, MATERIALE DE CONSTRUCTII LIANTI ADAOSUR OTELURI AGREGATE APA

Se num este agregat, m aterialul cu cea m ai m are pondere in com pozitia m ortarelor si betoanelor ( aprox. 80% ) sunt sub form a de granule de piatra artificiala si naturala, care are rolul de a asigura scheletui de rezistenta a betonuloi, rnortarului. Agregatele pot fi: A. Agregate naturale neprelucrate m ateriale granulare care se sunt extragdin balastiere, fiind necesara spalarea lor si sortarea lor pe categorii de dim ensiuni. bolovani. pietris de balastiera 7,1-70 mm , nisip natural dim . m ax 7m m , cu balastul am estec natural de nisip si pietris B . A g re gate n atu ra le prelu cra te m a te ria le g ra nu la re ob tinu te sunt p rin concasarea si m acinarea dverselor roci m asive extrase din cariere. Filerul are granule fine cu dim de m ax. 0,09m m se obtine prin m acinarea calcarului - se foloseste la prepararea m ixturilor asfaltice Nisipul si pietrisul de concasaj obtinut din diverse tipuri de roci, prin concasare Criblura se obtine prin dublu concasaj a unor roci folosit la prep. betoanelor asfaltice. Piatra de m ozaic Piatra sparta C Agregate artificiale Granulitul Zgura expandata m aterial granular de culoare cenusie , folosita la prepararea betoanelor cu agregate usoare. 2. LIANTI Sunt m ateriale naturale sau care au proprietatea de a form a paste ( in am estec cu apa sau cu un solvent) si care in anum ite conditii de um iditate si tem peratura se intaresc, legand intre ele m aterialele rigide cu care vin in contact. Clasificarea liantilor Dupa proven ienta lianti naturali lianti artificiali Dupa compozitia chimica lianti minerali (anorganici) lianti bituminosi ( organici)

a) liantii minerali Liantii m inerali sunt pulberi m inerale care im preuna cu apa form eaza paste ce se intaresc in tim p datorita unor procese fizico- chimice. Dupa modul de intarire: - lianti hidraulici intaresc in aer in prezenta apei iar dupa intarire se com porta bine atat in se - lianti nehidraulici intaresc in mediu uscat iar dupa intarire nu rezista la se actiunea apei. LIANTI minerali nehidraulic a) argila b) pamantul argilos c) varul d) ipsosul - de constructii- de modelat - de pardoseala - macroporos- celular. LIANTI minerali hidraulici CIMENTURILE ^ 3. APA DE AMESTEC Necesara procesului de hidratare a cimenturilor, reprezintadin greutatea cimentufui 25% Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca apa : - sa fie limpede; - sa nu aiba miros; sa fie incolora; sa aiba gust placut; - sa nu contina resturi organice ( uleiuri, grasimi, ) - sa nu contina subst. daunatoare betonului, ape uzate industriale. 4. ADAOSURILE (ADITIVI ) Sunt materiale anorganice fine ce se adauga in beton in cantitate de cca. 5% substanta uscata fata demasa cimentului in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia. Adaosurile pot imbunatati urmatoarele proprietati ale betonului: - Lucrabilitatea- Gradul deimpermeabilitate - Rezistenta la agenti chimici agresivi Tipuri de adaosuri: 1. Pntru betoane > Acceleratori de intarireaccelereaza procesul de intarire a betonului (clorura de calciu) , > Intarziatori de prizaintarzie priza si intarirea betonului(Retargol, Replast) > Aditivi plastifianti favorizeaza imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor, (Disan) > Aditivi antigel utilizeaza in cazul turnarii betonului se pe timp friguros.Clorura de calciu. 2. Pentru mortare > Plastifinanti > Pigmenti > Substante impermabilizatoare > Acceleratori sau intirziatori de priza > Substante active hidraulice

