ( ) volumul probei incluzând totalitatea porilor prezenți în structura materialului.

Marca cărămizilor este dată de:

• ( ) valoarea ( din seria standardizată de mărci) imediat inferioară rezistenței la

compresiune ;
• ( ) valoarea medie a densității aparente;
• ( ) valoarea medie a absorbției de apă

Din punct de vedere al durabilității, un material este cu atât mai expus agenților fizici și chimici de
mediu cu cât:

• ( ) porozitate închisă este mai mare

• ( ) porozitate deschisă ( aparentă) este mai mare;
• ( ) nu se pot stabili corelații între durabilitatea unui material și structura sa.

A0 din relația de calcul a rezistenței la compresiune reprezintă:

• ( ) aria probei în momentul ruperii;

• ( ) aria inițială a probei;
• ( ) aria rămasă după rupere.

Transformarea rocilor preexistente, datorită modificării condițiilor de temperatură și presiune față

de momentul formării lor, a condus la apariția:

*
 • ( ) rocilor sedimentare
• ( ) rocilor metamorfice
• ( ) rocilor magmatice

Procesele de coroziune care afectează elementele din oțel produc:

• ( ) produși de reacție , care reduc secțiunea elementului metalic.

• ( ) produși de reacție care măresc secțiunea elementului metalic
• ( ) nu implică modificarea secțiunii elementului

Criblura reprezintă:

• ( ) materialul granular rezultat dintr-o singură concasare;

• ( ) . materialul granular dublu concasat;
• ( ) materialul granular, rezultat prin măcinarea în mori cu bile, cu dimensiunea
maximă mai mică de 0,071mm
• ( ) nici una din variantele prezentate anterior.

Care dintre următoarele tipuri de roci prezintă textură vacuolară:

• ( ) ardezia
• ( ) granitul
• ( ) porfirul
• ( ) travertinul

Rocile cu structură holocristalină :

• ( ) s-au format în apropierea scoarței terestre, rezultând formațiuni parțial

cristalizate, parțial în stare amorfă.
• ( ) sunt roci complet cristalizate
• ( ) sunt roci de suprafață, cu minerale aflate în stare amorfă sau vitroasă

Conductivitatea termică se apreciază prin:

• ( ) . coeficientul de conductivitate termică, λ

• ( ) nici una din variantele prezentate anterior nu este corectă
• ( ) căldura specifică, C

Absorbția de apă :

• ( ) se exprimă în cm3
• ( ) se exprimă în l
• ( ) se exprimă în %
 • ( ) este o mărime adimensională.

Fenomenul de reducere a porozității totale sub valoarea de 2% , ca urmare a apariției topiturilor

parțiale se numește:

• ( ) vitrificare;
• ( ) clincherizare;
• ( ) înmuiere.

Încărcările climatice sunt considerate a fi:

• ( ) încărcări permanente
• ( ) încărcări temporare
• ( ) încărcări excepționale.

În cazul fontelor, grafitul:

• ( ) înrăutățește comportarea la coroziune;

• ( ) mărește rezistența la coroziune;
• ( ) conferă duritate, dar și caracter casant, concomitent cu mărirea rezistenței la
coroziune.

Călirea este un tratament :

• ( ) prin care piesa din oțel este reîncălzită și apoi răcită rapid în apă sau ulei ,
urmărindu-se mărirea durității
• ( ) prin care piesa din oțel este reîncălzită și apoi răcită lent, în cuptor, pentru a i se
reduce duritatea
• ( ) care se realizează prin împingerea semifabricatului preîncălzit printr-o filieră cu
secțiune mai mică.

Bronzul este un aliaj:

• ( ) între aluminiu și magneziu;

• ( ) între cupru și staniu ;
• ( ) între cupru și zinc.

Blocurile ceramice cu lambă și uluc (LU) se utilizează pentru:

• ( ) realizarea elementelor prefabricate pentru planșee;

• ( ) realizarea zidurilor subțiri;
• ( ) realizarea pereților de rezistență.
Apa încărcată cu săruri provoacă următoarele fenomene distructive (în reacție cu componenții
agregatelor):

• ( ) exfolieri și eflorescențe;
• ( ) solubilizarea unor componenți ai pietrelor;
• ( ) atac microbiologic

Granulitul este un material de tip ceramic utilizat pentru:

• ( ) cămășuieli refractare la cuptoare

• ( ) obținerea betoanelor ușoare cu proprietăți termoizolatoare;
• ( ) realizarea obiectelor tehnico- sanitare.

În procesul de fabricație al produselor ceramice se folosesc aglomeranți, care au rolul:

• ( ) de a corecta plasticitatea materiei prime, reducând necesarul de apă și

îmbunătățind coeziunea masei argiloase
• ( ) de a coborî punctul de refractaritate al argilei;
• ( ) de a ridica punctul de refractaritate al argilei

Filerul reprezintă:

• ( ) un material granular rezultat din măcinarea în mori cu bile și cu dimensiunea

maximă ≤ 0,071 mm;
• ( ) material granular obținut printr-o dublă concasare;
• ( ) produse din piatră utilizate pentru realizarea placajelor și detaliilor de arhitectură

Marmura este o rocă rezultată din metamorfoza:

• ( ) argilei;
• ( ) calcarelor;
• ( ) rocilor magmatice

Grupa

Materia primă pentru obținerea oțelurilor:

• ( ) este reprezentată de fontele cenușii;

• ( ) este constituită din fontele albe sau speciale care sunt supuse unor tratamente de
reducere a producentului de carbon și a elementelor de aliere nedorite;
• ( ) este constituită din fonte albe cărora li se mărește procentul de carbon prin
introducerea unor cantități suplimentare de cocs.
Tuburile ceramice de drenaj:

• ( ) se realizează din gresie ceramică, fiind glazurate cel puțin la interior;

• ( ) se folosesc pentru evacuarea apelor freatice din masivele de pământ ;
• ( ) se utilizează pentru utilizarea coșurilor de fum sau ventilație, în spații în care
există pericolul acumulării de gaze toxice sau inflamabile.

Geamurile armate:

• ( ) prezintă striații pe una din fețe;

• ( ) au avantajul că, la spargere, cioburile rămân agățate de o peliculă elastică de
rășină;
• ( ) au înglobate în masa lor o rețea de sârmă, pentru a rezista la încovoiere și la
șocuri puternice.

Gelivitatea exprimă capacitatea materialului de a rezista:

• ( ) acțiunii temperaturilor negative;

• ( ) acțiunii temperaturilor alternante pozitive și negative;
• ( ) acțiunii combinate a apei și temperaturilor alternante negative și pozitive.

Olanele se utilizează :

• ( ) pentru realizarea coșurilor de fum

• ( ) evacuarea apelor freatice din masivele de pământ
• ( ) ca elemente pentru învelitori.

Granulozitatea exprimă:

• ( ) cantitatea de agregat(nisip și pietriș) necesară realizării 1 m3 beton;

• ( ) proporția cu care intervine fiecare sort în compoziția generală a unui material
granular;
• ( ) cantitatea de material granular reținută între 2 site consecutive din setul
standardizat.

Rocile granitice prezintă :

• ( ) rezistență mare la compresiune și uzură

• ( ) comportare bună la îngheț-dezgheț
• ( ) stabilitate chimică
• ( ) toate variantele enunțate anterior.

Granulele de agregat cu formă izometrică:

*

• ( ) nu se folosesc la lucrările de betoane;

• ( ) au cea mai favorabilă formă rezultând volum de goluri minim și suprafață
specifică redusă;
• ( ) au cea mai defavorabilă formă, necesitând o treaptă de concasare pentru
modificarea rapoartelor b /a , c /a.

nume și prenume student

Produsele ceramice refractare:

• ( ) rezistă fără a se deforma sub greutate proprie la temperaturi mai mari de 1580 C;
• ( ) rezistă fără a se deforma la temperaturi cuprinse între 1350-1580 C;
• ( ) rezistă fără a se deforma la temperaturi < 900 C.

Care din următoarele tipuri de roci s-au format prin cristalizări și precipitări din soluții:

• ( ) granit
• ( ) bazalt
• ( ) gips.

În cazul solicitărilor dinamice:

• ( ) încărcarea de aplică progresiv, cu o viteză normată

• ( ) încărcarea se aplică cu viteză foarte mare;
• ( ) intensitatea încărcării variază după o lege ciclică.

Oțelurile aliate cu mangan:

• ( ) devin mai dure și cu rezistențe mecanice mari, dar devin fragile;

• ( ) prezintă o elasticitate sporită și o bună rezistență la oboseală;
• ( ) prezintă o foarte bună comportare la coroziune, dar și rezistențe mecanice mari.

