TEMATICĂ CURSURI

CURSURILE 2 – 3, Categorii de fenomene ce

produc deplasări ale construcţiilor în regim
static:
• compactarea terenului de fundare,
• variaţia nivelului pânzei de ape freatice,
• alunecări ale straturilor de teren din zona de
fundare sau din zone apropiate,
• existenţa unor goluri subterane
 CURSU
CURSU L 3 Categorii
L 2 Categorii de fenomene de fenomene
ce produc deplasări ce
ale
produc deplasări ale
construcţiilor în construcţiilor
regim static în
regim static
- 3. alunecări ale straturilor de teren din zona de fundare sau din zone apropiate,

- 3. alunecări ale straturilor de teren din zona

de fundare sau din zone apropiate,
- 4. existenţa unor goluri subterane
Valea Vaserului - alunecare de teren
Suceava: Alunecări de teren în comuna Brodina
 Alunecare de teren

Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de

risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu‑zisă a
rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief
rezultată.

Procesul de alunecare include trei faze:

1. faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă
(procese anteprag);
2. alunecarea propriu‑zisă (trecerea peste pragul
geomorfologic);
3. stabilizarea naturală (echilibrarea, procese postprag)
În cazul unor procese clasice, tipice,
forma de relief se definește prin:

• râpa de desprindere,
• corpul alunecării,
• fruntea alunecării și
• suprafața de alunecare.
Alunecarea de teren=landslide
În cazul unor procese clasice, forma de relief se definește prin:
• râpa de desprindere,
• corpul alunecării,
• fruntea alunecării și
• suprafața de alunecare

Alunecare de teren pe valea râului Sanna în Austria,

provocată de inundaţiile din 2005
 Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni
formata din roci pe o suprafata inclinata (versant).

Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format

din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla
atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).

Alunecare de teren la Shikanoshima, Japonia, provocată de cutremurul Fukoaka

 Alunecarea de teren poate fi definită ca fiind procesul de deplasare,
mişcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanţi, cât şi
forma de relief rezultată.

Factori determinanţi :
-Cauze naturale:
-ploi,
-topirea zăpezilor,
-cutremure;

Grave alunecari de teren in comuna Sandulesti, judetul Cluj

 Alți factori determinanţi ai
alunecărilor de teren :
Acţiunea omului:
• erodarea malurilor,
• excavaţii la picioarele dealurilor,
• supraîncărcarea pantelor prin construirea de
drumuri şi clădiri,
• despăduriri.

• Observație la cazul anterior: se pare că o cauză

ar fi construcția autostrăzii Transilvania!!!(fără
măsuri de protecție a malurilor, taluzurilor)
 TIPOLOGIA ALUNECARILOR DE
TEREN DIN ROMANIA
• Expunere la alunecări de teren în
România: 34 municipii, 78 oraşe mici, 875
comune.
• Există un risc concentrat pe 7 cursuri de
apă: Prut – 151.235 ha; Bârladul Mijlociu –
117.541 ha; Bârladul Superior – 88.700
ha; Tutova – 62.164 ha; Racova – 48.543
ha; Vasluieţ – 45.464 ha; Crasna –
25.942 ha.
• Particularitatile genetice, geologice, conditiile si
factorii declansatori, specificul dinamic pentru
declansare, activare, reactivare, stabilizarea
dinamici, masivitate si profunzime a maselor de
materiale alunecate, aspectele morfogenetice,
vechimea (varsta) altimetria treptei de relief pe
care se axeaza pornitura s.a., conduc la
posibilitatea individualizarii si tipizarii acestor
forme specifice de relief de pe teritoriul
Romaniei.
• Astfel de particularitatati reprezinta criterii
pentru definirea unor tipuri de alunecari.
• Ordonarea acestor tipizari (tipologii) se poate
realiza in diferite moduri.
• De exemplu, o modalitate este aceea pornind
de la criterii dovedind conditii geologice
(litologice, structura,efecte tectonice) si
ajungand la folosirea unor criterii vizand
morfologia propriu-zisa a alunecarilor, dinamica
specifica, vechimea (varsta), etc.
• Pot exista suficiente variante in acest sens.
In raport de structura geologica care indeplineste
intr-o anumita masura si un rol genetic:

– alunecarile consecvente, se produc prin

deplasarea materialelor in sensul inclinarii in
stratele geologice,
– alunecarile subsecvente declansate in
general perpendicular pe directia de inclinare
a stratelor,
– alunecari insecvente declansate in
neconcordanta sau in opozitie cu inclinarea
stratelor.
 In dependenta de influenta preponderenta a
unor formatiuni geologice se individualizeaza:

– alunecarile plastic – sufozionale

– alunecarile noroiase
 In raport de grosimea formatiunilor
geologice afectate de alunecare, care
obisnuit sunt subtiri, se disting:
– alunecari superficiale, care afecteaza patura
de sol, dar antreneaza si depozite de panta,
deluvii, cu grosimi mici si foarte mici
– alunecarile profunde care afecteaza masa
depozitelor cuaternare ori depozite mai vechi;
depozite cuaternare care se gasesc pe
versanti accentuat inclinati (20-30 grade);
versantii sunt brazdati de trepte mici sau
poduri inclinate acoperite cu vegetatie.
IN RAPORT DE ASPECTELE FORMEI (MORFOLOGIEI) ALUNECARILOR DE
TEREN SI ALE PARTILOR COMPONENTE ALE ACESTORA

• Alunecari sub forma de movile (prezentand dimensiuni destul de variabile pentru inaltime si diametrul din baza lor).
Forma acestora, in general, constituie o rezultanta a procesului de modelare ulterioara, dupa declansarea alunecarii si
a valurilor care intra in alcatuirea corpului porniturii.