5. OTELURI ARMATURI PENTRU BETOANE Betonul simplu intarit rezista bine la compresiune, la intindere rezistenta lui este foarte mica. Betonul armat rezulta din asocierea betonului cu otelul, prin inglobarea in beton a unor bare de otelastfel ca irnpreuna sa formeze un ansamblu capabil sa reziste la orice eforturi la care sunt supuse elmentele de rezistenta ale unei constructii. Betonului ii revine sarcina de a prelua eforturile de compresiune, iar otelul pe cele de intindere. Otelul- beton destinat armarii elementelor de constructll de beton armat este produs si livrat in tara noastra in urmatoarele sortimente: Otel - beton neted cu simbolul de OB 37 cu urmatoarele diametre ( 6,7, l8,10,12,14,16,18,20,22,25,32,36,40mm) - STNB - PC 52, PC 60 otel profilat periodic Cu diametrul; (6,7,8,10,12,14,16,18,20,22,25,28,32,36,40mm ) Caracteristicile mecanice ale otelului- beton sunt: Rezistenta la intindere Avem armaturi - flexibile (elestice) OB, PC, - STNB - rigide (profile din otel laminat) Dupa rolul si destinatiea lor avem: Armaturi de rezistenta Armaturi de repartitie care au rolul de a repartiza incarcarile; Armaturi de montaj care servesc pentru montarea armaturilor de rezistanta Armaturile netede OB pentru a impedica smulgerea lor din elemente sunt prevazute la capete cu ciocuri, iar cele cu profil periodic PC se pot termina fara ciocuri.

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE BETOANE SI MORTARE Definitie Betonul este un amestec omogen de pietris. nisip ( balast) apa si liant. Belonui se prc/inta sub doua forme: betonul proaspat, asa cum rezulta din preparare; betonul intatit care rezulta dupa ce pasta de cirnent a facut priza si s-a intarit; Betonul poate fi confectionat cu : agregate grele si atunci se nurneste beton greu, folosit in mod curent: daca agregatele sunt usoare atunci betonul se numeste beton usor. Betonul turnat direct pe santier este betonul monolit Betonul care se toarna in , poligoane sau ateliere apoi dupa intarire se transporta pe santier si se monteaza in onstructie se nurneste beton prefabricat. Daca prefabricarea se face pe santier in apropierea obiectului. elementele se numesc din beton preturnat Belonll care nu permite trecerea prin el a lichidelor se numeste beton impermeabil. Materialele componente ale betonului si ale mortarului se dozeaza( se cantaresc) - VOLUMETRIC cand nu exista mijioace de cantarire se pot dota cu ajutorul unor vase etalon, ( cutii, galeata. roaba.) pentru betoane preparate in cantitari mici si de clasa sub Bc lO - GRAVIMETRIC prin cantarire cu instrumente moderne de cantarirc. Clasificarea betoanelor A. Dupa densitatia aparenta a betonului: _______ 28 zile de la turnare { kg/ cm > 2500 2201.....2500 2001 .....2200 1000.....2000 <1000

-foarte greu -greu -semigreu -usor - foarte usor

A Dupa clasa (marca) rezistenta minima la compresiune exprimat in daN/mm2 si sc determina pe cuburi standard din beton. la 28 de zile de la turnare perioada in care probele au fost tinute o zi in tipar 7 zile in mediu umed iar celalalte zile pana la 28 zile in mediu obisnuit. Corespondenta dintre clasele si marcile de betoane Clasa de rezistenta Marca betonului - Bc 3.5 - B50 - Bc 5 - B75 - Bc 7.5 - B 100 - Bc 10 - B 150 - Bc 15 - B 200 -Bc 20 -B250 - Bc 22, .5 - B275 - Bc 25 - B300

-B400 - B450 - B500 - B600 -B700 Principala conditie care trebuie indeplinita la prepararea betonului este realizarea marcii prescrise ( a clasei belonului).
- Bc 30 - Bc 35 - Bc 40 - Bc 50 - Bc 60