Deformațiile care se anulează la suspendarea forței exterioare se numesc:

• ( ) deformații plastice
• ( ) deformații vâscoase
• ( ) deformații elastice.

Punctul de refractaritate reprezintă:

*
 • ( ) temperatura la care începe topirea unui material anorganic;
• ( ) temperatura la care un material organic se auto-aprinde;
• ( ) temperatura la care un material organic se aprinde în prezența sursei de foc.

Principalele exigențe care se impun produselor ceramice brute poroase pentru învelitori se referă
la :

• ( ) uniformitatea culorii și impermeabilitatea la apă;

• ( ) rezistența la îngheț-dezgheț și rezistența la încovoiere;
• ( ) toate caracteristicile prezentate anterior ( la punctele a și b).

Sticla cristal este o sticlă:

• ( ) calco-sodică
• ( ) calco-potasică
• ( ) plumbo-potasică.

Coeficientul de înmuiere la gelivitate se referă la:

• ( ) pierderea relativă de rezistență la compresiune;

• ( ) pierderea relativă de masă;
• ( ) numărul maxim de cicluri de îngheț-dezgheț pe care le poate suporta un material,
fără ca pierderile de masă și de rezistență să scadă sub anumite limite normate .

Căruia din următoarele metale neferoase i se potrivește descrierea: ,, Metal de culoare albă, ușor,
maleabil, rezistent la acțiunea agenților atmosferici, obținut printr-un proces complex, cu mare
consum de energie,,?

• ( ) cuprul
• ( ) plumbul
• ( ) zincul
• ( ) aluminiul

Carotele reprezintă:

• ( ) totalitatea corpurilor de probă utilizate în cadrul încercărilor de laborator.

• ( ) probele sub formă de bucăți, cu formă și dimensiuni normate, confecționate din
materialul ce urmează a fi investigat
• ( ) probele necesare investigării care sunt extrase din elementul de construcție deja
realizat.

Întărirea ceramicii se datorează:

*
 • ( ) procesului de uscare în cuptor, până la pierderea apei legată chimic de mineralele
argiloase;
• ( ) procesului de clincherizare ce se produce la coacerea în cuptor;
• ( ) procesului de mulitizare a masei ceramice.

Coroziunea atmosferică care afectează metalele:

• ( ) este cu atât mai intensă cu cât atmosfera este mai umedă și mai caldă
• ( ) este cu atât mai intensă cu cât atmosfera este mai uscată și mai rece
• ( ) nu este influențată de temperatură și umiditate.

Compactitatea (C) reprezintă

• ( ) proporția în care volumul aparent al materialului este format din materie solidă;
• ( ) proporția în care volumul real al materialului este format din materie solidă;
• ( ) proporția în care volumul total al porilor contribuie la formarea volumului
aparent.

În cazul aceluiași material:

• ( ) rezistența la compresiune dinamică este egală cu rezistența la compresiune

statică;
• ( ) . rezistența la compresiune dinamică este mai mare decât rezistența la
compresiune statică;
• ( ) cele două valori nu pot fi comparate deoarece se referă la fenomene diferite

Glazurarea produselor ceramice se realizează prin:

• ( ) imersarea produselor într-o suspensie apoasă se argilă caolinitică, astfel că, în

final, suprafață rămâne mată;
• ( ) aplicarea unui strat de lac sau de vopsea;
• ( ) acoperirea produselor cu suspensii de soluții care, după ardere, se topesc și
formează straturi cu aspect lucios, impermeabile

Deformata obținută prin solicitarea la încovoiere:

• ( ) indică o solicitare complexă, întindere la partea inferioară și compresiune la

partea superioară
• ( ) indică o solicitare complexă, compresiune la partea inferioară și întindere la
partea superioară
• ( ) nu se produce nici o deformare, deoarece avem o combinație de întindere și
compresiune

Produsele de piatră concasate se obțin:

1. Produsele de carieră:
a) Se extrag din depozite naturale de roci sedimentare detritice neconsolidate
b) Se obțin din masive prin extragere și prelucrare ulterioară √
c) Se obțin prim aglomerarea într-o masă argiloasă a unor fragmente de rocă

2. Granulozitatea se determină pe o probă de material granular:

a) Uscat la masă constantă √
b) Aflat la umiditate naturală
c) Saturat la presiune normală și temperatură de laborator

3. Prin etapa de uscare a formelor crude de argilă se urmărește:

a) Reducerea, în regim accelerat, a umidității sub valoarea de 7%
b) Reducerea lentă a umidității sub 7% √
c) Răcirea lentă a produselor

4. Acțiunea apei din structura unui material va fi cu atât mai intensă cu cât:
a) Porozitatea aparentă este mai mare √
b) Porozitatea închisă este mai mare
c) Porozitatea totală este mai mică
5. Hidratarea completă a granulelor de ciment:
a) Se realizează în timpul prizei
b) În primele 28 de zile
c) Nu se realizează niciodată √

6. Deformațiie plastice sau remanente:

a) Se anulează la suspendarea forței exterioare
b) Nu se anulează la suspendarea forței exterioare √
c) Nu depind de forța exterioară aplicată
7. Olanele se utilizează pentru:
a) Transportul lichidelor corosive
b) Realizarea canalelor individuale de venitilație
c) Realizarea învelitorilor cu pantă mică √
8. Materia primă pentru obținerea varului de construcții este:
a) Gipsul
b) Calcarul √
c) Alabastrul
9. Forțele reprezintă aliaje Fe-C cu un conținut de:
a) Carbon <1,7%
b) Fier <1,7%
c) Carbon >1,7% √
10. Rocile intrusive s-au format:
 a) Prin răcirea magmei la suprafața scoarței terestre
b) La adâncimi mari, prin răcirea foarte lentă a magmei √
c) Prin aglomerarea și cimentarea cenușiilor vulcanice
11.Grohotișurile s-au format:
a) Prin desprinderea din masiv a granulelor colțuroase și depunerea lor la baza masivului √
b) Prin depunerea granulelor transportate de apele curgătoare, dezagregarea și rotunjirea
formelor
c) Prin degradarea și alterarea în situ a unor roci preexistente

12. Încărcările excepționale ce acționează asupra unei structuri:

a) Apar foarte rar sau niciodată la intensități foarte mari √
b) Intensitatea lor variază cu timpul sau poate fi nulă perioade lungi de timp
c) Acționează continuu, cu o intensitate constantă
13. Metoda tasării este utilizată pentru aprecierea:
a) Denistății betonului proaspăt
b) Consistența betonului proaspăt √
c) Tendința de segregare a betonului proaspăt