• Alunecari sub forma de monticoli, sunt relativ asemanatoare cu movilele, numai ca dimensiunile acestora pot fi mai
mari decat in cazul movilelor.

• Alunecarile sub forma de cuib, sunt de dimensiuni reduse si, deci, in concordanta cu limite de proces si efecte care
actioneaza in mod specific pentru un areal restrans.

• Alunecarile sub forma de valuri (in valuri), au ca specific in alcatuirea morfologica valurile si seriile de valuri, mai rar,
fiind posibil de observat alte parti componente (rapa de desprindere, corpul propriu-zis al alunecarii, fruntea).

• Alunecarile sub forma de brazde (in brazde), care se diferentiaza prin aspectul lor, reprezentand denivelari mai mici
comparativ cu valurile de alunecare propriu-zise, avand si caracterul mai superficial de dislocare de pe pante
(versanti) a materialelor alunecate. Au aspect mai mult de "zbarcituri" si o arcuire inversa rapei.

• Circuri de alunecare (amplasate in bazine de receptie ale torentilor); prezinta configuratia similara de circuri si rezulta
datorita mulajului realizat de aceste pornituri pe modelul obarsiilor cursurilor de ape si in mod special al extremitatilor
bazinelor de receptie, in limitele carora actioneaza deosebit de activ eroziunea regresiva, cat si unele procese de
subsapare, naruire etc.

• Alunecari sub forma de amfiteatru, reprezentate printr-o succesiune de trepte si valuri semicirculare situate deci unele
sub altele. In unele situatii, obarsiile (bazinele de receptie) unor mari bazine torentiale sunt spatii favorabile pentru
dezvoltarea unor astfel de pornituri.

• Alunecarile sub forma de limba sunt, reduse ca latime si dovedesc un grad ridicat de plasticitate.
IN RAPORT DE ADANCIMEA PE CARE ESTE DISLOCATA MASA
DE MATERIALE

– alunecari superficiale, care frecvent antreneaza

materiale de suprafete cu declivitate ce depaseste
aproximativ valoarea de 5 grade (in cazul materialelor
foarte usor labile) si 10-15 grade cand depozitele de
pe versanti si suprafete de racord se umezesc mai
greu si dislocarea lor se face mai lent.
– alunecarile profunde (de profunzime) definesc
porniturile de teren care antreneaza depozitele si roca
in loc pe o sectiune de adancime ce depaseste
frecvent 2-5 m, ajungand chiar la zeci de metri.
Alunecarile profunde sunt concordante in anumite
regiuni cu alunecarile numite "masive", care pot sa
antreneze sectoare relativ mari sau chiar serii de
culmi deluroase.
CAZ CLASIC CAUZAT DE
ALUNECARE DE TEREN
PRODUSĂ DE GOLUL SUBTERAN
EFECTUL GOLURILOR MINIERE
SUBTERANE
MAȘCA 2010
În urma extragerii unui volum de substanţe minerale utile
dintr-un zăcământ, starea de tensiuni şi deformaţii din masiv
se modifică, având ca efect distrugerea stabilităţii rocilor
înconjurătoare, astfel că rocile fracturate de pe conturul
excavaţiei se pun în mişcare, deplasarea transmiţându-se în
masiv pe o distanţă ce este în funcţie de capacitatea acestora
de a se afâna şi a umple golul rezultat în urma exploatării.
Dacă golul rezultat prin exploatare este foarte mare, depăşind
posibilităţile rocilor înconjurătoare de a umple golul şi a
stopa fenomenul de deformare a rocilor, mişcarea acestora
poate atinge suprafaţa terenului de la zi, determinând
degradarea acestuia şi, implicit, distrugerea unor construcţii
situate la suprafaţă sau în subteran
Mărimea degradării suprafeţei şi caracterul mişcării rocilor sunt influenţate,
în principal, de următorii factori:
• dimensiunile golului creat prin exploatare;
• adâncimea de situare a exploatării; grosimea şi înclinarea zăcământului;
• metoda şi tehnologia de exploatare,
• modul de dirijare a presiunii, caracteristicile geomecanice ale rocilor,
• tectonica zăcământului,
• durata exploatării
• etc
Deplasarea suprafeţei este rezultatul redistribuirii tensiunilor
din masivul de roci, sub influenţa excavaţiilor subterane
create de activităţile miniere, ori ca efect al asecării unor
formaţiuni acvifere. Scufundările sau deranjamentele
provocate suprafeţei terenului pot fi continue sau discontinue
 SCUFUNDĂRILE DISCONTINUE

Scufundările discontinue sunt caracterizate prin

deplasări importante ale suprafeţei, peste aria suprafeţei
exploatate, şi prin formarea de discontinuităţi în profilul
suprafeţei de la zi, ce se pot dezvolta brusc sau progresiv şi
se pot manifesta la scări diferite, uneori chiar însoţite de
mişcări seismice relativ importante. Scufundările discontinue
include fisurile, surpările în trepte etc., reprezentând
fenomene de rupere locală a rocilor.
 Golurile de coroană
Coşurile de surpare
Scufundare dinamică

Goluri de prăbuşire. Scufundare la scară mare, în urma Surpare pereti

exploatării cu surpare în blocuri.
exploatare
OCNA MUREȘ 1932
OCNA MUREȘ DECEMBRIE 2010
OCNA MUREȘ 2010, 2011
Un gol subteran a rupt in doua satul Zarnesti comuna Lapusata, judetul Valcea

08 Noiembrie 2004