Pentru determinarea rezistentelor mecanice ale betonului folosit in lucrare se confectioneaza probe martor in forma de cuburi. si se verifica in vederea realizarii marcii prescrise in proiect. La luarea probelor de beton si confectionarea epruvetelor se ia belon din cel sosil la locul de turnare, recoltrea se face din 5 puncte diferile a gramezii de beton. Umplerea tiparelor epruvetelor se face proecdandu-se la omogenizarea belonului. completea , fetele libere se niveleaza, si sc noteaza data cand s-a turnat. elementulin care s-a turnat, obiectul si marca prescrisa in proiect . Probele pentnu control se pastreaza in conditu similare cu cele ale elementutui executat. ferite de inghet si arsita. Dupa 28 de zile ele se duc la laboartorul de incercari mecanice iar daca proba nu da rezultatele prescrise in proiect rezulta ca lucrarca este compromisa si trebui indepartat elementul la care clasa nu este cea prescrisa. B. Dupa consistenta o betoane de consistenta vartoasa ( continut redus de apa de amestec deformatie plastica redusa) o betoane de consistenta plastica ( continut mai mare de apa de amestec, deformatie plastica destul de mare sub greuate proprie). o Betoane de consistenta fluida ( continut mare de apa de amestec, ceea ce le imprima proprietatea de a curge pe planuri inclinate). C Dupa destinatie o Betoane ptr. construetii civile si industriale; o Pentru constructii ghidrotehnice; o Betoane pcntru drumuri; o Betoane cu proprietati si destinatii spciale (impcrmiabile, antiacide, rezistente la uzura, izolatoare, decorative) CONSISTENTA este proprietatea care esprima gradul de plasticitate a betonului si care depinde de Continutul in apa; Fractiunile fine de agregat; Granulozitatea agregatelor; Natura agregatelor Prepararea mortarului se poate face: a) manua l prin amestecarea piertisului cu nisipul si cimentul in stare uscata, iar dupa obtinerea unui amestec omogen se introduce treptat apa pana la obtinerea uni amestec de consistenta dorita b) mecanizat cu ajulorul betonierelor, care asigura rcaliz.area unui ameslce omogen intr-un timp relativ scurt. Capacitatea betonierelor variaza intre 1501000l Prepararea bctonului consta in amestecatrea componentilor in scopul realizarii unui produs cat mai omogen, printr-o distribute cat mai uniforma a agregatelor, a

cimentului si a apoi in masa amestecului de beton proaspat, astfel incat sa nu existe zone care sa contina cuiburi de agregate fara ciment sau pasta de ciment fara agregate. Betonul se prepara mecaniz.at cu ajutorul betonierei cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Betoniera se incarca astfel: se incarca initial 15% din cantitatea de apa apoi se introduc simultan agregatele, cimentul si restul de apa. Durata de amcstacarc va fi de 45 sec. Prin durata de amestecare se intelege timpul dintre momentul terminarii introducerii tuturor componentilor in toba betonierei si momentul inceperii descarcatii tobei.

O unitate alcatuita din una sau mai multe betoniere care produce si livreaza beton sub forma de marfa sc numeste statie de betoane sau centrala de betoane. O unilate centralizata de preparare a betonului se compune din: depozite dc rezerva pentru agregate pentru minim 3 sorturi, silozuri pentru ciment, instalatii de dozare a agregatelor, cimentului, apei si adaosurilor; utilaje auxiliarc, laborator dotat corespunzator.

Transportu betonului Tansportul betonului de la locul de preparare la locul de punere in opera trebuie sa se efectueze in minimum de timp pcntru a se preintampina inceperea prizei. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu pierde laptele de ciment. PE timp dc ploaie si arsita sa fie acoperite Transportul betonului se imparte in : o Transportul pana la obiect care se efectueaza autoagiatoare, autobasculanta cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea lui. ( L3); o Transportul betonului in cadrul obiectului - pe orizontala cu roaba, dumpere pitici - combinat pompa si cu autopompa (pe verticala = 60-70 m pe orizontala la 300m) - pe verticala cu bene. Punerea in opera a betonului Punerea in opera a betonului cuprinde 3 operatii: turnarea; compactarea; finisarea sau nivelarea fetelor libere a betonului. Inainte de inceperea turnarii betonului trebuie indeplinite o serie obligatii: terenul de fundare sa corsepunda prevederilor din proiect; cotele de nivel si dimensiunile in plan ale sapaturilor sa corespunda cu cele prevazute in proiect. corespondenta dimensiunilor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel, cu cele din proiect; luarea masurilor de mentinere a formei cofrajelor si asigurarea etansietatii lor; orizontalitatea si planehatea cofrajelor placilor si grinzilor, verticalitatea cofrajelor pentru stalpi si pereti; punerea corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarului

acestora cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin sudare sau legare), existenta unuinr.suficient de martori; montarea conform pr. a pieselor ce raman inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri in beton; Inainte de betonare, cofrajul si armaturile se curata, Cand betonarea este intrerupta, suprafata betonului turnat anterior si intarit trebuie curatata indepartandu-se pojghita superflciala din ciment, prin ciocanire si prin spalare cu un jet de apa sau aer comprimat.. Cofrajele de lemn sau betonul vechi si zidariile trebuie udate cu apa inainte de turnatrea betonului cu 2-3 ore.

Introducerea betonului in cofraje Tumarea betonului consta in: - introducerea si raspandirea lui, direct sau prin dispozitive ajutatoare in interiorul spatiului cofrat sau pe suprafata de turnare, astfel incat acestea sa fie umplute in intregime.. Betonul se toarna in cel mai scurt timp dupa prepararea ( max. 15 min de la aducerea lui la locul de turnare) pentru a termina toate operatiile (turnare, compactare, nivelare) inainte de a incepe priza cimentul. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli: la locul de punere in lucrare, betonul se descarca in mijloace special amenajate ( bene, pompe de beton sau jgheaburi), fiind interzisa cu desavarsire descarcarea lui direct pe pamnt; daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, acesta trebuie reamestecat inainte de turnare, pana cand capata omogenitatea , fara a se adauga apa; inaltimea de cadere libera nu trebuie sa depaseasca 1,5m. De la o inaltime mai mare de 1,5m betonul se toarna prin tuburi.

- Trebuie evitata caderea libera a betonului cu viteza mare in cofraj ; - Betonul trebuie raspandit uniform si in straturi grasimia de 30-50cm, in functie de conditiile de compactare. - Este interzis intinderea betonului prin tragere saua zvarlire cu lopata la distante mai mari de 1,5m - Descarcarea betonului pe suprafata unui element care se betoneaza trebuie facuta totdeauna in sens invers celui in care se inanteaza cu betonarea vezi fig. In caz contrar apare pericolul de segregare. - Este interzisa strambarea sau deplesarea armaturilor fata de pozitia din proiect. - Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea straturilor de acoperire; - Nu trebuie sa se produca socuri sau vibratii in armaturi care ar impedica aderenta intre armatura si beton. - Pe timpul betonarii, muncitorii si utilajul si utilajul de transport vor circula pe podine speciale, care nu reazema pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; - In portiunile cu armaturi dese trebuie sa se urmareasca umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala cu sipci sau vergele concomitent cu vibrarea lui, pentru a se evita formarea de cuiburi sau goluri prin aglomerarea agregatelor mari, cand ; - In cazul unor eventuate deplasari sau deformari ale cofrajului, aparute in timpul betonarii, aceasta trebuie intrerupta, procedandu-se la inlaturarea defectiunii.

Compactarea betoanelor betonul turnat trebuie compactat pentru a reduce volumul golurilor din masa lui si a elimina o parte din apa de amestecare in exces, iar pe de alta parte, pentru a umple spatiile dintre armaturi. Compactarea se face manual si mecanizat a) Compactarea manuala Unelte folosite pentru c ompactarea manuala se folosesc in cazul unor lucrari cu volum mic de beton: maiul de matal sau lemn in greutate de 12-15 kg. Cmpactarea se face cu grija astfel ca lovitirile sa se acopere succesiv una pe alta pe o suprafata egala cu aproximativ jumatate din suprafata unei batai.