Nr. 4...Tibi

14. Caracteristica tehnică reprezintă

a) Media statistică a valorilor obținute în urma determinărilor de laborator exectuate în paralel √
b) Cea mai mică valoare obținută în urma efectuării unui număr precizat de determinări
15. În cazul unui material, denistatea reală are aceași valoare ca și densitatea aparentă, dacă:
a) Materialul prezintă numai pori deschiși
b) Materialul prezintă pori deschiși și închiși
c) Materialul este lipsit de pori
16. Porozitatea totală reprezintă:
a) Proporția în care volumul aparent al unui material este format din materie solidă
b) Proporția în care volumul aparent al unui material este format din pori √
c) Raportul între volumul real și volumul aparent al unui material
17. Compactitatea reprezintă o caracteristică structurală invers proporțională
a) Volumul real
b) Volumul aparent
c) Denistatea aparentă
18. Cantitatea de apă pe care un material o conține la un moment dat reprezintă:
a) Permeabilitate √
b) Absorție
c) Umiditate
19. Cantitatea de apă pe care un material o conține la un moment dat reprezintă:
a) Permeabilitatea √
b) Absorția
c) Umditatea
20. Coeficentul de înmuiere la apă exprimă:
a) Creșterea relativă a rezistențelor mecanice ale materialului datorită prezenței apei în structura
sa
b) Reducerea relativă a rezistențelor mecanice ale materialului datorită prezenței apei în structura
sa
c) Pierderea relativă de masă datorită producerii unor fenomene de coroziune determinate de
acțiunea apei asupra materialului √
21. Gelivitatea exprimă capacitatea materialului de a rezista:
a) Acțiunii temperaturilor negative
b) Acțiunii temperaturilor alternate pozitive și negative
c) Acțiunii combinate a apei și temperaturilor alternate negative și pozitive √
22. Materialele fuzibile au:
a) Punctul de refractaritate peste 1580 C
b) Punctul de refractaritate sub 1580 C √
c) Punctul de refractaritate sub 1000 C
23. Fenomenul de reducere a porozității totale sub valoare de 2%, ca urmare a producerii topiturilor
parțiale se numește:
a) Vitrificare √
b) Clincherizare
c) Înmuiere
24. Temperatura la care un material organiz se auto-aprinde se numește:
a) Punct de aprindere
b) Punct de inflamabilitate √
c) Punct de refractare
25. Deformațiile elastice:
a) Se anulează la suspendarea forței exterioare √
b) Nu se anulează la suspendarea forței exterioare
c) Nu depind de forța exterioară aplicată
26. Încărcările permanente ce acționează asupra unei structuri:
a) Apar foarte rar sau niciodată la intensități foarte mari
b) Acționează continuu, cu o intensitate constantă √
c) Acționează pe durate variabile de timp sau pot lipsi în anumite intervale de timp
27. Rezistența la compresiune cilindrică este:
a) Mai mare decât cea prismatică √
b) Mai mică decât cea prismatică
c) Nu se pot compara
28. Asperitățile ( denivelările ), situate la interfața dintre suprafața probei și platanele presei au ca
efect:
a) Efortul din zona de contact devine foarte mare, iar rezistența calculată este mult mai mică decât
cea reală √
b) Efortul din zona de contact devine foarte mare, iar rezistența calculata este mult mai mare decât
cea reală
c) Efortul din zona de contact devine foarte mic, iar rezistența calculată este mult mai mare decât
cea reală
29. În cazul aceluiași material:
a) Rezistența la compresiune dinamică este egală cu rezistența la compresiune statică
b) Rezistența la compresiune dinamică este mai mare decât rezistența la compresiune statică
c) Cele două valori nu pot fi comparate deoarece se referă la fenomene diferite √ ?
30. Reziliența reprezintă:
a) O încercare la încovoiere dinamică √
b) O încercare la compresiune dinamică
c) O încercare ciclică
31. Rocile care au luat naștere prin precipitarea substanțelor purtate în soluție de unele ape se
numesc:
a) Roci metamorfice
b) Roci sedimentare √
c) Roci magmatice
32. Rocile cu textura șistoasă:
a) Sunt formate din straturi de minerale diferite √
b) Reprezintă un anumit aranjament în spațiu al mineralelor componente
c) Minerarelele ( aceleași în masa rocii ) dispuse
33. Marmura este o rocă rezultată din metamorfoza calcarelor
34. Pietrișul face parte din cu dimensiune cuprinse între:
a) 0,1 ... 7,1(8) mm
b) 7,1(8) .. 71 mm √
c) 71 mm >
35. Filerele se obțin prin:
a) Concasarea rocilor într-o singură etapă
b) Concasarea dublă a rocilor
c) Măcinarea rocilor în mori cu bile √
36. Apa încărcată cu săruri provoacă următoarele fenomene distructive ( în reacție cu componenții
agregatelor )
a) Exfolieri și eflorescențe √
b) Solubilizarea unor componeți ai pietrelor
c) Atac microbiologic
37. În procesul de fabricație al produselor ceramice se folosesc fondanți, care au rolul:
a) De a corecta plasticitatea materiei prime
b) De a coborî punctul de refractaritate al argiliei √
c) De a ridica punctul de refractaritate al argiliei
38. Blocurile ceramice cu lambă și uluc ( LU ) se utilizează pentru:
a) Realizarea elementelor prefrabricate pentru planșee
b) Realizarea zidurilor subțiri √
c) Realizarea pereților de rezistență
39. Ceramica alba este fabricată din:
a) Argile motmorillonitice
b) Argile caolinitice pure √
c) Argile caolintice cu oxizi de calciu și magneziu
40. Argilele fuzibilie au punctul de refractaritate:
 a) < 1100 C √
b) Intre 1100…1580 C
c) > 1580 C
41. Sticla obișnuită, care prezintă în spărtură o culoare verzuie este:
a) Sticlă calco – sodică √
b) Sticlă calco – potasică
c) Sticlă plumbo potasică
42. Geamurile ornament sunt:
a) Transparente
b) Translucide √
c) Mate
43. Materia primă pentru obținerea oțelurilor
a) Este reprezentată de fontele cenușii
b) Este constituită din fontele albe sau speciale care sunt supuse unor tratamente de reducere
a producentului de carbon și al elementelor de alliere nadorite
c) Este constituită din fonte albe cărora li se mărește procentul de carbon prin introducerea
unor cantități suplimentare de cocs.
44. Oțelurile aliate cu mangan:
a) Devin mai dure și cu rezistențe mecanice mari, dar devin fragile
b) Prezintă o elasticitate sporită și o bună rezistență la oboseală
c) Prezintă o foarte bună comportare la coroziune, dar și rezistențe mecanice mari
45. Călirea este:
a) Un tratament mecanic aplicat oțelurilor
b) Un tratament termic care urmărește mărirea durității oțelurilor și poate fi aplicat numai
oțelurilor cu procent scăzut de carbon
c) Un tratament termin care urmărește mărirea durității oțelurilor și este eficent numai pentru
oțelurile cu procent ridicat de carbon √
46. Argila face parte din categoria lianților:
a) Nehidraulici, naturali √
b) Hidraulici, unitary
c) Nehidraulici, artificiali
47. Materia primă pentru obținerea lianților pe bază de sulfat de calciu este:
a) Calcarul
b) Gipsul sau alabastrul √
c) Argila
48. Ipsosul alaunat ( marmorean ) se obține:
a) Din alabastru, printr-o calcinare între 150-200 C √
b) DIN alabastru, printr-o calcinare în 2 etape √
c) Din gips, printr-o calcinare în 2 etape
49. Placajul din lemn se fabrică prin:
a) Tăierea trunchiului lemnos la anmite lungimi și curățare de coajă
b) Aglomerarea unor fibre de lemn cu rășini
c) Lipirea unui număr impar de foi de furnir √
50. Deformațiile lemnului la solicitări mecanice sunt:
a) Mari
b) Neglijabile
c) Foarte mari √
51. Într-un mortar de ciment se poate introduce var pentru:
a) Mărirea rezistenței mecanice
b) Mărirea plasticității
c) Îmbunătățirea comportării la acțiunea apei
 s.l. dr. ing. Diana Plian

Teste Materiale de construcții –sem II – an universitar 2019-2020

- Pentru pregatirea în vederea susținerii examenului –

TEST 2

1. Lianții nehidraulici:
a.se întăresc numai în mediu uscat, dar prezintă o comportare bună la acțiunea ulterioară a apei;
b.se întăresc numai în mediu uscat și prezintă o rezistență redusă la acțiunea ulterioară a apei;
c. se întăresc atât în mediu umed, cât și în mediu uscat și prezintă o comportare bună la acțiunea
ulterioară a apei.

2. Stabilizarea prin schimb ionic se realizează prin :

a. tratarea argilei cu silicați de sodiu;
b. amestecarea argilei cu substanțe tensioactive;
c. amestecarea argilei cu var, zguri, cimenruri silicatice.

3. Ipsosul de construcții este un material:

a. poros, dar cu rezistențe mecanice mari;
b. poros și cu rezistențe mecanice mici;
c. compact, dar cu rezistențe mecanice mici.

4. Varul stins în praf se obține prin stingerea varului cu:

a. aproximativ 30% apă din masa de var;
b. 60-70% apă din masa de var;
c. aproximativ 200% apă, din masa de var.

5. Cimentul pentru drumuri:

a.este fabricat din clincher alitic, cu conținut mare de celit I și ferit de calciu;
b. este obținut prin amestecarea cimentului portland cu ciment aluminos;
c. este fabricat din clincher belitic, cu întărire lentă și căldură de hidratare redusă.

6. Hidratarea completă a granulelor de ciment:

a. se realizează în timpul prizei;
b. în primele 28 de zile;
c. nu se realizează niciodată.

7. Betoanele cu densitatea normală au:

a. densitatea de maxim 2500 Kg/m3.
b. densitatea peste 2500 Kg/m3
c. densitatea peste 3800 Kg/m3.

8. Metoda tasării este utilizată pentru aprecierea :

a. densității betonului proaspăt;
b. consistența betonului proaspăt;
c. tendinței de segregare a betonului proaspăt.

9. Segregarea inversă a betonului se manifestă în cazul betoanelor:

a. cu dozaje reduse de ciment și consistență vârtoasă;
b. slabe și fluide;
c. fluide și cu dimensiuni maxime mari ale granulelor de agregat.

1
 s.l. dr. ing. Diana Plian

10.Prin îmbătrânire:
a.impermeabilitatea betonului scade;
b. impermeabilitatea betonului crește;
c. nu se poate stabili o legătură între aceste fenomene.

11. Sub aspect structural, lianții hidrocarbonați sunt:

a. sisteme disperse coloidale;
b. lichide cu vâscozitate ridicată;
c. solide amorfe.

12. Caracteristicile de consistență ale bitumurilor se referă la :

a. comportarea lor reologică;
b. capacitatea lor de deformare vâscoasă;
c. modificarea caracteristicilor în exploatare.

13. Bitumurile pentru materiale și lucrări de hidroizolații se clasifică în funcție de:

a. valoarea punctului I-B (inel-bilă);
b. valoarea penetrației, determinată la 25oC;
c. valoarea punctului de picurare Ubbelhode.

14.Vâscozitatea Engler reprezintă:

a. durata de scurgere, printr-un ajutaj calibrat, a unui volumprecizat de liant aflat în stare lichidă;
b.raportul între duratele de scurgere , printr-un ajutaj calibrat, a volumelor egale de liant, respectiv
apă distilată, puse în condiții identice de presiune și temperatură;
c. lungimea firului ce se obține prin întinderea unei probe de liant, de formă și dimensiuni
standardizate, la o anumită temperatură de încercare.

15. Ca urmare a texturii fibroase , lemnul prezintă:

a. anizotropie,
b. izotropie,
c. structură cristalină.

16. Punctul de saturație la lemn reprezintă:

a. umiditatea naturală a lemnului;
b. umiditatea pentru care lemnul a cedat apa liberă;
c. starea materialului imersat în apă.

17. Densitatea reală a lemnului :

a. variază în funcție de specie, fiind în general mai mare la foioase;
b. variază în funcție de specie, fiind în general mai mare la rășinoase;
c. este aceeași pentru toate speciile.

18. Scândurile fac parte din categoria produselor din lemn:

a. finite, cu structura nemodificată;
b. finite, cu structura modificată;
c. semifabricate , cu structura nemodificată.

19. Rezistența la compresiune a lemnului este:

a. maximă pe direcția paralelă cu fibrele;
b. maximă pe direcția perpendiculară pe fibre;
c. aceeași, indiferent de modul de aplicare al forței .

2
 s.l. dr. ing. Diana Plian

20. Marca unui mortar este stabilită în funcție de :

a. rezistența la intindere ;
b. rezistența la compresiune;
c. consistența mortarului.

21. Desprinderea tencuielii de pe suport poate fi provocată de:

a. o cantitate de var supraars care se hidratează greu;
b. prezența unor săruri solubile în nisipul folosit;
c. existența unui suport lucios, sau insuficient udat.

22. Contracția la uscare a cimentului se produce datorită:

a. pierderii apei din geluri;
b. creșterii volumului de formațiuni cristaline;
c. formării de lanțuri macromoleculare de către hidrosilicații de calciu.

23. Adaosul de gips introdus la măcinarea clincherului de ciment are rolul:

a. de a accelera priza cimentului;
b. de a întârzia priza cimentului ;
c. de a îmbunătăți rezistența la coroziune chimică.

24.Segregarea betonului constituie un fenomen cu consecințe:

a. favorabile în cazul betonului expus îngheț-dezghețului repetat;
b. favorabil în cazul betoanelor prefabricate;
c. defavorabil în toate situațiile.

25. Sub aspect calitativ:

a. gudroanele sunt inferioare bitumurilor;
b. gudroanele sunt superioare bitumurilor;
c. nu pot fi comparate, deoarece gudroanele sunt sisteme bi-fazale, iar bitumurile sisteme disperse
multifazale.

26. Topirea și întărirea bitumurilor, prin încălzire, respectiv răcire :

a. reprezintă fenomene de transformare a stării lor de agregare;
b. reprezintă manifestarea proprietăților sistemelor coloidale;
c. se produce prin pierderea uleiurilor volatile.

27. Câmpul de plasticitate al unui liant hidrocarbonat:

a. reprezintă domeniul temperaturilor cuprins între punctul de rigidizare Hoepfner- Metzger (H.M) și
punctul de picurare Ubbelhode (U);
b. lungimea firului, în cm, ce se obține prin întinderea unei probe de liant la o anumită temperatură
de încercare;
c. exprimă coeziunea între liant și materialul pe care trebuie să-l anrobeze.

28. Șprițul este un mortar :

a. de zidărie;
b. de tencuială, cu rol de aderență la suport;
c. de tencuială, ca strat vizibil, aplicat în strat subțire de 5mm.

3
 s.l. dr. ing. Diana Plian

29. Aditivii fluidizanți introduși în betoane:

a. au rolul de a modifica viteza de desfășurarea a proceselor de priză și de întărire a cimentului;
b. măresc fluiditatea amestecului, în primele 30-45 min de la amestecare;
c. elimină conținutul de aer oclus.

30. Reacțiile chimice care se manifestă între agregat și componenții mineralogici ai pietrei de
ciment:
a. se numesc reacții alcalii-agregate și provoacă în final dezagregarea betonului;
b. conduc la apariția fenomenelor de epitaxie;
c. îmbunătățesc aderența intre componentele betonului, cu consecințe favorabile asupra
rezistențelor mecanice.

31. Clasa betonului reprezintă:

a. valoarea rezistenței la compresiune exprimată în N/mm 2 , sub care se pot întâlni statistic cel mult
5% din rezistențele obținute prin încercări pe cuburi sau cilindri , păstrate în regim normat și
încercate la 28 zile;
b. valoarea rezistenței la întindere din încovoiere exprimată în N/mm 2 , sub care se pot întâlni
statistic cel mult 5% din rezistențele obținute prin încercări pe prisme, păstrate în regim normat și
încercate la 28 zile
c. valoarea rezistenței la compresiune exprimată în N/mm 2 , determinată pe prisme din mortar
standard, păstrate în regim normat și încercate la 28 zile.

32. Carbonatarea hidroxidului de calciu, de către dioxidul de carbon atmosferic este specific:
a. ipsosului;
b. varului;
c. argilei.

33. Substanțele fungicide au rolul :

a. de a transforma lemnul într-un material greu combustibil ;
b. de a mări durabilitatea lemnului, prin protejarea acestuia împotriva acțiunii ciupercilor și a altor
microorganisme ;
c. de a transforma lemnul într-un material incombustibil.

34. Parchetul face parte din categoria produselor:

a. semifinite din lemn, cu structura nemodificată;
b. semifinite din lemn, cu structura modificată;
c. finite.

35. Panelul:
a. rezultă prin lipirea cu adeziv a unui nr. impar de foi de furnir;
b. este un produs sub formă de plăci rigide, nedeformabile, obținut dintr-un miez din șipci și acoperit
cu foi de furnir de bază, cu direcția fibrelor perpendiculară pe cea a șipcilor;
c. rezultă prin tăierea la gater a lemnului rotund pe direcție longitudinală.

36. Varul de construcții:

a. manifestă fenomen de priză deoarece este un liant;
b. nu manifestă fenomen de priză, deoarece uscarea pastei nu se bazează pe un proces chimic de
formare a structurii.
c. nu manifestă fenomen de priză .

4
 s.l. dr. ing. Diana Plian

37.Lianții silicatici:
a. sunt lianți nehidraulici, obținuți dintr-un amestec de calcar și gips;
b. sunt lianți hidraulici rezultați prin măcinarea fină a clincherului obținut prin arderea unui amestec
determinat de calcar și argilă;
c. sunt lianți hidraulici rezultați prin măcinarea calcarului calcinat.

38.Cimenturile hidrofobe prezintă:

a. sensibilitate redusă la umiditatea atmosferică și durată de stocare mai mare decât în mod obișnuit
b. sensibilitate crescută la acțiunea apei, astfel încât reacțiile de hidratare- hidroliză se desfășoară
mult mai rapid decât la cimenturile obișnuite.
c. nu există cimenturi hidrofobe .

39. Aprecierea aptitudinii de compactare a betonului proaspăt se realizează folosind:

a.metoda tasării;
b.metoda răspândirii;
c. metoda Walz.

40. La prepararea ipsosului se folosește:

a. o cantitate mai mare de apă decât cea necesară hidratării, produsul întărit rămânând poros și cu
rezistențe mecanice mici ;
b. cantitatea de apă strict necesară hidratării, pentru a se obține caracteristici de rezistență
superioare;
c. nu se folosește apa, deoarece acest liant are caracter nehidraulic.

5
Test3 pregatire

1. Stabilizarea argilei cu compuși macromoleculari presupune:

a. amestecarea argilei cu monomeri;
b. amestecarea argilei cu substanțe tensioactive ;
c. amestecarea argilei cu silicat de sodiu, prin injectare.

x
2. Care este semnificația termenului “ x ”din relația Pn :
a. valoarea presiunii maxime a apei, exprimată în bari;
b. valoarea prescrisă a adâncimii limită de pătrundere a apei;
c. clasa de durabilitate a betonului supus încercării.