Compactarea se considera terminata in momentul cand la suprafata betonului apare un strat subtire de lapte de ciment.

compactarea manuala a betooulnl: a lopatiaca ; mai de lemn; c mai metalic ; d , e - vorgele de otel b) Vibrarea betonului ( Compactarea mecanica) Prin vibrare se intelege transmiterea in masa betonului a unor oscilatii mecanice care au ca efect compactarea lui. Oscilatiile se produc cu ajutorul unor utilaje utilaje speciale numite vibratoare.. Betonul poate fi vibrat in mai multe feluri: vibratoare de interior vibratoare de exterior A) de cofraj ; B) de suprafata; Compactarea prin vibrare pe masa vibranta Momentul terminarii compactarii prin vibrare se poate stabili dupa urmatoarele semne: incetarea tasarii vizibile; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; se rareste aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul acestora. Daca se continua vibrarea dupa aparitia acestor semne, se produce o scurgere vizibila a laptelui de ciment spre vibrare. Vibratoarele se introduc in betonul proaspat in pozitie verticala. In timpul vibrarii, capului vibrator i se imprima o miscare lenta de sus in jos egala cu un sfert din lungimea acestu Prelucrarea suprafetelor betonului dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei, suprafata betonului se niveleaza. Nivelul defnitiv al stratului de beton se trage cu ajutorul unui dreptar ghidat pe un calus, folosind dreptare, drisca,.

Rosturi de lucru Betonarea unei constructii este bine sa se faca fara intrerupere intre doua rosturi de dilatatie- contractie, deoarece intreruperile formeaza puncte slabe ale constructie atat din punc de vedere al rezisatentei cat si din punct de vedere al compactitatii betonului. La lucrarile importante rosturile de lucru se prevad prin proiect, iar de cele mai multe ori trebuie sa corespunda cu rosturile de dilatatie. Uneori din cauza sfarsitului programului de lucru din cauza unor defectiuni la utilaje apar rosturi de lucru in alte pozitii decat cele

prevazute in proiect. Pozitia rosturilor de lucru In lipsa unor precizari in proiect a rosturilor de lucru, aceasta este stabilita de conducatorul tehnic al lucrarii. Aceste rosturi se prevad in zonele in care solicitarile sunt minime. Protejarea impotriva intemperiilor Pe timp ploaie, suprafetele de beton proaspat turnate trebuie acoperite cu prelete cand exista pericolul spalarii laptelui de ciment. Pe timp friguros betoanele trebuie ferite de inghet. Pe t imp de arsita betonul se protejeaza cu un strat de nisip, rumegus, si se stropeste cu apa. Aceste operatii se executa de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta, pentru ca materialul de protectie sa nu adere la suprafata betonului; acoperirea -1 zile, stropirea timp de min. 7 zile de la tumare. stropirea periodica cu apa; incepe dupa 2-12 ore de la turnare in functie de tipul cimentului stropire repetata la intervale de 2-6ore aplicarea de pelicule de protectie. Decofrarea elementelor de beton Durata mentinerii a betonului in cofraj depindc de : dimesiunile constructiei, marimea deschiderii, clasa betonului, tipul si marca cimentului si umiditatea si temperatura mediului inconjurator. Partile laterale ale cofrajelor care nu suporta greutatea betonului, se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 25 daN/cmm2" astfel incat sa nu se deterioreze muchiile elementului. Partile care sustin cofrajele nu trebuie indepartate decat dupa ce rezistenta elem. poate asigura preluarea incarcarilor din greutatea proprie a betonului, din circulatia lucratorilor si a materialelor necesare pentru execuatrea nivelului urmator. Se lasa popi de siguranat a caror pozitie se stabileste dininainte. Remedierea defectelor importante ale suprafetelor decofrate se executa pe baza detaliilor acceptate de proiectant. Este interzisa efectuarea de reparatii de orice fel la suprafatele decofrate inainte de examinarea conducatorului lucrarii impreuna cu beneficiarul si proiectantul.