3. Caracteristicile de consistență ale bitumurilor sunt evidențiate prin :

a. determinarea punctului de rupere Fraass;
b. determinarea penetrației și a vâscozității Engler;
c. determinarea ductilității
d. determinarea adezivității la agragate.

4. Expansiunea cimentului se poate datora:

a. alterării cimentului, datorită condițiilor necorespunzătoare de depozitare;
b. depășirii termenului de valabilitate;
c. unui supradozaj de gips introdus la măcinarea clincherului de ciment.

5. Argila, ca liant, se caracterizează prin:

a. întărire numai în mediu uscat și rezistențe mecanice reduse;
b. întărire atât în mediu umed, cât și în mediu uscat și o comportare bună la acțiunea ulterioară a
apei;
c. întărire numai în mediu umed, o comportare bună la acțiunea ulterioară a apei și rezistențe
mecanice ridicate.

6. Materia primă din care se obține ipsosul de construcții este:

a. argila;
b. calcarul;
c. gipsul;
d. clincherul de ciment.

7. Determinarea randamentului în pastă se efectuează în cazul:

a. ipsosului;
b. varului;
c. cimentului.

8. Contracția la uscare a cimenturilor:

a. va fi cu atât mai mare cu cât volumul de geluri din piatra de ciment va fi mai mare;
b. va fi cu atât mai mică cu cât volumul de geluri din piatra de ciment va fi mai mare;
c. depinde numai de volumul formațiunilor cristaline rezultate în urma procesului de hidratare-
hidroliză.

9. Rezistența standard a cimenturilor se determină:

a. la 7 zile;
b. la 14 zile;
c. la 28 zile.
10. Degradarea betoanelor supuse la îngheț-dezgheț este cu atât mai importantă :
a. cu cât acestea prezintă porozitate capilară mai mare;
b. cu cât prezintă un grad de saturare cu apă mai ridicat;
c. se au în vedere ambele situații prezentate anterior.

11. Amestecurile de agregate (grosier+nisip), filer și bitum reprezintă:

a. emulsii bituminoase;
b. mixturi asfaltice;
c. masticuri bituminoase;
d. suspensii de bitum filerizat.

12. Varul de construcții ( aerian) se obține printr-un proces de :

a. calcinare în 2 etape a rocii numită alabastru;
b. calcinarea calcarului cu conținut de min 95% CaCO3;
c. disociere termică a unui amestec de argila și calcar.

13. Betonul de ciment trebuie pus în operă:

a. înainte de a începe priza ;
b. după terminarea prizei;
c. la cel mult o oră după terminarea prizei;
d. la cel mult o oră după începerea prizei.

14. Cimenturile expansive se utilizează:

a. pentru realizarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment;
b. pentru obturarea unor fisuri și colmatarea rosturilor între elemente prefabricate;
c. pentru realizarea betonărilor pe timp friguros.

15. Care este efectul fenomenului de gelivitate asupra betonului întărit:

a. reducerea volumului de geluri din piatra de ciment;
b. pierderea de masă;
c. pierderea de rezistență;
d. pierderea de masă și pierderea de rezistență.

16. Cimentul aluminos:

a. se poate folosi la lucrări sub apă, lucrări subterane, sau în zone cu climă rece;
b. la obținerea betoanelor refractare (în amestec cu agregate de tip ceramic);
c. în toate situațiile enumerate la punctele a și b.

17. Care dintre următoarele tipuri de coroziune ale cimentului Portland prezintă caracter
structural:
a. coroziunea de tip I (prin dizolvare-levigare).
b. coroziunea de tip II.
c. coroziunea sulfatică care produce dezagregarea prin expansiune.

18. Bitumurile se caracterizează prin :

a.sensibilitate la apă și comportare elastică ;
b. sensibilitate la apă și comportare plastică;
c.insensibilitate la apă și comportare văsco-plastică la acțiuni de lungă durată.
19. Varul hidraulic are capacitate de întărire:
a. în mediu umed și rezistențe mecanice superioare varului nehidraulic;
b. numai în mediu uscat și rezistențe mecanice superioare varului nehidraulic;
c. numai în mediu uscat și rezistențe mecanice inferioare varului nehidraulic.

20. Tuful vulcanic, scoria bazaltică, calcarele poroase se pot utiliza ca:
a. materiale pentru hidroizolații;
b. materiale pentru termoizolații;
c. ambele variante enunțate anterior.

21. Vata minerală bazaltică prezintă avantajul ca:

a. izolează termic o structură;
b. este un produs incombustibil, suportând temperaturi de până la 12000 C fără a se topi;
c. nu degajă gaze toxice;
d.toate variantele prezentate anterior sunt corecte.

22. Materialele fono-absorbante:

a. sunt materiale compacte, cu densitate aparentă mare;
b. sunt materiale poroase, cu densitate aparentă mică;
c. sunt materiale cu comportare elastică, care în straturi subțiri intră în vibrație.

23. Lacurile dau, după uscare:

a. pelicule lucioase, transparente, rezistente chimic și mecanic;
b. pelicule colorate, lucioase și opace, , rezistente chimic și mecanic;
c. pelicule colorate, opace, cu aspect mat sau semilucios.

24. Chiturile se utilizează pentru:

a. a colora sau a uniformiza culoarea lemnului;
b. finisarea suprafețeor înainte de vopsire, închiderea fisurilor și crăpăturilor, etanșarea rsturilor;
c. fixarea pe suport a plăcilor ceramice.

25. Gudroanele :
a. se extrag din roci bituminoase prin epurare sau folosire de solvenți;
b. se obțin numai artificial, în urma procesului de pirogenare a unor materiale organice;
c. se obțin prin distilarea fracționată a țițeiului.

26. Cele mai des întâlnite defecte de structură ale lemnului, care apar în locurile în care ramurile
copacului se leagă de cilindrul lemnos, se numesc:
a. caneluri;
b. noduri;
c. gelivuri.

27. In trunchiul lemnos, țesutul mai compact și mai închis la culoare se formează:
a. în sezonul de primăvară-vară;
b. în sezonul de toamnă-iarnă;
c. în perioadele calde și secetoase.

28. Pungile de rășină reprezintă:

a. defecte de structură;
b. defecte de formă;
c. defecte de culoare.
29. Punctul de inflamabilitate al lemnului se situează în jurul valorii de:
a. 1200C
b. 2000C
c. 3000C.

30. Structurile din lemn se pot acoperi cu straturi protectoare (spoieli de var, de silicat de sodiu,
tencuire cu mortare de ipsos, ciment, var) pentru a:
a. ridica punctul de aprindere până la punctul de inflamabilitate;
b. forma la suprafaţa elementului din lemn a unui strat compact şi greu combustibil de cărbune;
c. împiedica apariția și dezvoltarea ciupercilor și a altor micro-organisme.

31. Manifestarea unor defecte care apar în structura lemnului datorate acţiunii îngheţului şi
dezgheţului, crăpăturilor la uscare, sunt datorate :
a. apei legate chimic;
b. apei de higroscopicitete;
c. apei libere.

32. Modificările de volum ale lemnului la variaţiile de umiditate se datorează:

a. apei de higroscopicitate şi caracterului liofil al structurii;
b. apei libere;
c. apei legată chimic.

33. Placajul :
a. conține un miez din șipci de lemn moale;
b. se obţin prin tăierea, cu dispozitive speciale, a lemnului rotund, în foi de (0,4...6)mm grosime.
c. rezultă prin lipirea unui număr impar de foi de furnir.

34. Binalele reprezintă :

a. uşi şi ferestre cu dimensiuni şi forme modulate
b. plăci obţinute din lemn de esenţă de foioase (stejar sau fag) şi care prin formă şi modul de
îmbinare permit realizarea unor pardoseli din lemn
c. produse obţinute prin tăierea la gater a lemnului rotund pe direcţia longitudinală.

35. Tencuielile calcio-vechio:

a. sunt tencuielile la care în stratul vizibil se realizează un sistem de linii paralele după diverse direcţii,
obţinute prin trecerea pe suprafaţa mortarului în perioada de sfârşit a prizei (de rigidizare) a unui
pieptene metallic;
b.sunt tencuielile la care faţa văzută se realizează cu un mortar ce are în compoziţie ciment alb,
marmură fin granulată (griş de marmură), pigmenţi de diferite culori. Stratul vizibil trebuie să fie
protejat de temperaturile mari şi în primele 7-8 zile se va uda, după care se va prelucra prin
buciardare, spiţuire, pieptănare;
c. se prezintă ca aspect ca un sistem de proeminenţe şi adâncituri în stratul vizibil, uniforme pe toată
suprafaţa finisată. Se poate obţine prin aplicarea peste grund a unui strat vizibil de 5-8 mm grosime,
care se prelucrează în stare plastică folosind o drişcă, aceasta prin presare uşoară şi retragere bruscă
antrenează după ea mortarul dând naştere neuniformităţilor.

36. Atunci când reţelele cristaline ale agregatelor şi ale produşilor de hidratare ai cimentului au
parametri reticulari apropiaţi sau identici cât şi orientare favorabilă , se realizează:
a. adeziunea prin epitaxie;
b. o ancorare mecanică a pietrei de ciment la suprafața agregatului;
c. reacția alcalii- agregate.
37. Lucrabilitatea betonului proaspăt se apreciază în funcție de:
a. consistenţă;
b. aptitudine de compactare;
c. tendinţă de segregare;
d. toate caracteristicile enunțate anterior.

38. Care din următoarele afirmații nu este corectă ?

a. În cazul betoanelor de ciment se urmăreşte ca volumul de aer oclus să fie cuprins între 1 …4%, un
conţinut mai mic neprotejând betonul la îngheţ-dezgheţ, iar un conţinut mai mare provocând scăderi
importante ale rezistenţelor betonului.
b. Volumul de aer inclus / oclus din beton scade o dată cu creşterea duratelor de amestecare, de
transport şi de vibrare.
c. conținutul de aer oclus se determină indirect, prin calcule, ca diferență între densitatea betonului
și suma densităților materialelor component (apă, ciment, agregate).

39. Durabilitatea betonului :

a. scade prin degradarea structurii intime datorate fenomenelor de dizolvare, expansiune, fisurare
sau exfoliere.
b. nu depinde de fenomenele enunțate anterior, ci doar de caracteristicile de durabilitate ale
materialelor componente (ciment, agregate, alte adaosuri);
c. crește în timp, indiferent de condițiile de expunere ale betonului.

40. Porii de gel:

a. apar datorită pierderii prin evaporare a apei în exces și sunt de regulă pori deschiși;
b. au dimensiuni până la 5 mm și sunt rezultați din evaporarea apei de mustire captată sub
granulele de pietriș ;
c. cu dimensiuni până la 30 Å , care reprezintă interstițiile dintre particulele submicroscopice ce
constituie formațiunile gelice.
Test 4 pregatire

1. Emailurile dau, după uscare:

a. Pelicule colorate, lucioase și opace, rezistente chimic și mecanic;
b. Pelicule colorate, opace, cu aspect mat sau semilucios;
c. Pelicule lucioase, transparente, rezistente chimic și mecanic.
2. Protejarea construcțiilor la acțiunile distructive ale apei se realizează prin:
a. Aplicarea unor saltele din vată minerală bazaltică ;
b. Intermediul unui strat absorbant format din PFL poros, PAL, vată minerală, plută;
c. Folosirea unor materiale de hidroizolație impermeabile și insensibile la apă.
3. Capacitatea unui bitum de a se comporta vâsco-plastic, când se află în pelicule subțiri, se
apreciază prin:
a. Ductilitate;
b. Adezivitate;
c. Penetrație;
4. In cazul bitumurilor, temperatura la care începe transformarea structurii din starea gel spre
starea sol este dată de :
a. Punctul de înmuiere I-B;
b. Punctul de picurare Übbelhode;
c. Punctul de rupere Fraass.
5. Pentru a putea fi pus în operă prin procedeele ,,la cald”, bitumul :
a. Trebuie încălzit la temperaturi inferioare punctului său de picurare,
b. Trebuie încălzit la temperaturi superioare punctului său de picurare;
c. Trebuie încălzit la temperatura corespunzătoare punctului de înmuiere I-B.
6. Pentru evitarea îmbătrânirii artificiale , temperatura de topire a lianților hidrocarbonați:
a. Deși superioară punctelor lor de picurare, nu trebuie să depășească (180...200)0C;
b. Nu trebuie să depășească punctul de picurare Übbelhode;
c. Între îmbătrânirea bitumurilor și temperatura de topire nu există raport de cauzalitate.
7. Imbătrânirea lianților hidrocarbonați are ca efect:
a. Creșterea consistenței ( rigidității) și reducerea plasticității, ca efect al creșterii raportului
dispersoid-dispersant;
b. Modificarea caracterului chimic al hidrocarburilor;
c. Reducerea adezivității;
d. Toate modificările prezentate anterior sunt valabile.
8. In cazul cimentului silicatic, în faza de întărire :
a. Se hidratează superficial granulele de ciment,
b. Are loc procesul de îmbătrânire a gelurilor;
c. Se inițiază reacțiile de hidratare-hidroliză.
9. O pastă de ciment cu priza terminată conține:
a. Numai fază lichidă (soluție saturată în componentele de hidratare care se găsește în pori
și în geluri);
b. Numai fază solidă (alcătuită din împâslirea formată din granulele de liant rămase
nehidratate și de formațiunile cristaline de hidratare și din formațiunile coloidale ce
formează gelurile);
c. Un sistem dispers lichid-solid, în care se regăsesc ambele faze descrise anterior.
10. Care din următoarele afirmații nu este corectă:
a. Formațiunile cristaline au rol preponderent în producerea prizei;
b. Formațiunile gelice au rol preponderent în procesul de întărire;
c. Formațiunile gelice au rol preponderent în producerea prizei, iar formațiunile cristaline
sunt implicate în procesul de întărire.
11. In urma proceselor de priză și întărire ale cimentului Portland:
a. Rezultă un sistem compact ( piatra de ciment);
b. Rezultă un sistem microporos și microfisurat (piatra de ciment);
c. Rezultă un sistem microporos și microfisurat (piatra de ciment), datorat porilor de gel și
porilor capilari.
12. Care dintre componenții mineralogici ai cimentului va prezenta cea mai mare rezistență la
îngheț- dezgheț:
a. Alitul;
b. Belitul;
c. Celit I;
d. Celit II.
13. In cazul unor lucrări ce necesită betoane de mare rezistență , expuse la condiții severe de
exploatare (îngheț- dezgheț repetat) se recomandă folosirea :
a. Cimenturilor alitice;
b. Cimenturilor belitice;
c. Cimentului rezistent la sulfați.
14. Bauxita se introduce în procesul de fabricație al:
a. Cimentului hidrotehnic;
b. Cimentului pentru drumuri;
c. Cimentului aluminos.
15. Ce tip de ciment se recomandă în cazul realizării unor betoane refractare:
a. Ciment alitic;
b. Ciment belitic;
c. Ciment aluminos.
16. Care din următoarele afirmații nu este corectă: ,, In cazul introducerii adaosurilor active
a. exotermicitatea cimentului scade, datorită exotermicității mai reduse a adaosului ”;
b. comportarea la coroziune chimică se îmbunătățește, datorită reducerii hidroxidului de calciu
liber din structura pietrei de ciment”;
c. comportarea la coroziune chimică se înrăutățește”.
17. Adaosurile inerte introduse în ciment:
a. Nu influențează priza și întărirea cimentului, fiind utilizate în scopuri economice și
granulometrice;
b. Vor conduce la o întărire mai lentă și prelungită pe o durată mai mare.
c. Vor accelera priza cimentului, mai ales in cazul lucrărilor pe timp friguros.
18. Lianții puzzolanici :
a. Au caracter hidraulic
b. Se folosesc la stabilizarea argilelor și a altor materiale granulare;
c. Se utilizează la prepararea betoanelor și mortarelor de mică rezistență (lucrări de
terasamente, fundații rutiere);
d. Toate afirmațiile anterioare sunt corecte.
19. Trassul face parte din categoria:
a. Adaosurilor hidraulice;
b. Adaosurilor inerte;
c. Aditivi întârzietori de priză.
20. In cazul betonului întărit, aderența fazelor:
a. Nu se realizează niciodată;
b. Se realizează prin ancorarea mecanică a matricei în asperitățile suprafeței granulelor de
pietriș;
c. Se realizează prin chemosorbția componentelor cimentului hidratat, pe suprafața
agregatului;
d. Se produc concomitent ambele variante prezentate la punctele b. și c.
21. In cazul betonului proaspăt, metoda Waltz se utilizează pentru a aprecia:
a. Aptitudinea de compactare;
b. Densitatea,
c. Volumul de aer oclus.
22. Volumul de aer oclus din beton:
a. Scade odată cu creșterea duratelor de transport, amestecare, vibrare;
b. Crește odată cu creșterea duratelor de transport, amestecare, vibrare;
c. Nu depinde de factori extrinseci, ci numai de parametrii compoziționali.
23. Cavernele și alveolele apărute în structura betonului întărit :
a. Apar datorită pierderii prin evaporare a apei în exces;
b. Au dimensiuni până la 30 Ȧ, reprezintă interstițiile dintre particulele submicroscopice ce
constituie formațiunile gelice;
c. Au dimensiuni peste 5 mm și apar datorită compactării insufieciente a betonului.
24. In cazul betonului:
a. Creșterea dozajului de ciment reduce permeabilitatea;
b. Creșterea dozajului de ciment mărește permeabilitatea;
c. Nu se poate stabili o corelație între dozajul de ciment și permeabilitate.
25. Dacă betonul in stare umedă sau saturată este supus îngheț-dezghețului repetat:
a. Se produc exfolieri în straturi paralele și dislocări;
b. Se produce dezagregarea instantanee a întregului element;
c. Apar fisuri la suprafata elementului afectat, dar fără pierdere de masă.
26. Pentru a realiza un beton cu o bună comportare la îngheț-dezgheț :
a. Se folosesc agregate negelive , cu coeficient de dilatare termică redus, curate;
b. Se alege un raport A/C cât mai mic admisibil;
c. Se mărește dozajul de ciment,
d. Toate variantele anterior enunțate.
27. Dacă vârsta betonului este mică, degradarea apărută în urma îngheț-dezghețului:
a. Este redusă,
b. Este importantă,
c. Nu se poate stabili o corelație între vârsta betonului și tipul de degradări enunțat.

28. In cazul betonului, contracția de carbonatare :

a. Se produce ca urmare a mobilizării apei de amestecare în reacțiile de hidratare-hidroliză
ale cimentului;
b. Se produce ca urmare a uscării gelurilor;
c. Se produce în timp, ca urmare a carbonatării hidroxidului de calciu din piatra de ciment,
de către dioxidul de carbon atmosferic.
29. Betonul :
a. are coeficienți de dilatație termică negativi;
b. are coeficienți de dilatație termică pozitivi;
c. este absolut stabil la variația temperaturii.

30. Ruperea prin compresiune a betonului:

a. Se produce prin eforturi interne de întindere;
b. Se produce prin eforturi interne de compresiune;
c. Se produce prin eforturi interne de torsiune;
31. In cazul betoanelor ,rezistența la întindere din încovoiere de determină pe epruvete de formă:
a. Cubică;
b. Cilindrică;
c. Prismatică.
32. Care din următoarele afirmații nu este corectă?
a. Rezistența la intindere prin despicare se determină pe epruvete de formă prismatică.
b. Rezistența la intindere prin despicare se determină pe epruvete de formă cilindrică.
c. Rezistența la intindere prin despicare se determină pe epruvete de formă cubică.
33. Creșterea raportului A/C va determina:
a. Reducerea tendinței de segregare,
b. Amplificarea tendinței de segregare,
c. Nu se pot face corelații între raportul A/C și comportarea betonului proaspăt.
34. Dați exemplu de coroziune a betonului cauzată de factori intrinseci :
a. Coroziunea datorată carbonatării;
b. Reacția alcalii-agregate;
c. Atacul clorurilor din apa de mare.
35. Aderența dintre matricea de ciment și agregatele de natură silicioasă:
a. Va fi superioară celei realizate la rocile calcaroase;
b. Va fi inferioară celei realizate la rocile calcaroase;
c. Aderența nu depinde de natura mineralogică a agregatelor, ci numai de aspectul
suprafeței acestora.
36. In cazul betonului, majorarea dozajului de apă (la dozaje constante de materiale solide) va
determina:
a. Fluidificarea amestecului;
b. Creșterea tendinței de segregare.
c. Ambele variante prezentate anterior sunt corecte.
d. Obținerea unui amestec mai vârtos.
37. In cazul agregatelor folosite la prepararea betoanelor, eventualele impurități prezente pot
determina:
a. Împiedicarea realizării aderenței corespunzătoare matrice-agregate;
b. Producerea unor reacții chimice cu efecte corosive;
c. Influențarea negativă a reacțiilor de hidratare- hidroliză;
d. In functie de natura impurităților, toate mecanismele prezentate anterior se pot
manifesta.
38. In cazul preparării betoanelor, forma granulelor de agregat (pietriș):
a. Nu influențează lucrabilitatea
b. Influențează lucrabilitatea betonului proaspăt,
c. Influențează lucrabilitatea betonului proaspăt și structura betonului întărit.
39. Consecințele alcătuirii unui beton cu agregat sărac în parte fină:
 a. Betonul proaspăt va prezenta tendință de segregare inversă
b. Betonul proaspăt va prezenta tendință de segregare directă,
c. Consistența betonului proaspăt va fi vârtoasă, datorită suprafeței specifice mari a
agregatului.
40. In beton, apa de amestecare are următoarele roluri:
a. Umezește suprafața componentelor solide și reduce frecarea internă
b. Reacționează cu cimentul și cu adaosurile active, participând la formarea componentelor
hidraulice.
c. Ambele variante prezentate anterior sunt corecte.
41. In cazul coroziunii betonului, decalcifierea pietrei de ciment este specifică:
a. Coroziunii de tip I;
b. Coroziunii de tip II;
c. Coroziunii de tip III;
d. Tuturor tipurilor de coroziune.
42. Care din următoarele tipuri de cimenturi este mai sensibil la coroziune:
a. Cimenturile alitice;
b. Cimenturile belitice;
c. Nu se poate aprecia acest lucru.
43. Cimentul pentru drumuri prezintă:
a. Rezistențe mecanice mari;
b. Rezistență bună la îngheț-dezgheț;
c. Bună constanță de volum;
d. Toate caracteristicile enunțate anterior.
44. La fabricarea cimentului se folosește:
a. Argilă caolinitică;
b. Argilă montmorilonitică;
c. Nu se folosește argilă.
45. Cimentul de anhidrit :
a. Se obține prin măcinarea clincherului de ciment;
b. Se obține prin calcinarea gipsului la temperaturi de 600..7000C
c. Se obține prin calcinarea calcarelor marnoase.
 s.l. dr.ing. Diana Plian

Teste Materiale de constructii –sem II – an universitar 2019-2020

- Pentru pregatirea în vederea susținerii examenului –

TEST 1

1. Lianții neclincherizați se obțin prin:

a. calcinarea la temperaturi inferioare punctului de refractaritate;
b. calcinarea la temperaturi superioare punctului de refractaritate;
c. nu se obțin prin calcinare.

2 .Cimentul silicatic face parte din categoria lianților:

a. nehidraulici, naturali;
b. hidraulici, neclincherizați;
c. hidraulici, clincherizați.

3. În mortarele de ciment, adaosul de argilă are rolul:

a. de a mări plasticitatea amestecului;
b. de a mări rezistența;
c. de a îmbunătăți comportarea la acțiunea apei.

4. În procesul de fabricație a lianților pe bază de sulfat de calciu:

a. se formează hemihidratul la temperaturi cuprinse între 95-1500 C;
b. se formează hemihidratul la temperaturi > 3000 C;
c. se formează α-anhidrit la temperaturi cuprinse între 95-1500 C.

5. Structura ipsosului cu priza terminată :

a. va fi constituită dintr-o soluție suprasaturată de bihidrat de CaSO4.
b. va fi constituită dintr-o pastă care conține cristale aciculare de CaSO4
c. va fi constituită dintr-o rețea de cristale aciculare de bihidrat în ochiurile căreia se află soluție
saturată de bihidrat.

6. Ipsosul de pardoseală realizează structuri :

a. poroase, dar cu rezistențe mecanice mari;
b. compacte, cu rezistențe mecanice mici;
c. compacte, dar cu rezistențe mecanice mari.

7. Materia primă pentru obținerea varului de construcții este:

a. gipsul;
b. calcarul;
c. alabastrul.

8. Mortarele realizate cu var hidraulic se utilizează:

a. în cazul elementelor de construcții ferite de umiditate;
b. în cazul elementelor ce lucrează în mediu umed;
c. în cazul tencuielilor refractare.

1
 s.l. dr.ing. Diana Plian

9. Materiile prime de bază necesare fabricării lianților silicatici sunt:

a. calcarul și argila;
b. calcarul și gipsul;
c. calcarul și nisipul cuarțos.

10. Cimentul hidrotehnic este:

a. un ciment alitic, cu căldură mare de hidratare;
b. un ciment belitic, cu întărire lentă și căldură de hidratare redusă;
c. un ciment cu întărire rapidă, obținut prin măcinarea amestecului de calcar și bauxită.

11.Coroziunea de tip I a cimentului:

a. este provocată de agenții agresivi din ape reziduale și industriale, dar și de acțiunea unor factori
biochimici
b. este provocată de acțiunea apelor moi;
c. este generată de apele care conțin compuși cu sulf.

12. Cele mai sensibile cimenturi la coroziune chimică sunt:

a. cimenturile alitice;
b. cimenturile belitice;
c. cimenturile cu adaos de cenuși sau zgură.

13.Cimenturile unitare se caracterizează prin:

a. proporția de clincher redusă, sub 50%;
b. proporția de clincher ridicată, peste 95%;
c. inexistența adaosului de gips pentru reglarea prizei.

14. Tendința de segregare a betonului indică:

a. ușurința cu care betonul își pierde structura omogenă, prin separarea apei sau a agregatelor;
b. conținutul de aer oclus;
c. tasarea betonului proaspăt, sub greutate proprie.

15. Metoda răspândirii :

a. măsoară consistența prin durata în secunde, necesară unui volum de beton proaspăt, pentru a
trece de la forma tronconică la forma cilindrică;
b. caracterizează consistența betonului prin măsurarea deformației plastice sub acțiunea unor șocuri
produse în regim standardizat;
c. măsoară tasarea betonului proaspăt, sub greutate proprie.

16. Punctul de picurare Ubbelhode (U) exprimă:

a. temperatura la care structura liantului corespunde stării sol;
b. temperatura la care structura liantului corespunde stării gel,
c. temperatura la care liantul se comportă ca un material rigid.

17. Îmbătrânirea lianților hidrocarbonați:

a. se manifestă prin evaporara fracțiunilor ușoare, oxidarea și polimerizarea hidrocarburilor;
b. se manifestă prin trecerea structurii coloidale în starea sol;
c. îmbunătățește comportarea vâsco-plastică la acțiuni de lungă durată.

2
 s.l. dr.ing. Diana Plian

18. Masticurile bituminoase sunt folosite pentru:

a.colmatarea rosturilor între elemente de construcții;
b. realizarea straturilor superioare ale sistemelor rutiere;
c. fabricarea cartoanelor și pânzelor bitumate.

19. Umflarea și contragerea lemnului sunt:

a. procese reversibile și diferă în funcție de direcția de măsurare,
b. procese ireversibile și diferă în funcție de specie;
c. procese ireversibile și diferă funcție de tratamentele de protecție aplicate anterior.
20. Lemnul rotund se utilizează pentru:
a. realizarea unor produse termo și fonoabsorbante;
b. realizarea unor binale;
c. susținere cofraje, sprijiniri la săpături.

21. Grundul este un mortar:

a. de zidărie;
b. de tencuială,cu rol de rezistență;
c. de tencuială, cu rol de aderență.

22. Lianții hidraulici:

a. se întăresc numai în mediu umed;
b. se întăresc atât în mediu umed, cât și în mediu uscat.
c. se întăresc atât în mediu uscat, cât și în mediu umed, iar după întărire rezistă la acțiunea apei.

23. Stabilizarea prin hidrofobizare se realizează prin:

a. amestecarea argilei cu manomeri care formează compuși macromoleculari rezistenți și hidrofobi;
b. amestecarea argilei cu cimenturi silicatice;
c.amestecarea argilei cu bitum și gudroane.

24.Ipsosul întărit este:

a. insolubil în apă;
b. solubil în apă;
c. greu solubil.

25. Reacția de stingere a varului este :

a. endotermă;
b. exotermă;
c. de neutralizare.

26. Cimenturile hidrotehnice manifestă:

a. întărire rapidă și căldură mare de hidratare;
b. întărire lentă și căldură de hidratare redusă;
c. întărire rapidă și rezistență la temperaturi înalte.

27. Adaosurile inerte:

a. accelerează priza și întărirea cimentului;
b.nu influențează priza și întărirea cimentului;
c. se utilizează rar, deoarece introducerea lor în ciment mărește considerabil prețul materialului.

3
 s.l. dr.ing. Diana Plian

28. Cimenturile alitice se caracterizează prin:

a. întărire lentă și căldură de hidratare redusă;
b.întărire rapidă și rezistență la acțiuni chimice;
c. rezistențe mecanice mari, căldură mare de hidratare și întărire rapidă.

29. Agregatele concasate folosite la prepararea betoanelor:

a. determină mărirea rezistențelor mecanice, datorită compoziției mineralogice;
b. determină mărirea rezistențelor mecanice datorită aspectului suprafețelor;
c. înrăutățesc aderența , datorită aspectului suprafețelor.

30. Reducerea segregării betonului se poate realiza prin:

a. creșterea dozajului de apă și aplicarea unei vibrări intense;
b. creșterea conținutului de fracțiuni fine din beton;
c. creșterea dozajului de apă și folosirea aditivilor plastifianți.

31. Betonul întărit reprezintă:

a. întotdeauna un sistem compact;
b. un sistem compact, dacă punerea în operă și tratarea ulterioară se face corect, conform
normativelor;
c. întotdeauna un sistem microfisurat.

32. Penetrația bitumurilor exprimă:

a. temperatura la care o peliculă de liant, aderentă pe o lamă elastică din oțel , fisurează la o
încovoiere normată.
b. consistența determinată prin adâncimea de pătrundere a unui ac într-o probă de liant, aflată într-o
capsulă la o anumită temperatură;
c. plasticitatea, determinată prin temperatura la care se desprinde prima picătură de liant aflată într-
un niplu.

33. Bitumurile pentru drumuri se clasifică în funcție de:

a. valoarea penetrației determinată la 250 C;
b. valoarea punctului I-B (inel- bilă);
c. valoarea punctului de rupere Frass.

34.Stabilitatea emulsiilor bituminoase se asigură prin:

a. folosirea aditivilor;
b. folosirea laptelui de var;
c. folosirea emulsorilor.

35. Tinciul este un mortar:

a. de zidărie;
b. de tencuială, cu rol de aderență,
c. de tencuială, ca strat vizibil și realizat cu nisip sort 0-1 mm.

36.Pușcăturile se produc:
a. în tencuieli realizate cu mortar de ciment;
b. în tencuieli realizate cu mortar ce conține var supraars;
c. în tencuieli realizate cu var și expuse umidității.

4
 s.l. dr.ing. Diana Plian

37. Mortarul standard se utilizează pentru:

a. tencuieli calcio-vechio;
b. elemente de construcții expuse permanent contactului cu apa;
c. determinarea clasei de rezistență la cimenturi.

38. Distilarea uscată a lemnului are loc la temperaturi de:

a. 1000 C;
b. 2000C;
c. aproximativ 5000C.

39.Stejarul prezintă:
a. contragere foarte mică,
b. contragere mijlocie;
c. contragere mare.

40. Placajul face parte din categoria:

a. produselor brute din lemn;
b. produselor semifabricate din lemn;
c. produse finite din lemn.

5
Sârmele trase sunt fabricate prin:
 prin trefilare
 prin forjare
 prin laminare
Care din următoarele produse din oțel se utilizează ca șină de rulare: *
 oțel rotund
 otel pătrat
 tablă striată
Protecția chimică a metalelor constă în: *
 alierea cu anumite elemente chimice
 acoperirea metalelor cu rezistență redusă la coroziune cu un strat
dintr-un metal rezistent la coroziune
 acoperirea pieselor metalice cu un strat de săruri sau oxizi
rezistenți la coroziune.
Deformațiile plastice sau remanente:
 se anulează la suspendarea forței exterioare;
 nu se anulează la suspendarea forței exterioare;
 nu depind de forța exterioară aplicată.
in scopul reducerii plasticității argilei se folosesc:
 degresanti
 aglomeranti
 fondant

Porii de gel: *
 apar datorită pierderii prin evaporare a apei în exces și sunt
de regulă pori deschişi;
  b. au dimensiuni până la 5 mm și sunt rezultați din
evaporarea apei de mustier captată sub granulele de pietriş;
 c. cu dimensiuni până la 30 Å , care reprezintă interstițiile
dintre particulele submicroscopice ce constituie formaţiunile
gelice.
Moloanele reprezintă:
 blocuri de piatră cu fața văzută plană (finisată), iar fetele
laterale cioplite sau lucrate , la echer ,,coada este cel puţin
egală cu înălțimea fetei văzute
 pavele pentru îmbrăcăminţi rutiere, cu forma aproape cubică
şi latura de 9 cm
 blocuri de piatră ce servesc la încadrarea trotuarelor sau a
părţii
Cărămizile de placaj se folosesc: *
 pentru realizarea zidurilor subțiri
 în industria siderurgică, la căptuşirea cuptoarelor
 pentru placarea faţadelor.